{"id":1844,"date":"2012-02-13T11:53:29","date_gmt":"2012-02-13T11:53:29","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=1844"},"modified":"2012-03-20T16:43:05","modified_gmt":"2012-03-20T16:43:05","slug":"tangente-si-dimensiuni-culturale-prin-agero","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/02\/13\/tangente-si-dimensiuni-culturale-prin-agero\/","title":{"rendered":"Tangen\u0163e \u015fi dimensiuni culturale prin “AGERO”"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

Interviu cu Lucian Hetco (foto), editorul revistei Agero, acordat ziarului Timi<\/strong>\u015foara<\/strong><\/div>\n
( “Rom\u00e2nul planetar” se dest\u0103inuie… )<\/strong><\/div>\n
\"\"<\/a><\/div>\n

 <\/p>\n\n\n\n\n
<\/td>\n<\/tr>\n
<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
1) Stimate domnule Hetco, \u00een ideea interculturalit\u0103\u0163ii, revista pe care o conduceti, \u201cAGERO”, este\u00a0 un punct de referin\u0163\u0103. V-am ruga s\u0103 ne prezenta\u0163i \u00eenceputurile\u00a0acestui demers publicistic.<\/em><\/strong><\/div>\n
Revista Agero a debutat \u00een toamna anului 2000 \u00een peisajul publicistic rom\u00e2nesc din diaspor\u0103, dar \u015fi \u00een cel din \u0163ar\u0103, de unde provin marea majoritate a citirilor recente, de peste cinci mii zilnic, av\u00e2nd actualmente rangul 5 din 9 posibile \u00een clasamentele interna\u0163ionale Google. In prima ei faz\u0103, revista de cultur\u0103 a avut doar ca\u0163iva colaboratori de origine rom\u00e2n\u0103 din Germania, \u00een special din jurul ora\u015fului Stuttgart. Pagina Agero a fost prima publica\u0163ie electronic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Germania, ce urm\u0103rea ini\u0163ial asigurarea cu informa\u0163ie rapid\u0103 \u015fi util\u0103 \u00een limba matern\u0103 a etnicilor rom\u00e2ni, membri ai societ\u0103\u0163ii Agero, precum \u015fi a simpatizan\u0163ilor no\u015ftri din zona metropolei germane Stuttgart, din landul Baden-Wuerttemberg. Ideea de interna\u0163ionalitate \u015fi globalizare a informa\u0163iei cu caracter cultural pentru rom\u00e2nii de \u201epretutindeni\u201c s-a \u00eentregit relativ rapid, prin coresponden\u0163a bogat\u0103 \u015fi interesul constant al cititorilor, dar mai ales prin stabilirea de contacte culturale inter-rom\u00e2ne\u015fti, cu intelectuali rom\u00e2ni din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103inatate, av\u00e2nd \u00een vedere puternica emigra\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 din ultimii 15 ani. A\u015fa s-a n\u0103scut, cum s-ar spune \u015fi teoria \u201eRom\u00e2nului planetar\u201c \u2013 noua mea carte \u00een limba rom\u00e2n\u0103 fiind \u00a0o culegere de eseuri, ce tocmai a vazut lumina tiparului la Bucure\u015fti, la prestigioasa editur\u0103 Carpathia Press, av\u00e2nd ca punct de reper o serie de m\u0103rturii, cred eu, interesante despre globalizare, ce a cuprins \u015fi poporul rom\u00e2n, cu teze despre viitorul poporului roman, ap\u0103rute \u00een decursul ultimilor doi ani \u00een cadrul publica\u0163iei Agero c\u00e2t \u015fi in alte reviste de cultur\u0103 din \u0163ar\u0103. Dar succesul actual al publicatiei Agero, \u201eRevista Agero\u201c ( adresa pe web:<\/strong><\/div>\n
Revista Agero a debutat \u00een toamna anului 2000 \u00een peisajul publicistic rom\u00e2nesc din diaspor\u0103, dar \u015fi \u00een cel din \u0163ar\u0103, de unde provin marea majoritate a citirilor recente, de peste cinci mii zilnic, av\u00e2nd actualmente rangul 5 din 9 posibile \u00een clasamentele interna\u0163ionale Google. In prima ei faz\u0103, revista de cultur\u0103 a avut doar ca\u0163iva colaboratori de origine rom\u00e2n\u0103 din Germania, \u00een special din jurul ora\u015fului Stuttgart. Pagina Agero a fost prima publica\u0163ie electronic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Germania, ce