{"id":18660,"date":"2014-06-20T19:02:19","date_gmt":"2014-06-20T19:02:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18660"},"modified":"2014-06-20T19:02:19","modified_gmt":"2014-06-20T19:02:19","slug":"vavila-popovici-credinta-trebuie-sa-ne-uneasca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/06\/20\/vavila-popovici-credinta-trebuie-sa-ne-uneasca\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Credin\u021ba trebuie s\u0103 ne uneasc\u0103!"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\u201eDac\u0103 oamenii sunt at\u00e2t de r\u0103i, av\u00e2nd o religie, <\/em><\/strong><\/p>\n

cum ar fi, dac\u0103 nu ar avea-o?\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

B<\/strong>enjamin Franklin<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Zilele acestea am citit articole \u0219i comentarii care m-au \u00eentristat. P\u00e2n\u0103 acum Biserica era criticat\u0103 c\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een urma spiritului vremii, acum, c\u0103 o ia prea \u00eenainte. Totul \u00eei deranjeaz\u0103 pe necredincio\u0219i, pe cei care dintr-un spirit de revolt\u0103 sau chiar ur\u0103, desconsider\u0103 religia \u0219i biserica \u0219i pe cei care o conduc. Petre \u021au\u021bea spunea: \u201e\u2026 \u00centre un credincios \u0219i un necredincios, nu exist\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103. \u0102la e mort, suflete\u0219te mort, iar cel\u0103lalt e viu \u0219i \u00eentre un viu \u0219i un mort nu exist\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103\u2026\u201d.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 F\u0103r\u0103 pic de condescenden\u021b\u0103, jurnali\u0219ti \u0219i comentatori atac\u0103 Biserica, vorbesc \u00eempotriva Religiei. \u0218i \u0219tim c\u0103 \u00eentotdeauna Bisericii, dar \u0219i preotului care ocup\u0103 un rol major \u00een via\u021ba noastr\u0103, trebuie s\u0103 li se acorde respectul. Cred c\u0103 Dumnezeu este Cel care are dreptul s\u0103 judece Biserica \u0219i preo\u021bii; orice preot poate gre\u0219i, dar el va da seama \u00eenaintea lui Dumnezeu pentru binele \u0219i gre\u0219elile sale. M\u0103 \u00eentreb de ce mai avem nevoie de Biseric\u0103, de preo\u021bi, de ce ne mai botez\u0103m copiii, de ce ne \u00eenmorm\u00e2nt\u0103m cre\u0219tine\u0219te p\u0103rin\u021bii, dac\u0103-i hulim? F\u0103r\u0103 s\u0103 fim exper\u021bi \u00een teologie, ne d\u0103m seama\u00a0 c\u0103 merg\u00e2nd la Biseric\u0103, ascult\u00e2nd slujbele \u0219i predicile, sim\u0163im c\u0103 sufletele noastre se ata\u015feaz\u0103 de Biseric\u0103, \u00een\u021beleg\u00e2nd \u0219i iubind Divinitatea. P\u0103rintele Ilie Cleopa, renumit tr\u0103itor al credin\u021bei ortodoxe, spunea: \u201e<\/em>Dup\u0103 cum nu se amestec\u0103 aurul cu cenu\u0219a, a\u0219a nu se amesteca la preot p\u0103catele lui cu harul care este dat de la Dumnezeu, m\u0103car de ar fi el c\u00e2t de p\u0103c\u0103tos\u201d. \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Biserica este \u201etrupul tainic al Domnului\u201d<\/em> \u00eentemeiat de Fiul lui Dumnezeu cel \u00eentrupat prin care oamenii ca m\u0103dulare particip\u0103 \u00een comun la via\u021ba dumnezeiasc\u0103. \u201e\u00cen biseric\u0103 afli c\u0103 exi\u0219ti\u201d,<\/em> sunt vorbele at\u00e2t de adev\u0103rate ale lui Petre \u021au\u021bea! Biserica \u00eei une\u0219te pe to\u021bi cei boteza\u021bi \u00een Hristos, Biserica este \u201elupt\u0103toare\u201d, se spune, pentru c\u0103 membrii ei trebuie s\u0103 \u201elupte\u201d cu du\u0219manii eretici \u0219i schismatici.