![\"\"](\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/159821.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
\n
George Anca<\/p>\n
DE LA AUGUSTIN LA DR\u0102GHICESCU<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
Prezent\u0103m, \u00een traducere-restituire rom\u00e2neasc\u0103, prima din cele mai vaste dou\u0103 opere edificate, fasonate de Dumitru Dr\u0103ghicescu \u00een francez\u0103: Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em>, Paris, Marcelle Lessage, 1929, prezentul volum, \u0219i, \u00een dou\u0103 volume, urm\u00e2nd: Adev\u0103r \u0219i Revela\u021bie<\/em>, Paris, Felix Alcan, 1934, alc\u0103tuind o trilogie monumental\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Dumnezeu \u0219i destinul omenirii<\/em>, scris\u0103 \u0219i publicat\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te. O edi\u021bie in spe \u00een zece volume a operei lui Dumitru Dr\u0103ghicescu propus\u0103 de profesorul Virgil Constantinescu-Galiceni ar include: I Ontologia uman\u0103<\/em>; II Din psihologia poporului rom\u00e2n<\/em>; III Problema Con\u0219tiin\u021bei. Realitatea spiritual\u0103<\/em>; IV Idealul creator<\/em>; V Marea Unie a rom\u00e2nilor cu rom\u00e2nii<\/em>; VI Partide politice \u0219i clase sociale<\/em>; VII Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em>; VIII Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie<\/em>, partea I; IX Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie<\/em>, partea II; X Dumnezeu \u0219i destinul omenirii.<\/em><\/p>\n Ca Maurice Blondel ax\u00e2ndu-\u0219i opera pe doctoratul Action<\/em>, Dumitru Dr\u0103ghicescu \u00ee\u0219i aprofundeaz\u0103 determinismul sociologic doctoral, de la indestructibila structur\u0103 Din psihologia poporului rom\u00e2n <\/em>la trilogia profetic\u0103 a sf\u00e2r\u0219itului de via\u021b\u0103. Actualiz\u00e2nd revelator nu numai De civitate Dei <\/em>a sf\u00e2ntului Augustin \u2013 cf Organon <\/em>de Aristotel, Novum Organum<\/em> de Bacon, Tertium Organum<\/em> de Uspensky -, dar purt\u00e2nd \u0219i ecouri poate subcon\u0219tiente din Via\u021ba lumii <\/em>sau Memento mori.<\/em><\/p>\n Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em> reveleaz\u0103 o construc\u021bie poliedric\u0103 \u2013 istorie, evolu\u021bie, profe\u021bie \u2013 de exhaustivitate epistemic\u0103 afinitiv\u0103 cu empatii \u0219i alergii la personaje arhetipale, arti\u0219ti, g\u00e2nditori, o epopee socio-filosofic\u0103, un cronograf socio-religios \u00een jargon sorbonard, o hermeneutic\u0103 sociologic\u0103 a dumnezeirii \u00een umanitate. \u00cen \u021bes\u0103ura textual\u0103 rezoneaz\u0103 sentin\u021be de r\u0103d\u0103cin\u0103 biblic\u0103 sincronizate cu frunzi\u0219ul referin\u021belor, pe o tulpin\u0103 proprie. \u00cenl\u0103n\u021buirea de idei, sub\u00e2n\u021beles teoretizat\u0103, frazarea \u0219i cuvintele se desprind din continua demonstra\u021bie-fluviu a unei teze ce pare a se dispensa de discurs.<\/p>\n \u00centr-o terminologie deschis\u0103, continuu recizelat\u0103, cumulativ\u0103, spiral\u00e2nd repeti\u021bia \u0219i insisten\u021ba clarificativ\u0103, diferitele registre ideatic-stilistice se pot solda cu recept\u0103ri integrate, dac\u0103 nu preferen\u021biale, resping\u00e2nd sau admir\u00e2nd, retu\u0219\u00e2nd, induc\u00e2nd \u0219i cititorului o reactivitate pro sau contra. Neuit\u00e2nd patina de epoc\u0103 interbelic\u0103, Paris-Geneva, \u00een care chiar ne af\u0103m \u00eentru imens\u0103 gra\u021bie dr\u0103ghicescian\u0103, cu un limbaj conceptulal devenit \u00eentre timp literatur\u0103, precum revoluta dulaitate p\u0103g\u00e2nism-cre\u0219tinism. Cu avantajul unei percu\u021bii paraconceptuale, pe formul\u0103ri modelatoare, de g\u00e2ndire direct\u0103, de empatie diacronic\u0103 dispecerat\u0103 de tez\u0103, de ideal.<\/p>\n Adecvarea traduc\u021bional\u0103 a avut de a face, pe de o parte cu o oper\u0103 veche de opt-nou\u0103 decenii, pe de alta, cu una nou\u0103 pentru noi, dup\u0103 o ignorare absolut\u0103, zguduitor de actual\u0103 \u0219i cu solu\u021bii-disolu\u021bii de viitor. \u0218i este vorba de a o pune \u00een circula\u021bie dup\u0103 \u201eschimb\u0103rile la fa\u021b\u0103\u201d (formula sa) anticipate de contemporanul lui Eminescu, Br\u00e2ncu\u0219i, Arghezi. Faustianismul lui Dr\u0103ghicescu pare dublat tacit de model\u0103ri din Via\u021ba lumii<\/em> sau Memento mori.