urm\u0103rea ini\u0163ial asigurarea cu informa\u0163ie rapid\u0103 \u015fi util\u0103 \u00een limba matern\u0103 a etnicilor rom\u00e2ni, membri ai societ\u0103\u0163ii Agero, precum \u015fi a simpatizan\u0163ilor no\u015ftri din zona metropolei germane Stuttgart, din landul Baden-Wuerttemberg. Ideea de interna\u0163ionalitate \u015fi globalizare a informa\u0163iei cu caracter cultural pentru rom\u00e2nii de \u201epretutindeni\u201c s-a \u00eentregit relativ rapid, prin coresponden\u0163a bogat\u0103 \u015fi interesul constant al cititorilor, dar mai ales prin stabilirea de contacte culturale inter-rom\u00e2ne\u015fti, cu intelectuali rom\u00e2ni din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103inatate, av\u00e2nd \u00een vedere puternica emigra\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 din ultimii 15 ani. A\u015fa s-a n\u0103scut, cum s-ar spune \u015fi teoria \u201eRom\u00e2nului planetar\u201c \u2013 noua mea carte \u00een limba rom\u00e2n\u0103 fiind \u00a0o culegere de eseuri, ce tocmai a vazut lumina tiparului la Bucure\u015fti, la prestigioasa editur\u0103 Carpathia Press, av\u00e2nd ca punct de reper o serie de m\u0103rturii, cred eu, interesante despre globalizare, ce a cuprins \u015fi poporul rom\u00e2n, cu teze despre viitorul poporului roman, ap\u0103rute \u00een decursul ultimilor doi ani \u00een cadrul publica\u0163iei Agero c\u00e2t \u015fi in alte reviste de cultur\u0103 din \u0163ar\u0103. Dar succesul actual al publicatiei Agero, \u201eRevista Agero\u201c ( adresa pe web: http:\/\/www.agero-stuttgart.de<\/a> ) precum \u015fi decernarea unui Premiu de Excelen\u0163\u0103 al Patrimoniului Rom\u00e2nesc, \u00een favoarea editorului \u015fi indirect revistei de cultur\u0103, pentru “contribu\u0163ii deosebite la dezvoltarea dialogului de idei”, \u00een toamna anului 2005 la Bucure\u015fti, de c\u0103tre Asocia\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 pentru Patrimoniu, este \u00een fond doar \u00eencununarea unui merit colectiv, al autorilor \u015fi coresponden\u0163ilor no\u015ftri de-a lungul anilor, pentru care am asigurat un cadru, cred eu – cu adev\u0103rat elevat \u015fi democratic.<\/strong><\/div>\n
2) Tangen\u0163ele \u015fi dimensiunile culturale\u00a0prin “AGERO”, se datoreaz\u0103\u00a0 desigur unei structuri\u00a0\u00a0 redac\u0163ionale bine\u00a0g\u00e2ndite,\u00a0ar fi interesant\u00a0 s\u0103\u00a0deschidem revista \u00een\u2026 timp. Cum a evoluat?<\/em><\/strong><\/div>\n
Revista electronic\u0103 a Agero a avut, chiar dac\u0103 poate p\u0103rea la prim\u0103 vedere incredibil, p\u00e2n\u0103 \u00een primavara acestui an (2006), de facto doar un singur editor \u015fi redactor, \u00een persoana mea. Volumul mare de coresponden\u0163i, la ora actual\u0103 de peste 200, c\u00e2t \u015fi cre\u015fterea continu\u0103 a\u00a0 preten\u0163iilor legate de calitatea materialelor publicate, dar \u015fi a num\u0103rului de cititori ca urmare a cerin\u0163elor fire\u015fti de informa\u0163ie prin diversitate \u015fi calitate, ca de exemplu \u015fi folosirea constant\u0103 a diacriticelor \u015fi a corecturii profesionale \u00een tehnoredactarea materialelor noastre, au dus \u00een final, dup\u0103 mai multe runde de consult\u0103ri \u015fi discu\u0163ii, la constituirea unui comitet interna\u0163ional de redac\u0163ie, nicidecum numeros, dar care lucreaz\u0103 prin consens. Din acesta fac parte oameni cu principii asem\u0103n\u0103toare \u015fi convingeri democratice, dispu\u015fi sa depun\u0103 o munc\u0103 redac\u0163ional\u0103 gratuit\u0103, din idealism, \u00een virtutea lucrului bine f\u0103cut. Din 2006 \u00een \u00a0prim\u0103var\u0103, redac\u0163ia Agero a c\u00e2\u015ftigat doi noi valoro\u015fi membri, fo\u015fti coresponden\u0163i ai Agero, numindu-i aici pe domnul George Roca din Sydney, Australia, scriitor \u015fi publicist de origine