{"id":18654,"date":"2014-06-19T08:35:27","date_gmt":"2014-06-19T08:35:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18654"},"modified":"2014-06-19T08:50:39","modified_gmt":"2014-06-19T08:50:39","slug":"acad-ioan-aurel-pop-eminescu-si-strainii-%e2%80%93-o-reconsiderare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/06\/19\/acad-ioan-aurel-pop-eminescu-si-strainii-%e2%80%93-o-reconsiderare\/","title":{"rendered":"Acad. Ioan-Aurel Pop: Eminescu \u0219i str\u0103inii \u2013 o reconsiderare"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/mihai_eminescu.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-18655\" title=\"Mihai Eminescu,la Iasi\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/mihai_eminescu-247x300.jpg\" alt=\"\" width=\"247\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/mihai_eminescu-247x300.jpg 247w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/mihai_eminescu-843x1024.jpg 843w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/06\/mihai_eminescu.jpg 1378w\" sizes=\"auto, (max-width: 247px) 100vw, 247px\" \/><\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8220;Mihai Eminescu, aidoma oric\u0103rui om de pe lumea aceasta, a tr\u0103it \u00eentr-o perioad\u0103 de timp determinat\u0103 \u0219i a exprimat, \u00een general, ideile epocii sale. Unele dintre aceste idei au valoare peren\u0103, trec peste locuri, oameni \u0219i ani, iar altele sunt strict ancorate \u00een prezentul tr\u0103it de marele creator. Nu exist\u0103 scriitor, artist sau chiar om de \u0219tiin\u021b\u0103 care s\u0103 fi exprimat numai adev\u0103ruri, numai sentin\u021be, numai afirma\u021bii general valabile \u0219i acceptate. Oamenii de geniu \u00eens\u0103 \u2013 \u00eentre care se plaseaz\u0103 f\u0103r\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 \u0219i Eminescu \u2013 au privilegiul de a fi l\u0103sat opere durabile, a\u0219ezate sub semnul eternit\u0103\u021bii, modele de receptat \u0219i de neimitat, surprinz\u0103toare, unice.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Elogiatorii lui Eminescu au fost \u0219i sunt foarte numero\u0219i, iar elogiile au \u00eembr\u0103cat de-a lungul timpului forme variate, de la analize detaliate, realiste \u0219i pertinente p\u00e2n\u0103 la discursuri ditirambice si encomiastice \u0219i la formule sacrosancte, exprimate \u00eentr-un limbaj de lemn, \u00een expresii stereotipe, lipsite de con\u021binut. Acela\u0219i lucru se poate spune \u0219i despre detractori, unii existen\u021bi \u00eenc\u0103 din timpul vie\u021bii poetului, oameni de diferite calibre, de la Alexandru Macedonski p\u00e2n\u0103 la Anghel Demetriescu \u0219i Alexandru Grama, de la Lucian Boia p\u00e2n\u0103 la Horia Roman Patapievici. Eminescu a fost ponegrit, la modul josnic adesea, deopotriv\u0103 de critici \u0219i de adulatori, voit sau \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, atunci c\u00e2nd ace\u0219tia au vorbit \u0219i vorbesc despre opera sa f\u0103r\u0103 a o cunoa\u0219te, f\u0103r\u0103 a-i p\u0103trunde sensurile, f\u0103r\u0103 a avea habar despre modul cum se face analiza unei crea\u021bii \u0219i, mai ales, f\u0103r\u0103 a plasa via\u021ba \u0219i opera lui Eminescu \u00een contextul timpului \u0219i spa\u021biului. De exemplu, a vorbi despre Eminescu numai \u00een contextul gustului estetic \u0219i al exigen\u021belor criticii \u0219i teoriei literare de la \u00eenceputul secolului al XXI-lea este ca \u0219i cum l-ai judeca pe Arhimede dup\u0103 grila cunosc\u0103torilor de IT, dup\u0103 modele cibernetice sau dup\u0103 teoria expansiunii universului!