<\/em><\/p>\n Dumitru Dr\u0103ghicescu este un scriitor \u00een schi\u021be \u0219i arabescuri religios-\u0219tiin\u021bifice pe propria doctrin\u0103 a con\u0219tiin\u021bei-imortalitate. Poate oare fi, retro, receptat de-a valma ca tens, arid, utopic, socialist, tautologic, idealist, sinuciga\u0219, aristocrat, cosmopolit, moralist etc.? Am apelat \u0219i la eufonii-rom\u00e2no-franceze, ca de epoc\u0103, spre a da totu\u0219i impresia unei pledoarii tragice din viitor \u0219i iar din viitor.<\/p>\n Vor putea fi atra\u0219i pasiona\u021bii de idei \u0219i istorie, fanta\u0219tii, pelerinii \u00een timp, poate \u0219i regizorii de teatru \u0219i film. Filosofii \u0219i sociologii vor m\u0103sura pierderea irecuperabil\u0103, cu ce consecin\u021b\u0103, a mesajului s\u0103u vizionar. Dac\u0103 i se admite pledoarismul, lectura poate fi de catehism, singura religiozitate auctorial\u0103 fiind aici Societatea Na\u021biunilor. Dac\u0103 recep\u021bia intr\u0103 \u00een dificultate \u2013 tematic, stilistic, ideologic \u2013 folosul va fi \u0219i mai substan\u021bial dec\u00e2t admira\u021bia pasiv\u0103 a unei crea\u021bii de evident\u0103 grandoare.<\/p>\n Trei excerpte din Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em>:<\/p>\n \u201eStudiul nostru, pe care-l d\u0103m sub vocabula pe care o utiliza sf\u00e2ntul Augustin, \u0219i sub invocarea sa, va fi ca o transpunere modern\u0103 a Cet\u0103\u021bii lui Dumnezeu, \u00een ansamblul ei, acesta va fi acela\u0219i paralelism \u00eentre cetatea empiric\u0103, terestr\u0103, \u0219i idealul s\u0103u, conceput \u00een cetatea lui Dumnezeu schi\u021bat\u0103 la Geneva \u0219i dup\u0103 care realitatea trebuie s\u0103 se modeleze. A rezista superbilor \u0219i a da gra\u021bie umililor nu este de asemenea, teoretic, scopul Institu\u021biei de la Geneva, unde votul unei \u021b\u0103ri mici conteaz\u0103 tot at\u00e2t c\u00e2t al imperiului britanic? Din nenorocire, se face \u00eenc\u0103 distinc\u021bie \u00eentre na\u021biunile cu interese limitate \u0219i cele patru sau cinci na\u021biuni cu interese nelimitate: vestigii brutale ale cet\u0103\u021bii terestre care fac erup\u021bie \u00een aceast\u0103 nou\u0103 cetate a justi\u021biei, a egalit\u0103\u021bii \u0219i a p\u0103cii. Cetatea lui Dumnezeu care este, acum, pentru noi, Societatea Na\u021biunilor, \u00ee\u0219i va continua, precum cealalt\u0103, pelerinajul s\u0103u de-a lungul timpului \u0219i impiet\u0103\u021bii scepticilor, care se pretind reali\u0219ti, \u0219i aceasta va fi prin tr\u0103irea, \u0219i a ei, aici, a credin\u021bei.<\/em>\u201d (Noua cetate a lui Dumnezeu,<\/em> ed. fr., <\/em>p.12-13 )<\/p>\n \u201eS\u0103 vedem acum dac\u0103 logica dreptului de bun sim\u021b este \u00eentr-at\u00e2t opus\u0103 unei vie\u021bi individuale infinite.<\/p>\n Cert, con\u0219tiin\u021ba concepe foarte bine aceast\u0103 idee a infinitului. O concepe at\u00e2t de bine \u00eenc\u00e2t nu se poate concepe \u00een act ea \u00eens\u0103\u0219i f\u0103r\u0103 ea. Dac\u0103 con\u0219tiin\u021ba concepe infinitul \u0219i se concepe ea \u00eens\u0103\u0219i infinit\u0103 – \u0219i altfel cum ar concepe-o? – este logic c\u0103 ea este finit\u0103, c\u0103 ea trebuie s\u0103 dispar\u0103 ca stare de fapt \u00een trecut \u0219i \u00een prezent, dar disp\u0103r\u00e2nd \u00een drept, \u00een pur\u0103 logic\u0103?<\/p>\n Logic, o con\u0219tiin\u021b\u0103 finit\u0103, efemer\u0103 b\u0103\u0219ic\u0103 de s\u0103pun care concepe infinitul, nu se poate sus\u021bine. Dac\u0103 ea concepe infinitul, ea \u00eens\u0103\u0219i este infinit\u0103 \u00een principiu, \u00een drept dac\u0103 nu \u00een fapt.<\/p>\n S\u0103 facem apel la \u00eentreaga onestitate, dac\u0103 se poate spune a\u0219a, la loialitatea logicii.\u201d (Ibid. <\/em>p.596).