{"id":18612,"date":"2014-06-15T06:17:09","date_gmt":"2014-06-15T06:17:09","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18612"},"modified":"2014-06-15T06:17:09","modified_gmt":"2014-06-15T06:17:09","slug":"vavila-popovici-avem-nevoie-unii-de-altii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/06\/15\/vavila-popovici-avem-nevoie-unii-de-altii\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Avem nevoie unii de al\u021bii!"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eO familie trebuie s\u0103 fie unit\u0103 \u015fi solidar\u0103, c\u0103ci altfel nenorocul bate la u\u015f\u0103.\u201d <\/em><\/p>\n

Thomas Mann<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Solidaritatea este coeziunea social\u0103 bazat\u0103 pe dependen\u021ba indivizilor unul fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt \u00een cadrul societ\u0103\u021bilor avansate. \u00cen societ\u0103\u021bile simple ea se bazeaz\u0103 \u00een principal pe rudenie \u0219i valori comune. \u00cen cele complexe, exist\u0103 al\u021bi factori care contribuie la sentimentul de solidaritate social\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0Solidaritatea social\u0103 constituie un ansamblu de interese, idei, credin\u0163e, sentimente \u015fi opinii care creeaz\u0103 un scop, o dorin\u0163\u0103 pentru un mod unitar de ac\u0163iune \u015fi reprezint\u0103 un mediu care\u00a0genereaz\u0103 capital social. Politica social\u0103 este dus\u0103 \u00een general \u00een favoarea acestei atitudini de solidaritate, av\u00e2nd \u00een vedere programe \u015fi ac\u0163iuni \u00eendreptate spre rezolvarea diferitelor probleme sociale. Acest proces cuprinde deopotriv\u0103 implicarea autorit\u0103\u0163ilor publice, ac\u0163iunile organiza\u0163iilor neguvernamentale \u015fi ac\u0163iunile persoanelor individuale, reunind sectoarele public, privat \u015fi societatea civil\u0103. Politica social\u0103 se define\u015fte \u00een cadrul principiilor, valorilor \u015fi tradi\u0163iilor ce guverneaz\u0103 rela\u0163iile sociale dintre indivizi, grupuri, comunit\u0103\u0163i \u015fi institu\u0163ii cu referire la alocarea resurselor \u015fi nivelul bun\u0103st\u0103rii popula\u0163iei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0Potrivit filozofului \u0219i sociologului francez lui Emile Durkheim (1858-1917) considerat fondatorul \u0219colii franceze de sociologie, tipurile de solidaritate social\u0103 coreleaz\u0103 cu tipurile de societ\u0103\u021bi. El a introdus termenii de solidaritate \u201emecanic\u0103\u201d \u0219i \u201eorganic\u0103\u201d, ca parte din teoria dezvolt\u0103rii societ\u0103\u021bilor \u0219i a descris\u00a0 evolu\u021bia societ\u0103\u021bilor pe m\u0103sur\u0103 ce ele devin tot mai complexe, de la solidaritate \u00a0mecanic\u0103, la solidaritate organic\u0103, instituindu-se con\u0219tiin\u021ba colectiv\u0103. \u00centr-o societate care manifest\u0103 solidaritate mecanic\u0103, coeziunea \u0219i integrarea este datorat\u0103 omogenit\u0103\u021bii indivizilor – oamenii se simt conecta\u021bi prin activitate, educa\u021bie, religie \u0219i stil de via\u021b\u0103 similar. Solidaritatea mecanic\u0103 func\u021bioneaz\u0103 de obicei \u00een societ\u0103\u021bi \u201etradi\u021bionale\u201d \u0219i de mici dimensiuni. \u00cen societ\u0103\u021bi ca cele tribale, de exemplu, solidaritatea se bazeaz\u0103 de obicei pe leg\u0103turile familiale. \u00cen general, \u00een societ\u0103\u021bile simple, oamenii sunt conecta\u021bi la al\u021bii pe baza leg\u0103turilor personale \u0219i tradi\u021bii. \u00cen astfel de societ\u0103\u021bi, oamenii au destul de pu\u021bine op\u021biuni \u00een via\u021b\u0103. \u00centr-o societatea mai mare, modern\u0103, ei sunt conecta\u021bi la ceilal\u021bi din cauza dependen\u021bei crescute cu privire la \u00eendeplinirea obliga\u021biilor de specialitate necesare pentru societatea modern\u0103, extrem de complex\u0103 pentru a supravie\u021bui. Cu alte cuvinte, solidaritatea organic\u0103 provine din interdependen\u021ba dintre specializarea activit\u0103\u021bii \u0219i complementaritatea dintre oameni, o dezvoltare care apare \u00een societ\u0103\u021bile industrializate \u0219i moderne.