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen acest sens, revenim asupra judec\u0103\u021bilor relativ recente, legate de na\u021bionalism, xenofobie, rasism \u0219i antisemitism, puse \u00een raport cu g\u00e2ndirea eminescian\u0103, cu poezia sa \u0219i, mai ales, cu publicistica sa. Na\u021bionalismul a fost definit \u00een secolul al XX-lea drept o ideologie care sus\u021bine o na\u021biune prin c\u00e2teva elemente de identificare comun\u0103 valabile pentru un grup de oameni. Ulterior, spre vremurile noastre, termenul a dob\u00e2ndit conta\u021bii negative. Xenofobia a \u00eensemnat ini\u021bial frica fa\u021b\u0103 str\u0103ini \u0219i de necunoscut \u0219i, abia din secolul al XX-lea, s-a definit prioritar ca ur\u0103 fa\u021b\u0103 de str\u0103ini, fa\u021b\u0103 de popoare \u0219i na\u021biuni str\u0103ine. Rasismul este considerat de unii o form\u0103 a xenofobiei, c\u00e2nd de fapt acesta \u00eenseamn\u0103 cu totul altceva: convingerea c\u0103 oamenii sunt inegali \u00een func\u021bie de etnia c\u0103reia \u00eei apar\u021bin \u0219i de culoarea pielii. \u0218i rasismul a fost teoretizat cu-adev\u0103rat tot \u00een secolul trecut. Antisemitismul este o atitudine ostil\u0103 fa\u021b\u0103 de evrei ca atare, numai pentru faptul c\u0103 sunt evrei. No\u021biunea (Antisemitismus) a ap\u0103rut abia \u00een 1879, fiind folosit\u0103 de jurnalistul german Wilhelm Marr (1819-1904) \u00eentr-o bro\u0219ur\u0103 propagandistic\u0103 \u00eendreptat\u0103 contra evreilor. Dac\u0103 prelu\u0103m con\u021binutul acestor no\u021biuni, a\u0219a cum este el definit \u0219tiin\u021bific \u00een secolul al XX-lea \u0219i \u00eel aplic\u0103m operei eminesciene, g\u0103sim destule m\u0103rturii \u00een favoarea prezen\u021bei unor idei na\u021bionaliste, xenofobe, rasiste \u0219i antisemite \u00een anumite texte scrise de marele creator romantic aflat \u00een aten\u021bie. Din p\u0103cate, cadrul \u0219i timpul nu-mi permit acum s\u0103 trec \u00een revist\u0103 toate aceste exemple \u0219i nici nu pare s\u0103 fie necesar. Vom exemplifica numai cu poezia \u201eDoina\u201d (1883), luat\u0103 adesea drept reper pentru ilustrarea xenofobiei lui Eminescu. \u201eExege\u021bii\u201d gr\u0103bi\u021bi pornesc, de regul\u0103, de la versurile \u201eCine-au \u00eendr\u0103git str\u0103inii\/ M\u00e2nca-i-ar inima c\u00e2nii\u201d \u0219i decreteaz\u0103 gravitatea acestei afirma\u021bii, scoase din context, pentru psihologia poporului rom\u00e2n. Dac\u0103 cel care exprim\u0103 esen\u021ba spiritului rom\u00e2nesc este xenofob, atunci \u0219i poporul rom\u00e2n trebuie sa fie a\u0219a! Dar, istorici fiind, nu putem s\u0103 nu ne referim la contextul general al poeziei \u0219i al epocii \u00een care aceasta a fost scris\u0103. Oare Eminescu \u00eei ur\u0103\u0219te pe to\u021bi str\u0103inii, f\u0103r\u0103 excep\u021bie \u0219i \u00eei pream\u0103re\u0219te pe to\u021bi rom\u00e2nii, \u00een chip nediferen\u021biat? Cei dint\u00e2i \u201estr\u0103ini\u201d invoca\u021bi de Mihai Eminescu sunt ru\u0219ii: \u201eDin Hotin \u0219i p\u00e2n\u2019 la mare\/ Vin muscalii de-a c\u0103lare,\/ De la mare la Hotin\/ Mereu calea ne-o a\u021bin\u201d. Urm\u0103torii \u201estr\u0103ini\u201d sunt nenumi\u021bi, dar sunt aceia situa\u021bi \u201eDin Boian la Vatra Dornii\u201d, adic\u0103 \u00een Bucovina. Nu este greu de ghicit c\u0103 poetul se referea la austrieci (nem\u021bi) \u0219i la cei coloniza\u021bi de ace\u0219tia printre rom\u00e2nii din \u021aara de Sus. Al\u021bi str\u0103ini sunt cei afla\u021bi \u201eDin S\u0103tmar p\u00e2n\u2019 \u00een S\u0103cele\u201d, adic\u0103 din col\u021bul nord-vestic \u00een cel sud-estic al Transilvaniei. Aici este vorba desigur despre st\u0103p\u00e2nii