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se construie\u0219te Catedrala Neamului \u0219i oamenii \u00een loc s\u0103 se bucure, critic\u0103. Dar, c\u00e2nd s-a construit edificiul imens Casa Poporului, cea mai mare \u0219i cea mai scump\u0103 cl\u0103dire administrativ\u0103 pentru uz civil ca suprafa\u021b\u0103 din lume, ast\u0103zi una dintre cele mai controversate construc\u021bii din Rom\u00e2nia, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u0219te rolul \u0219i utilitatea ei dar \u0219i ca aspect estetic, f\u0103cut\u0103 cu pre\u021bul \u00eenfomet\u0103rii popula\u021biei, demol\u00e2ndu-se o \u00eentreag\u0103 zon\u0103 a capitalei pentru a-i face loc cl\u0103dirii, nu a scris nimeni un cuv\u00e2nt \u00eempotriv\u0103. Unde ne-au fost \u201ecurajo\u0219ii\u201d? Nu se putea, o s\u0103-mi spun\u0103 cineva. Dar acum se poate? \u0218i \u00eei r\u0103spund cu cuvintele lui Nelson Mandela: \u201eC\u00e2nd am ie\u0219it pe u\u0219a care m\u0103 purta spre libertate, am \u0219tiut c\u0103 dac\u0103 nu las ura \u0219i am\u0103r\u0103ciunea \u00een spate, voi continua s\u0103 fiu \u00een \u00eenchisoare\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Preafericitul P\u0103rinte Daniel, Patriarhul Rom\u00e2niei a sfin\u0163it \u015fi inaugurat de cur\u00e2nd, la S\u0103rb\u0103toarea Sfintei Treimi, noile studiouri ale Radioului \u015fi Televiziunii TRINITAS din incinta Centrului Social-cultural. Au ap\u0103rut imagini \u0219i critici referitor la gestul Patriarhului, de sfin\u021bire cu un \u201etrafalet\u201d, dar \u0219i pentru faptul c\u0103 Patriarhia \u0219i-a \u201epermis\u201d s\u0103 fie \u00een pas cu vremurile, privind tehnica nou folosit\u0103 a calculatoarelor. Reprezentan\u0163ii Patriarhiei Rom\u00e2ne au explicat c\u0103 obiectul nu este un trafalet \u015fi c\u0103 acesta se folose\u015fte frecvent pentru a sfin\u0163i \u00eenc\u0103peri \u00eenalte: \u201eNu este trafalet. Trafalet este pentru cei neini\u0163ia\u0163i, cei care habar n-au \u00een ce const\u0103 slujba de sfin\u0163ire \u015fi ce se folose\u015fte la slujba de sfin\u0163ire. Este o tij\u0103 de aproximativ 2-3 metri, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 sunt \u015fi \u00eenc\u0103peri mai \u00eenalte \u015fi care este folosit\u0103 pentru a unge cu untdelemn sfin\u0163it pere\u0163ii \u00eenc\u0103perii respective\u201d<\/em>, a trebuit s\u0103 declare Constantin Stoica, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Patriarhiei Rom\u00e2ne. Cu adev\u0103rat, sunt printre calomniatori \u0219i persoane care \u201enu au habar\u201d, adic\u0103 nu cunosc modul \u0219i scopul unei astfel de sfin\u021biri. Dar vorbesc, cu ur\u0103 \u0219i am\u0103r\u0103ciune! Despre\u0163uind Biserica noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi \u00eenjosind-o, sau denatur\u00e2nd anumite gesturi, ac\u021biuni ale Bisericii, incon\u0219tien\u021bii sau r\u0103u inten\u021biona\u021bii \u00eencearc\u0103 s\u0103 deposedeze credincio\u0219ii de arma cea mai puternic\u0103 \u00een lupta na\u0163ional\u0103, deoarece Credin\u021ba \u0219i iubirea de neam a unit poporul rom\u00e2n de-a lungul vremurilor. Filozoful, psihologul rom\u00e2n Constantin R\u0103dulescu Motru spunea: \u201eOmul se \u00eenal\u021b\u0103 deasupra bestialit\u0103\u021bii prin virtualitatea pe care i-o pune \u00een suflet sentimentul religios. Dar acest sentiment religios trebuie constatat cu adev\u0103rat. El nu se confund\u0103 cu sentimentul de turm\u0103, pe care \u00eel au frico\u0219ii \u0219i animalele. La el nu se poate apela ca la un instrument de ur\u0103. Religia une\u0219te, nu separ\u0103\u201d<\/em>. Etimologic, cuv\u00e2ntul religie provine din latinescul religare (a pune \u00eempreun\u0103, a uni, a lega), iar credincio\u0219ii \u00ee\u0219i iubesc semenii \u0219i \u00eel iubesc pe Dumnezeu. Prin Credin\u021b\u0103 am putea sc\u0103pa de dezbinarea care exist\u0103 \u00eentre noi la ora actual\u0103, de \u00eendoiala pe care mul\u021bi dintre noi o poart\u0103 \u00een suflete. Ne \u00eendoim de credin\u021b\u0103, de \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile frumoase, ne \u00eendoim de adev\u0103r! Credin\u021ba moare sub ochii no\u0219tri \u201e\u2026materialismul brutal \u00eei ia locul\u201d<\/em> scria \u0219i Mihai Eminescu la vremea sa. Acum, parc\u0103 mai mult ca atunci. Tot ce se str\u0103duie\u0219te s\u0103 fac\u0103 Biserica \u00een folosul sufletelor oamenilor, este r\u0103st\u0103lm\u0103cit, blamat, neacceptat. Dac\u0103 se fac biserici mai \u00eenc\u0103p\u0103toare pentru credincio\u0219i s\u0103 se poat\u0103 ruga \u00een tihn\u0103 \u0219i s\u0103 se concentreze asupra slujbelor \u0219i rug\u0103ciunilor, nu este bine! Iubim desigur bisericile mici \u2013 adev\u0103rate perle \u2013 construite \u00een vremuri de demult, dar nu ne g\u00e2ndim c\u0103 atunci oamenii erau mai pu\u021bini \u0219i c\u0103 bisericile de ast\u0103zi vor s\u0103 deschid\u0103 u\u0219ile tot mai multor credincio\u0219i, care, uneori, incomoda\u021bi de \u00eenghesuiala din biserici, le frecventeaz\u0103 din ce \u00een ce mai pu\u021bin. Nu ne g\u00e2ndim c\u0103 Religia face parte din cultur\u0103, c\u0103 ea este o creang\u0103 din tulpina a unui arbore care include \u0219i arta \u0219i filozofia \u0219i \u0219tiin\u021ba. \u201eCe pustiu ar fi spa\u021biul dac\u0103 n-ar fi punctat de biserici!\u201d,<\/em> \u201eReligia transform\u0103 poporul \u00eentr-o mas\u0103 de oameni cul\u021bi\u201d,<\/em> exclama rom\u00e2nul nostru Petre \u021au\u021bea. Sunt \u0219i oameni care consider\u0103 c\u0103 religia nu este de natur\u0103 divin\u0103, precum Marx care \u00een lucrarea sa Manifestul partidului comunist<\/em>\u00a0era p\u0103rere c\u0103 \u201eReligia este opiul\u00a0popoarelor\u201d<\/em> \u015fi de aceea\u015fi orientare au fost \u015fi al\u0163ii, printre care Engels, Lenin etc. Generalul \u0219i omul de stat american, devenit primul pre\u0219edinte al\u00a0 Statelor Unite ale Americii spunea c\u0103 \u201eun popor f\u0103r\u0103 religie nu poate fi condus dec\u00e2t cu tunurile\u201d, <\/strong><\/em>f\u0103c\u00e2nd aluzie la lipsa con\u0219tiin\u021bei morale a unor <\/strong>popoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Una dintre manifest\u0103rile vie\u021bii suflete\u0219ti care are mare apropiere cu religia, este arta.<\/em> Arta a fost \u00eentotdeauna nedesp\u0103r\u021bit\u0103 de religie \u0219i s-a dezvoltat al\u0103turi de ea, ating\u00e2nd culmi \u00eenalte. Mul\u021bi arti\u0219ti au atribuit inspira\u021biei dumnezeie\u0219ti frumuse\u021bea operelor de art\u0103. Arhitectura, sculptura, muzica, pictura, poezia, literatura s-au dezvoltat \u00een epocile de \u00eenflorire a religiei. Ideea de inspira\u021bie dumnezeiasc\u0103 este comun\u0103 religiei \u0219i artei, iar f\u0103r\u0103 inspira\u021bie nu poate fi cineva artist. De multe ori am citat cuvintele lui Petre \u021au\u021bea despre inspira\u021bie: \u201eInspira\u021bia se aude, nu se caut\u0103, se ia, nu se \u00eentreab\u0103 cine d\u0103\u2026\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Religia \u0219i arta corespund aspira\u021biilor spre des\u0103v\u00e2r\u0219ire ale sufletului omenesc. Omul nu este satisf\u0103cut numai din punct de vedere material, ci el are o sete de \u00eenalt, \u00eenaltul sufletului – \u00a0cunoa\u0219terea. G\u00e2ndul lui zboar\u0103 peste marginile timpului \u0219i spa\u021biului, plute\u0219te \u00eentr-o lume ideal\u0103 \u00een care-\u0219i g\u0103se\u0219te plenitudinea, deoarece \u0219i religia \u0219i arta au ca scop ultim aspira\u021bia la absolut. Religiile cele mai spirituale au produs arta cea mai des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 \u0219i arti\u0219ti mari s-au inspirat din religie; mul\u021bi arti\u0219ti au fost religio\u0219i. Poe\u0163i