<\/p>\n \u201eSocietatea Na\u021biunilor \u0219i Neo-Cre\u0219tinismul se spijin\u0103 \u0219i se condi\u021bioneaz\u0103 reciproc. Una, realiz\u00e2ndu-se, provoac\u0103 apari\u021bia celuilalt \u0219i Neo-Cre\u0219tinismul trebuie, pentru a ameliora moravurile, s\u0103 anuleze egoismele individuale \u0219i na\u021bionale ca ambi\u021bia \u0219i orgoliul, \u0219i s\u0103 dezvolte abnega\u021bia pentru a face posibil\u0103 \u0219i a consolida institu\u021bia de la Geneva. Via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i a na\u021biunilor depinde de aceste dou\u0103 mari evenimente: altfel, le a\u0219teapt\u0103 suicidul prin r\u0103zboaiele de ras\u0103, de clas\u0103 \u0219i de preponderen\u021b\u0103. Dar anularea egoismului \u0219i ambi\u021biei nu se poate ob\u021bine atenu\u00e2ndu-le \u0219i reduc\u00e2ndu-le, ci, dimpotriv\u0103, \u00eemping\u00e2ndu-le p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, procur\u00e2ndu-le satisfac\u021bia condi\u021bionat\u0103 dar integral\u0103. Omul nu renun\u021b\u0103 voluntar la un bun real dec\u00e2t \u00een schimbul unui bun mai mare care s\u0103 vin\u0103. Aceast\u0103 dispozi\u021bie, care \u00eei este natural\u0103, trebuie folosit\u0103 \u0219i aceasta face cre\u0219tinismul. Numai o via\u021b\u0103 infinit\u0103 care implic\u0103 sanc\u021biunile transcendente, pentru a completa \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219i justi\u021bia empiric\u0103 a acestei lumi, poate modifica \u0219i disciplina egoismele \u0219i ambi\u021biile.\u201d (Ibid.<\/em>, p. 617) \u201e\u201d \u201e\u201d \u201e\u201d \u201e\u201d<\/p>\n Despre v<\/em>olumul urm\u0103tor, Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie<\/em>, recenzat \u0219i de Henri Corbin, a scris un articol \u0219i John H. Hershey \u201eGod, Man, and Dimitrie Draghicesco\u201d In: Humanist (Buffalo, New York) (Published by The American Ethical Union)<\/em><\/strong> v.13 January 1,1953, pp.267-270.<\/p>\n hermeneutic\u0103 sociologic\u0103 \u2013 pledoarist \u2013 cronograf socio-religios \u00een jargon sorbonard, cu surdina prelegerilor rabinice ale lui Durkheim, pe uitarea copil\u0103riei sau a presinuciderii.<\/p>\n O edi\u021bie in spe \u00een zece volume a operei lui Dumitru Dr\u0103ghicescu propus\u0103 de profesorul Virgil Constantinescu-Galiceni ar include: I Ontologia uman\u0103<\/em>; II Din psihologia poporului rom\u00e2n<\/em>; III Problema Con\u0219tiin\u021bei. Realitatea spiritual\u0103<\/em>; IV Idealul creator<\/em>; V Marea Unie a rom\u00e2nilor cu rom\u00e2nii<\/em>; VI Partide politice \u0219i clase sociale<\/em>; VII Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em>; VIII Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie<\/em>, partea I; IX Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie<\/em>, partea II; X Dumnezeu \u0219i destinul omenirii.<\/em><\/p>\n O edi\u021bie in spe \u00een zece volume a operei lui Dumitru Dr\u0103ghicescu propus\u0103 de profesorul Virgil Constantinescu-Galiceni ar include: I Ontologia uman\u0103<\/em>; II Din psihologia poporului rom\u00e2n<\/em>; III Problema Con\u0219tiin\u021bei. Realitatea spiritual\u0103<\/em>; IV Idealul creator<\/em>; V Marea Unie a rom\u00e2nilor cu rom\u00e2nii<\/em>; VI Partide politice \u0219i clase sociale<\/em>; VII Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em>; VIII Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie<\/em>, partea I; IX Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie<\/em>, partea II; X Dumnezeu \u0219i destinul omenirii.<\/em><\/p>\n Organon <\/em>Aristotel \u2013 Novum Organum<\/em> Bacon \u2013 Tertium Organum<\/em> Uspensky.<\/p>\n Traducere-restituire a unui original francez \u2013 Perfectul simplu francez suprapus celui rom\u00e2nesc \u2013 \u00cenl\u0103n\u021buirea de idei (sub\u00e2n\u021beles teoretizat\u0103) \u00een armonie cu surse (alese dup\u0103 metoda apelului la un spirit neprevenit) scenarizate pe alocuri cvasi-teatral-muzical, altern\u00e2nd paragrafe ample cu inermedii contrapunctice. Frazarea \u0219i cuvintele se desprind din continua demonstra\u021bie-fluviu a unei teze ce pare a se dispensa de discurs.<\/p>\n Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em> reveleaz\u0103 o construc\u021bie poliedric\u0103 \u2013 istorie, evolu\u021bie, profe\u021bie \u2013 de exhaustivitate epistemic\u0103 afinitiv\u0103 cu empatii \u0219i alergii la personaje arhetipale, arti\u0219ti, g\u00e2nditori, o epopee socio-filosofic\u0103, un cronograf socio-religios \u00een jargon sorbonard. \u00cen \u021bes\u0103ura textual\u0103 rezoneaz\u0103 sentin\u021be de r\u0103d\u0103cin\u0103 biblic\u0103 sincronizate cu frunzi\u0219ul referin\u021belor, pe o tulpin\u0103 proprie. \u00cenl\u0103n\u021buirea de idei, frazarea \u0219i cuvintele se desprind din continua demonstra\u021bie-fluviu a unei teze ce pare a se dispensa de discurs.