rom\u00e2n\u0103 din Oradea, ca \u015fi mine de altfel, precum \u015fi romanciera \u015fi jurnalista bistri\u0163ean\u0103, Melania Cuc. Lucr\u0103m cum s-ar spune, \u00een trei, de la distan\u0163\u0103 pe mapamond, prin intermediul mijloacelor de comunicare moderne: internet, mailing \u015fi conferin\u0163e telefonice. \u00cenc\u0103 nu ne-am cunoscut personal, ne \u015ftim doar din fotografii \u015fi \u00a0coresponden\u0163e \u015fi totu\u015fi avem deja un \u201csuflet\u201c, pentru aceea\u015fi cauz\u0103. Dar, \u015fi ceea ce este colosal, cu caracter de unicat, datorit\u0103 distan\u0163ei geografice ce ne desparte, ne vom \u00eent\u00e2lni to\u0163i trei, c\u00e2t de cur\u00e2nd pentru prima dat\u0103 la Oradea \u2013 B\u0103ile Felix, \u00een septembrie 2006, a\u015fa cum am convenit de cur\u00e2nd \u00een redac\u0163ie, ca s\u0103 ne vedem, cum s-ar spune \u015fi \u201ela fa\u0163\u0103\u201c.<\/strong><\/div>\n
3) Limba rom\u00e2n\u0103, un liant\u00a0 \u00a0peste\u00a0 distante \u015fi\u00a0\u00a0 \u0163\u0103ri,\u00a0 \u00een numele s\u0103u,\u00a0face\u0163i\u00a0 \u00a0un act de cultur\u0103\u00a0\u00een care, sunt implicate\u00a0 ideile, for\u0163ele dumneavoastr\u0103\u00a0 intelectuale, timpul. Cum\u00a0 rezolva\u0163i problema\u00a0\u00a0 economic\u0103?<\/em><\/strong><\/div>\n
Problema economic\u0103 nu este o \u201eproblema\u201c, dec\u00e2t \u00een masura \u00een care nu dispunem de suficient idealism. Cheltuielile noastre sunt \u00een fapt minore, raportate la \u00a0bugetul unui occidental. Cheltuielile de server, acces internet, cablu \u015fi circula\u0163ie email, sau programe software de tot felul, taxe, sunt pl\u0103tite din bugetul asocia\u0163iei Agero, buget pe care revista \u00eel sprijin\u0103 la r\u00e2ndul sau, prin inserarea de publicitate \u00een favoarea sponsorilor societ\u0103\u0163ii Agero. In plus, fiecare membru al redac\u0163iei lucreaz\u0103 de acas\u0103, \u00een timpul s\u0103u liber, de la calculatorul personal. Este \u00een fapt un buget echilibrat \u015fi sigur, c\u0103ci asocia\u0163ia Agero dispune de suficient\u0103 for\u0163\u0103 financiar\u0103, pentru noi programe sau cheltuieli de server, ca noi s\u0103 ne putem continua munca, f\u0103r\u0103 a ne face griji despre eventuale indisponibilit\u0103\u0163i financiare. Munca de programare \u015fi afi\u015fare, strict \u00een sens tehnologic, \u00eemi apar\u0163ine\u00a0 \u015fi nu a fost niciodat\u0103 remunerat\u0103 sau obiect de calcula\u0163ie, fiindc\u0103\u00a0 n-am cerut a\u015fa ceva \u015fi nici nu a\u015f pretinde bani, pentru o activitate comunitar\u0103, pe care o prestez cu placere \u015fi din devotament. Corectura, tehnoredactarea, prezentarea grafic\u0103 a materialelor ce sosesc zilnic de la coresponden\u0163i au preluat-o partial \u015fi colegii mei de redactie, dl. Roca \u015fi doamna Cuc, precum \u015fi o parte din munca de coresponden\u0163\u0103. Men\u0163ionez c\u0103 ambii colegi de redac\u0163ie, presteaz\u0103 aceasta munc\u0103 gratuit, la fel ca \u015fi mine. In concluzie, cheltuielile de redac\u0163ie sunt minime. Materialele sosite pe adresa redac\u0163iei \u015fi orice prezent\u0103ri pe sit, au regim de gratuitate, nu sunt remunerate, a\u015fa cum nici nu cerem cheltuieli de afi\u015fare, singurul criteriu de publicare fiind calitatea articolului \u015fi interesul jurnalistic general!<\/strong><\/div>\n
\u00a04) S\u0103\u00a0\u00a0vorbim\u00a0\u015fi despre\u00a0pasiunea\u00a0care este un ingredient\u00a0 necesar, dar c\u00e2nd\u00a0\u015fi rezist\u0103\u00a0\u00a0\u00een timp, lucrurile\u00a0devin spectaculoase.<\/em><\/strong><\/div>\n