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O influen\u021b\u0103 hot\u0103r\u00e2toare asupra g\u00e2ndirii lui Durkheim a fost pozitivismul sociologic al lui Auguste Comte (1789-1857), sociolog \u0219i filozof francez, pentru care totalitatea convingerilor \u0219i sentimentelor comune pentru membrii unei societ\u0103\u021bi formeaz\u0103 un sistem determinat, cu o via\u021b\u0103 proprie \u0219i care poate fi numit con\u0219tiin\u021ba colectiv\u0103 sau comun\u0103. Comte a urm\u0103rit \u00eenfiin\u021barea unei filozofii pozitive, corespunz\u0103toare ultimului stadiu spre care omenirea trebuie s\u0103 tind\u0103, dup\u0103 ce a trecut prin starea teologic\u0103 \u0219i acea metafizic\u0103, ce reprezentau trepte necesare ale omenirii. El nu mai caut\u0103 explicarea cauzelor ascunse ale fenomenelor, ci se mul\u021bume\u0219te cu studiul datelor experien\u021bei. Nu este o simpl\u0103 adunare de date, ci tinde s\u0103 descopere legile ce guverneaz\u0103 datele \u0219i faptele, scopul \u0219tiin\u021bei pozitive fiind \u201eVoir pour prevoir, prevoir pour prevenir\u201d,<\/em> adic\u0103 a studia ceea ce este pentru a conclude ce va fi, dup\u0103 dogma general\u0103 a invariabilit\u0103\u021bii legilor naturale. Deci, un scop practic care ajut\u0103 progresului umanit\u0103\u021bii. Progresul \u00eel \u00eentrevedea \u00eenf\u0103ptuit cu ajutorul unei reforme suflete\u0219ti, \u00een sensul spiritului pozitiv, altruismul lu\u00e2nd locul egoismului. \u0218i \u00een zilele noastre se reafirm\u0103 aceast\u0103 idee: \u201es\u0103 mergem spre sensul pozitiv al devenirii umane, adic\u0103 a tr[i \u00een armonie, sub semnul spiritualit\u0103\u021bii benefice, revelate nou\u0103 de Divinitate, spiritul benefic fiind creator, spre deosebire de cel malefic care este distrug\u0103tor\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Revenind la ideile lui Durkheim, \u00een solidaritatea organic\u0103, spune el, oamenii sunt mult mai integra\u021bi, interdependen\u021bi \u0219i cooperan\u021bi \u00een acela\u0219i timp. Progresul de la mecanic la solidaritatea organic\u0103 se bazeaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pe cre\u0219terea popula\u021biei \u0219i a densit\u0103\u021bii ei (num\u0103rul de interac\u021biuni cre\u0219te, iar societatea devine mai complex\u0103), \u00een al doilea r\u00e2nd pe cre\u0219terea moralit\u0103\u021bii \u00een interac\u021biunile sociale \u0219i \u00een a treilea r\u00e2nd, pe cre\u0219terea specializ\u0103rii la locul de munc\u0103. Diferen\u021ba dintre cele dou\u0103 tipuri de societ\u0103\u021bi este c\u0103 \u00een societatea mecanic\u0103 legea este axat\u0103 pe aspect punitiv \u0219i are scopul de a consolida coeziunea comunit\u0103\u021bii, de multe ori prin pedepse publice \u0219i extreme, \u00een timp ce \u00een societatea organic\u0103 legea se concentreaz\u0103 pe repararea prejudiciului f\u0103cut \u0219i se concentreaz\u0103 mai mult pe persoane dec\u00e2t pe comunitate. Una dintre principalele caracteristici ale societ\u0103\u021bii moderne, ecologice este importan\u021ba individului, el devenind \u00a0punctul central al drepturilor \u0219i responsabilit\u0103\u021bilor. \u201eEste societatea care a instituit \u0219i a f\u0103cut din om zeu al c\u0103rui slujitor este\u201d<\/em>, mai spune Durkheim.