{"id":18702,"date":"2014-07-10T16:32:39","date_gmt":"2014-07-10T16:32:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18702"},"modified":"2014-07-10T16:32:39","modified_gmt":"2014-07-10T16:32:39","slug":"dumitru-draghicescu-logica-valorilor-teleologie-traducere-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/07\/10\/dumitru-draghicescu-logica-valorilor-teleologie-traducere-george-anca\/","title":{"rendered":"Dumitru Dr\u0103ghicescu: Logica valorilor (Teleologie). Traducere George Anca"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Intui\u021bii, aspira\u021bii \u0219i dorin\u021be infinite. – <\/em>Dorin\u021bele \u0219i aspira\u021biile cele mai esen\u021biale \u0219i cele mai profunde \u0219i permanente ale naturii umane sunt f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 sursa tuturor valorilor \u0219i prin urmare baza tuturor judec\u0103\u021bilor de valoare, pentru c\u0103 ele sunt \u00een acela\u0219i timp scopurile vie\u021bii \u0219i ale activit\u0103\u021bii umane.<\/p>\n

Aceste dorin\u021be \u0219i aspira\u021bii, comune tuturor oamenilor, din toate timpurile, sunt aproximativ: dorin\u021ba de a fi, de a tr\u0103i etern; dorin\u021ba de \u00eentreaga putere (voin\u021ba de putere), de libertate, de fericire; dorin\u021ba de omniscien\u021b\u0103; de perfec\u021biune; iubire; dorin\u021ba de justi\u021bie etc. Aceste aspira\u021bii se g\u0103sesc \u00een fundul inimii tuturor oamenilor, \u0219i ele nu cunosc limite, nu sunt niciodat\u0103 satisf\u0103cute.<\/p>\n

Ceea ce \u00een\u021belegem prin dorin\u021be \u0219i aspira\u021bii ale sufletului uman este aproape ce am v\u0103zut c\u0103 \u00een\u021belege M. Bergson prin intui\u021bie \u0219i simpatie. Acestea sunt cuno\u0219tin\u021be instinctive, care \u021bin de inteligen\u021b\u0103 \u0219i instinct. Aspira\u021biile noastre sunt infinite ca inteligen\u021ba dar sigure ca instinctul; sunt veritabile\u00a0a priori<\/em>, veritabile intui\u021bii. \u00cen ele se manifest\u0103 for\u021ba de crea\u021bie infinit\u0103 pe care M. Bergson o atribuie elanului vital; \u00een ele vedem manifestarea \u0219i agentul evolu\u021biei sociale \u0219i umane, al c\u0103rei ciclu este departe de a fi \u00eenchis. Aceste aspira\u021bii nu vor fi satisf\u0103cute dec\u00e2t la termenul acestui ciclu evolutiv \u0219i numai \u00een formele ultime \u0219i definitive pe care aceast\u0103 evolu\u021bie le va fi realizat. \u0218i de aceea c\u00e2nd se imagineaz\u0103 satisf\u0103cute, adic\u0103 realizate, acestea sunt presupuse astfel \u00een Dumnezeu, \u0219i ele constituie atunci atributele esen\u021biale ale divinit\u0103\u021bii. Ele merg deci \u00een direc\u021bia evolu\u021biei vie\u021bii umane.Ele anticipeaz\u0103 \u0219i ilumineaz\u0103. Prin chiar aceasta ele \u00eendeplinesc ceea ce M. Bergson rezerv\u0103 intui\u021biilor: a proiecta o lumin\u0103 p\u00e2lp\u00e2itoare \u0219i pl\u0103p\u00e2nd\u0103 peste originea \u0219i peste destinul nostru, pe libertatea noastr\u0103, pe locul pe care-l ocup\u0103m \u00een natur\u0103, lumin\u0103 p\u00e2lp\u00e2itoare dar care nu sfredele\u0219te mai pu\u021bin obscuritatea nop\u021bii \u00een care ne las\u0103 inteligen\u021ba. Remarca\u021bi c\u0103 aspira\u021biile noastre exprim\u0103 finalit\u0103\u021bile \u0219i scopurile societ\u0103\u021bii \u0219i ale vie\u021bii umane. \u00cen ele se anun\u021b\u0103 deci formele ultime \u0219i definitive ale omului \u0219i ale societ\u0103\u021bii. Lumina pe care scopurile o pot proiecta asupra evolu\u021biei noastre fiind mai pu\u021bin vie dec\u00e2t cea a cauzelor nu este mai pu\u021bin pre\u021bioas\u0103 \u0219i mai pu\u021bin eficace. Aici este valoarea logic\u0103 efectiv\u0103 a dorin\u021belor \u0219i aspira\u021biilor sufletului uman care sunt tot at\u00e2tea intui\u021bii sigure \u0219i de\u0219i pu\u021bin luminate sunt mai utile aici \u0219i mai eficace dec\u00e2t doar inteligen\u021ba.<\/p>\n