Pasiunea \u2013 da, pentru lucrul bine f\u0103cut, este mai pu\u0163in o not\u0103 filozofic\u0103, mai degrab\u0103 a\u015f vedea-o ca o confirmare a unei mari iubiri: dragostea mea pentru rom\u00e2ni \u015fi limba rom\u00e2n\u0103. De aceea, tot ce facem aici, este expresia unui patriotism real, necondi\u0163ionat, sincer \u015fi firesc, \u00een cele din urm\u0103. Fiindc\u0103 pentru un rom\u00e2n \u00een str\u0103in\u0103tate, patria are \u00eentotdeauna alte dimensiuni, comparativ cu cele ale rom\u00e2nului r\u0103mas \u201eacas\u0103\u201c. Iar rezisten\u0163a sa, dat\u0103 \u015fi de succesul autentic de care ne bucur\u0103m, nu face dec\u00e2t s\u0103 ne confirme c\u0103 ceea ce am pus aici pe picioare, are \u00eentr-adevar rostul s\u0103u, un caracter profund rom\u00e2nesc, ce este \u00een fapt tipic neamului nostru, c\u0103ci rom\u00e2nii sunt una dintre cele mai vechi \u015fi originale na\u0163iuni europene, n\u0103scu\u0163i \u015fi nu f\u0103cu\u0163i sau veni\u0163i, mai vechi \u015fi mai autentici dec\u00e2t to\u0163i vecinii no\u015ftri de dup\u0103 grani\u0163e, \u00een orice direc\u0163ie, chiar cu \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103, am privi. Avem cum se spune \u015fi la Agero o anume \u00a0\u201erezisten\u0163\u0103\u00a0 \u00een s\u00e2nge\u201c. In fapt, aceasta ne-o \u015fi doream at\u00e2t pentru noi, la Agero, c\u00e2t \u015fi pentru cei de acas\u0103, \u015fi cred c\u0103 ne-a \u015fi reusit, cu unele mici excep\u0163ii, fapt ce ne motiveaz\u0103 pentru o \u015fi mai stabil\u0103 continuitate. Clubul intelectual al revistei de cultur\u0103 a Agero are ast\u0103zi peste 200 de coresponden\u0163i ( eu le-a\u015f spune \u201erom\u00e2ni planetari\u201c), este a\u015fadar, dac\u0103 vre\u0163i, o familie cu adev\u0103rat \u00a0\u201eglobal\u0103\u201c de intelectuali \u015fi \u00eemp\u0103timi\u0163i ai limbii rom\u00e2ne.<\/strong><\/div>\n
\u00a05) In perimetrul culturii germane, cum este\u00a0 perceput\u0103 o revist\u0103\u00a0 \u00een limba rom\u00e2na?<\/em><\/strong><\/div>\n
Din p\u0103cate avem mult prea pu\u0163in\u0103 rezonan\u0163\u0103 din partea cititorilor germani, ca s\u0103 v\u0103 dau un r\u0103spuns sigur. Faptul c\u0103 edit\u0103m revista Agero din Germania este \u00eens\u0103 un factor pozitiv, ce atest\u0103 spiritul democratic autentic de aici. N-am avut niciodat\u0103 senza\u0163ia de a fi fost tolera\u0163i, dimpotriv\u0103, activitatea noastr\u0103 este considerat\u0103 de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile germane ca fiind de bun ob\u015ftesc! Dar ca publica\u0163ie \u00een limba rom\u00e2n\u0103, ce poate fi citit\u0103 \u015fi \u00een\u0163eleas\u0103 doar de vorbitorii limbii rom\u00e2ne de aici, cei mai mul\u0163i cet\u0103\u0163eni germani, care ne citesc zilnic, sunt la origine \u015fvabi b\u0103n\u0103\u0163eni sau sa\u015fi transilv\u0103neni, precum \u015fi rom\u00e2ni din numeroasele familii mixte. Suntem \u00eens\u0103 recunoscu\u0163i pentru spiritul rom\u00e2nesc ce \u00eel promov\u0103m de mai multe institu\u0163ii din \u0163ar\u0103, dar \u015fi germane, men\u0163ion\u00e2nd aici exemplar Forumul Germano-Roman din Berlin, prezidat de doamna dr.h.c. Susanne Kastner, vicepre\u015fedinta Bundestagului german, pe care o cunosc personal, \u00eenc\u0103 din vremea c\u00e2nd prezidam Liga Asocia\u0163iilor Romano-Germane din Germania. Mai multe\u00a0 asocia\u0163ii germane din Germania de Sud, dar \u015fi din Elve\u0163ia germanofon\u0103, \u00eentre\u0163in cu noi rela\u0163ii de coresponden\u0163\u0103 \u015fi ne trimit materiale spre publicare. Rela\u0163iile sunt a\u015fadar bune \u015fi de viitor.<\/strong><\/div>\n
6) Num\u0103rul cititorilor utilizatori este\u00a0\u00een cre\u015ftere ?<\/em><\/strong><\/div>\n
