{"id":18458,"date":"2014-05-19T20:48:00","date_gmt":"2014-05-19T20:48:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18458"},"modified":"2014-05-19T20:50:04","modified_gmt":"2014-05-19T20:50:04","slug":"vavile-popovici-insolenta-vs-bunacuviinta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/05\/19\/vavile-popovici-insolenta-vs-bunacuviinta\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Insolen\u021ba vs. Bun\u0103cuviin\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"

\"Buna\u201e\u00ce<\/em>naintea pr\u0103bu\u0219irii merge trufia \u0219i seme\u021bia \u00eenaintea c\u0103derii.\u201d <\/em><\/p>\n

(Pilde 16,18)<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru convie\u0163uirea armonioas\u0103 \u00een societate, \u00eenc\u0103 din timpuri str\u0103vechi s-au impus unele reguli de purtare \u00eentre oameni. Unele dintre aceste reguli au fost cuprinse \u00een legi, altele s-au p\u0103strat \u00een sufletele oamenilor, printr-o a\u0219a numit\u0103 sim\u021bire \u0219i atitudine cuviincioas\u0103, ea alc\u0103tuind cele mai minunate reguli. \u201eCe nu opre\u015fte legea, opre\u015fte buna-cuviin\u0163\u0103\u201d<\/em> consemna Seneca, filozoful roman, marele moralist din vremea \u00eemp\u0103ratului Nero, care cu tonul s\u0103u cre\u0219tin al recomand\u0103rilor morale \u0219i-a asigurat o puternic\u0103 influen\u021b\u0103 \u0219i o \u00eendelungat\u0103 supravie\u021buire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00cen zilele noastre este foarte des \u00eent\u00e2lnit\u0103 atitudinea insolent\u0103 care \u00eencalc\u0103 regulile morale. Ea este nuan\u021bat\u0103 prin cuvintele impertinen\u021b\u0103, obr\u0103znicie, neobr\u0103zare, nesim\u021bire, devenit\u0103 chiar fenomen al societ\u0103\u021bii, la baz\u0103 av\u00e2nd arogan\u021ba, sentimentul de superioritate. V\u00e2rsta, se pare, nu mai are prea mare importan\u021b\u0103, insolen\u021ba fiind \u00eent\u00e2lnit\u0103 la oameni de diferite v\u00e2rste. O \u00eent\u00e2lnim at\u00e2t la tinerii lipsi\u021bi de experien\u021b\u0103, de educa\u021bie, c\u00e2t \u0219i la oamenii maturi, trecu\u021bi oarecum prin experien\u021ba vie\u021bii \u0219i de la care ne-am a\u0219tepta s\u0103 se comporte civilizat. \u00cenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103 nu implic\u0103 neap\u0103rat \u00een\u021belepciunea, de\u0219i ar trebui. Dac\u0103 la tinere\u021be ea mai poate fi pus\u0103 pe seama lipsei de g\u00e2ndire pentru o bun\u0103 alegere, a anturajului necorespunz\u0103tor, a\u00a0 modelelor negative, deci, oarecum mai pu\u021bin condamnabil\u0103, la maturitate, atunci c\u00e2nd omul este \u00een plin\u0103 activitate, dovada insolen\u021bei este mult mai grav\u0103, \u00eentruc\u00e2t ea este generatoare de gre\u0219eli \u00een defavoarea celor din jur.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Insolen\u021ba nu este specific\u0103 unei na\u021bii, ci este \u00eent\u00e2lnit\u0103, \u00een mod gradual la oameni din diferite locuri ale globului. Este plin\u0103 lumea \u00een care tr\u0103im de tupei\u0219ti, teribili\u0219ti \u0219i, iertat\u0103 fiindu-mi vorba, de nesim\u021bi\u021bi, sau mai blajin spus – insolen\u021bi. Ei nu disociaz\u0103 gradele libert\u0103\u021bii, despre care poetul-filozof Lucian Blaga preciza: \u201eAvem drept doar la libertatea pentru care ne putem asuma r\u0103spunderea<\/em>\u201d. <\/em>Unde acest \u201evirus\u201d \u00a0al insolen\u021bei s-a r\u0103sp\u00e2ndit mai mult, g\u0103sim \u0219i \u201ebolnavi\u201d mai mul\u021bi. Este \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u0219i aproape nelipsit\u0103 la oamenii care \u0219i-au ob\u021binut \u201efraudulos\u201d un loc \u00een ierarhia politic\u0103, ei av\u00e2nd impresia c\u0103 numai prin acest fel de a fi – \u00a0netrecut prin filtrul