<\/p>\n \u00centr-o terminologie deschis\u0103, continuu recizelat\u0103, cumulativ\u0103, spiral\u00e2nd repeti\u021bia \u0219i insisten\u021ba clarificativ\u0103, diferitele registre ideatic-stilistice se pot solda cu recept\u0103ri integrate, dac\u0103 nu preferen\u021biale, resping\u00e2nd sau admir\u00e2nd, retu\u0219\u00e2nd, induc\u00e2nd \u0219i cititorului o reactivitate pro sau contra. Neuit\u00e2nd patina de epoc\u0103 interbelic\u0103, Paris-Geneva, \u00een care chiar ne af\u0103m \u00eentru imens\u0103 gra\u021bie dr\u0103ghicescian\u0103, cu un limbaj conceptulal devenit \u00eentre timp literatur\u0103, precum revoluta dulaitate p\u0103g\u00e2nism-cre\u0219tinism. Cu avantajul unei percu\u021bii paraconceptuale, pe formul\u0103ri modelatoare, de g\u00e2ndire direct\u0103, de empatie diacronic\u0103 dispecerat\u0103 de tez\u0103, de ideal.<\/p>\n Ca Maurice Blondel ax\u00e2ndu-\u0219i opera pe doctoratul Action<\/em>, Dumitru Dr\u0103ghicescu \u00ee\u0219i aprofundeaz\u0103 determinismul sociologic doctoral, de la indestructibila structur\u0103 Din psihologia poporului rom\u00e2n <\/em>la trilogia profetic\u0103 a sf\u00e2r\u0219itului de via\u021b\u0103. Actualiz\u00e2nd revelator nu numai De civitate Dei <\/em>a sf\u00e2ntului Augustin \u2013 cf Organon <\/em>de Aristotel, Novum Organum<\/em> de Bacon, Tertium Organum<\/em> de Uspensky -, dar purt\u00e2nd \u0219i ecouri poate subcon\u0219tiente din Via\u021ba lumii <\/em>sau Memento mori.<\/em><\/p>\n Adecvarea traduc\u021bional\u0103 a avut de a face, pe de o parte cu o oper\u0103 veche de opt-nou\u0103 decenii, pe de alta, cu una nou\u0103 pentru noi, dup\u0103 o ignorare absolut\u0103, zguduitor de actual\u0103 \u0219i cu solu\u021bii-disolu\u021bii de viitor. \u0218i este vorba de a o pune \u00een circula\u021bie dup\u0103 \u201eschimb\u0103rile la fa\u021b\u0103\u201d (formula sa) anticipate de contemporanul lui Eminescu, Br\u00e2ncu\u0219i, Arghezi. Faustianismul lui Dr\u0103ghicescu pare dublat tacit de model\u0103ri din Via\u021ba lumii<\/em> sau Memento mori.<\/em><\/p>\n Dumitru Dr\u0103ghicescu este un scriitor \u00een schi\u021be \u0219i arabescuri religios-\u0219tiin\u021bifice pe propria doctrin\u0103 a con\u0219tiin\u021bei-imortalitate. Poate oare fi, retro, receptat de-a valma ca tens, arid, utopic, socialist, tautologic, idealist, sinuciga\u0219, aristocrat, cosmopolit, moralist etc.? Am apelat \u0219i la eufonii-rom\u00e2no-franceze, ca de epoc\u0103, spre a da totu\u0219i impresia unei pledoarii tragice din viitor \u0219i iar din viitor.<\/p>\n Vor putea fi atra\u0219i pasiona\u021bii de idei \u0219i istorie, fanta\u0219tii, pelerinii \u00een timp, poate \u0219i regizorii de teatru \u0219i film. Filosofii \u0219i sociologii vor m\u0103sura pierderea irecuperabil\u0103, cu ce consecin\u021b\u0103, a mesajului s\u0103u vizionar. Dac\u0103 i se admite pledoarismul, lectura poate fi de catehism, singura religiozitate auctorial\u0103 fiind aici Societatea Na\u021biunilor. Dac\u0103 recep\u021bia intr\u0103 \u00een dificultate \u2013 tematic, stilistic, ideologic \u2013 folosul va fi \u0219i mai substan\u021bial dec\u00e2t admira\u021bia pasiv\u0103 a unei crea\u021bii de evident\u0103 grandoare.<\/p>\n Trei excerpte din Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em>:<\/p>\n \u201eStudiul nostru, pe care-l d\u0103m sub vocabula pe care o utiliza sf\u00e2ntul Augustin, \u0219i sub invocarea sa, va fi ca o transpunere modern\u0103 a Cet\u0103\u021bii lui Dumnezeu, \u00een ansamblul ei, acesta va fi acela\u0219i paralelism \u00eentre cetatea empiric\u0103, terestr\u0103, \u0219i idealul s\u0103u, conceput \u00een cetatea lui Dumnezeu schi\u021bat\u0103 la Geneva \u0219i dup\u0103 care realitatea trebuie s\u0103 se modeleze. A rezista superbilor \u0219i a da gra\u021bie umililor nu este de asemenea, teoretic, scopul Institu\u021biei de la Geneva, unde votul unei \u021b\u0103ri mici conteaz\u0103 tot at\u00e2t c\u00e2t al imperiului britanic? Din nenorocire, se face \u00eenc\u0103 distinc\u021bie \u00eentre na\u021biunile cu interese limitate \u0219i cele patru sau cinci na\u021biuni cu interese nelimitate: vestigii brutale ale cet\u0103\u021bii terestre care fac erup\u021bie \u00een aceast\u0103 nou\u0103 cetate a justi\u021biei, a egalit\u0103\u021bii \u0219i a p\u0103cii. Cetatea lui Dumnezeu care este, acum, pentru noi, Societatea Na\u021biunilor, \u00ee\u0219i va continua, precum cealalt\u0103, pelerinajul s\u0103u de-a lungul timpului \u0219i impiet\u0103\u021bii scepticilor, care se pretind reali\u0219ti, \u0219i aceasta va fi prin tr\u0103irea, \u0219i a ei, aici, a credin\u021bei.