Media citirilor pe zi a trecut din aprilie 2006 de cinci mii \u015fi a r\u0103mas de atunci, cu mici oscila\u0163ii, constant\u0103. Apreciem conform statisticilor Agero, cre\u015fterea num\u0103rului de cititori zilnici, la circa o mie pe an. Speram deci, ca \u00een 2007 s\u0103 avem cel pu\u0163in \u015fase mii de cititori zilnici. Oricum ar fi \u00eens\u0103 situa\u0163ia, num\u0103rul citirilor are, cel pu\u0163in pentru mine, un caracter secundar, c\u0103ci noi nu ne finan\u0163\u0103m prin publicitate. Dup\u0103 cum \u015fti\u0163i, revista Agero are un profund caracter cultural \u015fi de informare \u00een limba rom\u00e2n\u0103, de \u00a0tribun\u0103 liber\u0103, ce nu cenzureaz\u0103 \u015fi nu practic\u0103 atacul la persoan\u0103. Cred c\u0103 acestea sunt atuurile sale, cu care vom asigura cititorilor nostri o \u015fi mai bun\u0103 calitate pe viitor. Cei ce ne citesc, g\u0103sesc la noi, ceva nou, sau poate ce p\u0103rea de mult pierdut, un bun sim\u0163 \u015fi o stabilitate dat\u0103 de cur\u0103\u0163enia sufleteasc\u0103 a coresponden\u0163ilor no\u015ftri, garantul succesului nostru, un factor de care \u0163inem seama.<\/strong><\/div>\n
7) Se cunosc avantajele unei\u00a0 publica\u0163ii de\u00a0 gen electronic, v-ar\u00a0 tenta \u015fi formula sa\u00a0 tradi\u0163ional\u0103? Ar fi mai\u00a0 greu de realizat\u00a0 cred, mai costisitoare dar, pe de alta parte, cuv\u00e2ntul\u00a0\u00a0tip\u0103rit pe h\u00e2rtie rezist\u0103\u00a0 mai mult\u00a0 prin ani. Compar\u00e2nd cele dou\u0103\u00a0 formule, ram\u00e2ne\u0163i\u00a0de\u00a0partea\u00a0\u00a0modernitatii??<\/em><\/strong><\/div>\n
Cu siguran\u0163\u0103. Sigur c\u0103 publica\u0163ia Agero are un caracter interna\u0163ional, de pres\u0103 electronic\u0103 \u015fi tocmai de aceea gratuitatea sa prin internet este evident\u0103, iar factorul primordial ce \u00eel urm\u0103rim este s\u0103 fie accesat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd gratuit \u015fi pe mai departe, de c\u00e2t mai multe persoane! O serie de publica\u0163ii electronice ofer\u0103 articole de top contra cost! Noi nu avem de g\u00e2nd s\u0103 o facem. Iar cum o publica\u0163ie pe h\u00e2rtie este costisitoare, precum \u015fi mai dificil de tehnoredactat sau remis prin po\u015ft\u0103, cu mari cheltuieli de logistic\u0103, este \u00een aceste condi\u0163ii neaccesibil\u0103 oric\u0103rui cetatean rom\u00e2n de pretutindeni ( pe care \u00een fapt \u00eel deservim direct prin metoda \u201einternet\u201c), tot ceea ce trebuie s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 logistic, este s\u0103 dispun\u0103 de acces internet relativ ieftin. A\u015fadar, ram\u00e2nem pe viitor deocamdat\u0103 la aceasta apari\u0163ie electronic\u0103, ce este \u015fi va ram\u00e2ne, cel pu\u0163in \u00een redac\u0163ia mea, gratuit\u0103. Sper\u0103m \u00eens\u0103 s\u0103 organizam pe viitor, alte c\u00e2teva edi\u0163ii de carte, cu cele mai bune articole ale noastre, \u015fi aceasta c\u00e2t de cur\u00e2nd. Suntem \u201ecopia\u0163i\u201c deja cu mausul, direct \u015fi eficient de o serie de publica\u0163ii pe h\u00e2rtie, \u015ftiu deja de zeci de cazuri. N-am intentat \u00eens\u0103 nim\u0103nui nici un proces, c\u0103ci v\u0103d aceasta ca un act de generozitate, fiindc\u0103 dac\u0103 suntem \u201ebuni\u201c, suntem \u015fi copia\u0163i \u015fi c\u0103uta\u0163i. \u00a0Exist\u0103 o mare cerere de prezentare a materialelor pe portalul Agero, \u015fi acesta este un argument suficient de a constata succesul nostru.<\/strong><\/div>\n
\u00cen privin\u0163a apari\u0163iei articolelor Agero pe h\u0103rtie, \u00een form\u0103 de carte, am \u00eenceput deja discu\u0163iile cu o serie de edituri din \u0163ar\u0103. Avem bune rela\u0163ii cu presa scris\u0103, vom c\u00e2\u015ftiga \u015fi aici experien\u0163a de care avem nevoie. Nu stiu dac\u0103 v\u0103 sau este \u00eentre timp cunoscut volumul de poezie \u2013 de prim\u0103 antologie de poezie al rom\u00e2nilor din diaspora, intitulat \u201eBlestemul lui Brancu\u015fi\u201c, care a fost publicat \u015fi editat la Suceava \u00een 2004, \u00een cooperare cu Revista Agero si Centrul de Cultur\u0103 Suceava, personal prin efortul meu \u015fi al dl. Ion