Intensitatea \u0219i extensiunea acestor dorin\u021be pot varia la oameni, pentru c\u0103 circumstan\u021bele vie\u021bii pot s\u0103 le anemieze, s\u0103 le sufoce. Dar nu exist\u0103 suflet uman s\u0103 nu fie animat, \u00een cel mai ad\u00e2nc al s\u0103u \u00eensu\u0219i, de aceste dorin\u021be elementare. Dac\u0103 adversit\u0103\u021bile le pot comprima la mul\u021bi, cea mai mic\u0103 circumstan\u021b\u0103 favorabil\u0103 \u00een via\u021b\u0103 le poate intensifica \u0219i amplifica p\u00e2n\u0103 la infinit. Cine ar putea refuza, sau, mai bine, cine nu \u0219i-ar dori, cel pu\u021bin \u00een principiu, toat\u0103 puterea, omniscien\u021ba, justia, simpatia, fericirea \u0219i perfec\u021biunea sau via\u021ba infinit\u0103? Se poate resemna la a renun\u021ba, atunci c\u00e2nd totul contrariaz\u0103 aceste dorin\u021be, atunci c\u00e2nd totul se opune cu obstina\u021bie la aceste aspira\u021bii. Dar dac\u0103 \u0219ansa str\u0103luce\u0219te c\u00e2t de pu\u021bin \u00een ochii no\u0219tri, ea \u00eei reaprinde \u0219i \u00eei intensific\u0103 \u0219i face obiectul unei speran\u021be viguroase.<\/p>\n

\n

Sursa eficacit\u0103\u021bii aspira\u021biilor. – <\/em>Dac\u0103 dorin\u021bele umane ar fi constant dezmin\u021bite de realitatea obiectiv\u0103 ele s-ar epuiza \u0219i ar disp\u0103rea \u00een cele din urm\u0103. Dar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u0103 for\u021ba lor \u0219i constan\u021ba lor sunt mai mari dec\u00e2t rezisten\u021ba realit\u0103\u021bii obiective: omul, prin \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i prin cooperare, ajunge s\u0103 \u00eenving\u0103 realitatea obiectiv\u0103; aceasta se pliaz\u0103 \u00een fa\u021ba lui. Atunci, \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103, dorin\u021bele se afirm\u0103 \u0219i cresc, \u0219i, \u00een fa\u021ba for\u021bei lor cresc\u00e2nde, realitatea obiectiv\u0103 devine din ce \u00een ce mai docil\u0103. Adev\u0103rata docilitate a lumii obiective, \u00een fa\u021ba dorin\u021belor noastre, se g\u0103se\u0219te \u00een \u0219tiin\u021ba \u0219i cooperarea umane, \u0219i, prin consecin\u021b\u0103, \u00een societate.<\/p>\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce cooperarea \u0219i \u0219tiin\u021ba umane se extind, cresc \u0219i se intensific\u0103, adic\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce societatea oamenilor augmenteaz\u0103 , lumea obiectiv\u0103, a\u0219a cum este<\/em>, mai \u00eent\u00e2i independent\u0103 de noi \u0219i ostil\u0103, \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 a\u0219a cum trebuie s\u0103 fie <\/em>pentru a r\u0103spunde dorin\u021belor noastre. \u00cen aceste condi\u021bii, aspira\u021biile noastre \u0219i for\u021ba lor de realizare se augmenteaz\u0103, \u0219i limitele puterii noastre \u0219i a \u0219tiin\u021bei noastre reculeaz\u0103. \u0218i de aceea ele trebuie considerate ca av\u00e2nd, \u00een lumea moral\u0103 \u0219i social\u0103, aceea\u0219i importan\u021b\u0103 ca energia \u0219i legile sale \u00een lumea inorganic\u0103 \u0219i ca axiomele \u0219i principiile logice \u00een \u0219tiin\u021bele naturale. Dar dorin\u021bele \u0219i aspira\u021biile noastre nu se transform\u0103 \u00een speran\u021b\u0103, \u00een credin\u021b\u0103 \u0219i \u00een revela\u021bie, dec\u00e2t \u00een anumite epoci privilegiate \u0219i \u00een anumite medii sociale, agitate de mari mi\u0219c\u0103ri istorice. Astfel a fost epoca profe\u021bilor lui Israel, care profetizar\u0103 \u00een timpul marilor v\u00e2rtejuri rezult\u00e2nd din coliziunea imperiilor asiatice; astfel mai ales epoca misticismului cre\u0219tin din primele secole , \u00een care toate popoarele antichit\u0103\u021bii au fost integrate \u00een imperiul roman; astfel cea a sf\u00e2r\u0219itului Evului Mediu, \u0219i astfel pare, dup\u0103 toate aparen\u021bele, epoca noastr\u0103 \u00eens\u0103\u0219i, care tr\u0103ie\u0219te ecloziunea Societ\u0103\u021bii Na\u021biunilor. Sunt epoci \u00een care se efectueaz\u0103 mari shimb\u0103ri sociale, care termin\u0103 o faz\u0103 a lumii \u0219i \u00een care \u00eencepe o alt\u0103 faz\u0103. \u00cen aceste epoci, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 invariabil ca societ\u0103\u021bile umane, popoarele constituite \u00een na\u021biuni diferite \u0219i ostile, se interpenetreaz\u0103, se unific\u0103, pentru a compune un tot mai vast, cu tendin\u021ba de a \u00eengloba toat\u0103 umanitatea.<\/p>\n

