{"id":18393,"date":"2014-05-11T16:00:52","date_gmt":"2014-05-11T16:00:52","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18393"},"modified":"2014-05-11T16:00:52","modified_gmt":"2014-05-11T16:00:52","slug":"valeriu-dulgheru-fratia-slava-si-sovinismul-rusesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/05\/11\/valeriu-dulgheru-fratia-slava-si-sovinismul-rusesc\/","title":{"rendered":"Valeriu Dulgheru: Fr\u0103\u021bia slav\u0103 \u0219i \u0219ovinismul rusesc"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eRossiya, Ukraina i Bielarusi \/ Eto sveataya Rusi\u201d<\/em><\/p>\n

(Cuvinte rostite de un copil la unul din mitingurile pro-ruse din estul Ucrainei) <\/strong><\/p>\n

\n

A\u015fa a fost p\u00e2n\u0103 acum sau a\u015fa au dorit ru\u015fii s\u0103 se vad\u0103 din afar\u0103, dar neap\u0103rat ei s\u0103 fie fratele mai mare. S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne ad\u00e2ncim pu\u0163in \u00een istorie p\u00e2n\u0103 la r\u0103d\u0103cinile lor. Teritoriul actual al Rusiei a fost locuit \u00eenc\u0103 din antichitate de triburi de p\u0103stori nomazi (sci\u0163i, sarma\u0163i, huni, avari, bulgari, uzi, pecenegi ), iar \u00een partea de nord de triburi baltice \u015fi finice. Discu\u0163iile \u00een jurul originii slavilor sunt \u00eenc\u0103 o problem\u0103 deoarece izvoarele antice con\u0163in foarte pu\u0163ine referiri la slavi spre deosebire de alte neamuri (traci-daci, cel\u0163i sau germani). Tacit \u015fi Pliniu cel B\u0103tr\u00e2n \u00eei numesc venezi,<\/em> locuind \u00eentre Vistula \u015fi Nipru. Procopiu din Caesarea \u00eei consemneaz\u0103 \u00een secolul al VI-lea<\/sup> cu numele de an\u0163i <\/em>\u015fi sclavini<\/em>, iar Iordanes spune c\u0103 venezii se trag din acela\u015fi trib care poart\u0103 trei denumiri: venezi, an\u0163i \u015fi sclavini<\/em>. Tot mai multe izvoare istorice arat\u0103 c\u0103 patria slavilor a fost spa\u0163iul aflat la sud de Marea Baltic\u0103 f\u0103r\u0103 ie\u015fire la mare \u015fi gurile Vistulei (cam pe unde se afl\u0103 ast\u0103zi Polonia \u015fi Bielarusi). Slavii sunt cunoscu\u0163i sub dou\u0103 ramuri distincte: slavii de r\u0103s\u0103rit \u015fi slavii de apus. \u00cen migra\u0163ia lor spre vest slavii au ajuns cel mai devreme \u00een secolul al V-lea<\/sup> \u00een zona Cehiei de ast\u0103zi, fiind reprezenta\u0163i arheologic de cultura de tip Praga, iar prin sec. al 6-lea<\/sup> apar pentru prima oar\u0103 \u00een spa\u0163iul balcanic sub numele de sclavini (Gh. \u015eincai. Istoria rom\u00e2nilor, v.1<\/strong>). Ulterior dup\u0103 secolul al VI-lea<\/sup> slavii s-au separat \u00een decursul a\u015fez\u0103rii lor definitive \u00een trei mari grupuri: slavii de est: ru\u015fi, ucraineni, bieloru\u015fi; slavii meridionali (sau sudici): sloveni, croa\u0163i, s\u00e2rbi, macedoneni; slavii occidentali (sau de vest): cehi, slovaci, polonezi.<\/p>\n

S\u0103 vedem cum \u015fi unde se consolideaz\u0103 statele slavilor de est. Primul stat al slavilor de est, care s-a f\u0103cut cunoscut, este cel fondat de dinastia de origine scandinav\u0103 Rurik \u00een a doua jum\u0103tate a secolului IX. Fiul lui Rurik Helg (Oleg) \u00ee\u015fi stabile\u015fte capitala la Kiev \u015fi porne\u015fte construirea unui sistem de fortifica\u0163ii care s\u0103 asigure protec\u0163ia \u015fi supravegherea teritoriului noului stat \u015fi totodat\u0103 \u00eentreprinde \u00een 907 o ampl\u0103 expedi\u0163ie \u00eempotriva Bizan\u0163ului, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la Constantinopol \u015fi impun\u00e2nd \u00een urma tratatului de pace o serie de condi\u0163ii economice favorabile negustorilor kieveni. Cre\u015fterea teritorial\u0103 \u015fi consolidarea Rusiei vechi au continuat sub cneazul Vladimir (980-1015), \u00een timpul c\u0103ruia Caucazul de Nord a fost subordonat cnezatului rus (s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m acum de unde aceast\u0103 \u0163inere de minte scurt\u0103 a \u015fovinilor ru\u015fi de ast\u0103zi c\u00e2nd vorbesc de Novorosia!). De-a lungul \u00eentregului secol al X-lea<\/sup> statul rus, centralizat \u00een jurul Kievului, a fost perfect integrat \u00een politica economic\u0103 a Imperiului Bizantin.<\/p>\n