Dragu\u015fanul. Aceast\u0103 carte a fost\u00a0 o sublim\u0103 selec\u0163ie de articole ( poeme culese de pe Agero), prima de acest gen din \u0163ar\u0103. Au urmat \u00eens\u0103 \u015fi alte carti de eseuri, sau etnologie, cu trimiteri istorice sau diverse, din colec\u0163iile Agero, cum ar fi de exemplu, cartea doamnei Cristea de la Viena, \u201eTimp \u015fi s\u0103rbatoare\u201c, sau mai de curand \u201eRom\u00e2nul planetar\u201c de Lucian Hetco \u015fi altele editate de asocia\u0163ii prestigioase, cu care \u00eentre\u0163inem rela\u0163ii de parteneriat, referindu-m\u0103 \u00een special aici la Asocia\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 pentru Patrimoniu, din Bucure\u015fti, condus\u0103 de distinsul scrritor \u015fi istoric dr. Artur Silvestri.<\/strong><\/div>\n
8) Sim\u0163\u0103m\u00e2ntul c\u0103\u00a0 faceti prin scris, leg\u0103tura cu scriitorii\u00a0rom\u00e2ni de pretutindeni, trebuie s\u0103 fie\u00a0 special.<\/em><\/strong><\/div>\n
Intr-adev\u0103r este o mare placere, la fel cum este \u015fi o constant\u0103 r\u0103spundere, aceea, de a prelua rolul unei pl\u0103ci turnante \u00eentre rom\u00e2nii de pretutindeni, coresponden\u0163ii no\u015ftri, sau cea a unui cap de pod din rom\u00e2nitate, \u00eentre germani, mijlocind contacte, fiind con\u015ftient\u0103 parte a contactului cu intelectualitatea rom\u00e2neasc\u0103, \u00a0fie ea \u00een Germania sau oriunde, ce asigur\u0103 iat\u0103, un spirit rom\u00e2nesc unitar \u015fi solidar, patrunz\u0103tor, dar mai ales sincer \u015fi cutez\u0103tor, dincolo de grani\u0163e artificale, cenzur\u0103, prost gust, atac la persoan\u0103 sau alte opreli\u015fti de natur\u0103 jurnalistic\u0103, ce \u00een fond cititorii no\u015ftri, nici m\u0103car nu le caut\u0103. Sunt cu adev\u0103rat fericit, tr\u0103ind intr-o \u0163ar\u0103 cu adevarat liber\u0103, \u00een Germania, c\u0103 pot sa \u00eemplinesc prin munca mea, prin cea a colaboratorilor mei din redac\u0163ie, dar \u00een mod special a celor peste 200 de coresponden\u0163i ai Agero, cerin\u0163ele culturale \u015fi informa\u0163ionale ale cititorilor no\u015ftri. Este evident c\u0103 este o munc\u0103 de uzur\u0103, zilnic\u0103, f\u0103cut\u0103 din idealism \u015fi f\u0103r\u0103 remuneratie, care \u00eens\u0103 personal mi-a adus o serie de satisfac\u0163ii majore. Iar acestea nu se pot pl\u0103ti cu tot aurul din lume, fiindc\u0103 pentru mine, rom\u00e2nii au nevoie stringent\u0103 de acces la cultur\u0103, \u00een special \u00een mod gratuit, acum – mai mult ca oric\u00e2nd.<\/strong><\/div>\n
9) Scrisul Dumneavoastr\u0103, c\u0103r\u0163ile\u00a0Dumneavoastra\u00a0\u00eentregesc desigur\u00a0cartea de vizita a unui intelectual\u00a0de rang european,\u00a0precum sunte\u0163i. Haide\u0163i s\u0103\u00a0v\u0103 cunoa\u015ftem \u015fi din aceast\u0103 perspectiv\u0103.<\/em><\/strong><\/div>\n
Inainte de toate m\u0103 consider un intelectual rom\u00e2n, de factur\u0103 comunitar\u0103, de forma\u0163ie german\u0103, prin convingere \u00eens\u0103 un rom\u00e2n autentic, \u00eentre ceilal\u0163i europeni, ce \u015fi-a v\u0103zut de treab\u0103. C\u0103ci tot ceea ce am facut \u00een cei 16 ani de diaspor\u0103 \u00een Germania, toat\u0103 munca mea comunitar\u0103, indiferent c\u0103 a fost la nivel de asocia\u0163ie la Agero, sau ca pre\u015fedinte al Ligii LARG ( Liga Asoca\u0163iilor Rom\u00e2no-Germane \u00a0din Germania), ori ca editor \u015fi redactor al publica\u0163iei Agero, despre care vorbim ast\u0103zi, a fost pus\u0103 \u00een slujba ideilor rom\u00e2nismului. Personal m\u0103 consider a fi mai degrab\u0103 un vizionar sau dac\u0103 vre\u0163i, de muncitor ce \u015fi-a c\u0103utat silitor, \u00eentotdeauna ceva de lucru, cu un anume sens, nerisipind energii aiurea, tr\u0103indu-\u015fi ziua la adevarata ei intensitate. Tr\u0103im \u00eens\u0103 vremuri