Noi am analizat, \u00een alt\u0103 parte, activitatea acestor epoci. Ar fi de ajuns s\u0103 spunem aici c\u0103, \u00een asemenea circumstan\u021be, con\u0219tiin\u021ba oamenilor se \u00eembog\u0103\u021be\u0219te, se l\u0103rge\u0219te excep\u021bional, pentru c\u0103 lumea social\u0103, \u0219i, chiar prin aceasta, de asemenea, por\u021biunea de lume fizic\u0103 ce-i este accesibil\u0103, \u0219i din care ea se hr\u0103ne\u0219te, se l\u0103rge\u0219te \u0219i se \u00eembog\u0103\u021be\u0219te, \u0219i \u00een acela\u0219i timp c\u0103 st\u0103rile de con\u0219tiin\u021b\u0103 cap\u0103t\u0103 o intensitate incomparabil\u0103.<\/p>\n

\n

Evolu\u021bia social\u0103 \u0219i ideologiile. – <\/em>Ideologiile se dezvolt\u0103, apar sau se descompun \u0219i se eclipseaz\u0103, \u00een func\u021bie de extensia sau de \u00eengustarea pe care le iau grupurile umane \u00een timp \u0219i spa\u021biu. De aceea exist\u0103, \u00een istorie, prim\u0103veri, \u00een care crea\u021biile ideologice abund\u0103, \u0219i ierni \u00een care spiritul creator al ideologiilor cade \u0219i se epuizeaz\u0103. C\u00e2nd societ\u0103\u021bile umane se integreaz\u0103, reunindu-se \u00eentre ele pentru a forma un tot din ce \u00een ce mai vast, atunci dorin\u021bele \u0219i aspira\u021biile se intensific\u0103, spiritul creator, sub incitarea acestor dorin\u021be cap\u0103t\u0103 o fecunditate excep\u021bional\u0103 \u0219i d\u0103 cea mai bogat\u0103 vegeta\u021bie de capodopere. Eul subliminal, \u00eembog\u0103\u021bit \u0219i intensificat \u00een asemenea circumstan\u021be prin aluviuni sociale \u0219i istorice vaste \u0219i variate, este comparabil cu un mugur, care, prim\u0103vara, debordeaz\u0103 de sev\u0103 \u0219i \u00eenflore\u0219te \u00een frunze \u0219i \u00een flori. Aceste epoci sunt anotimpul revela\u021biilor, cum prim\u0103vara este anotimpul florilor. Toate ideologiile poart\u0103 \u00een aceste epoci muguri care \u00eenfloresc \u00een revela\u021bii artistice, tehnice, filosofice, \u0219tiin\u021bifice, literare etc. Sunt epoci mistice de asemenea c\u00e2nd revela\u021bia religioas\u0103 \u00eenflore\u0219te deplin.<\/p>\n

\u00cen asemenea epoci spiritul fecund \u0219i clar al unui Poincar\u00e9, de exemplu, va plonja \u00een profunzimile obscure ale eului pentru a-\u0219i atrage din ele inven\u021biile matematice. S-ar spune c\u0103 omul ia astfel contact cu divinitatea \u0219i \u00eei smulge ceva din secretele sale, din \u0219tiin\u021ba sa, din puterea sa. \u00cen aceste epoci, prin mecanismul care func\u021bioneaz\u0103 \u00een fundul incon\u0219tient al eului, spiritul se revel\u0103 \u00een istorie, inspir\u00e2nd savan\u021bilor verit\u0103\u021bi istorice; morali\u0219tilor, \u00eenaltele idei \u0219i calit\u0103\u021bi morale; arti\u0219tilor, capodoperele lor eterne; credincio\u0219ilor mistici, tr\u0103s\u0103turile Fiin\u021bei inefabile. Deci revela\u021biile nu sunt accesibile oricui \u0219i oric\u00e2nd; ele se traduc printr-un concurs de circumstan\u021be excep\u021bionalmente fericite, doar \u00een epoci privilegiate \u0219i oamenilor desemna\u021bi ca printr-un sort de gra\u021bie divin\u0103. \u00cen aceste momente istorice privilegiate, revolu\u021bionare, ceea ce se ascunde sub privilegiu este faptul colabor\u0103rii unei mai vaste por\u021biuni a umanit\u0103\u021bii.(10).<\/p>\n