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Vorbind despre evolu\u021bia culturii, Durkheim subliniaz\u0103 c\u0103 moda serve\u0219te la diferen\u021bierea \u00eentre clasele de jos \u0219i clasele superioare, deoarece clasele de jos vor s\u0103 arate (\u0219i s\u0103 aib\u0103 \u2013 completez) ca cei din clasele superioare; se vor adapta \u00een cele din urm\u0103 la moda claselor superioare, iar moda acesteia se va deprecia \u0219i clasa superioar\u0103 va fi for\u021bat\u0103 de a adopta o nou\u0103 mod\u0103. Cred c\u0103 este de apreciat factorul concuren\u021bial din opinia sa \u0219i care \u00een final \u00eenal\u021b\u0103 societatea. Procesul fiind, socotesc, de durat\u0103, dar inevitabil favorabil. Este inevitabila sinusoid\u0103 a vie\u021bii!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu privire la societate, Durkheim remarc\u0103 drept pericol existen\u021ba mai multor posibile patologii care ar putea duce la dezintegrarea societ\u0103\u021bii: cre\u0219terea prea rapid\u0103 a popula\u021biei reduce cantitatea de interac\u021biune \u00eentre diferite grupuri, care la r\u00e2ndul ei duce la ne\u00een\u021belegerea unor norme, valori etc. El aduce remarca situa\u021biei \u00een care de\u021bin\u0103torii de putere sunt condu\u0219i de dorin\u021ba lor de profit (l\u0103comia), unii oameni ajung\u00e2nd s\u0103 presteze munci necorespunz\u0103toare (se poate lua \u00een calcul \u0219i muncile f\u0103cute peste limita posibilit\u0103\u021bii fizice a omului), astfel de oameni ajung a fi nemul\u021bumi\u021bi, iar dorin\u021ba lor de a schimba sistemul poate destabiliza societatea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Durkheim a v\u0103zut religia ca fiind cea mai fundamental\u0103 institu\u021bie social\u0103 a omenirii, cea care a dat na\u0219tere la alte forme sociale \u0219i care a determinat sentimentul puternic al\u00a0 con\u0219tiin\u021bei colective. El a v\u0103zut religia ca o for\u021b\u0103 care a ap\u0103rut la \u00eenceputul societ\u0103\u021bii, de-a lungul timpului a devenit mai organizat\u0103, oferind o cre\u0219tere a diviziunii \u00eentre sacru \u0219i profan. Cu toate acestea, Durkheim credea c\u0103 religia a devenit cu timpul din ce \u00een ce mai pu\u021bin important\u0103,\u00a0 fiind \u00eenlocuit\u0103 treptat de \u0219tiin\u021b\u0103, dar, cu toat\u0103 pierderea importan\u021bei, ea \u00eenc\u0103 st\u0103 la baza societ\u0103\u021bii \u0219i \u00een ciuda for\u021belor alternative nu a fost creat nici un \u00eenlocuitor pentru for\u021ba religiei. Durkheim a v\u0103zut modernitatea ca pe \u201eo perioad\u0103 de tranzi\u021bie \u0219i mediocritate moral\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tot el consemna c\u0103 de\u0219i indivizii desf\u0103\u0219oar\u0103 munci diverse, adesea cu valori \u0219i interese diferite, ordinea \u0219i solidaritatea societ\u0103\u021bii depinde de \u00eencrederea \u00eentre ei, de a \u00eendeplinii activit\u0103\u021bile lor specifice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen concluzie, solidaritatea implic\u0103 o r\u0103spundere comun\u0103, ea \u00eenseamn\u0103 prietenia care leag\u0103 oamenii privind principiile \u0219i valorile. Am mai spus c\u00e2ndva c\u0103 dezbinarea este demonic\u0103, fiindc\u0103 distruge \u00eencrederea partenerilor \u0219i este practicat\u0103 de persoane sau grupuri cinice, din pl\u0103cerea de a distruge armonia, sau din orgoliu, din interese meschine, din incon\u0219tien\u021b\u0103 sau din interese ascunse cum ar fi cel al tr\u0103d\u0103rii. Solidaritatea se ob\u021bine atunci c\u00e2nd la baza prieteniei stau percepte morale precum sinceritatea, integritatea, \u00eentrajutorarea, motive ra\u021bionale dar \u0219i suflete\u0219ti. Omul trebuie s\u0103 fie \u00eensetat