{"id":18758,"date":"2014-07-17T16:17:38","date_gmt":"2014-07-17T16:17:38","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18758"},"modified":"2014-07-21T16:07:07","modified_gmt":"2014-07-21T16:07:07","slug":"vavila-popovici-despre-absurd-si-balletul-preljocaj-adf-2014","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/07\/17\/vavila-popovici-despre-absurd-si-balletul-preljocaj-adf-2014\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Despre absurd \u0219i ,,Balletul Preljocaj – ADF 2014 (2)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eAbsurdul umple lumea.\u201d <\/em><\/p>\n

– Goethe<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din cele mai vechi timpuri fiin\u0163a uman\u0103 a \u00eencercat s\u0103 comunice tr\u0103irile sale celor din jur, prin diferite metode devenite o dat\u0103 cu trecerea timpului – arte, precum literatura, muzica, dansul, arta grafic\u0103, cinematografia \u0219i altele. Tot ce \u021bine de art\u0103 se adreseaz\u0103 sensibilit\u0103\u021bii omului – g\u00e2ndirii \u0219i sufletului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 \u00een literatura tradi\u0163ional\u0103 comicul era distinct de tragic, scriitorii-dramaturgi precum irlandezul Samuel Beckett (1906-1989) \u0219i rom\u00e2nul Eugen Ionesco (1909-1994) tr\u0103itori \u00een Fran\u021ba, nu separ\u0103 cele dou\u0103 categorii estetice, \u00eembinarea lor fiind considerat\u0103 o caracteristic\u0103 a omului modern: \u201ePentru spiritul critic modern, nimic nu poate fi luat pe de-a-ntregul \u00een serios, nimic pe de-a-ntregul \u00een r\u00e2s\u201d; <\/em>umorul nostalgic e \u00eembinat cu un sentiment de durere \u0219i \u00eenfr\u00e2ngere. \u00cempreunarea tragicului \u0219i a comicului, produce momente de tensiune, dezv\u0103luind absurdul naturii umane. Teatrul absurdului promovat de ei \u00ee\u0219i avea r\u0103d\u0103cinile \u00een propria lor existen\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Absurdul este o idee care contrazice g\u00e2ndirea logic\u0103 \u0219i cuprinde ele\u00admente, considerate c\u00e2ndva, incompatibile \u00eentre ele. Ra\u021bionamentul prin absurd poate fi, pe de o parte, un mod de a argumenta care, duc\u00e2nd o afirma\u021bie p\u00e2n\u0103 la consecin\u021bele sale desigur false, duce, \u00een cele din urm\u0103, la necesitatea de a respinge acea afirma\u021bie. Primele exemple de metod\u0103 a demonstra\u021biei prin reducerea la absurd, au fost f\u0103cute de Zenon, filozoful grec presocratic. C\u00e2nd reducem la absurd o afirma\u021bie, \u00een primul r\u00e2nd test\u0103m limitele logice ale acesteia. Pozitivul acestei metode de ra\u021biona\u00adment prin absurd este c\u0103 se poate demonstra adev\u0103rul unei judec\u0103\u021bi, prin falsitatea contra\u00adriului ei. Absurditatea condi\u021biei umane nu este o tem\u0103 nou\u0103. Filosofia contemporan\u0103 a absurdului, dezvolt\u00e2nd aceast\u0103 accep\u00ad\u021biune a sa, este ultima expresie a crizei antira\u021bionaliste care de mai bine de un secol fr\u0103m\u00e2nt\u0103 g\u00e2ndirea filosofic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scriitori, esei\u0219ti, poe\u021bi din ultimele decenii ai veacului trecut au proclamat falimentul ra\u021biunii. \u00cen opinia lor ra\u021biunea pur\u0103 nu poate s\u0103 oglindeasc\u0103 via\u021ba. \u0218i astfel a ap\u0103rut tendin\u021ba ira\u021biona\u00adlist\u0103 romantic\u0103 care atest\u0103 numeroase coresponden\u021be \u00eentre lite\u00adra\u00adtura absur\u00addului \u0219i vechiul romantism. \u00a0Miguel Unamuno, eseist, nuvelist, poet , dramaturg \u0219i filozof spaniol (1864-1936), declara: \u201eEu nu accept ra\u021biunea, eu m\u0103 revolt <\/em>\u00eempotriva ei, c\u0103ci tot ce este vital e antira\u021bional\u201d.