\n

(10)Aceste epoci fecunde, anumi\u0163i filosofi germani le-au anvizajat \u00een ceea ce ei numesc Kairos pe care Tillich \u00eel define\u015fte \u00een ace\u015fti termeni: \u201eTimp bogat \u00een con\u0163inut, timp revolut, timp decisiv, opotunitate fatidic\u0103\u201d. Ceea ce caracterizeaz\u0103 aceste timpuri este spiritul profetic \u015fi profe\u0163ia este iruperea eternit\u0103\u0163ii \u00een timp. \u201eExist\u0103 Kairos, atunci, \u00een timpul imobilizat \u00een formele sale spa\u0163iale, Spiritul Eternului \u00eencepe vizibil s\u0103 se agite, prepar\u00e2nd revolu\u0163iile\u201d. Spiritul profetic dup\u0103 Tillich a fost incarnat \u00een Germania de Karl Marx \u015fi Nietzsche. (Ernest SEILLI\u00c8RE, Morales et Religions en Allemagne<\/em>, p. 174-176).<\/p>\n

\n

\n

Revolu\u021bie social\u0103 \u0219i revela\u021bie. – <\/em>Cu extensia societ\u0103\u021bii, spiritul cre\u0219te \u0219i se m\u0103re\u0219te \u00een umanitate. Fiecare descoperire \u0219tiin\u021bific\u0103, tehnic\u0103 sau artistic\u0103 este ca apari\u021bia unui detaliu care integreaz\u0103 unul din atributele spiritului. Spiritul se dezvolt\u0103, se explic\u0103 <\/em>\u00een om, prin actele sale de revela\u021bie. Dezvolt\u00e2ndu-se, el ia o direc\u021bie precis\u0103, ca pentru a realiza progresiv un model dat. Aici, ca \u00een ontogenez\u0103, a\u0219a cum o concep Semon \u0219i Hering, (cita\u021bi de Rignano), natura intim\u0103 a dezvolt\u0103rii este analog\u0103 celei a unei reevoc\u0103ri mnemotehnice. \u201eDac\u0103 embrionul cre\u0219te \u0219i reconstruie\u0219te, ca printr-o veritabil\u0103 amintire, organismul c\u0103ruia \u00eei este germen (se poate spune aceasta despre dezvoltatea spiritului, \u00een circumstan\u021bele istorice date), el \u00eembrac\u0103 un aspect astfel \u00eenc\u00e2t pare \u201eghidat\u201d, \u201edirijat\u201d de un sort de inteligen\u021b\u0103 ocult\u0103 sau \u201eentelehie\u201d de aceea\u0219i manier\u0103 \u00een care construc\u021bia unei ma\u0219ini este ghidat\u0103 prin spiritul tehnicianului\u201d. \u201e… Pretinsa ac\u021biune morfologic\u0103 a factorilor fizico-chimici se revel\u0103 ca o simpl\u0103 ac\u021biune de declan\u0219are \u0219i de poten\u021bialitate morfogenetic\u0103 care exist\u0103 dinaintea ei . (<\/em>11)\u201d. \u0218tiin\u021ba modern\u0103 pare, \u00een aceasta, s\u0103 confirme teoria platonician\u0103 a anamnezei. <\/em>Putem spune de asemenea, f\u0103r\u0103 absurditate, c\u0103 orice inven\u021bie sau descoperire este o reminiscen\u021b\u0103, o revela\u021bie. A\u0219a cum factorii fizico-chimici \u00een dezvoltarea embrionului, experien\u021ba \u0219i logica pot declan\u0219a, provoca inven\u021bia, act mnemotehnic, anamnez\u0103; ele nu o creeaz\u0103 \u0219i n-o explic\u0103.<\/p>\n

Or, spiritul se hr\u0103ne\u0219te din colaboraraea unei umanit\u0103\u021bi mereu mai largi, constituind vaste societ\u0103\u021bi, dezvolt\u00e2ndu-se \u00een \u0219i pentru evolu\u021bia umanit\u0103\u021bii, revel\u0103 omului adev\u0103rurile noi, care iau atunci aparen\u021ba inspira\u021biei sau a revela\u021biei propriu-zise. \u00cen acest sens trebuie s\u0103-l \u00een\u021belegem pe M. Brunschviecg, atunci c\u00e2nd scrie: \u201eCea mai \u00eenalt\u0103 revela\u021bie <\/em>a con\u0219tiin\u021bei religioase se face la ora c\u00e2nd Newton demonstreaz\u0103 formula gravita\u021biei … la ora c\u00e2nd un stoic descoper\u0103 \u00een sufletul s\u0103u caritatea genului uman (12).\u201d Cum se pot uita, \u00een acest sens, revela\u021biile lui Iisus, ale sf\u00e2ntului Paul \u0219i ale sf\u00e2tului Ioan?<\/p>\n