<\/em>\u201d (Noua cetate a lui Dumnezeu,<\/em> ed. fr., <\/em>p.12-13 )<\/p>\n \u201eS\u0103 vedem acum dac\u0103 logica dreptului de bun sim\u021b este \u00eentr-at\u00e2t opus\u0103 unei vie\u021bi individuale infinite.<\/p>\n Cert, con\u0219tiin\u021ba concepe foarte bine aceast\u0103 idee a infinitului. O concepe at\u00e2t de bine \u00eenc\u00e2t nu se poate concepe \u00een act ea \u00eens\u0103\u0219i f\u0103r\u0103 ea. Dac\u0103 con\u0219tiin\u021ba concepe infinitul \u0219i se concepe ea \u00eens\u0103\u0219i infinit\u0103 – \u0219i altfel cum ar concepe-o? – este logic c\u0103 ea este finit\u0103, c\u0103 ea trebuie s\u0103 dispar\u0103 ca stare de fapt \u00een trecut \u0219i \u00een prezent, dar disp\u0103r\u00e2nd \u00een drept, \u00een pur\u0103 logic\u0103?<\/p>\n Logic, o con\u0219tiin\u021b\u0103 finit\u0103, efemer\u0103 b\u0103\u0219ic\u0103 de s\u0103pun care concepe infinitul, nu se poate sus\u021bine. Dac\u0103 ea concepe infinitul, ea \u00eens\u0103\u0219i este infinit\u0103 \u00een principiu, \u00een drept dac\u0103 nu \u00een fapt.<\/p>\n S\u0103 facem apel la \u00eentreaga onestitate, dac\u0103 se poate spune a\u0219a, la loialitatea logicii.\u201d (Ibid. <\/em>p.596).<\/p>\n \u201eSocietatea Na\u021biunilor \u0219i Neo-Cre\u0219tinismul se spijin\u0103 \u0219i se condi\u021bioneaz\u0103 reciproc. Una, realiz\u00e2ndu-se, provoac\u0103 apari\u021bia celuilalt \u0219i Neo-Cre\u0219tinismul trebuie, pentru a ameliora moravurile, s\u0103 anuleze egoismele individuale \u0219i na\u021bionale ca ambi\u021bia \u0219i orgoliul, \u0219i s\u0103 dezvolte abnega\u021bia pentru a face posibil\u0103 \u0219i a consolida institu\u021bia de la Geneva. Via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i a na\u021biunilor depinde de aceste dou\u0103 mari evenimente: altfel, le a\u0219teapt\u0103 suicidul prin r\u0103zboaiele de ras\u0103, de clas\u0103 \u0219i de preponderen\u021b\u0103. Dar anularea egoismului \u0219i ambi\u021biei nu se poate ob\u021bine atenu\u00e2ndu-le \u0219i reduc\u00e2ndu-le, ci, dimpotriv\u0103, \u00eemping\u00e2ndu-le p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, procur\u00e2ndu-le satisfac\u021bia condi\u021bionat\u0103 dar integral\u0103. Omul nu renun\u021b\u0103 voluntar la un bun real dec\u00e2t \u00een schimbul unui bun mai mare care s\u0103 vin\u0103. Aceast\u0103 dispozi\u021bie, care \u00eei este natural\u0103, trebuie folosit\u0103 \u0219i aceasta face cre\u0219tinismul. Numai o via\u021b\u0103 infinit\u0103 care implic\u0103 sanc\u021biunile transcendente, pentru a completa \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219i justi\u021bia empiric\u0103 a acestei lumi, poate modifica \u0219i disciplina egoismele \u0219i ambi\u021biile.\u201d (Ibid.<\/em>, p. 617) \u201e\u201d \u201e\u201d \u201e\u201d \u201e\u201d<\/p>\n Despre v<\/em>olumul urm\u0103tor, Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie<\/em>, recenzat \u0219i de Henri Corbin, a scris un articol \u0219i John H. Hershey \u201eGod, Man, and Dimitrie Draghicesco\u201d In: Humanist (Buffalo, New York) (Published by The American Ethical Union)<\/em><\/strong> v.13 January 1,1953, pp.267-270.<\/p>\n \n Dumnezeu , om , \u0219i Dimitrie Draghicesco<\/strong> \nOmul creeaz\u0103 pe Dumnezeu, mai degrab\u0103 dec\u00e2t Dumnezeu s\u0103 fi f\u0103cut omul. Acesta a fost punctul de vedere al regretatului filosof rom\u00e2n Dimitrie Draghicesco, profesor de filosofie la Universitatea din Bucure\u0219ti. Draghicesco a fost un om de ac\u021biune, precum \u0219i de idei . El a scris-o pentru acum defunctul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal liberal Democra\u021bia<\/em>. \u0218i-a servit \u021bara pentru o vreme ca consul \u00een Mexic. \u00cen 1940, la v\u00e2rsta de \u0219aizeci \u0219i cinci de ani, Draghicesco a murit de propria lui m\u00e2n\u0103 . Suntem interesa\u021bi aici, cu toate acestea, \u00een special de lucrarea sa \u00een dou\u0103 volume de mai mult de o mie de pagini \u00een limba francez\u0103 intitulat\u0103 V\u00e9rit\u00e9 et<\/em> R\u00e9v\u00e9la<\/em>ion <\/em>( Paris, 1934). Aceasta \u021binte\u0219te s\u0103 formuleze o \u201enou\u0103 religie \u0219i o nou\u0103 idee a lui Dumnezeu\u201d pentru ra\u021bionali\u0219ti , necredincio\u0219i deranja\u021bi, \u0219i chiar atei.