unguri \u0219i, poate, \u0219i de popula\u021biile a\u0219ezate \u0219i colonizate printre rom\u00e2ni \u00een regiune (secuii, sa\u0219ii, \u0219vabii etc.). \u201eDe la Turnu-n Dorohoi\/ Curg du\u0219manii \u00een puhoi\u201d sunt versuri urm\u0103toare cu o conota\u021bie geografic\u0103 \u0219i par s\u0103 se refere la Rom\u00e2nia \u00eentreag\u0103, visat\u0103 de genera\u021bia noastr\u0103 romantic\u0103, dar inexistent\u0103 \u00eenc\u0103 la 1883, fiindc\u0103 diagonala respectiv\u0103 porne\u0219te din sud-vest \u0219i ajunge \u00een nord-est, trec\u00e2nd peste Transilvania. Alte referiri geografice nu mai exist\u0103 \u00een aceast\u0103 poezie, cu excep\u021bia numelui Moldovei, invocat simbolic, al\u0103turi de numele celui mai important principe rom\u00e2n din Evul Mediu, \u0218tefan cel Mare, nume de domn \u0219i nume de \u021bar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, menite, \u00eempreun\u0103 \u2013 \u00een viziunea poetului \u2013 s\u0103 reconstituie unitatea na\u021bional\u0103. Ca urmare, trebuie s\u0103 observ\u0103m c\u0103 Eminescu \u00eei ur\u0103\u0219te, \u00een primul r\u00e2nd pe \u201estr\u0103inii\u201d care ocupaser\u0103 partea de r\u0103s\u0103rit a \u021a\u0103rii Moldovei la 1812, apoi pe \u201estr\u0103inii\u201d care ocupaser\u0103, \u00een 1775, Bucovina, vatra \u021a\u0103rii Moldovei, locul de unde pornise \u021bara, unde erau situate vechile capitale Baia, Siret \u0219i Suceava \u0219i unde se aflau gropni\u021bele domne\u0219ti cele mai sl\u0103vite \u0219i, \u00een primul r\u00e2nd, Putna lui \u0218tefan cel Mare; \u00een fine, scriitorul \u00eei \u201eur\u0103\u0219te\u201d \u0219i pe acei str\u0103ini care, de multe secole, ocupaser\u0103 vechea Dacie Superioar\u0103, unde fuseser\u0103 a\u0219ezate capitala lui Decebal \u0219i apoi a \u00eemp\u0103ra\u021bilor romani, unde se pl\u0103m\u0103dise sinteza rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i unde \u201educele Gelou, un anumit rom\u00e2n\u201d, domnise pe la anul 900 peste rom\u00e2ni \u0219i slavi. \u00cen fine, Eminescu \u00eei nume\u0219te \u201edu\u0219mani\u201d \u0219i pe \u201estr\u0103inii\u201d de la sud \u0219i est de Carpa\u021bi, de la intrarea Dun\u0103rii \u00een \u021bar\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 pe Valea Prutului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Fire\u0219te, ca s\u0103 \u00een\u021belegem toate aceste \u201euri\u201d, trebuie s\u0103 vedem cum era \u021bara noastr\u0103 atunci, ce teritorii cuprindea ea. Prin anii \u02bc80 ai secolului al XIX-lea, Rom\u00e2nia avea cam 137 000 de km p\u0103tra\u021bi \u0219i cuprindea Oltenia, Muntenia, Moldova dintre Mun\u021bii Carpa\u021bi \u0219i Prut (dar numai de la sud de Suceava \u00eencep\u00e2nd) \u0219i Dobrogea (p\u0103r\u021bile centrale \u0219i de nord ale acestei provincii). Basarabia era, din 1812, ocupat\u0103 de \u201emuscali\u201d, Bucovina se afla, din 1775, sub st\u0103p\u00e2nire austriac\u0103 (din 1867 austro-ungar\u0103), iar Transilvania, Banatul, Cri\u0219ana \u0219i Maramure\u0219ul fuseser\u0103 cucerite \u00eenc\u0103 din secolele XI-XIII de c\u0103tre Regatul Ungariei (fiind, din 1688 sub autoritatea Vienei, iar din 1867 sub regim austro-ungar). Aceste din urm\u0103 provincii aveau s\u0103 se uneasc\u0103 cu Regatul Rom\u00e2niei abia la 1918-1920, c\u00e2nd \u021bara avea s\u0103 aib\u0103 aproape 300 000 de km p\u0103tra\u021bi. Dar nici Regatul Rom\u00e2niei nu era, pe la 1880, o realitate puternic\u0103 \u0219i sigur\u0103. Independen\u021ba \u021b\u0103rii fusese proclamat\u0103 abia \u00een 1877 \u0219i cucerit\u0103 cu arma, pe c\u00e2mpiile Bulgariei, \u00een