\n

(11) RIGNANO, Qu’est-ce que la vie<\/em>? p. 41.<\/p>\n

(12) Id\u00e9alisme moderne<\/em>, p. 97<\/p>\n

\n

\n

Cum se produc revela\u021biile \u00een profunzimile eului subliminal, ale subcon\u0219tientului? H. Poincar\u00e9 a furnizat, \u00een acest sens, c\u00e2teva indica\u021bii foarte pre\u021bioase. Subcon\u0219tientul are, dup\u0103 Poincar\u00e9, proprietatea de a condensa \u00een pu\u021bin timp o activitate formidabil\u0103 care ar strivi eul con\u0219tient. S-ar spune c\u0103 el lucreaz\u0103 \u00een infinitul mic \u0219i c\u0103 face aceea\u0219i opera\u021bie de condensare psihic\u0103 precum face ochiul, pentru a condensa, \u00eentr-o clip\u0103, \u00een senza\u021bia de ro\u0219u, \u00een jur de 400 trilioane de mi\u0219c\u0103ri ondulatorii. A\u0219adar \u00een fundul eului subcon\u0219tient se produce actul mnemotehnic, anamneza, care este baza \u00eentregului nou adev\u0103r. Este probabil c\u0103 scara timpului subcon\u0219tientului este de ordinul infinitului mic, pe c\u00e2nd cea timpului nostru este infinit mai mare, \u0219i viteza evenimentelor este accelerat\u0103 aici \u00een acelea\u0219i propor\u021bii. Eul nostru con\u0219tient lucreaz\u0103 cu o lentoare care este la scara timpului nostru \u0219i a masei noastre.<\/p>\n

Dar eul nostru con\u0219tient este pu\u021bin propriu la a descoperi, a inventa, pentru alte considera\u021bii \u00eenc\u0103. Fiind \u00een contact cu lumea \u0219i agitat de at\u00e2tea alte chestiuni de ordin practic, tulburat de spectacolul lumii \u0219i de agita\u021biile sale, eul con\u0219tient este distrat \u0219i incapabil de concentrare. Pentru a-l prezerva trebuie s\u0103 fie supus la un regim asem\u0103n\u0103tor celui pe care i-l impun misticii, s\u0103 fie f\u0103cut s\u0103 treac\u0103 acest tunel al tenebrelor <\/em>care realizeaz\u0103 ceea ce se nume\u0219te noaptea sim\u021burilor <\/em>\u0219i a ra\u021biunii discursive; sau, \u00een al\u021bi termeni, s\u0103 fie f\u0103cut s\u0103 descind\u0103 \u0219i s\u0103 scoat\u0103 apa \u00een incon\u0219tient (13).<\/p>\n

\n

(13) \u201eAutorii mistici au comparat deseori sufletul cu o sfer\u0103. La suprafa\u0163\u0103 se g\u0103sesc sim\u0163urile \u015fi facultatea discursiv\u0103, care o pun \u00een raport cu exteriorul; dar unirea mistic\u0103 se face \u00een centru, ceea ce vrea s\u0103 spun\u0103 independent de ra\u0163ionament \u015fi de imagini\u201d. Dup\u0103 Maurice Blondel, \u201ecunoa\u015fterea integral\u0103 prin metoda mistic\u0103 cere noaptea sim\u0163urilor, pentru c\u0103 sim\u0163urile \u015fi ra\u0163iunea discursiv\u0103 \u00eei sunt mai degrab\u0103 o jen\u0103 dec\u00e2t un concurs\u201d. \u201e\u00cen extaz, exerci\u0163iul sim\u0163urilor este suspendat, nu mai exist\u0103 nicio mi\u015fcare voluntar\u0103.\u201d (Proc\u00e8s de l’intelligence<\/em>, p. 270). \u201eCelesta lumin\u0103 a contempla\u0163iei arunc\u0103 sufletul \u00een tenebrele spirituale, c\u0103ci claritatea sa dep\u0103\u015fe\u015fte for\u0163ele intelectuale ale sufletului \u015fi paralizeaz\u0103 modul s\u0103u natural de a \u00een\u0163elege.\u201d<\/p>\n

Or, ce vor s\u0103 spun\u0103 toate acestea? Nu ne aminte\u015fte asta de savantul care declar\u0103 c\u0103 ra\u0163ionamentul nu-i serve\u015fte cu nimic \u00een descoperirile sale, \u00een crearea ipotezelor? Eul subliminal, de care vorbea Poincar\u00e9, ce este altceva dec\u00e2t aceast\u0103 noapte a sim\u0163urilor \u015fi a \u00een\u0163elegerii?<\/p>\n