\u201d \u00centocmai cum cre\u0219tinismul, sus\u021bine Draghicesco, nu a fost un neo-iudaism, ci o nou\u0103 religie, astfel \u0219i noua, universala religie pentru timpul nostru nu poate fi un neo- cre\u0219tinism. De\u0219i autorul abordeaz\u0103 mai multe probleme \u00een aceast\u0103 lucrare uria\u0219\u0103, ne vom concentra aten\u021bia asupra punctului s\u0103u de vedere despre univers \u0219i a noii sale idei de Dumnezeu. T\u0103r\u00e2mul organic al fiin\u021belor vii este cea de-a doua diviziune principal\u0103 a cosmosului. El consist\u0103 \u00een plante, animale \u0219i specia uman\u0103. Acest t\u0103r\u00e2m de via\u021b\u0103 nu este acum at\u00e2t de stabil sau fix ca lumea anorganic\u0103 . Astfel, se poate spune c\u0103 evolu\u021bia domeniului vie\u021bii a ajuns la stadiul de \u201eadolescent\u201d. A provenit aceast\u0103 lume organic\u0103 din cea anorganic\u0103? Judec\u00e2nd dup\u0103 observare, pare s\u0103 existe o diferen\u021b\u0103 radical\u0103 \u00eentre voi \u0219i neviu. Cu toate acestea, mintea uman\u0103 caut\u0103 s\u0103 unifice diferen\u021be. Se pare probabil, dintr-un punct de vedere ra\u021bional , c\u0103 via\u021ba este poten\u021bial \u00een toat\u0103 materia nevie.<\/p>\n Cel de-al treilea \u0219i cel mai \u00eenalt t\u0103r\u00e2m cunoscut al universului este a treia \u0219i cea mai mare cunoscut\u0103 domeniul universului este societatea uman\u0103, trecut\u0103 \u0219i prezent\u0103. De vreme ce ordinea social\u0103 este mai mult dec\u00e2t organic\u0103 , se poate corespunz\u0103tor numi superorganic\u0103. Evolu\u021bia \u00een acest t\u0103r\u00e2m pur uman nu este limitat\u0103,ci indefinit deschis\u0103. Schimbare ne\u00eencetat\u0103 este regula. Prospectul este pentru progresul continuu al omenirii . Oamenii \u0219i societ\u0103\u021bile sunt agen\u021bii cei mai de seam\u0103, fabrica determinant \u00een evolu\u021bia creatoare a omenirii a lungul veacurilor. Spre deosebire de stadiul anorganic, care a ajuns deja la maturitate, \u0219i t\u0103r\u00e2mul vital, care a ajuns la adolescen\u021b\u0103, ordinea omului este \u00eenc\u0103 \u00een copil\u0103rie. De\u0219i legea evolu\u021biei opereaz\u0103 \u00een toate t\u0103r\u00e2murile cosmosului, aceasta nu atinge aceea\u0219i stare peste tot la momentul identic.<\/p>\n Astfel universul, de\u0219i o unitate, este compus din cele trei distincte, dar inseparabile, ordine: anorganic, organic , \u0219i super organic. Evolu\u021bia acestor trei t\u0103r\u00e2muri poate fi considerat\u0103 ca un film care se deruleaz\u0103 \u00een fa\u021ba ochilor no\u0219tri. Prima parte a filmului, ar\u0103t\u00e2nd drama nevie \u0219i vie a crea\u021biei, ne-a a trecut deja pe dinaintea ochilor. prin ochi. Dar epopeea evolu\u021biei umane este \u00eenc\u0103 \u00een derulare, cu omul \u00eensu\u0219i actor principal \u00een dram\u0103. Ideea tradi\u021bional\u0103 teist\u0103 a unei zeit\u0103\u021bi care exist\u0103 ca Fiin\u021b\u0103 atotputernic\u0103, atotbun\u0103, atot\u00een\u021beleapt\u0103 este respins\u0103.. \u201eUn cer , spune Draghicesco, \u00een care rezid\u0103 un singur Dumnezeu, trinitar, real \u0219i concret este de neimaginat \u00een stadiul actual al cuno\u0219tin\u021belor.\u201d \u00cen plus, dac\u0103 ar exista un Dumnezeu atotputernic, atunci El , \u0219i nu omul, ar fi responsabil de durere, suferin\u021b\u0103 \u0219i r\u0103u. Rezult\u0103 c\u0103 un astfel de Dumnezeu nu poate fi \u201ebun.\u201d Ateismul, simte autorul pe de alt\u0103 parte , ca o idee negativ\u0103, nu este de ajuns . Exist\u0103 posibilitatea unei noi idei de divinitate pe care ateii, \u00een general vorbind, nu sunt suficient de receptivi pentru a o accepta . Dar \u201ecei care cred \u00eentr-un Dumnezeu diferit de ideea curent\u0103 vor fi \u00eentodeauna considera\u021bi atei.