<\/em> Romantismul a exaltat, \u00eempotriva ra\u021biu\u00adnii. Se neag\u0103 existen\u021ba adev\u0103rului general valabil, fiecare av\u00e2nd dreptul \u0219i chiar datoria de a-\u0219i proclama \u201eadev\u0103rul\u201d s\u0103u, sub forma unor mesaje particulare, infirm\u00e2nd astfel (ce eroare!) adev\u0103rul unic. C\u0103ci, pentru ace\u0219ti ira\u021bio\u00adnali\u0219ti, ra\u021biunea universal\u0103 pierz\u00e2ndu-\u0219i unitatea, fiecare are dreptul de a propune propriul adev\u0103r ca un limbaj de sine st\u0103t\u0103tor, conform\u00e2n\u00addu-se unor postulate proprii. Astfel \u00een diferite arte au ap\u0103rut simbolurile, miturile, tehnica aluziv\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar, ira\u021bionalismul nu prive\u0219te doar imposibi\u00adli\u00adtatea penetr\u0103rii ra\u021bionale a universului \u0219i existen\u021bei, ci ofer\u0103 o inter\u00ad\u00adpretare metafizic\u0103 a realit\u0103\u021bii. El nu constat\u0103 doar limitele ra\u021biunii ci, \u00een intimitatea lucrurilor descoper\u0103 o rezisten\u021b\u0103 la explica\u00adrea ra\u021bional\u0103 a realului. Filozofi ca Schopenhauer (filozoful voin\u021bei),\u00a0 \u00a0Nietzsche (filozoful supraomului), Bergson (filozoful con\u0219tiin\u021bei) \u0219i al\u021bii au dezvoltat aceast\u0103 tem\u0103. G\u00e2nditori-scriitori au manifestat o ne\u00een\u00adcredere \u00een adev\u0103rul ra\u021bional general valabil \u0219i au atacat \u00eens\u0103\u0219i ideea universului ra\u021bional. O lume \u00een esen\u021b\u0103 ira\u021bional\u0103, resping\u00e2nd \u00eencerc\u0103rile de p\u0103trundere ale cuget\u0103rii umane, acesta a fost punctul de plecare teoretic al absur\u00addului. Mult timp s-a crezut c\u0103 este posibil\u0103 ra\u021bionalizarea raportului dintre om \u0219i lume, dintre om \u0219i oameni, dintre om \u0219i el \u00eensu\u0219i. S-a crezut \u00een puterea ra\u021biunii, dup\u0103 exemplul structurii ra\u021bionale a universului. Tot ce era real, se considera a fi \u0219i ra\u021bional. Au venit ira\u021bionali\u0219tii cu ideile lor, scriitorii absurdului care au negat aceast\u0103 ra\u021bionalitate a lumii. Ra\u021biunea fiind inutil\u0103, s-a reliefat suferin\u021ba dezacordului cu lumea \u0219i care a carac\u00adterizat mentalitatea absurd\u0103. Mul\u021bi au \u00eenceput s\u0103 cread\u0103 \u00een absurditate \u0219i ideea absurdului \u0219i-a f\u0103cut drum \u00een con\u0219tiin\u021ba contemporan\u0103. Andrei Malraux totu\u0219i atr\u0103gea aten\u021bia: \u201ePo\u0163i tr\u0103i accept\u00e2nd absurdul, dar nu po\u0163i tr\u0103i \u00een absurd\u201d.<\/em> \u00cen ideea absurdului raporturile afective sunt pasagere sau iluzorii, comunicarea real\u0103 este imposibil\u0103, familia \u0219i societatea oprim\u0103 individul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lupta continu\u0103 a omului cu lumea \u00een care tr\u0103ie\u0219te, care-l sufoc\u0103, \u00eel comprim\u0103 pan\u0103 \u00een punctul \u00een care nu mai poate stabili identitatea cu sinele, a constituit o preocupare a unor scriitori din ultimele veacuri, continuat\u0103 de dramaturgi. Astfel absurdul<\/em> a reprezentat fenomenul teatral cel mai important al secolului XX. La mijlocul secolului, scena parizian\u0103, de exemplu, prezenta piesele rom\u00e2nului Eugen Ionesco care tr\u0103ia pe atunci dilematic, paradoxal \u201esf\u00e2\u015fiat \u00eentre oroarea de a tr\u0103i \u015fi oroarea de a muri\u201d, <\/em>ideea absurd\u0103 a sf\u00e2r\u0219itului vie\u021bii \u00eengrozindu-l. <\/em>Personajele lui Eugen Ionesco pivoteaz\u0103 \u00eentre singur\u0103tate, cuplu, familie, prietenie, societate \u2013 pentru a-\u0219i face propria existen\u021b\u0103 \u201emai pu\u021bin insuportabil\u0103\u201d.\u00a0 \u00cen\u00a0 Regele nu moare <\/em>\u00a0Ionesco exprim\u0103: \u201eAm s\u0103 mor c\u00e2nd am s\u0103 vreau eu, sunt Rege, eu hot\u0103r\u0103sc\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>\u00cen Scaunele –<\/em> pies\u0103 care m-a impresionat, m-a amuzat, m-a pus pe g\u00e2nduri – clovneriile, efectul de scen\u0103, jocurile de cuvinte, inocen\u021ba \u0219i non-sensul de limbaj provoac\u0103 ilaritate \u0219i creeaz\u0103 revela\u021bii, poate chiar o revolt\u0103 \u00een suflet, dincolo de absurdul care poate \u00eengenunchea fiin\u021ba uman\u0103. \u00cembin\u00e2nd cuv\u00e2ntul cu jocul scenic, piesa dezv\u0103luie clar inten\u021bia autorului de a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a teoria absurdului, dar el este p\u0103truns \u0219i de romantismul tradi\u021bional. Spre exemplificare voi reda un fragment al piesei:<\/p>\n