r\u0103zboiul din 1877-1878. Marile puteri se codiser\u0103 mult s\u0103 recunoasc\u0103 aceast\u0103 independen\u021b\u0103, impun\u00e2nd \u021b\u0103rii fel de fel de condi\u021bii, unele nedrepte. Cu alte cuvinte, dependen\u021ba de Imperiul Otoman era \u00eenc\u0103 o amintire vie, ca \u0219i prezen\u021ba turcilor la nord de Dun\u0103re, ca putere suzeran\u0103, c\u0103reia i se pl\u0103tea tribut. Vii erau \u0219i protestele Greciei, din clipa \u00een care statul rom\u00e2n autonom, sub Cuza, decretase secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti. Vie era \u0219i existen\u021ba raialelor de la Turnu, Giurgiu \u0219i Br\u0103ila, reunite cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 abia \u00een 1829, locuri cosmopolite, formate din importante grupuri alogene, ad\u0103postite unele de urgia otoman\u0103 \u0219i libere s\u0103-\u0219i preg\u0103teasc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia mi\u0219carea de emancipare na\u021bional\u0103. Rom\u00e2nia de la 1880 era firav\u0103 \u0219i nesigur\u0103 nu numai \u00een ochii lui Eminescu, ci ai contemporanilor \u00een general. De vin\u0103 pentru toate acestea erau, natural, \u201estr\u0103inii\u201d, dar nu oricare \u0219i nu to\u021bi, ci numai otomanii (care supuseser\u0103 Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i le sleiser\u0103 de sev\u0103), ru\u0219ii (care r\u0103piser\u0103 Basarabia), austriecii (\u201enem\u021bii\u201d, ocupan\u021bii Bucovinei), ungurii (st\u0103p\u00e2nii Transilvaniei) etc. \u0218i nici ei \u00een totalitatea lor! Eminescu nu acuz\u0103 nic\u0103ieri popoarele ca fiind demne de ur\u0103, ci doar pe conduc\u0103torii hr\u0103p\u0103re\u021bi, care luaser\u0103 ceea ce era al rom\u00e2nului. Este semnificativ \u00een acest sens numele de \u201emuscali\u201d sau \u201emoscali\u201d, adic\u0103 moscovi\u021bi, dat ocupan\u021bilor Basarabiei. Termenul peiorativ era cel de \u201emuscali\u201d, fiindc\u0103 la Moscova se aflaser\u0103 prin tradi\u021bie \u021barul, conducerea, factorii de decizie (noua capital\u0103, ora\u0219ul lui Petru I, nu intrase \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103), adic\u0103 aceia care trimiseser\u0103 armate ca s\u0103 fr\u00e2ng\u0103 \u021aara Moldovei (de fapt, inten\u021bia era ca s-o ocupe toat\u0103!).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Astfel, Eminescu \u00eei evoca \u00een \u201eDoina\u201d pe \u201estr\u0103inii\u201d care au trebuit s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021b\u0103rile rom\u00e2ne\u0219ti ocupate \u0219i s\u0103 se retrag\u0103 \u00een 1918, f\u0103c\u00e2nd loc Rom\u00e2niei. Evoc\u00e2nd, la 1883, o \u021bar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 situat\u0103 \u201ede la Nistru p\u00e2n\u2019 la Tisa\u201d, Eminescu era un vizionar realist \u0219i nu utopic, fiindc\u0103 Rom\u00e2nia anului 1918 urma s\u0103 se \u00eentind\u0103 exact de la Nistru \u0219i p\u00e2n\u0103 la Tisa! Via\u021ba avea s\u0103 dovedeasc\u0103, dup\u0103 aproape o jum\u0103tate de secol, c\u0103 \u201estr\u0103inii\u201d condamna\u021bi \u0219i critica\u021bi de Eminescu fuseser\u0103 condamna\u021bi \u0219i de istorie, de lume, de societate. La 1918, se \u00eemplinea de fapt ceea ce prev\u0103zuse Eminescu, iar salvarea fusese tocmai Moldova, care conservase, \u00een clipele cele mai grele (1916-1918), nucleul de stat rom\u00e2nesc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Se \u0219tie c\u0103 Eminescu a exprimat idealurile genera\u021biei sale, sintetizate \u00een curentul romantic. S\u0103 vedem ce idei au exprimat al\u021bi poe\u021bi (autori) romantici din regiune. Taras \u0218evcenko \u2013 poetul na\u021bional ucrainean \u2013 scria, pe la 1838, \u00een poemul \u201eKateryna\u201d: \u201eNu v\u0103 iubi\u021bi cu muscali,\/ Fete spr\u00e2ncenate,\/ C\u0103 muscalu-i str\u0103in vou\u0103\/ Joc de voi \u00ee\u0219i bate!