educa\u021bional \u0219i nici prin cel cultural – pot supravie\u021bui, umilindu-i, domin\u00e2ndu-i pe ceilal\u021bi. Sunt cei care \u00een via\u021b\u0103 nu au ascultat de sfaturile educatorilor, au ac\u021bionat de capul lor \u0219i nici nu au \u00eencercat s\u0103-\u0219i fac\u0103 o educa\u021bie prin lectura c\u0103r\u021bilor, nici s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 bunele maniere de la cei care ar fi putut s\u0103 le fie un exemplu de comportament. Se spune, despre aceast\u0103 categorie de oameni, c\u0103 le lipsesc cei 7 ani de acas\u0103, ani foarte importan\u021bi pentru c\u0103 ei sunt temelia pe care se define\u0219te personalitatea. Exist\u0103 copii care asimileaz\u0103 bunele sfaturi, dar \u0219i unii care refuz\u0103 s\u0103 le primeasc\u0103, exist\u00e2nd \u00een ei un s\u00e2mbure de egoism, de vanitate, de lips\u0103 de judecat\u0103. \u00a0\u00a0Nu iau \u00een seam\u0103 ceea ce Biblia le gr\u0103ie\u0219te: \u201eDe-\u021bi va pl\u0103cea s\u0103 ascul\u021bi, vei \u00eenv\u0103\u021ba, \u0219i de vei pleca urechea ta, \u00een\u021belept vei fi!<\/em>\u201d.<\/em>C\u00e2nd astfel de specimene ajung la maturitate, jignirile, glumele proaste, batjocura sunt considerate moduri de a se descurca; pentru unii, culmea, sunt de admirat ac\u021biunile sau r\u0103spunsurile date \u00een batjocur\u0103, de al\u021bii sunt trecute cu vederea, sau, \u0219i mai r\u0103u, sunt g\u0103site scuze pentru \u00a0gafele impardonabile comise.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Auzim tot mai des certuri, \u00eenvr\u0103jbiri, afirma\u021bii jignitoare din partea unor persoane de la care pretindem maturitate, inteligen\u021b\u0103, comportament civilizat. Dar, \u201eCine iube\u0219te certurile iube\u0219te p\u0103catul; cel ce ridic\u0103 glasul \u00ee\u0219i iube\u0219te ruina\u201d<\/em>(Pilde 17,19).\u00a0 Sigur c\u0103 certurile, insultele ne bulverseaz\u0103 g\u00e2ndirea, orientarea, (dup\u0103 cum se \u00eentreab\u0103 rom\u00e2nul \u00een proverbul: \u201eC\u00e2nd grinda de sus se pleac\u0103 \u00een jos, ce poate face cea mai de jos?\u201d, <\/em>adic\u0103 cei mici ce pot face, c\u00e2nd cei mari gre\u0219esc?), c\u00e2nd ne izbim de lipsa de civiliza\u021bie a unor persoane, fie ea din gre\u0219eal\u0103, din lips\u0103 de educa\u021bie, din vanitate, din frustrare sau din imaturitate emo\u021bional\u0103. Sunt oameni care nu accept\u0103 sfaturi la nici o v\u00e2rst\u0103, nu accept\u0103 argumente, pe principiul \u201e\u0219tiu!\u201d care se refer\u0103 \u00eentotdeauna la eu<\/em>, adic\u0103 la persoana sa, sau \u201enu m\u0103 \u00eenve\u021bi tu pe mine!\u201d Cu alte cuvinte nu m\u0103 intereseaz\u0103 ce spui, fiindc\u0103 eu<\/em> \u0219tiu cel mai bine, eu<\/em> le \u0219tiu pe toate, nu am nevoie de nimic \u00een plus. Aceast\u0103 atitudine duce la discordie \u0219i nu avem nevoie de a\u0219a ceva. Cred c\u0103 avem nevoie de o societate s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i corect\u0103 \u00een ansamblu ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful englez Thomas Hobbes(1588-1679) care a scris \u0219i despre filozofia politic\u0103, vorbea de trei cauze principale de ceart\u0103 \u00eent\u00e2lnite \u00een natura omului: concuren\u021ba, ne\u00eencrederea \u0219i gloria. \u201ePrima face pe om s\u0103 dea n\u0103val\u0103 pentru c\u00e2\u0219tig, a doua pentru siguran\u021b\u0103, a treia pentru reputa\u021bie. (\u2026) \u00cen atare r\u0103zboi fiecare om e \u00eempotriva celuilalt, c\u0103ci r\u0103zboiul nu const\u0103 numai \u00een lupte sau \u00een actul de a lupta, dar \u0219i dintr-o durat\u0103 de timp, \u00een care voin\u021ba de a combate este destul de cunoscut\u0103.