\u201d Ateismul , cu toate acestea , \u00een m\u0103sura \u00een care respinge punctul de vedere asupra lui Dumnezeu men\u021bionat \u00een paragrafului precedent, este justificat. \u201eIdeea de divinitate ca o Fiin\u021b\u0103 real\u0103, extern\u0103 va deveni \u0219tears\u0103 din mintea oamenilor inteligen\u021bi, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu tirania regilor \u0219i \u00eemp\u0103ra\u021bilor absoluti \u00een guvernare. Fundamental, mi\u0219carea democratic\u0103 este legat\u0103 de ateism . C\u00e2nd omul devine capabil s\u0103 se \u00eendrume \u0219i controleze el \u00eensu\u0219i, atunci autoritatea extern\u0103 a monarhilor nu mai are niciun motiv pentru a exista. De asemenea, \u00een m\u0103sura \u00een care omul realizeaz\u0103 \u00een el \u00eensu\u0219i unele dintre atributele divine, o zeitate exterioar\u0103 \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai existe , pentru c\u0103 El nu mai este necesar.\u201d Panteismul, \u00een sensul c\u0103 \u00eentregul univers este gandit a avea un suflet analog corpului \u0219i min\u021bii omene\u0219ti, este , de asemenea, respins. Draghicesco – CESCO nume\u0219te ideea panteist\u0103 a unei lumi-suflet \u201eabsur\u201d, \u201eimposibil de verificat,\u201d \u201ehimeric\u0103.\u201d<\/p>\n S\u0103 ne \u00eentoarcem acum la ideea proprie a lui Draghicesco despre Dumnezeu. Omenirea, spune el, a avut \u00eentotdeauna numite dorin\u021be \u0219i aspira\u021bii de baz\u0103. Omul, de exemplu, dore\u0219te din ce \u00een ce mai mult control asupra aspectelor fizice ale universului, \u00een scopul de a le face s\u0103 serveasc\u0103 scopurilor sale . Mai mult, prin intermediul \u0219tiin\u021bei \u0219i filosofiei, omul ajunge continuu la mai mult\u0103 cunoa\u0219tere despre toate cele trei stadii ale universului. Omul aspir\u0103, de asemenea, tot la ” bun\u0103tate ” \u00een el \u00eensu\u0219i, \u0219i ” dreptate ” \u00een via\u021ba social\u0103. El nu pune nicio restric\u021bie cu privire la c\u00e2t de departe ar trebui s\u0103 avanseze. Aspira\u021biile sale sunt, prin urmare, practic infinite. Putere perfect\u0103, \u00een\u021belepciune perfect\u0103, bun\u0103tate perfect\u0103 sunt obiectivele sale, idealurile sale. Gre\u0219eala teismului ortodox este presupunerea sa c\u0103 aceste idealuri sunt deja realizate complet \u0219i ve\u0219nic \u00eentr- o bubuitur\u0103 divin\u0103 \u00een afara omului. Acest concept duce la o umanizare a teologiei. \u00cen domeniul moralit\u0103\u021bii, de exemplu, oamenii ar trebui s\u0103 fie morali, nu pentru c\u0103 Dumnezeu porunce\u0219te, ci pentru ca Dumnezeu s\u0103 existe. “Printr-o societate universal\u0103 \u0219i cooperarea tuturor, puterea \u0219i cunoa\u0219terea omului pot cre\u0219te spre infinit, \u0219i cu putere \u0219i cunoa\u0219tere, bun\u0103tatea \u0219i dreptatea omului se pot apropia de perfec\u021biunea divin\u0103”. Business-ul oamenilor este de a crea pe Dumnezeu \u00een ei \u00een\u0219i\u0219i. Dar ceea ce am realizat p\u00e2n\u0103 acum este foarte pu\u021bin \u00een compara\u021bie cu ceea ce \u00eenc\u0103 putem atinge . Din acest motiv, trebuie spus c\u0103 Dumnezeu exist\u0103 ca o realitate \u00een numai \u00eentr-o stare embrionar\u0103 . \n In: Humanist (Buffalo, New York) (Published by The American Ethical Union)<\/em><\/strong> v.13 January 1,1953, pp.267-270.<\/p>\n \n Traducere din limba englez\u0103: George Anca<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" George Anca DE LA AUGUSTIN LA DR\u0102GHICESCU Prezent\u0103m, \u00een traducere-restituire rom\u00e2neasc\u0103, prima din cele mai vaste dou\u0103 opere [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-18282","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18282","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18282"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18282\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18284,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18282\/revisions\/18284"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18282"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18282"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18282"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nde John H. Hershey<\/em><\/p>\n