\u201d. Alexandr Sergheevici Pu\u0219kin, exilat \u00een Basarabia, dar beneficiar al unui regim de bejenie princiar, scria cu dispre\u021b, pe la 1821, c\u0103 moldovenii erau \u201e\u021bigani nomazi\u201d \u0219i c\u0103 Basarabia era sf\u00e2nt\u0103 numai pentru c\u0103 era aureolat\u0103 de \u201eslava ruseasc\u0103\u201d. Tot el, poetul, se vedea pe sine \u00eentre moldovencele cochete ca un zeu printre imbecile, iar printre moldovenii tri\u0219ti ca un leu \u00eentre maimu\u021be sau ca un arm\u0103sar arab \u00eentr-o turm\u0103 smerit\u0103 de m\u0103gari. La aceste jignitoare g\u00e2nduri (exprimate poetic) fa\u021b\u0103 de rom\u00e2ni, Vasile Alecsandri, le-a al\u0103turat pe ale sale, la fel de t\u0103ioase (tot \u00een form\u0103 poetic\u0103). Pet\u0151fi S\u00e1ndor \u2013 poetul simbol pentru spiritualitatea maghiar\u0103 \u2013 scria \u00eentr-o poezie de slav\u0103 \u00eenchinat\u0103 lui Lehel (conduc\u0103tor ungur legendar, pomenit \u00een raidurile de jaf \u00eempotriva Vestului, sp\u00e2nzurat le Regensburg \u00een 955): \u201eNeam\u021bule [\u2026], tr\u0103snetul s\u0103 nu te omoare,\/ Maghiarului s\u0103-i \u00eencredin\u021beze aceast\u0103 treab\u0103\u201d. \u00cen poezia \u201ePoporul maghiar\u201d, publicat\u0103 \u00een iunie 1848, acela\u0219i poet declar\u0103 c\u0103 doar maghiarul trebuie s\u0103 fie st\u0103p\u00e2n \u00een \u021bar\u0103 (adic\u0103 \u00een Ungaria Sfintei Coroane, compus\u0103 \u0219i din Croa\u021bia, Slovacia, Transilvania, Voivodina etc., adic\u0103 \u0219i din croa\u021bi, slovaci, rom\u00e2ni, s\u00e2rbi, germani, ruteni etc.), zice c\u0103 zilele \u201eneam\u021bului\u201d, comparat cu lipitoarea setoas\u0103 de s\u00e2nge, sunt num\u0103rate, ca \u0219i ale altor popoare: \u201eOare s\u0103 porunceasc\u0103 \u00een \u021bar\u0103 neam\u021bul, slovacul?\/ Aici, unde at\u00e2\u021bia maghiari \u0219i-au dat sufletul?\/ S\u00e2ngele maghiar a cucerit cu glorie aceast\u0103 glie\/ \u0218i milenii la r\u00e2nd au ap\u0103rat-o maghiarii.\/ Doar maghiarul are aici drepturi de st\u0103p\u00e2n,\/ Iar cel ce vrea s\u0103 ni se urce \u00een cap,\/ Capul lui va sim\u021bi pa\u0219ii no\u0219tri,\/ \u0218i-i vom \u00eempl\u00e2nta pintenii \u00een ad\u00e2ncul inimii\u2026\u201d. \u00cen poezia \u201eVia\u021b\u0103 sau moarte\u201d, din acela\u0219i an, poetul na\u021bional \u00eei amenin\u021b\u0103 pe \u201ecroa\u021bi, germani, s\u00e2rbi \u0219i rom\u00e2ni\u201d cu sabia care \u201esclipe\u0219te \u00een m\u00e2na maghiarului\u201d, \u00eei face pe ace\u0219tia \u201ecorbi sc\u00e2rbo\u0219i\u201d, cu \u201einimi blestemate\u201d, \u201ehoard\u0103\u201d din care ungurii aveau s\u0103 scurg\u0103 \u201eultimul strop de s\u00e2nge\u201d sau \u201ecloac\u0103 de p\u0103duchi\u201d, menit\u0103 a fi devorat\u0103, fire\u0219te, tot de vajnicii unguri. \u00cen alt\u0103 poezie, numit\u0103 \u201e\u00cen ziua de Anul Nou\u201d (este vorba despre 1 ianuarie 1849), Pet\u0151fi \u00eei nume\u0219te pe str\u0103ini \u0219i mai ales pe germani \u201ehoard\u0103 de t\u00e2lhari\u201d, \u201ec\u00e2ini s\u00e2ngero\u0219i\u201d, dintre care nu avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een via\u021b\u0103 dec\u00e2t unul singur, doar ca s\u0103 spun\u0103 tremur\u00e2nd\u00a0 \u201eVai de cel ce nu-l cinste\u0219te pe maghiar!