de \u00een\u021belegerea cu altul. Avem nevoie unii de al\u021bii. Valabil este la scar\u0103 global\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Faptul de a fi solidar implic\u0103 spiritul de \u00een\u021belegere, de interes, de sentimente, de idei. Dovezi de solidaritate \u00eent\u00e2lnim foarte des la locul de munc\u0103, \u00eentre prieteni, vecini, \u00een diferite localit\u0103\u021bi, \u00een situa\u021bii de calamitate, \u00eentre diverse \u021b\u0103ri de pe glob. Indiferen\u021ba doare, ura ne d\u0103 fiori! Din punct de vedere sufletesc, dar din punct de vedere practic aceste atitudini pot avea repercusiuni dureroase pentru ambele p\u0103r\u021bi care ar fi putut s\u0103 se asocieze \u0219i s\u0103 formeze un tot, bazat pe un liant puternic de idei \u0219i fapte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scriitorul irlandez George Bernard Shaw, laureat al premiului Nobel \u00een anul 1925 spunea: \u201eCel mai grav p\u0103cat s\u0103v\u00e2r\u0219it fa\u021b\u0103 de semenii no\u0219tri nu este de a-i ur\u00ee, ci de a fi indiferen\u021bi fa\u021b\u0103 de ei\u2026\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen acest fenomen al solidarit\u0103\u021bii, to\u0163i trebuie s\u0103 fie pentru unul \u0219i unul pentru to\u0163i. Rom\u00e2nul are minunatele versuri ale poetului Vasile Alecsandri: \u201eUnde-i unul nu-i putere\/ La nevoi \u0219i la durere\/ Unde-s doi puterea cre\u0219te\/ \u0218i du\u0219manul nu spore\u0219te!\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Intelectualit\u0103\u021bii unei \u0163\u0103ri ar trebui s\u0103-i revin\u0103 responsabilitatea \u00een primul r\u00e2nd a ceea ce se petrece \u00een \u0163ara sa, dar \u0219i dincolo de grani\u021bele ei, prin implicare direct\u0103 sau colateral\u0103. Or, intelectualii sunt de multe ori marginaliza\u021bi, inten\u021bionat sau incon\u0219tient dezbina\u021bi, pentru a nu fi acea for\u021b\u0103 care s\u0103 loveasc\u0103 \u00een interesele murdare ale g\u0103\u0219tilor formate, ale mafiei instaurate. Clasa politic\u0103 de azi pare s\u0103 doreasc\u0103 s\u0103 se debaraseze de intelectuali, a\u0219a cum au f\u0103cut comuni\u0219tii, dar \u00eentr-un mod mai perfid, dezbin\u00e2ndu-i, ca ei s\u0103 poat\u0103 s\u0103 guverneze peste o popula\u0163ie derutat\u0103, prostit\u0103, umilit\u0103. Dau exemplu modul cum s-au bucurat sovieticii \u00een anul 1940 la plecarea intelectualit\u0103\u021bii din ora\u0219ele \u0219i satele Basarabiei rom\u00e2ne\u0219ti, ca s\u0103 nu mai aib\u0103 cine s\u0103 \u00eentre\u021bin\u0103 flac\u0103ra patriotismului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Uneori am vrea s\u0103 fim solidari dar nu \u0219tim cu cine, suntem diviza\u021bi, suntem manipula\u021bi, suntem deruta\u021bi. Dar atunci c\u00e2nd lucrurile par s\u0103 se limpezeasc\u0103, c\u00e2nd ni se prezint\u0103 o cauz\u0103 \u00een interesul c\u0103reia trebuie s\u0103 ne solidariz\u0103m, atunci ac\u021biunea ar trebui f\u0103cut\u0103 rapid, deoarece du\u0219manul nu a\u0219teapt\u0103, din contr\u0103, o ia \u00eenainte, preg\u0103tit fiind de atac.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Intelectualii tuturor \u021b\u0103rilor ar trebui s\u0103 se confrunte cu viitorul, s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 cu seriozitate asupra lui \u0219i nu cu oportunitate. Aduc \u00een aten\u021bie euroscepticismul manifestat de c\u0103tre unii intelectuali \u0219i care poate influen\u021ba marea mas\u0103 a oamenilor. Oare uit\u0103m cu c\u00e2t efort s-a pornit la drum, pentru prima oar\u0103 \u00eenfiin\u021b\u00e2ndu-se Comunitatea European\u0103 la Roma, \u00een 1957, sub numele de Comunitatea Economic\u0103 European\u0103 de c\u0103tre