ca Ovidiu, Hora\u0163iu; muzicieni ca Bach, Haydn, Mozart, Beethoven, Schubert; pictori \u015fi sculptori ca Leonardo da Vinci, Ti\u0163ian, Michelangelo, au fost oameni profund religio\u0219i. S-a spus \u015fi s-a adeverit c\u0103 arta care st\u0103 \u00een slujba religiei, dob\u00e2nde\u015fte un plus de frumuse\u0163e spiritual\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 asem\u0103n\u0103ri sigur c\u0103 sunt \u0219i deosebiri. Dintre acestea amintim c\u0103 lumea transcendent\u0103 a religiei este o lume real-obiectiv\u0103, pe c\u00e2nd lumea artei este imaginar\u0103; arta se adreseaz\u0103 p\u0103r\u021bii emotive a sufletului \u0219i scopul ei este atins dac\u0103 ac\u021biunea de a crea sau contemplarea unei opere de art\u0103 produc sentimentul de mul\u021bumire, fericire, dar acest sentiment este trec\u0103tor, pe c\u00e2nd\u00a0 cel al religiei este nepieritor; religia are leg\u0103tur\u0103 cu concep\u021bia despre lume, o explic\u0103, pe c\u00e2nd arta o red\u0103 \u0219i prilejuie\u0219te momente de gra\u0163ie. Poezia, de exemplu, creeaz\u0103 st\u0103ri suflete\u015fti asem\u0103n\u0103toare dac\u0103 nu chiar identice, cu starea de rug\u0103ciune, ca atare poetul nu poate fi imaginat \u00een afara dimensiunii religioase. Au fost \u00eens\u0103 \u0219i excep\u021bii, dar ele nu au bucurat sufletele.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Religia este legat\u0103 de moral\u0103<\/em>, credin\u021ba fiind aceea care realizeaz\u0103 o practic\u0103 moral\u0103 \u00een \u00eenf\u0103ptuirea de fapte \u201eCredin\u021ba f\u0103r\u0103 fapte este moart\u0103\u201d<\/em> (Iacob 2:17). Religia pune la baza existen\u021bei ideea de Dumnezeu, iar morala ideea binelui \u0219i a drept\u0103\u021bii. \u00centotdeauna morala a avut la baz\u0103 principiile din \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura religioas\u0103. Ele duc omul spre des\u0103v\u00e2r\u0219ire. Religia \u0219i morala \u00eel \u00eenal\u021b\u0103 pe om, din sfera material\u0103 \u00een sfera sensibilit\u0103\u021bii, \u00een lumea valorilor adev\u0103rate, \u00eel fac mai nobil, mai bun. De fapt religia \u0219i morala urm\u0103resc fericirea omului. \u0218i \u00een religie \u0219i \u00een moral\u0103 exist\u0103 ideea de sanc\u021biune, adic\u0103 faptele bune trebuie r\u0103spl\u0103tite \u0219i cele rele pedepsite \u0219i \u00een am\u00e2ndou\u0103 exist\u0103 ideea de libertate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Religia este legat\u0103 \u0219i de filozofie<\/em>. Atunci c\u00e2nd omul se \u00eentreab\u0103 despre rostul existen\u021bei sale, ajunge s\u0103 filozofeze. Filozofia a preluat din religie ideile de \u201eDumnezeu\u201d, \u201esuflet\u201d, \u201edestin\u201d, \u201elege\u201d. Religia se exprim\u0103 \u00een simboluri poetice \u0219i \u00een termeni de personalitate mitic\u0103, filozofia prefer\u0103 limbajul abstrac\u021biunii, vorbind despre substan\u021b\u0103, cauz\u0103, materie etc. Dar, diferen\u021bele p\u0103relnice ascund afinitatea interioar\u0103 \u0219i substan\u021bial\u0103 dintre ele, la baz\u0103 av\u00e2nd con\u0219tiin\u021ba. Marii filozofi ai lumii au c\u0103utat de fiecare dat\u0103 s\u0103 armonizeze pe c\u00e2t posibil filozofia cu religia, \u00eentruc\u00e2t filozofii au dorit \u0219i doresc \u00een continuare cunoa\u0219terea adev\u0103rului \u0219i pentru aceasta au nevoie de religie care aspir\u0103 la descoperirea marile mistere ale lumii invizibile. Religia ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 Dumnezeu nu poate fi localizat \u00een spa\u021biu \u0219i temporal, fiindc\u0103 El nu apar\u021bine acestei lumi. Filozofii greci asem\u0103nau lumea noastr\u0103 cu cea a sim\u021burilor care \u00ee\u0219i ia realitatea din lumea superioar\u0103, lumea ideilor, lume identificat\u0103 mai t\u00e2rziu de al\u021bi filozofi (Plotin) ca fiind Dumnezeu \u00eensu\u0219i. Problemele \u00een jurul c\u0103rora se mi\u0219ca filozofia lui Plotin erau: Cum s-a n\u0103scut lumea din \u201eUnul\u201d \u0219i cum ajunge omul la unirea cu Dumnezeu pentru a-\u0219i g\u0103si fericirea.