\n\u00cen timpul vie\u021bii sale a scris mai mult de o duzin\u0103 de c\u0103r\u021bi, dintre care cele mai multe au fost publicate \u00een limba francez\u0103. Amploarea intereselor lui Draghicesco poate fi v\u0103zut \u00een c\u0103r\u021bile sale al c\u0103ror subiect variaz\u0103 de la America \u0219i Liga Na\u021biunilor la rolul individului \u00een societate, de la mintea omeneasc\u0103 la problemele monetare.<\/p>\n
\nUniversul , dup\u0103 filosoful rom\u00e2n , este o unitate total\u0103 const\u00e2nd, totu\u0219i, din diferite diviziuni, sau t\u0103r\u00e2muri. Cele trei t\u0103r\u00e2muri importante, fundamentale ale universului alc\u0103tuiesc ceea ce termeni Draghicesco nume\u0219te \u201etreimea cosmic\u0103.\u201d
\nPrimul \u0219i principalul domeniu al cosmosului este lumea anorganic\u0103 a materiei nevii \u0219i a energiei \u00een variatele ei forme fizice. Acest domeniu este reglementat \u00een \u00eentregime de legi mecanice; Inten\u021bionalitatea este exclus\u0103. Evolu\u021bia a avut loc aici \u00een trecut , dar acum a ajuns la un impas practic \u00een compara\u021bie cu urm\u0103torul t\u0103r\u00e2m mai \u00eenalt \u2013 cel al vie\u021bii. \u00centr-un sens , aceast\u0103 lume anorganic\u0103 a lucrurilor se poate spune c\u0103 deja au ajuns la stadiul de ” maturitate “. Acesta este mediul fizic la care omul \u00eencerc\u0103 \u0219i s\u0103 se adapteze \u0219i s-l modifice, prin intermediul \u0219tiin\u021bei practice.<\/p>\n
\nAv\u00e2nd \u00een vedere aceste trei etape, exist\u0103, corespunz\u0103tor , tot at\u00e2tea filosofii ale universului : anume, materialism, vitalism, \u0219i idealism . Fiecare este doar o explica\u021bie par\u021bial\u0103.
\nMaterialismul este unilateral, deoarece se aplic\u0103 doar la domeniul anorganic al materiei nevii. Vitalismul se aplic\u0103 numai la domeniul organic. \u0218i idealismul este limitat la lumea superorganic\u0103. (Ar trebui, probabil, explicat c\u0103, prin idealism Draghicesco nu \u00een\u021belege idealism practic sau etic, ci de acel tip care sus\u021bine c\u0103 universul este mintea pur\u0103 sau expresia unei min\u021bi).
\nS\u0103 ne \u00eentoarcem acum la “noua idee de Dumnezeu” a lui Dragbicesco. Spre a ne ajuta la \u00een\u021belegerea concep\u021biei sale despre deitate in intelegerea concep\u021bia sa de divinitate, vom ar\u0103ta mai \u00eent\u00e2i anumite idei c\u0103rora el se opune .<\/p>\n
\nAstfel, ideea unui atotputernic, atot\u00een\u021belept, atotbun Dumnezeu este doar o proiec\u021bie a idealurilor omului. Zeitatea ortodox\u0103 nu exist\u0103 \u00een realitate, ci este un scop sau un ideal \u00een min\u021bile oamenilor. O astfel de zeitate, cu toate acestea, exist\u0103 \u00een stare embrionar\u0103. \u00cen m\u0103sura \u00een care omul \u00eensu\u0219i a atins un oarecare grad de cunoa\u0219tere, de bun\u0103tate, de putere, el \u00eensu\u0219i a realizat par\u021bial divinitatea pee care a proiectat-o asupra Dumnezeului s\u0103u imaginar.<\/p>\n
\nRezult\u0103, deci, c\u0103 Dumnezeu ideal devine din ce \u00een ce mai mult o realitate, \u00een m\u0103sura \u00een care omul \u00ee\u0219i realizeaz\u0103 aspira\u021biile sale pentru o via\u021b\u0103 mai plin\u0103. O analogie cu geometrie este sugestiv\u0103. Triunghiul perfect este o concep\u021bie numai \u00een mintea noastr\u0103, mai degrab\u0103 dec\u00e2t o realitate \u00een fapt desenat\u0103 pe h\u00e2rtie. Nu conteaz\u0103 c\u00e2t de atent tras\u0103m o astfel de figur\u0103 , nu vom face niciodat\u0103, probabil, triunghiul perfect, de\u0219i cu grij\u0103 suficient\u0103 \u00eel putem apropia c\u00e2t mai mult ne-am dori . Dumnezeu , ca \u0219i figura geometric\u0103, niciodat\u0103 nu poate fi absolut creat \u00eentr-adev\u0103r de c\u0103tre om, dar poate fi din ce \u00een ce aproximat.
\nDe\u0219i puterea, \u00een\u021belepciunea \u0219i bun\u0103tatea nu sunt \u00eendeplinite \u00een totalitate, cu toate acestea, avem nevoie de idealul de perfec\u021biune ca de un obiectiv spre care s\u0103 facem eforturi. Noi nu ar trebuie s\u0103 punem nicio limit\u0103 aspira\u021biilor noastre. Idealul perfect, de\u0219i posibil de neatins, ne st\u00e2rne\u0219te s\u0103 ne dezvolt\u0103m la maximumul de care suntem capabili. \u00cen calea deschis\u0103 a evolu\u021biei continue a omenirii, omul poate lupta pentru a face dinDumnezeu o realitate \u00een sine \u0219i \u00een societate. ” Misiunea noastra “, precum Draghicesco \u0219i rezum\u0103 g\u00e2ndul lui , ” este de a crea divinul \u00een om . “<\/p>\n