fr\u0103m\u00e2ntate \u00een via\u0163a rom\u00e2nilor \u015fi a lumii \u00een general, c\u0103ci ne\u00een\u0163elegerile sunt tot mai grave, iar tarele societ\u0103\u0163ii trecute \u00eenc\u0103 ne mai chinuie la noi acas\u0103, laolalt\u0103 cu invidia, confuzia, p\u0103catele sau alte angoase de factur\u0103 comunist\u0103 ori neo-comunist\u0103, \u00eenso\u0163ite de boli spirituale, ce ne afecteaz\u0103 moralul \u015fi cultura na\u0163ional\u0103. \u00cen antitez\u0103, am g\u00e2ndit ini\u0163ial \u015fi am vazut \u00een Agero un spirit nou, un loc unde se respir\u0103, se g\u00e2nde\u015fte liber \u015fi se sper\u0103 la mai bine, un loc de sc\u0103pare, de refugiu, sigur \u015fi nealterat. Cele c\u00e2teva c\u0103r\u0163i sau unele eseuri pe care le-am scris de-a lungul anilor, au toate la baza lor, acest principiu, al unit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, \u00een fond simplu – \u015fi eficient.<\/strong><\/div>\n
10) Literatura rom\u00e2n\u0103, care nu beneficiaz\u0103 de o limb\u0103\u00a0 de circula\u0163ie, este totu\u015fi cunoscut\u0103 acolo, cum se precepe, dac\u0103 nu sunt traduceri prea multe ?<\/em><\/strong><\/div>\n
Din p\u0103cate literatura rom\u00e2n\u0103 este mult prea pu\u0163in cunoscut\u0103 \u00een occident, sau ca s\u0103 fim cinsti\u0163i ar fi meritat s\u0103 aib\u0103 ceva mai mult\u0103 recunoa\u015ftere! Iar dac\u0103 nu este at\u00e2t de prezent\u0103 cum ar fi meritat, s-ar mai putea face c\u00e2te ceva! Sigur c\u0103 avem intelectuali de elit\u0103, cunoscu\u0163i, at\u00e2t \u00een \u0163ar\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, dar totodat\u0103 \u015fi un marketing dezastruos. Nu avem, din p\u0103cate nici un rom\u00e2n laureat al Premiului Nobel pentru literatur\u0103, de\u015fi potential am fi avut!<\/strong><\/div>\n
Poten\u0163ialul cultural rom\u00e2nesc se margine\u015fte actualmente, mai mult la prezen\u0163a cultural\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, \u015fi acolo ceva mai pu\u0163in dec\u00e2t ar fi fost cazul \u015fi mai pu\u0163in \u00een str\u0103in\u0103tate. Este adev\u0103rat \u015fi c\u0103 finan\u0163\u0103rile \u00een domeniul culturii, nu se mai bucur\u0103 de primul rang. Dar se gre\u015feste \u015fi aici, la fel cum s-a gre\u015fit \u015fi se greseste \u00eenc\u0103 \u00een turism, sau \u00een economie \u00een general, sau la dezvoltarea mult prea t\u00e2rzie a infrastructurilor stradale eficiente. Literatura rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103, este \u00een fapt pu\u0163in recunoscut\u0103 \u00een occident (din vina noastr\u0103), desigur, cu unele excep\u0163ii, vorbind aici despre autori \u015fi personalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti ce au tr\u0103it \u00een occident: Istrati, Ionesco, Eliade sau Cioran. Cei mai \u201emari\u201c de acas\u0103, au ramas \u00een mare netradu\u015fi \u015fi sunt practic, cu mici excep\u0163ii, necunoscu\u0163i. La ora actual\u0103, \u00een spa\u0163iul de limb\u0103 anglo-saxon cel mai cunoscut autor de origine rom\u00e2n\u0103 \u00a0este prof. dr. Smarandache, din SUA, autor a mai multor c\u0103r\u0163i \u015fi ini\u0163iator al curentului literar numit \u201eparadoxism\u201c. Cred \u00eens\u0103 cu convingere, c\u0103 vom descoperi \u015fi marketingul precum \u015fi eficien\u0163a occidental\u0103 \u015fi nu ne vom feri de prejudec\u0103\u0163i \u015fi c\u0103 ne vom etala calit\u0103\u0163ile la nivelul literar al altor na\u0163iuni, nu numai la nivelul unui Institut Cultural \u201eTitu Maiorescu\u201c din Berlin, ce aduce de cur\u00e2nd un suflu nou, \u00een prezentarea culturii, artei \u015fi a literaturii romane\u015fti, cel putin \u00een percep\u0163ia germanilor. Se scrie \u00eens\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 suficient\u0103 poezie bun\u0103, proz\u0103, filozofie \u015fi istorie de calitate, care ar putea interesa la nivel european, chiar global \u015fi ar fi bine \u015fi primit\u0103. Nu de autori buni \u015fi talente autentice ducem lips\u0103, ci de un sistem eficient, dar mai ales, ne lipsesc \u00eenc\u0103 mijloacelele financiare \u015fi ini\u0163iativele personale, poate c\u0103 ne lipsesc chiar c\u00e2teva personalit\u0103\u0163i autentice, reprezentative. La capitolul acesta, iat\u0103, suntem \u00eenc\u0103 deficitari, fiind nevoie de o schimbare de mentalitate, care sper s\u0103 se produc\u0103 c\u00e2t de rapid.<\/strong><\/div>\n