Religia cre\u015ftin\u0103 era bine cunoscut\u0103 de ru\u015fii secolului al X-lea<\/sup> gra\u0163ie vecin\u0103t\u0103\u0163ii cu Imperiul Bizantin. Convertirea ru\u015filor la cre\u015ftinism are loc \u00een perioada lui Vladimir, care a profitat de \u00eemprejur\u0103rile politice favorabile, pe care i le oferea r\u0103zboiul civil din Bizan\u0163, ca s\u0103 negocieze intrarea sa \u00een comunitatea statelor cre\u015ftine (nu e de mirare dorin\u0163a de ast\u0103zi a ucrainenilor de a intra \u00een comunitatea statelor europene). Vladimir a u\u015furat introducerea cre\u015ftinismului \u00een Rusia Kievean\u0103 datorit\u0103 mamei sale Olga, care la adus la credin\u0163a cre\u015ftin\u0103, \u015fi c\u0103s\u0103toriei cu Ana, sora \u00eemp\u0103ratului bizantin Vasile al II-lea<\/sup>. Bizan\u0163ul a f\u0103cut, astfel, dou\u0103 mari daruri slavilor: un sistem complet de doctrin\u0103 cre\u015ftin\u0103 \u015fi o civiliza\u0163ie cre\u015ftin\u0103 complet dezvoltat\u0103. Integrarea definitiv\u0103 a Rusei kievene \u00een sistemul politic al Europei Evului Mediu timpuriu are loc odat\u0103 cu c\u0103s\u0103toria la mijlocul secolului al XI-lea<\/sup> a Anei de Kiev cu Henric I al Fran\u0163ei. \u00cens\u0103 dup\u0103 moartea \u00een 1054 a cneazului Iaroslav Rusia Kievean\u0103 s-a descompus \u00een mai multe cnezate autonome \u015fi rivale, a c\u0103ror unitate a fost men\u0163inut\u0103 doar de Biseric\u0103 \u015fi de mitropolitul Kievului \u015fi al tuturor Rusiilor. Aceast\u0103 descompunere a statului kievean a u\u015furat cucerirea mongol\u0103, care a \u00eenceput \u00een anul 1237 \u00eempotriva cnezatelor din nord.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 are loc o a doua scindare a slavilor de est, din care se desprinde o ramura a lor aflat\u0103 mai la est de vest (vorba maestrului Dabija). Dup\u0103 300 de ani de a\u015fa numit jug t\u0103taro-mongol la \u00eenceputul secolului al XV-lea<\/sup> prin unirea for\u0163at\u0103, s\u00e2ngeroas\u0103, a cnezatelor ruse\u015fti \u00een jurul cnezatului Moscovei (care la moment nu era cel mai \u00eensemnat \u015fi puternic, pierz\u00e2nd \u00een importan\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a cnezatelor Vladimir \u015fi Suzdal) cu implicarea direct\u0103, militar\u0103 \u015fi politic\u0103, a Hoardei de Aur (fapt trecut sub t\u0103cere) apare statul Moscovia, rebotezat\u0103 doar \u00een a. 1721 \u00een Rusia. Adev\u0103rat\u0103 Rusie a r\u0103mas doar la Kiev p\u00e2n\u0103 nu a venit Moscovia peste ea. S\u0103 vorbe\u015fti despre slavismul ru\u015filor actuali e nonsens. O Rusie, care a \u00eencorporat peste 200 de etnii \u015fi popoare neslave nu mai poate fi numit\u0103 slav\u0103. Dup\u0103 datele unor na\u0163ionali\u015fti ru\u015fi \u00een actuala Rusie au r\u0103mas doar apr. 8% de adev\u0103ra\u0163i ru\u015fi (adic\u0103 slavi), restul fiind neslavi, dar to\u0163i \u00eempreun\u0103 numi\u0163i cu un nume impropriu rosiane – un amalgam de peste 200 de popoare. Afla\u0163i timp \u00eendelungat sub jugul t\u0103taro-mongol, afla\u0163i \u015fi mai mult timp \u00een contact direct cu popoarele estice ru\u015fii au preluat cele mai proaste n\u0103ravuri ale lor: r\u0103zboinicia nomadului, duplicitatea \u015fi lenevia. \u00cen mare parte triburile nomade din est nu se \u00eendeletniceau cu agricultura, care cerea munc\u0103, ci cu v\u00e2natul \u015fi incursiuni asupra vecinilor, pentru a le prelua avu\u0163ia. Bog\u0103\u0163ia europenilor ia atras \u00eentotdeauna pe nomazii din est, de aceea ei au fost supu\u015fi timp de peste un mileniu invaziilor hoardelor din est. \u201eNu apuca s\u0103 se lini\u015fteasc\u0103 colbul dup\u0103 trecerea viforoas\u0103 a unui val c\u0103 alt puhoi se \u00eentrez\u0103rea la orizont<\/em>\u201dscria marele Tudor Arghezi \u00een scrierile sale despre istoria noastr\u0103 veche. Marele nenoroc al nostru a fost c\u0103, afl\u00e2ndu-ne \u00eentre Carpa\u0163i \u015fi Mare, \u00eentotdeauna am fost punte de trecere pentru puhoaiele estice.<\/p>\n