Belgia, Germania, Fran\u021ba, Italia, Luxemburg, Olanda, unit\u0103 pentru interesele comune ale c\u0103rbunelui \u0219i o\u021belului \u0219i apoi prin Tratatul de la Maastricht \u00eenfiin\u021b\u00e2ndu-se Uniunea European\u0103 \u00een 1993? Oare nu trebuie s\u0103 existe \u00een continuare o solidaritate \u00een construc\u021bia ei? \u00cencepem s\u0103 fragment\u0103m ideile, ac\u021biunile, s\u0103 dezbin\u0103m prin anumite viziuni sceptice, \u00een loc s\u0103 ne concentr\u0103m aten\u021bia asupra obiectivelor pe termen lung \u0219i nu numai asupra programelor imediate, s\u0103 d\u0103m o m\u00e2n\u0103 de ajutor, ajutorul fiec\u0103ruia fiind important \u0219i g\u00e2ndindu-ne la viitorul pe care-l dorim, pe care l-am ales, pentru a-l face mai util \u0219i a-l umaniza, \u0219i a nu l\u0103sa s\u0103 se piard\u0103 aceast\u0103 \u0219ans\u0103. Afirma\u021bia: \u201eam senza\u021bia c\u0103 pentru a construi Europa demont\u0103m \u00eentr-o bun\u0103 m\u0103sur\u0103 Europa \u00een sens de civiliza\u021bie\u201d<\/em> cred c\u0103 este o afirma\u021bie retoric\u0103 a unui filozof contemporan. Filozoful britanic Bertrand Russel (1872-1970)\u00a0era cel care spunea: \u201eNenorocirea omenirii este c\u0103 pro\u0219tii sunt a\u0219a de siguri \u0219i inteligen\u021bii sunt\u00a0 cuprin\u0219i de \u00eendoial\u0103\u201d<\/em>. Exist\u0103 greut\u0103\u021bi, exist\u0103 gre\u0219eli, exist\u0103 \u0219i sacrificii, este adev\u0103rat, orice c\u00e2\u0219tig include \u0219i anumite pierderi, dar scopul nobil trebuie s\u0103 fie prioritar \u0219i inteligibil, solidaritatea fiind sentimentul care trebuie s\u0103 stea la baza acestei construc\u021bii. A\u0219a cum poetul german J.W. Goethe era convins c\u0103 trebuie s\u0103 existe o unitate \u00eentr-o oper\u0103 de art\u0103, ar trebui \u0219i noi s\u0103 fim convin\u0219i c\u0103 trebuie s\u0103 fie o solidaritate \u00eentre oamenii cu idei favorabile societ\u0103\u021bii, \u00een vederea progresului mult a\u0219teptat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Viziunile eurosceptice sper\u0103m s\u0103 fie fenomene trec\u0103toare, exprim\u0103rile retorice s\u0103 nu r\u0103stoarne convingerile umanitare. Reamintesc, dup\u0103 \u00een\u021belegerea mea, argumentul lui Durkheim, cel invocat mai sus: unii pierd momentan, al\u021bii c\u00e2\u0219tig\u0103, cei care pierd nu se las\u0103 \u00eenvin\u0219i ci se \u00eenal\u021b\u0103 pe o treapt\u0103 mai sus. Ast\u0103zi, \u00een\u021belegerea \u0219i aplicarea unei politici flexibile, curajoase, loiale, va putea \u00eendeplini visul unei Europe Unite, puternice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unde nu exist\u0103 solidaritate, oamenii sunt scinda\u021bi \u0219i cei de rea credin\u021b\u0103 asta a\u0219teapt\u0103! Sentimentul solidarit\u0103\u021bii poate fi trezit \u00een sufletele oamenilor, \u00een orice moment necesar.<\/p>\n

\n

\n

Vavila Popovici – Raleigh Carolina de Nord<\/p>\n

\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eO familie trebuie s\u0103 fie unit\u0103 \u015fi solidar\u0103, c\u0103ci altfel nenorocul bate la u\u015f\u0103.\u201d Thomas Mann \u00a0 \u00a0\u00a0 Solidaritatea este [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-18612","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18612","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18612"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18612\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18615,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18612\/revisions\/18615"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18612"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18612"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18612"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}