11) Legat de impedimentul traducerilor, revin \u015fi zic, revista ‘Agero’,\u00a0 supline\u015fte un asemenea prag, v\u0103 dorim rezisten\u0163a prin ani \u015fi proiecte\u00a0 noi. \u00a0Apropos,\u00a0care ar fi conturul acestora, azi ?<\/em><\/strong><\/div>\n
Revista Agero practic\u0103, ori de c\u00e2te ori este posibil, traducerea lucrarilor autorilor rom\u00e2ni \u00een limbi de circula\u0163ie mondial\u0103. Avem \u015fi o rubric\u0103 special\u0103 dedicat\u0103 acestor traduceri, \u00een accep\u0163ia mea, o munc\u0103 titanic\u0103 \u015fi oarecum de pionerat, c\u0103ci n-o facem doar noi, o practic\u0103 \u015fi alte reviste eletronice din \u0163ar\u0103, ceea ce este foarte bine. Exist\u0103 de asemenea o serie de scriitori rom\u00e2ni, care au \u00een\u0163eles necesitatea prezent\u0103rii operei proprii \u00een limbi de circula\u0163ie mondial\u0103. Din p\u0103cate, nivelul bugetelor personale, la nivel de autori, este insuficient pentru traduceri de amploare, dar cunosc o serie de scriitori din Rom\u00e2nia care \u00ee\u015fi pot permite financiar aceste traduceri, sau au primit chiar dac\u0103 mai greu, acceptul unor edituri. Urmez\u0103 apoi, desfacerea lor pe pie\u0163ele str\u0103ine, care din nou, este un factor comerical dificil. Dar unele lucr\u0103ri au fost \u00eencununate de succes \u015fi au fost prezentate \u015fi lansate \u015fi \u00een Germania, la diverse t\u00e2rguri de carte. \u00a0Bine-ar fi s\u0103 le g\u0103sim pe viitor \u015fi \u00een libr\u0103rii!<\/strong><\/div>\n
Proiecte noi , \u00een ceea ce ne prive\u015fte vor urma, am s\u0103 vi le relatez \u00een am\u0103nunt \u00eentr-un viitor interviu, fiind vorba \u00een special de ad\u00e2ncirea rela\u0163iilor noastre interculturale la nivel european, nu numai \u00eentre asocia\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti r\u0103sp\u00e2ndite aici, ci de o interculturalitate nou\u0103, cu o cooperare \u00eentre autori nativi de limb\u0103 german\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103, ce vor fi tradu\u015fi exemplar \u00een ambele limbi, a\u015fa cum \u00eemi doresc s\u0103 oferim v\u00e2rfului de lance al scriitorimii rom\u00e2ne, posibilitatea de a fi citi\u0163i, \u00een traduceri, din ce \u00een ce mai numeroase \u00een spa\u0163iul cultural anglo-saxon. \u00a0Vom ini\u0163ia \u015fi o simez\u0103 Agero, aflat\u0103 deja \u00een lucru, care va expune pe web lucr\u0103ri ale arti\u015ftilor plastici rom\u00e2ni. Dup\u0103 cum vede\u0163i, idei sunt destule.<\/strong><\/div>\n

\n<\/strong><\/div>\n

Veronica Balaj, 23 sept. 2006<\/strong><\/p>\n

http:\/\/veronicabalaj.blogspot.com\/<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Interviu cu Lucian Hetco (foto), editorul revistei Agero, acordat ziarului Timi\u015foara ( “Rom\u00e2nul planetar” se dest\u0103inuie… )   1) [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-1844","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1844","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1844"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1844\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1844"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1844"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1844"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}