\u201d; invocarea final\u0103 a diavolului din aceast\u0103 poezie ajunge s\u0103 fie apocaliptic\u0103: \u201eAcum Dumnezeu nu ne ajunge, c\u0103ci el nu este destul de aspru; \u021bie m\u0103 rog, iadule, \u00een diminea\u021ba de Anul Nou: s\u0103de\u0219te \u00een inimile noastre \u00eentreaga ta m\u00e2nie, s\u0103 nu cunoa\u0219tem \u00eendurare p\u00e2n\u0103 mai mi\u0219c\u0103 vreunul dintre nemernicii \u0103\u0219tia pe acest p\u0103m\u00e2nt\u201d. De altfel, ideea c\u0103 maghiarul trebuie s\u0103 fie \u201ef\u0103r\u0103 \u00eendurare\u201d fa\u021b\u0103 de popoarele conlocuitoare (\u0219i fa\u021b\u0103 de str\u0103ini \u00een general) a traversat deceniile \u0219i chiar secolele, devenind un laitmotiv al con\u0219tiin\u021bei publice elitare ungare, p\u00e2n\u0103 la finele primei jum\u0103t\u0103\u021bi a secolului al XX-lea. Mai to\u021bi contemporanii creatori de valori intelectuale ai lui Pet\u0151fi g\u00e2ndeau \u0219i exprimau acelea\u0219i idei. Sz\u00e9chenyi Istv\u00e1n (1791-1860), scriitor \u0219i om politic, unul dintre cei mai importan\u021bi reformi\u0219ti maghiari (a dat numele \u0219i Bibliotecii Na\u021bionale din Budapesta), spunea (la 5 octombrie 1844) \u00een dieta \u021b\u0103rii de la Bratislava: \u201eUr\u0103sc din str\u0103fundurile sufletului meu orice evolu\u021bie care nu este maghiar\u0103\u201d. Spre deosebire de \u201estr\u0103inii\u201d ve\u0219teji\u021bi de Eminescu \u2013 minorit\u0103\u021bi dominante asupra majorit\u0103\u021bii supuse \u2013 cei ur\u00e2\u021bi de Pet\u0151fi, \u00een ciuda blestemelor sale, au ajuns p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 (\u00een general), prin voin\u021ba popoarelor \u0219i recunoa\u0219terea marilor puteri, st\u0103p\u00e2ni acolo unde, prin for\u021b\u0103, dominase Coroana Sf\u00e2ntului \u0218tefan. Cu alte cuvinte, \u201eura\u201d lui Pet\u0151fi nu a fost validat\u0103 de istorie, Ungaria revenind la frontierele sale etnice. Nici \u201eurile\u201d lui \u0218evcenko \u0219i Pu\u0219kin nu au avut, \u00een linii mari, o soart\u0103 mai bun\u0103. Eminescu \u00eensu\u0219i nu s-a impus \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103 prin combaterea \u201estr\u0103inilor\u201d, dar mul\u021bi dintre \u201estr\u0103inii\u201d hr\u0103p\u0103re\u021bi evoca\u021bi de el s-au dovedit, \u00eentr-adev\u0103r, demni de condamnat, din perspectiva nevoii f\u0103uririi statului na\u021bional rom\u00e2n, a\u0219a cum a fost el recunoscut de istorie. Altminteri, \u00een focul argumenta\u021biei poetice \u0219i, mai ales, publicistice \u0219i \u00een acela\u0219i spirit romantic, \u0219i Eminescu pus accente grave pe numele unor contemporani de alt\u0103 etnie \u0219i credin\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cu toate acestea, eu nu \u0219tiu s\u0103 existe \u00een peisajul public din Ucraina, Rusia \u0219i Ungaria vreo critic\u0103 serioas\u0103 la adresa acestor titani ai romantismului, care \u2013 a\u0219a cum era firesc, moral \u0219i drept atunci \u2013 \u00eei prosl\u0103veau pe ucraineni, pe ru\u0219i \u0219i, respectiv, pe unguri, \u00een detrimentul str\u0103inilor, d\u0103rui\u021bi cu epitete teribile \u0219i sorti\u021bi pieirii. Nu am auzit niciodat\u0103 ca vreun analist politic sau eseist s\u0103 fi spus sau scris c\u0103 Ungaria nu va putea intra \u00een NATO sau \u00een Europa cu un simbol na\u021bional ca Pet\u0151fi S\u00e1ndor, denigratorul de popoare str\u0103ine. Pe c\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia ni se atr\u0103gea aten\u021bia \u00een chip foarte serios, \u00eenc\u0103 din anii \u201990 ai secolului trecut, de c\u0103tre intelectuali sub\u021biri \u2013 ajun\u0219i apoi, unii dintre ei, \u00eenal\u021bi demnitari