\u201eExist\u0103, spune M. Blondel, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u201etenebre\u201d de afrontat, nop\u0163i de traversat pentru sim\u0163uri \u015fi \u00een\u0163elegere… dar ce s\u0103 fie \u00eentunecat \u015fi decolorat \u00een umbra evanescent\u0103 \u015fi reculul caselor \u00eendep\u0103rtate?… S\u0103 fie fie cunoa\u015fterea \u015fi realitatea nou\u0103? Nu. Este str\u0103lucirea soarelui nostru vizibil, lumina luminilor noastre obi\u015fnuite care pare s\u0103 se \u015ftearg\u0103 \u015fi s\u0103 se dep\u0103rteze.\u201d (Qu’est-ce que la mystique<\/em>? P. 10).<\/p>\n

\n

Cum se disting revela\u0163iile veridice de falsele revela\u0163ii? \u00cen arte, gustul public rejecteaz\u0103 crea\u0163iile artificioase<\/em>: \u00een \u015ftiin\u0163\u0103, experimentarea, aplica\u0163ia practic\u0103 condamn\u0103 falsele revela\u0163ii; \u00een moral\u0103 \u015fi \u00een religie, criteriumul revela\u0163iilor este eleva\u0163ia preceptelor, perfec\u0163iunea. Dac\u0103 verit\u0103\u0163ile morale \u015fi religioase sunt vizibil orientate \u00een direc\u0163ia perfec\u0163iunii concepute \u00een Dumnezeu, veracitatea lor este probat\u0103.<\/p>\n

\n

Mistici, Profe\u021bi \u0219i Utopi\u0219ti. – <\/em>Pe teren social, revela\u021bia ia caracterul utopic, \u0219i utopiile dezl\u0103n\u021buie revolu\u021biile. Comunismul pe care \u00eel concepu Platon, \u0219i pe care, \u00een timpurile lor, \u00eel practicar\u0103 Esenienii, Terapeu\u021bii \u015fi primele comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine, ca \u0219i comunismul timpului nostru este o revela\u021bie social\u0103 amestecat\u0103 cu o revela\u021bie religioas\u0103. De altfel, doctrinele morale, ca \u0219i dogmele religioase \u0219i utopiile, sunt cu at\u00e2t mai utopice cu c\u00e2t sunt mai idealiste, mai pure, mai nobile. Ceea ce este utopic \u00een ele provine de la rezisten\u021ba pe care ele o opun realit\u0103\u021bii istorice a timpului: timpul este m\u0103sura \u00een\u0103l\u021bimii lor ideale, a noble\u021bei lor \u00eenc\u0103 inaccesibil\u0103 la realitate. Cei care ar vrea s-o ating\u0103 imediat, misticii \u0219i utopi\u0219tii, se izbesc de zidul timpului \u0219i aceasta \u00eei face utopi\u0219ti. Utopia nu este doar o \u021bar\u0103 extra-spa\u021bial\u0103<\/em>, cum o vrea etimologia, este mai degrab\u0103 o \u021bar\u0103 extra-temporal\u0103, uchronie (14). Dar, periculoas\u0103 c\u00e2t se vrea a se pune imediat \u00een practic\u0103, ea este de cea mai mare<\/p>\n

\n

(14) Dup\u0103 Tillich, credincio\u015fii \u00een progres au sentimentul interven\u0163iei Eternului \u00een fapte, \u00een timp, adic\u0103 al posibilit\u0103\u0163ii profe\u0163iei al \u201ezguguiturii pe care \u00een fiecare clip\u0103 o sufer\u0103 din partea Eternului\u201d. La fel de bine \u201eutopia este str\u00e2ns legat\u0103 de concep\u0163ia Kairos-ului. Se poate spune c\u0103, f\u0103r\u0103 spirit utopic, nu exist\u0103 for\u0163\u0103 profetic\u0103 veritabil revolu\u0163ionar\u0103\u201d. (SEILLI\u00c8RE, op. cit., p. 175)<\/p>\n

\n

utilitate, c\u0103ci, previziunea profetic\u0103, ea traseaz\u0103 dinainte direc\u021bia \u00een care omul trebuie s\u0103 se orienteze \u0219i \u00eei traseaz\u0103 schi\u021ba imaginii realit\u0103\u021bii viitoare.<\/p>\n

Utopiile, \u00een calitate de anticipa\u021bii sau inven\u021bii etico-sociale, ca de altfel descoperirile \u0219tiin\u021bifice \u0219i inven\u021biile tehnice, sunt \u00een dezvoltarea intelectual\u0103 \u0219i moral\u0103 a umanit\u0103\u021bii ceea ce sunt varia\u021biile spontanee ale lui de Vries. Aceste varia\u021bii nu sunt determinate de condi\u021biile ambian\u021bei fizice ci de produsul spontaneu al via\u021bii, milieul fizico-chimic nef\u0103c\u00e2nd \u00een plus dec\u00e2t s\u0103 fac\u0103 posibil\u0103 declan\u0219area lor. Ele nu s-ar declan\u0219a dac\u0103 n-ar exista \u00een for\u021b\u0103 \u00een forma vital\u0103 care le manifest\u0103. Mediul fizico-chimic permite, dar nu determin\u0103 nici manifestarea lor nici forma pe care o iau. Apoi, o dat\u0103 ce ele s-au manifestat, ambian\u021ba fizic\u0103 exerseaz\u0103 o veritabil\u0103 selec\u021bie printre ele, elimin\u0103 pe cele care sunt mai pu\u021bin adaptabile la condi\u021biile date, \u0219i permite dezvoltarea celor care sunt \u00een armonie sau cel pu\u021bin compatibile cu condi\u021biile actuale. Acestora, milieul fizic le ofer\u0103 atunci un concurs eficace \u0219i le favorizeaz\u0103 manifestarea \u0219i conservarea lor.<\/p>\n