B\u0103tr\u00e2na: Hai, spune-mi poveste, \u0219tii tu, povestea aia: Atunci am r\u00e2s\u2026<\/em><\/p>\n

B\u0103tr\u00e2nul: Iar\u0103\u0219i\u2026 M-am s\u0103turat\u2026Atunci am r\u00e2s? tot asta. \u00cemi ceri mereu acela\u0219i lucru!… \u201eAtunci am r\u00e2s\u2026\u201d Ce plictiseal\u0103\u2026De \u0219aptezeci \u0219i cinci de ani de c\u00e2nd suntem c\u0103s\u0103tori\u021bi, \u00een fiecare sear\u0103, dar absolut \u00een fiecare sear\u0103,\u00a0 m\u0103 pui s\u0103-\u021bi spun aceea\u0219i poveste, s\u0103 imit acelea\u0219i persoane,\u00a0 acelea\u0219i luni\u2026 tot aia \u0219i tot aia\u2026hai mai bine s\u0103 vorbim despre altceva\u2026<\/em><\/p>\n

B\u0103tr\u00e2na: Puiule, eu nu m\u0103 plictisesc deloc, e via\u021ba ta\u2026Pentru mine via\u021ba ta e pasionant\u0103.<\/em><\/p>\n

B\u0103tr\u00e2nul: O \u0219tii pe dinafar\u0103.<\/em><\/p>\n

B\u0103tr\u00e2na: Dar uit imediat totul\u2026\u00cen fiecare sear\u0103 sufletul meu e proasp\u0103t\u2026Da, Puiule, de asta iau purgative \u2026 pentru tine, Pui\u0219or, \u00een fiecare sear\u0103 sunt ca nou\u0103\u2026Hai, \u00eencepe, te rog.<\/em><\/p>\n

B\u0103tr\u00e2nul: Cum vrei tu.<\/em><\/p>\n

B\u0103tr\u00e2na: D\u0103-i drumu, spune povestea\u2026 E \u0219i povestea mea, ce-i al t\u0103u e \u0219i al meu\u2026\u201eAtunci am r\u00e2s! \u201d<\/em><\/p>\n

B\u0103tr\u00e2nul: \u201eAtunci am r\u00e2s!\u201d\u2026c\u0103c\u0103reaza mea!<\/em><\/p>\n

B\u0103tr\u00e2na: \u201eAtunci am r\u00e2s\u201d\u2026Pui\u0219orul meu!<\/em><\/p>\n

B\u0103tr\u00e2nul: Nu, Semiramida mea, c\u0103c\u0103reaza mea, Tu nu e\u0219ti m\u0103mica mea\u2026sunt orfan, orfelin, cine o s\u0103 aib\u0103 grija de mine?<\/em><\/p>\n