Acum aceast\u0103 ramur\u0103 corcit\u0103, \u00een venele c\u0103reia practic nu mai curge s\u00e2nge slav, pretinde a fi cei mai slavi printre fra\u0163ii lor slavi, fratele lor mai mare. Ucraina este prima victim\u0103 a fratelui mai mare. Dup\u0103 r\u0103scoala ucrainenilor \u00eempotriva polonezilor \u00een ziua de Cr\u0103ciun<\/a> a anului 1648, B. Hmelni\u021bki \u015fi-a f\u0103cut o intrare triumfal\u0103 \u00een Kiev<\/a>, unde a fost salutat ca \u201eMoise, salvatorul, m\u00e2ntuitorul <\/em>\u0219<\/em>i eliberatorul poporului din captivitatea polonez\u0103 … ilustrul c\u00e2rmuitor al rusinilor<\/em>\u201d. Nu \u015ftia \u00eens\u0103 \u00een ce captivitate multisecular\u0103 mult mai drastic\u0103 avea s\u0103 nimereasc\u0103 Ucraina \u015fi nu numai. Prin tratatul \u00eencheiat \u00eentre Rusia \u015fi Ucraina la Pereaslav \u00een a. 1653 B. Hmelni\u0163kii vedea o uniune militar\u0103 \u00eempotriva Poloniei, iar pentru \u0163arul Alexei Mihailovici Romanov tratatul \u00eensemna o legitimitate a preten\u0163iilor lor asupra Rusiei Kievene. Acest lucru B. Hmelni\u0163ki l-a \u00een\u0163eles foarte cur\u00e2nd, dar era t\u00e2rziu. Dup\u0103 r\u0103zboiul dintre ru\u015fi \u015fi polonezi la pacea separat\u0103 de la Vilnius din 1656 negociatorii lui Hmelni\u021bki nu au avut nici m\u0103car dreptul s\u0103 fie martori la negocieri. Hatmanul a scris cu aceast\u0103 ocazie o scrisoare plin\u0103 de m\u00e2nie adresat\u0103 \u021barului, pe care l-a acuzat c\u0103 a rupt \u00een\u0163elegerea de la Pereiaslav.\u00a0 \u00cen scrisoarea sa B. Hmelni\u021bki a afirmat c\u0103 \u201e\u2026suedezii sunt mai de onoare \u015fi de \u00eencredere dec\u00e2t ru\u015fii<\/em>\u201d. Armata c\u0103z\u0103ceasc\u0103 a suferit \u00een acea perioad\u0103 o serie de \u00eenfr\u00e2ngeri \u00een Polonia, \u00een ciuda ajutorului dat de Transilvania. Ulterior Ucrain\u0103 numit\u0103 \u015fi Malorosia \u2013 o sor\u0103 mai mic\u0103, a fost complet incorporat\u0103 \u00een imperiul \u0163arist, mai apoi sovietic, ob\u0163in\u00e2nd independen\u0163a doar peste apr. 350 de ani, \u00een a. 1991, care ast\u0103zi iar\u0103\u015fi e \u00een pericol.<\/p>\n