Este exact la fel pentru utopii. \u00cen anumite momente ale istoriei unui popor, c\u00e2nd conjuncturi ale circumstan\u021belor pu\u021bin excep\u021bionale au loc, exist\u0103 o eflorescen\u021b\u0103 a ideilor sociale \u0219i morale inedite. Aceste idei sunt \u00een oarecare sort incitate, f\u0103cute posibile, prin efervescen\u021ba moral\u0103 pe care o provoac\u0103 circumstan\u021bele schimb\u0103toare de moment, \u0219i, \u00een general, ele merg \u00een direc\u021bia pe care o vor lua ulterior evenimentele, dar nu sunt determinate de circumstan\u021be de fapt; ele nu le corespund acestora de un fason adecvat. Departe de a le determina, circumstan\u021bele de fapt, dar mai particular condi\u021biile economice \u0219i sociale, \u201emilieul\u201d \u0219i \u201emomentul\u201d au mai degrab\u0103 o ac\u021biune reductiv\u0103 \u0219i modificatoare asupra lor. Printre aceste utopii, milieul istoric, condi\u021biile economice actuale fac un sort de triaj: resping \u0219i elimin\u0103 pe cele mai inadecvate, re\u021bin \u0219i modific\u0103 utopiile care par mai compatibile cu condi\u021biile actuale, cu trecutul apropiat \u0219i aspira\u021biile care vor fi realitatea de m\u00e2ine. Acestea, dup\u0103 ce au fost puse la punct, sunt erijate \u00een reforme practice \u0219i devin bune \u0219i frumoase realit\u0103\u021bi pentru m\u00e2ine, \u00een timp ce celelalte sunt l\u0103sate de o parte, aruncate \u00een domeniul fictiv al literaturii, de unde ele vor resuscita poate cu ocazia apropiatelor conjuncturi din care se vor ivi noi mi\u0219c\u0103ri revolu\u021bionare.<\/p>\n

Cel al c\u0103ror nume este ata\u0219at utopiilor care au reu\u0219it sunt profe\u021bii \u0219i precursorii, ceilal\u021bi r\u0103m\u00e2n simpli utopi\u0219ti.<\/p>\n

Revolu\u021biei \u00eei corespunde, \u00een domeniul logic al vie\u021bii spiritului, revela\u021bia profetic\u0103. Inven\u021bia, crearea de ipoteze prin intui\u021bie, adic\u0103 prin divina\u021bie \u0219i revela\u021bie, sunt aplica\u021bia, \u00een domeniul spiritului, a metodei revolu\u021bionare care utilizeaz\u0103 natura \u00een crea\u021biile sale fizice vulcanice \u0219i \u00een muta\u021biile biologice, \u00een timp ce lentele forma\u021biuni sedentare \u0219i transformismul \u00ee\u0219i g\u0103sesc contrapartea mental\u0103 \u00een induc\u021bia \u0219i deduc\u021bia logice. \u0218i de aceea putem afirma c\u0103 revela\u021bia este la fel de legitim\u0103 ca induc\u021bia \u0219i ra\u021biunea \u0219i c\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te cercet\u0103rile \u0219i descoperirile \u00een domeniul social al moralei \u0219i al spiritului, revela\u021bia este metoda cea mai legitim\u0103 \u0219i cea mai eficace.<\/p>\n

\n

Revela\u021bie \u0219i experien\u021b\u0103. <\/em>– A judeca revela\u021biile morale \u0219i religioase dup\u0103 criteriul eleva\u021biei \u0219i perfec\u021biunii lor nu este \u0219i nu a fost niciodat\u0103 suficient. Este ca \u0219i cum s-ar mul\u021bumi a se fonda o veritate \u0219tiin\u021bific\u0103 doar pe ra\u021bionament \u0219i pe a priori. <\/em>C\u00e2t timp adev\u0103rul \u0219tiin\u021bific n-a afrontat experimentare, el nu este definitiv. Este \u0219i mai ales a fost la fel pentru revela\u021biile credin\u021bei. Primii cre\u0219tini n-au reu\u0219it s\u0103 conving\u0103 lumea antic\u0103 de adev\u0103rul revela\u021biei lor dec\u00e2t printr-un lung experimentum crucis<\/em>, supliciul crucii \u0219i al rugului. Mai t\u00e2rziu, locica a adoptat, \u0219i ea, pentru verificarea legilor naturale, acest experimentum crucis<\/em>, supun\u00e2nd generalit\u0103\u021bile \u0219tiin\u021bifice la proba faptelor.<\/p>\n