(\u2026) Consecin\u021ba timpului petrecut \u00een <\/em>(astfel de) r\u0103zboi – fiecare om este inamicul fiec\u0103rui om. (\u2026) No\u021biunile de dreptate \u0219i nedreptate, justi\u021bie \u0219i injusti\u021bie nu au acolo nici un loc. Unde nu este putere conduc\u0103toare, nu exist\u0103 lege, unde nu e lege nu exist\u0103 nedreptate. For\u021ba \u0219i frauda sunt \u00een timp de r\u0103zboi <\/em>(pentru gloria personal\u0103) cele dou\u0103 virtu\u021bi principale.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 M\u0103 \u00eentreb de ce unii dintre noi vor s\u0103 fie complet altfel \u0219i for\u021beaz\u0103 schimbarea, dar nu \u00een bine, ci \u00een r\u0103u, con\u0219tient sau incon\u0219tient? De ce vor cu tot dinadinsul s\u0103 fie \u201eoriginali\u201d? E de \u00een\u021beles c\u0103 trebuie s\u0103 existe o analiz\u0103, o judecat\u0103 \u0219i \u00een judecat\u0103 s\u0103 se \u021bin\u0103 seama de r\u0103d\u0103cini, de obiceiurile \u00eemp\u0103m\u00e2ntenite care au urmat \u00eendelungatei experien\u021be tr\u0103ite, la baz\u0103 av\u00e2nd \u0219i g\u00e2ndirea marilor filozofi ai lumii \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii pe care ne-a dat-o Cel ce a venit s\u0103 ne arate drumul vie\u021bii ce trebuie urmat pentru binele nostru. De ce vrem s\u0103 ur\u00e2\u021bim via\u021ba frumoas\u0103 d\u0103ruit\u0103 de Divinitate, \u00een loc s\u0103-i p\u0103str\u0103m frumuse\u021bea \u0219i s\u0103 descoperim noi frumuse\u021bi, ci nu stric\u0103ciuni?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Buna cuviin\u021b\u0103 este diametral opus\u0103 insolen\u021bei, ea folose\u0219te judecata dreapt\u0103. \u00cen vremurile noastre, cel care este cuviincios intuie\u0219te cu cine are de-a face, intuie\u0219te situa\u021bia \u00een care se afl\u0103, dar, de cele mai multe ori nu \u00eendr\u0103zne\u0219te sau nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u00eenfrunte insolen\u021ba \u0219i aceasta din cauza \u201ecantit\u0103\u021bii\u201d de nesim\u021bire ce apar\u021bine unor indivizi. Avem oare dreptul de a tolera, a ne umili \u0219i a ne resemna \u00een fa\u021ba acestor\u00a0 oameni? Psihiatrii consider\u0103 buna sim\u021bire ca fiind \u201egust estetic \u0219i probitate moral\u0103, dar \u0219i sim\u021b practic, valori concrete\u201d, <\/em>iar <\/em>Biblia ne \u00eenva\u021b\u0103: \u201e<\/em>S\u0103 umbla\u0163i cu bun\u0103 cuviin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de cei din jur\u201d <\/em>(Apostolul Pavel). P\u0103rintele Nicolae Steinhardt (1912-1989) \u00een \u201eJurnalul fericirii\u201d scria: \u201eLa \u00eenchisoare, \u00eenspre amurg, am aflat ce-i aia bun\u0103tate, bun\u0103 cuviin\u021b\u0103, eroism, demnitate. Vorbe mari! Vorbe goale! Vorbe mari \u0219i goale pentru \u0219mecheri \u0219i pentru turn\u0103tori; vorbe mari \u0219i de mare folos \u0219i pline de \u00een\u021beles c\u00e2nd le sim\u021bi r\u0103coarea \u00een iezerul de foc \u0219i le po\u021bi gusta farmecul experimental<\/em>\u201d. Oamenilor care \u201eau dat din coate\u201d \u0219i au ajuns undeva \u00een fa\u021b\u0103 le lipse\u0219te, iat\u0103,\u00a0 B<\/em>una-cuviin\u021b\u0103<\/em>, \u00eensemn\u00e2nd ceea ce se cuvine unui om, o purtare bun\u0103 \u00een vorbire \u0219i \u00een fapte, despre care filozoful francez Ren\u00e9 Descartes (1596-1610) spunea c\u0103 este \u201eputerea de a judeca bine \u015fi de a distinge ce-i adev\u0103rat de ce este fals\u201d <\/em>sau ilustrul poet german J.W. Goethe (1782-1832) care o considera a fi \u201egeniul umanit\u0103\u0163ii\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La ce ne putem a\u0219tepta de la cel c\u0103ruia \u00eei lipse\u0219te echilibrul, buna cuviin\u021b\u0103, el consider\u00e2nd c\u0103 prin modul \u00a0de a se comporta ob\u021bine \u201ereu\u0219ita\u201d \u00a0\u00een via\u021b\u0103, c\u0103 \u00een acest fel devine simpatic, sociabil \u0219i comunicativ cu cei din jur, c\u00e2nd de fapt este acceptat doar \u00een cercul lui de oameni ale\u0219i tot de el pe acelea\u0219i criterii, oameni de aceea\u0219i \u201em\u0103sur\u0103\u201d?<\/p>\n

