{"id":18752,"date":"2014-07-17T08:15:22","date_gmt":"2014-07-17T08:15:22","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18752"},"modified":"2014-07-17T08:17:14","modified_gmt":"2014-07-17T08:17:14","slug":"parintele-arsenie-boca-cum-a-murit-constantin-brancoveanu-si-copiii-sai","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/07\/17\/parintele-arsenie-boca-cum-a-murit-constantin-brancoveanu-si-copiii-sai\/","title":{"rendered":"P\u0103rintele Arsenie Boca: ,,Cum a murit Constantin Br\u00e2ncoveanu \u015fi copiii s\u0103i”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Plenipotentiarul venetian la Tarigrad, Andreea Memno, a fost de fata in ziua de 15 august (Sfanta Maria) 1714, la scena executiei lui Constantin\u00a0 Brancoveanu Voda si a membrilor familie sale, ucisi din porunca sultanului Ahmet. In scrisoarea sa catre dogele Venetiei, plenipotentiarul sau raporteaza astfel:<\/p>\n

\u201cDuminica, 15 august de dimineata, s-a taiat capul batranului principe al Valahiei, tuturor fiilor lui si unui boier care ii era vistier.\u00a0Iata cum s-a facut:<\/p>\n

Inca de dimineata sultanul Ahmet se puse intr-un caic imparatesc si veni la seraiul zis foisorul Ialikiacs, pe canalul MArii Negre, in fata caruia era o mica piatra, unde au adus pe Brancoveanu\u00a0 Voievod, pe cei patru baieti ai lui si vistierul Vacarescu, i-au pus in genunchi unul langa altul, la oarecare departate, un gade le-a scos caciulile din cap si sultanul i-a mustrat facandu-i haini. Apoi le detera voie a face o scurta rugaciune.
\nInainte de a se ridica securea asupra capului lor, fura intrebati de voiesc sa se faca turci si atunci vor fi iertati.<\/p>\n

Glasul cel inabusit de credinta la batranului Brancoveanu\u00a0 rasuna si zice, spaimantat de aceasta insulta: \u201cFii mei! Iata, toate avutiile si tot ce am avut, am pierdut. Sa nu ne pierdem insa sufletele! Stati tare si barbateste, dragii mei, si nu bagati seama de moarte: priviti la Hristos, Mantuitorul nostru, cate a rabdat pentru noi si cu ce moarte de ocara a murit; credeti tare intr-u acesta si nu va miscati, nici va clatiti din credinta cea pravoslavnica pentru viata si lumea aceasta.\u201d<\/p>\n

La aceste cuvinte, Ahmet se facu ca un leu turbat si porunci sa li se taie capetele.<\/p>\n

Gadele infiorator, ridica securea si capul marelui vistier Enache Vacarescu se rostogoli pe pamant.<\/p>\n

Apoi incepu cu uciderea copiilor.<\/p>\n

Cand gadele ridica securea la capul feciorului celui mai tanar al domnitorului, Beizadea Mateias, numai de 16 ani, acesta se ingrozi de spaima. Sarmanul copil, vazand atat sange de la fratii lui si de la Vacarescu se ruga de sultan sa-l ierte, fagaduindu-i ca se va face turc. Insa parintele sau, domnul al carui cap cazu in urma, infrunta pe fiul sau si zise:\u00a0\u201dMai bine mori in legea crestina, decat sa te faci pagan, lepadandu-te de Iisus Hristos, pentru a trai cativa ani mai mult pe pamant!\u201d<\/p>\n

Copilasul asculta si, ridicand capul cu glas ingeresc zise gadelui: \u201cVreau sa mor crestin, loveste!\u201d<\/p>\n

In urma ucise si pe Brancoveanu.<\/p>\n

O, Doamne! O, Doamne! Pana imi tremura cand va scriu, Excelenta, ceea ce am vazut\u2026<\/p>\n

Ma intreb [daca] putut-a fi de fata cineva sa nu fi plans, vazand capul nevinovatului Mateias, tanar-tinerel, rostogolindu-se pe jos langa capul parintelui sau, care se apropiase de al copilului\u2026 parea a-l imbratisa\u2026<\/p>\n

Gadele, stropit de sangele cresitinesc, face un salut sultanului si se retrage. Sultanul, insotit de plenipotentiarii Germaniei, Rusiei, Angliei, se ridica sa plece. Vazandu-i cu ochi lacrimati, spuse sultanul ca regreta acum ceea ce a savarsit.\u201d<\/p>\n

P\u0103rintele Arsenie Boca – C\u0103rarea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Plenipotentiarul venetian la Tarigrad, Andreea Memno, a fost de fata in ziua de 15 august (Sfanta Maria) 1714, la scena [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-18752","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18752","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18752"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18752\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18755,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18752\/revisions\/18755"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18752"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18752"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18752"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}