B\u0103tr\u00e2na: Sunt aici, Puiule!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre comic-tragicul dialog al celor doi so\u021bi, at\u00e2t de absurd,\u00a0 at\u00e2t de ira\u021bional, nu po\u021bi s\u0103 nu reflectezi asupra sentimentului de team\u0103 \u00een fa\u021ba inevitabilei v\u0103duvii – o absen\u021b\u0103 nedorit\u0103 \u0219i temut\u0103, absurd\u0103, inevitabil\u0103 a vie\u021bii. \u0218i nu po\u021bi s\u0103 nu reflectezi la r\u0103spunsul lui Ionesco c\u00e2nd a fost \u00eentrebat de ce scaunele trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 goale pe scen\u0103: \u201eGoale fiindc\u0103 nu este nimeni. Lumea nu exist\u0103 cu adev\u0103rat, tema piesei a fost neantul, nu e\u0219ecul. Absen\u021ba total\u0103: scaune cu nimeni. Lumea nu este, pentru c\u0103 nu va mai fi, totul moare.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Absurdul comunic\u0103 la toate nivelurile, nu doar verbal, ci \u0219i para-verbal sau non-verbal. \u00cen acest sens trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem spectacolul de ast\u0103zi v\u0103zut, 12 iulie<\/strong> a acestui an 2014 \u201eBallet Preljocaj\u201d,<\/strong> inclus \u00een programul \u00a0Festivalului de Dans American care se desf\u0103\u0219oar\u0103 anual, \u00een lunile iunie-iulie, pe scena celor dou\u0103 teatre: Performing Arts Center (Centrul de Arte performante) \u015fi Reynolds Industries Theater \u2013 Duke University (Teatrul Industriilor Reynolds \u2013 Universitatea Duke) din ora\u0219ul Durham, Carolina de Nord \u0219i despre care voi vorbi \u00een continuare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Compania Preljocaj<\/em> a fost creat\u0103 \u00een 1984 \u0219i a devenit Centrul Na\u021bional de Coregrafie din Champigny-sur-Marne \u0219i Val-de-Marne – Fran\u021ba,\u00a0 \u00een 1989. \u00cen 1996, baletul a fost primit la Cit\u00e9 du Livre de la Aix-en-Provence \u0219i a devenit Ballet Preljocaj<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un spectacol de o or\u0103 \u0219i 45 de minute f\u0103r\u0103 pauz\u0103. Coregrafia \u00eei apar\u021bine francezului Angelin Preljocaj, ale c\u0103rui crea\u021bii au fost introduse \u0219i \u00een repertoriul altor companii cu al\u021bi dansatori, \u00een continuare primind cereri pentru alte noi piese \u00een lucru. A avut cereri din partea New York City Ballet, Staatsoper din Berlin, \u0219i Opera de Balet din Paris.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Programul a fost compus din trei par\u021bi legate: Mi\u0219c\u0103ri goale (p\u0103r\u021bile I, II \u0219i III)<\/em><\/strong> dans creat \u00een 2014; Mi\u0219c\u0103ri goale (p\u0103r\u021bile I \u0219i II)<\/em><\/strong> creat \u00een 2007; Mi\u0219c\u0103ri goale (partea I),<\/em><\/strong> creat \u00een 2004.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eMi\u0219c\u0103ri goale\u201d este compus din ac\u021biuni \u0219i mi\u0219c\u0103ri inspirate de cuvintele \u0219i fonemele citite de John Cage la Teatrul Liric din Milano, \u00eenregistrate \u00een direct \u00een decembrie 1977. Efectul mi\u0219c\u0103rilor – cel de \u00eenstr\u0103inare, de dezintegrare a mi\u0219c\u0103rii \u0219i de un nou mod de frazare coregrafic – are prioritate fa\u021b\u0103 de semnifica\u021bia \u0219i esen\u021ba lor. Prin aceste mijloace dansul are leg\u0103tur\u0103 cu textul autorului american Henry David Thoreau, care a fost punctul de plecare\u00a0 a lui John Cage. Angelin Preljocaj a folosit \u00eenregistrarea \u201elive\u201d a piesei, \u00een care r\u00e2sul \u0219i aplauzele mul\u021bimii milaneze sunt lipsit de valoare, se repet\u0103 obsesiv, \u00eengrijor\u0103tor de absurd, demonstr\u00e2nd \u201enimicul\u201d\u00a0 sau \u201emicimea\u201d\u00a0 vie\u021bii noastre, absurdul ei, noncomunicarea \u00een societate, dar coregraful are talentul pentru a o face accesibil\u0103, prin dans, interiorului nostru sufletesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 John Cage (1912-1992) a fost compozitor, teoretician, scriitor \u0219i artist plastic american, considerat unul dintre cei mai importan\u021bi compozitori al secolului XX. El a compus muzic\u0103 pentru dansuri \u0219i a predat un curs despre \u201eacompaniamente muzicale de exprimare ritmic\u0103\u201d, \u00een momentul c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 experimenteze sunetele cu instrumente neortodoxe, cum ar fi articole de uz casnic, foi de metal etc., deci prin lovirea diverselor obiecte non-muzicale spun\u00e2nd c\u0103\u00a0 \u201etotul \u00een lume are un spirit care poate fi eliberat prin sunetele sale\u201d.<\/em> A \u00eencercat s\u0103 schimbe p\u00e2n\u0103 \u0219i sunetul pianului cu anumite \u0219uruburi, piuli\u021be, \u0219aibe etc.), pe care le introducea \u00eentre corzile pianului, la o anumit\u0103 distan\u021b\u0103, acestea gener\u00e2nd o sonoritate divers\u0103, asem\u0103n\u0103toare unor instrumente de percu\u021bie. Mai t\u00e2rziu, muzica lui Cage s-a orientat spre dans.<\/p>\n