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Religia ast\u0103zi este din ce \u00een ce mai legat\u0103 \u0219i de \u0219tiin\u021b\u0103<\/em>, cunoa\u0219terea lumii fiind \u0219i obiectul \u0219tiin\u021bei. Nimic nu poate opri mersul cuget\u0103rii. Filozoful rom\u00e2n Ioan Petrovici (1882-1972) spunea c\u0103 de\u0219i nu ne este \u00eeng\u0103duit s\u0103 trecem de anumite limite, putem s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 limitele noastre nu sunt \u0219i limitele lucrurilor, ceea ce \u201e\u00eeng\u0103duie pentru filozofie schi<\/em>\u021b<\/em>area unei <\/em>\u00ee<\/em>nf\u0103\u021bi\u0219\u0103ri ideale, indiferent de m<\/em>\u0103<\/em>sura <\/em>\u00ee<\/em>n care aceasta se poa<\/em>t<\/em>e realiza\u201d<\/em> \u0219i c\u0103 \u201e<\/em>\u0219<\/em>tiin<\/em>\u021b<\/em>a nu pune pietre de hotar <\/em>\u00ee<\/em>ntre cugetarea <\/em>\u0219<\/em>tiin<\/em>\u021b<\/em>ific<\/em>\u0103<\/em> <\/em>\u0219<\/em>i dreptul de a c<\/em>\u0103<\/em>uta absolutul<\/em> \u00ee<\/em>n religie\u201d.<\/em> Sunt mul\u021bi oameni \u00een zilele noastre cari nu mai cred dec\u00e2t \u00een energia <\/em>material\u0103 a lumii vizibile, dar\u00a0 trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 via\u0163a e mai mult dec\u00e2t simplele noastre func\u0163iuni biologice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca atare r<\/em>eligia, arta, morala \u0219i \u0219tiin\u0163a<\/em>, trebuie s\u0103 constituie un tot, ajung\u00e2ndu-se astfel la armonie, s\u0103 aib\u0103 acela\u015fi scop, acela de a-l face pe om c\u00e2t mai fericit. Cei mai mari oameni de \u015ftiin\u0163\u0103, Newton, Einstein Pascal, Leibniz, Descartes au posedat at\u00e2t spiritul \u015ftiin\u0163ific c\u00e2t \u015fi pe cel filozofic \u015fi au fost anima\u0163i de un profund spirit religios. Teoriile lor sunt fructul observa\u0163iei, al experimentului, al medita\u0163iei filozofice \u0219i al inspira\u021biei, av\u00e2nd ca postament credin\u0163a \u00een lumea spiritual\u0103, divin\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Educa\u021bia religioas\u0103 este una din problemele importante ale societ\u0103\u021bii. Ea trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, deoarece copilul poate \u00eenv\u0103\u021ba deprinderile bune mai u\u0219or \u00een copil\u0103rie, ele constituind mai t\u00e2rziu o frumoas\u0103 obi\u0219nuin\u021b\u0103 \u00een via\u021b\u0103. Credin\u0163a este astfel purtat\u0103 pentru toat\u0103 via\u021ba \u00een minte, \u00een ad\u00e2ncul sufletului, cu o intensitate profund\u0103 \u015fi cu o solemnitate t\u0103cut\u0103, care poate crea acea armonie mult visat\u0103.<\/p>\n

\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eDac\u0103 oamenii sunt at\u00e2t de r\u0103i, av\u00e2nd o religie, cum ar fi, dac\u0103 nu ar avea-o?\u201d Benjamin Franklin \u00a0\u00a0 Zilele [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-18660","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18660","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18660"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18660\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18663,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18660\/revisions\/18663"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18660"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18660"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18660"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}