de stat \u2013 c\u0103 Eminescu este complet revolut, \u00eenvechit, desuet, c\u0103 era bun de pus \u00eentre paranteze (\u00een \u201edebara\u201d) \u0219i c\u0103, \u00een niciun caz, Rom\u00e2nia nu putea visa la NATO \u0219i la UE pe buze cu \u201eautohtonistul\u201d, \u201eantioccidentalul\u201d \u0219i \u201exenofobul\u201d Eminescu! Iar ideea c\u0103 Eminescu nu mai este citit este fals\u0103 \u0219i menit\u0103 s\u0103 distrag\u0103 aten\u021bia de la chestiuni culturale reale. C\u00e2\u021bi englezi mai citesc azi integral piesele sau chiar sonetele lui Shakespeare, c\u00e2\u021bi spanioli pot citi \u0219i comenta de la cap la coad\u0103 \u201eDon Quijote\u201d, c\u00e2\u021bi tineri unguri mai \u0219tiu poeziile lui Pet\u0151fi? \u0218i, totu\u0219i, manualele \u00eei cuprind, \u00eei comenteaz\u0103, iar oamenii \u2013 chiar \u0219i cei simpli \u2013 se m\u00e2ndresc \u00een continuare cu ei. Ei continu\u0103 s\u0103 fie \u2013 \u00een universalismul lor \u2013 \u0219i simboluri ale spiritualit\u0103\u021bii na\u021bionale engleze, spaniole sau ungare. Nu au fost decreta\u021bi ca atare de parlamente, nici de academii \u0219i nici m\u0103car de confra\u021bii lor, ci au intrat \u00een chip firesc \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103, dincolo de voin\u021ba cuiva.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La fel este \u2013 de ce ar fi la noi altfel? \u2013 \u0219i cu Eminescu! El a fost omul vremii sale, cu m\u0103rimile \u0219i cu micimile sale, cu ideile general valabile \u0219i cu lamentabile, pentru noi, obsesii locale \u0219i trec\u0103toare. Poetul \u0219i publicistul a scris uneori cu asprime despre anumi\u021bi str\u0103ini, i-a ve\u0219tejit cu epitete grele, pentru venalitate, politicianism, rapacitate, dar, c\u00e2teodat\u0103, \u0219i numai pentru \u201evina\u201d de a fi fost str\u0103ini. Ca \u0219i al\u021bi contemporani din elita intelectual\u0103, Eminescu voia s\u0103-i vad\u0103 pe rom\u00e2ni st\u0103p\u00e2ni, \u00een fine, \u00een Rom\u00e2nia \u0219i s\u0103 vad\u0103 Rom\u00e2nia \u00eentreag\u0103, condus\u0103 \u0219i organizat\u0103 de rom\u00e2ni. Mai toate sunt de \u00een\u021beles, dup\u0103 at\u00e2tea secole de supunere \u0219i umilin\u021b\u0103, venite din partea unor vecini lacomi. Cum \u0219i de ce s\u0103-i cerem lui Eminescu s\u0103 fi fost vizionar, c\u00e2nd Pu\u0219kin, \u0218evcenko sau Pet\u0151fi nu au fost? Cum putea Eminescu s\u0103 prevad\u0103, de exemplu, Holocaustul, s\u0103 \u0219tie c\u0103 va urma, dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, Declara\u021bia universal\u0103 a drepturilor omului (adoptat\u0103 de ONU) sau s\u0103 \u0219tie c\u0103, mai recent, UE avea s\u0103 reglementeze chestiunea minorit\u0103\u021bilor? Este ca \u0219i cum l-am condamna pe Isac Newton c\u0103 nu a \u0219tiut teoria relativit\u0103\u021bii!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Oare nu ar fi mai corect s\u0103-l restituim pe Eminescu timpului s\u0103u, ca s\u0103 vedem mai bine c\u00e2t a fost el de atemporal? \u0218ti\u021bi bine domniile voastre c\u0103 nici vremii sale nu s-a potrivit prea bine \u0219i c\u0103 s-ar fi vrut contemporan cu Alexandru cel Bun, tr\u0103itor \u00een \u201eumbra sf\u00e2nt\u0103\u201d a Basarabilor \u0219i Mu\u0219atinilor\u201d, a\u0219a cum \u00eei st\u0103 bine oric\u0103rui romantic, glorificator al Evului Mediu. Eminescu a iubit sincer poporul \u0219i \u021bara aceasta, c\u0103rora le-a \u00eenchinat pagini nemuritoare, dar nu a ur\u00e2t cu-adev\u0103rat popoare \u0219i nu a ridicat arma contra str\u0103inilor. A ur\u00e2t \u0219i ve\u0219tejit \u2013 uneori cu vorbe grele \u2013 oameni, dar cine nu face asta, \u00eentr-o form\u0103 sau alta? \u00cen schimb, c\u00e2t\u0103 lumin\u0103 a rev\u0103rsat asupra omenirii! V\u0103 \u00eendemn s\u0103 vrem s\u0103 vedem aceast\u0103 lumin\u0103, \u00een centrul c\u0103reia st\u0103tea poporul s\u0103u \u0219i Rom\u00e2nia. A scris, cu patim\u0103, la 17 ani \u0219i a publicat \u00een \u201eFamilia\u201d (\u00een 1867), poezia \u201eCe-\u021bi doresc eu \u021bie, dulce Rom\u00e2nie\u201d, pe c\u00e2nd Rom\u00e2nia abia exista, cuprinz\u00e2nd cu pu\u021bin peste o treime din Rom\u00e2nia \u00eemplinit\u0103 la 1918. Dar \u00eenc\u0103 de atunci, el vedea aievea Rom\u00e2nia \u00eentreag\u0103, exact \u00een sensul \u00een care Kog\u0103lniceanu numea patrie toat\u0103 acea \u00eentindere de p\u0103m\u00e2nt pe care se vorbea rom\u00e2ne\u0219te. Citam alt\u0103dat\u0103 o scrisoare a poetului c\u0103tre Iosif Vulcan, \u00een care Oradea este plasat\u0103, cu decenii \u00eenainte de Unire, \u00een Rom\u00e2nia. Cu alte cuvinte, Eminescu a fost \u0219i un patriot vizionar, cum erau to\u021bi marii oameni atunci!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Critica lui Eminescu este fireasc\u0103 \u0219i aceasta poate fi f\u0103cut\u0103 \u0219i se face din varii unghiuri, de la erori de prozodie p\u00e2n\u0103 la cronologii \u0219chioape \u0219i de la nara\u021biuni filosofice greoaie p\u00e2n\u0103 la decizii de via\u021b\u0103 discutabile. Dar critica nu are nimic a face cu denigrarea \u0219i cu demolarea poetului. Azi, la 125 de ani de la moartea poetului, nu putem dec\u00e2t s\u0103 constat\u0103m c\u00e2t de intens\u0103 continu\u0103 s\u0103-i fie nemurirea, c\u00e2t de vie r\u0103m\u00e2ne \u201et\u0103ria parfumurilor sale\u201d \u0219i c\u00e2t\u0103 dreptate avusese C\u0103linescu c\u00e2nd l-a numit pe \u201eb\u0103ietul\u201d care cutreiera demult p\u0103durile eternit\u0103\u021bii \u201ecel mai mare poet pe care l-a ivit \u0219i-l va ivi vreodat\u0103, poate, p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc\u201d. Eminescu, dincolo de ura exprimat\u0103 contra inamicilor \u021b\u0103rii sale, a construit Rom\u00e2nia \u00een \u0219i prin poezie, iar aceast\u0103 construc\u021bie s-a dovedit la fel de real\u0103 ca \u021aara \u00een hotarele sale din 1918. Eminescu este demiurgul sufletului \u0219i trupului nostru na\u021bional, iar prin aceasta el ne-a proiectat \u00een universalitate, \u00een r\u00e2nd cu popoarele lumii.&#8221;<\/p>\n<p><strong>Acad. Ioan-Aurel Pop<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Comunicare prezentat\u0103 la Sesiunea solemn\u0103 a Academiei Rom\u00e2ne dedicat\u0103 comemor\u0103rii lui Mihai Eminescu<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">&#8220;125 de ani dup\u0103 Mihai Eminescu&#8221;<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\u00a016 iunie 2014<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; &#8220;Mihai Eminescu, aidoma oric\u0103rui om de pe lumea aceasta, a tr\u0103it \u00eentr-o perioad\u0103 de timp determinat\u0103 \u0219i a exprimat, [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-18654","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18654","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18654"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18654\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18657,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18654\/revisions\/18657"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18654"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18654"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18654"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}