\u00a0Spectacolul Companiei <\/em>\u00a0Preljocaj<\/em>\u00a0 a cuprins \u00een premier\u0103 partea a III-a pentru acest Festival \u0219i \u00een premier\u0103 toate cele trei p\u0103r\u021bi efectuate \u00eempreun\u0103 \u00eentr-un\u00a0 singur program.\u00a0 Dansul a fost executat de patru minuna\u021bi dansatori, conform programului numele lor fiind: Virginie Caussin, Yuri\u00e9 Tsugawa, Fabrizio Clemente \u0219i Baptiste Coissieu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-un interviu \u00een limba francez\u0103, Angelin Preljocaj a declarat: \u201e<\/em>Oamenii cred c\u0103 lumile de dans contemporan \u0219i de balet sunt foarte diferite<\/em>, d<\/em>ar \u00a0nu este la fel de mare diferen\u021b\u0103 \u00eentre Baletul Operei din Paris \u0219i New York City Ballet. Fiecare companie are ADN-ul<\/em> s\u0103u propriu <\/em>\u0219i este mult mai interesant pentru mine s\u0103 <\/em>se <\/em>\u00een\u021beleag\u0103 ceea ce este \u0219i <\/em>a <\/em>surprinde, dec\u00e2t <\/em>de <\/em>a impune un <\/em>anumit <\/em>stil propri<\/em>u <\/em>dansatori<\/em>lor<\/em>. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentre noi,<\/em> este<\/em> o hibridizare<\/em> \u0219i <\/em>este ceea ce conteaz\u0103\u201d<\/em>. Cu alt\u0103 ocazie a spus c\u0103 \u201eoamenii \u00eentotdeauna vor s\u0103 \u0219tie de unde provine inspira\u021bia, dar, \u00een cele din urm\u0103, acestea sunt c\u0103i delicate, sensibile. Crearea unei piese este, pentru mine, mult legat\u0103 de intui\u021bie. Stilul meu se modific\u0103 datorit\u0103 acestor dansatori.\u00a0 \u00cempreun\u0103 cre\u0103m ceva care nu poate fi explicat \u00eentr-adev\u0103r\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un jurnalist englez a afirmat c\u0103 \u201ePreljocaj este un coregraf inteligent, superb la provocarea unei corporalit\u0103\u021bi crude, f\u0103r\u0103 inhibi\u021bii\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Coregrafia lui este senzual\u0103, expresiv-dramatic\u0103, curajoas\u0103, gesturile aspre ale gimnasticii altern\u00e2nd cu mi\u0219c\u0103rile calme ale baletului clasic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Spectacolul, dup\u0103 p\u0103rerea mea, a plictisit o parte din spectatori, sonoritatea i-a enervat pe al\u021bii, \u0219i i-a satisf\u0103cut pe cei mai mul\u021bi, care au putut s\u0103-i \u00een\u021beleag\u0103 mesajul \u2013 absurdul vie\u021bii pe care o tr\u0103im.<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eAbsurdul umple lumea.\u201d – Goethe \u00a0\u00a0 Din cele mai vechi timpuri fiin\u0163a uman\u0103 a \u00eencercat s\u0103 comunice tr\u0103irile sale celor [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-18758","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18758","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18758"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18758\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18761,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18758\/revisions\/18761"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18758"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18758"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18758"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}