Urm\u0103toarea jertf\u0103 devine Polonia, care dup\u0103 r\u0103scoala ucrainenilor din 1648, \u201eepoca de aur<\/a><\/em>\u201d a Uniunii statale polono-lituaniene<\/a> \u015fi-a marcat \u00eenceputul declinului ei. \u00cen doar apr. 100 de ani aceast\u0103 uniune se destram\u0103. Vecinii Poloniei \u015fi anume: Rusia, Prusia \u015fi Austria au semnat o prim\u0103 \u00een\u0163elegere secret\u0103 cunoscut\u0103 mai t\u00e2rziu drept \u201eAlian<\/em>\u021b<\/em>a celor trei acvile negre<\/em>\u201d, prin care au avut loc primele trei \u00eemp\u0103r\u0163iri ale Poloniei la 1772, 1773 \u015fi 1795. A patra \u00eemp\u0103r\u0163ire a fost la sf\u00e2r\u015fitul erei napoleoniene prin \u00eemp\u0103r\u0163irea Ducatului Var\u015foviei, \u00eencorporarea a\u015fa numitului Regat al Congresului \u00een Rusia \u00een 1832 \u015fi a Republicii de la Cracovia Austriei la 1846 (acela\u015fi stil cum se procedeaz\u0103 ast\u0103zi cu Ucraina). A culminat aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163ire \u00een 1939 \u00een urma Pactului expansionist Ribbentrop-Molotov \u00eentre Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi Germania Nazist\u0103. Iar \u00een a. 1944-45 Stalin a re\u0163inut armatele \u00een fa\u0163a Var\u015foviei timp de 40 de zile, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd trupele germane nu au exterminat complet rezisten\u0163a popular\u0103 polon\u0103.<\/p>\n