\u00a0\u00a0Filozoful german Immanuel Kant (1724-1804) vorbea despre justi\u021bia imanent\u0103 ca fiind un sim\u021b al corectitudinii \u0219i al propor\u021biilor pe care \u00eel are fiecare individ, iar judecata nedreapt\u0103, spunea tot el, este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, \u201eun accident\u201d<\/em> atunci c\u00e2nd omul\u00a0 nu se supune imperativului moral \u201ec\u00e2nd voin\u021ba e smintit\u0103 \u0219i o ia \u00eenaintea ra\u021biunii, c\u00e2nd gustul pasiunilor prevaleaz\u0103 asupra intelectului\u201d<\/em>. Dreptatea deci exist\u0103 \u00een sim\u021burile noastre \u0219i ea \u201epoate fi adus\u0103 la lumin\u0103 \u0219i aplicat\u0103 \u00een actele noastre\u201d.<\/em>\u00a0 Iar c\u00e2nd justi\u021bia imanent\u0103 este dublat\u0103 de o justi\u021bie empiric\u0103 (bazat\u0103 pe experien\u021b\u0103), legea aplicat\u0103 \u201etreze\u0219te con\u0219tiin\u021ba omului\u201d, <\/em>considera tot Kant.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful italian Giovanni Gentile (1875-1944) era \u00eencrez\u0103tor \u00een faptul c\u0103 orice individ poart\u0103 \u00een el societatea imanent\u0103 spiritului s\u0103u, ca atare nu putem tr\u0103i, oric\u00e2t am vrea, \u00eentr-o absolut\u0103 izolare, indiferen\u021bi la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul nostru, ci primim \u00een intimitatea noastr\u0103 pe \u201ecel\u0103lalt\u201d<\/em> de l\u00e2ng\u0103 noi. A nu \u021bine seam\u0103 de acest fapt \u00eenseamn\u0103 a nu g\u00e2ndi. \u00cen opinia sa, cel dint\u00e2i tribunal de pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i din cer este cel dinl\u0103untrul spiritului nostru, el fiind liber \u0219i dezvolt\u00e2ndu-se \u00een mod continuu, exist\u00e2nd posibilitatea de a lua o decizie favorabil\u0103 lui \u0219i societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103ie\u0219te.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca atare, omul poart\u0103 r\u0103spunderea deciziei sale, dup\u0103 ce a examinat, a aprobat, a judecat, a ac\u021bionat. Se \u00een\u021belege c\u0103, \u00een cazul unei dizarmonii \u00een convie\u021buirea existent\u0103, r\u0103zvr\u0103tirea existent\u0103 \u00eempotriva formei de disciplin\u0103 social\u0103 nu poate admite lipsa de discern\u0103m\u00e2nt, lipsa de supunere, iat\u0103, \u00een fa\u021ba disciplinei intime a spiritului fiec\u0103ruia, cea a bunei cuviin\u021be, fiindc\u0103, spune filozoful \u201eAdev\u0103rata societate tr\u0103ie\u0219te \u00een noi \u00een\u0219ine\u201d. <\/em>Cu alte cuvinte alegerea este a noastr\u0103! Se poate alege binele \u00een locul r\u0103ului cel mai mic, cum ne-am obi\u0219nuit s\u0103 facem?<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201e\u00cenaintea pr\u0103bu\u0219irii merge trufia \u0219i seme\u021bia \u00eenaintea c\u0103derii.\u201d (Pilde 16,18) \u00a0 \u00a0\u00a0 Pentru convie\u0163uirea armonioas\u0103 \u00een societate, \u00eenc\u0103 din timpuri [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-18458","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18458","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18458"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18458\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18460,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18458\/revisions\/18460"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18458"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18458"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18458"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}