Dac\u0103 astfel este natura faptelor con\u0219tiin\u021bei \u0219i ale istoriei, \u0219i dac\u0103 ea cere o atitudine creatoare, adic\u0103 activ\u0103, care nu constat\u0103 ceea ce este dar decreteaz\u0103 ceea ce trebuie s\u0103 fie, \u0219i care nu descoper\u0103 ci inventeaz\u0103, este facil de a recunoa\u0219te c\u0103 aici c\u0103 inven\u021bia n-are nimic de a face cu ra\u021biunea discursiv\u0103. Aici, savantul trebuie s\u0103 fie profet, descoperirea este revela\u021bie \u0219i sfin\u021benia este experimentare a st\u0103rilor con\u0219tiin\u021bei noi \u0219i profunde. Sfin\u021bii, profe\u021bii, misticii \u0219i utopi\u0219tii sunt, pentru via\u021ba interioar\u0103 a con\u0219tiin\u021bei \u0219i pentru via\u021ba exterioar\u0103 a societ\u0103\u021bii, ceea ce sunt eroii sau geniile \u0219tiin\u021bifice pentru \u0219tiin\u021bele naturii. Veritabilii savan\u021bi \u00een acest domeniu sunt vizionarul \u0219i utopistul, profetul \u0219i revolu\u021bionarul; c\u0103ci ei sunt cei ce descoper\u0103, anticipeaz\u0103, formuleaz\u0103 \u0219i experimenteaz\u0103 legile morale.<\/p>\n

Calea cea mai ra\u021bional\u0103 este aici cea a martiriului \u0219i a miracolului. Metoda este, la propriu vorbind, cea a anticipa\u021biilor, a revela\u021biilor profunde asupra viitorului, revela\u021bie a lucrurilor care sunt reale \u0219i clare, \u00eentr-un viitor mai mult sau mai pu\u021bin dep\u0103rtat, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ele sunt obscure \u0219i ira\u021bionale pentru moment. De aici, caracterul lor de mister, de utopie \u0219i de obscuritate.<\/p>\n

\n

Controlul ra\u021biunii \u0219i Criteriumul. – <\/em>Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 a spune c\u0103 ra\u021biunea nu are niciun rol de \u00eendeplinit. Sarcina sa este de a controla inven\u021biile morale, decretele \u0219i revela\u021biile con\u0219tiin\u021bei, idealurile \u0219i revela\u021biile sufletului uman. Dac\u0103 controlul ra\u021biunii nu intervenea, con\u0219tiin\u021bele exaltate s-ar fi cufundat \u00een cele mai rele \u0219i mai nebune extravagan\u021be. Lumina ra\u021biunii trebuie s\u0103 ilumineze sentin\u021bele \u0219i decretele revela\u021biei.<\/p>\n

Care este criteriul pe care ra\u021biunea \u00eel folose\u0219te pentru a judeca valoarea revela\u021biilor, a dorin\u021belor, a idealurilor, a sentin\u021belor \u0219i a profe\u021biilor pe care ele le aduc? Acest criteriu este cel care a fost \u00eentotdeauna \u00een trecut: eleva\u021bia moral\u0103, puritatea \u0219i spiritualitatea inven\u021biilor morale. Revela\u021bia trebuie s\u0103 aduc\u0103 o perfec\u021bionare vizibil\u0103 a ceea ce era deja cunoscut \u0219i practicat, a idealurilor care s\u0103 fie profund \u00een linia ascendent\u0103 a evolu\u021biei progresive.<\/p>\n

\u00cen fine, ra\u021biunea trebuie s\u0103 examineze de asemenea oportunitatea revela\u021biilor, \u0219i s\u0103 vad\u0103 \u00een ce m\u0103sur\u0103 ele corespund necesit\u0103\u021bilor timpului, circumstan\u021belor istorice \u0219i sociale, ansamblului condi\u021biilor sociale \u0219i morale date.<\/p>\n

\n

(D. Draghicesco, V\u00e9rit\u00e9 et r\u00e9v\u00e9lation<\/em><\/strong>, Paris, F\u00e9lix Alcan, 1934, pp. 292-303)<\/p>\n

\n

Traducere de George Anca<\/strong><\/p>\n

\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Intui\u021bii, aspira\u021bii \u0219i dorin\u021be infinite. – Dorin\u021bele \u0219i aspira\u021biile cele mai esen\u021biale \u0219i cele mai profunde \u0219i permanente ale naturii [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-18702","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18702","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18702"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18702\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18705,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18702\/revisions\/18705"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18702"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18702"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18702"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}