A treia jertf\u0103 urma s\u0103 fie slavii de sud. \u00cen acest scop \u0162arismul a inventat o ideologie a panslavismului \u2013 adic\u0103 \u201eunirea tuturor slavilor\u201d<\/em> evident sub conducerea Rusiei. Cea mai mare piedic\u0103 \u00een realizarea acestui plan era existen\u0163a principatelor rom\u00e2ne\u015fti \u201eCe bine ar fi pentru unirea slavilor dac\u0103 Rom\u00e2nia nu ar exista\u201d<\/em> se pl\u00e2ngea panslavistul Danilevski la 1871. \u00cenceput acest plan de Ecaterina a II-a prin a\u015fa numitele r\u0103zboaie de eliberare a fra\u0163ilor cre\u015ftini de sub jugul turcesc, prin inten\u0163ia de a uni principatele rom\u00e2ne\u015fti \u00een statul Dacia, evident sub protectorat rusesc (\u00een acest post urma s\u0103 fie numit favoritul ei G. Potiomkin). Continuat apoi de \u0163arii Alexandru I, II, Nicolae I, \u015fi mai apoi de Stalin \u00een timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, care \u00eens\u0103 nu s-a realizat a\u015fa cum a dorit Stalin. A \u00eencercat s\u0103 exploateze acest fapt \u015fi Putin \u00een timpul r\u0103zboiului din Iugoslavia \u00eens\u0103, \u00een pofida fr\u0103\u0163iei slavii, majoritatea a\u015fchiilor slave din fosta Iugoslavie au intrat \u00een Uniunea European\u0103, cele r\u0103mase a\u015fteapt\u0103 \u00een anticamera ei. Nefiind \u00een stare s\u0103 \u00eenghit\u0103 acest e\u015fec Putin s-a av\u00e2ntat \u00eentr-o aventur\u0103 foarte periculoas\u0103 \u2013 s\u0103 aduc\u0103 Ucraina la picioarele lui \u2013 a\u015fa cum au f\u0103cut \u0163arii ru\u015fi, s\u00e2ngerosul Stalin. Rusia lui Putin ast\u0103zi este \u00een mare parte Rusia lui Stalin din a. 1939. Stalin cu panglica ro\u015fie \u00een piept a atacat la \u00eenceput \u00een a. 1921 Polonia, rup\u00e2ndu-\u015fi col\u0163ii de armatele mare\u015falului Pilsudski, ca mai apoi \u00een a. 1939, \u00een rezultatul Pactului Ribbentrop-Molotov s\u0103-\u015fi ia revan\u015fa. \u00cen rezultatul aceluia\u015fi pact atac\u0103 Finlanda, Tarile Baltice, Basarabia. Ast\u0103zi Putin cu panglica bicolor \u201enegru-mov<\/em>\u201d a atacat Basarabia, Georgia \u015fi acum Ucraina. Unde \u015fi c\u00e2nd se va opri nu se \u015ftie. Nenorocul lui Putin este c\u0103 ast\u0103zi nu g\u0103se\u015fte un aliat cu care s\u0103 se \u00eempart\u0103, cum l-a avut Stalin pe Hitler. Isteria velicorus\u0103 promovat\u0103 de Putin este foarte periculoas\u0103 la acest \u00eenceput de secol \u015fi mileniu. O auzeam la una din adun\u0103turile provocate de Putin din estul Ucrainei pe o tovar\u0103\u015f\u0103 rusoaic\u0103 declar\u00e2nd \u201eDomnul este in ceruri, iar Rusia pe P\u0103m\u00e2nt\u201d.<\/em> Va imagina\u0163i la ce grad de zombare poate fi adus un popor. Este foarte periculos. \u015ei Hitler \u00een perioada interbelic\u0103 prin propaganda diabolic\u0103 a lui Goebbels ia adus pe o bun\u0103 parte de nem\u0163i \u00een aceea\u015fi stare. \u00cen timpul celor 5 ore \u201ela sfat cu poporul\u201d <\/em>peste 60% din \u00eentreb\u0103rile adresate lui Putin erau legate de evenimentele din Ucraina (de parc\u0103 toate celelalte probleme interne sunt rezolvate, iar Rusia este un paradis) cu cererea de ai ap\u0103ra pe ru\u015fii care tr\u0103iesc acolo. Blitzkriegul din Crimeea a trezit \u00een s\u00e2ngele ru\u015filor microbul imperialist care dormita. \u201eConducerea Ucrainei trebuie s\u0103 asculte opinia poporului\u201d<\/em> (cu referire la acordarea independen\u0163ei a\u015fa numitei republici populare din Done\u0163k) declar\u0103 Putin. Dar c\u00e2t de mult a luat \u00een considera\u0163ie opinia poporului cecen c\u00e2nd acela a dorit independen\u0163\u0103. \u201eMocit\u2019 vseh v sortirah\u201d (Ai \u00eeneca pe to\u0163i \u00een veceuri)\u201d<\/em> chema Putin \u00een r\u0103zboiul de exterminare \u201epentru respectarea constitualit\u0103\u0163ii\u201d<\/em> a poporului cecen. Cunoscutele duble standarde ruse\u015fti (observat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een 1939 de Marchizul de Custine \u201eUna spun si alta fac\u201d<\/em>), altfel spus curvie politic\u0103 ruseasc\u0103. \u201e\u00cen chilo\u0163i, fl\u0103m\u00e2nzi dar fiecare cu c\u00e2te o rachetu\u0163\u0103 subsuoar\u0103\u201d<\/em> iat\u0103 esen\u0163a rusului de ast\u0103zi. Ascultam cu stupoare o informa\u0163ie din Simferopol unde se str\u00e2ng semn\u0103turi pentru a schimba denumirea ora\u015fului \u00een denumirea Putin (Putingrad, Putinburg???). Cu Ucraina Rusia are o problema mai veche. Stalin a masacrat prin foametea din 1931-1933 (Holodomor) apr. 7 milioane de ucraineni pentru ai struni. Putin, deocamdat\u0103, le-a luat Crimeea, le-a creat focare in Done\u0163k, Lugansk, Odesa. Care este deosebirea \u00eentre cei trei tirani nici eu nu o g\u0103sesc.<\/p>\n

\n

\u015ei noi, de fapt ca \u015fi \u00een to\u0163i ace\u015fti peste 200 de ani de vecin\u0103tate cu ursul siberian, ce facem? \u0162inem obid\u0103 pe ucraineni \u00een acest moment greu pentru toate relele care ni le-au f\u0103cut \u015fi \u00eenc\u0103pem cu to\u0163ii \u00een gura ursului sau pentru moment uit\u0103m \u015fi ne situ\u0103m al\u0103turi de ei \u00eempotriva expansionismului rusesc. Cu regret coloana a 5-a<\/sup> a Moscovei la Chisinau, reprezentat\u0103 de buldogul Voronin \u015fi c\u0103\u0163eii Dodon, \u015eelin, mai recent R. Usat\u00e2i \u00ee\u015fi face de cap. Pana la 27 iunie (semnarea Acordului de Asociere) vom avea 1,5 luni foarte fierbin\u0163i generate de presiunea externa (Rusia) \u015fi de cea intern\u0103 (buldogul \u015fi c\u0103\u0163eii Rusiei). Rezista-vom oare?<\/p>\n

\n

\n

Valeriu Dulgheru<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eRossiya, Ukraina i Bielarusi \/ Eto sveataya Rusi\u201d (Cuvinte rostite de un copil la unul din mitingurile pro-ruse din estul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-18393","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18393","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18393"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18393\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18396,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18393\/revisions\/18396"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18393"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18393"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18393"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}