{"id":18795,"date":"2014-07-25T07:36:30","date_gmt":"2014-07-25T07:36:30","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18795"},"modified":"2014-07-25T07:39:52","modified_gmt":"2014-07-25T07:39:52","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-calea-catre-dumnezeu-sau-drumul-inspre-sine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/07\/25\/gheorghe-constantin-nistoroiu-calea-catre-dumnezeu-sau-drumul-inspre-sine\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Calea c\u0103tre Dumnezeu sau drumul \u00eenspre sine?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eTrebuie s\u0103 alegi s\u0103 fii ori m\u00e2ndru, ori s\u0103rac \u00een duh. Cea dint\u00e2i alegere va \u00eensemna o distrugere zgomotoas\u0103, a\u00a0 doua,o zidire t\u0103cut\u0103\u201d.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

(Sf\u00e2ntul Nicolae Velimirovici)<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u201eOmul se poate \u00een\u0103l\u0163a p\u00e2n\u0103 la Dumnezeu prin dragoste \u015fi poate cobor\u00ee p\u00e2n\u0103 \u00een tenebrele iadului, prin ur\u0103\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Eugenia Indreica Damian)<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u201eDeschide-\u0163i, suflete, fereastra larg\/\u015fi las\u0103 soarele s\u0103 te \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0p\u0103trund\/ E prim\u0103var\u0103, mugurii se sparg\/\u015fi-n ramuri ciunte <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0verdele inund\u0103.\u201d (Demostene\u00a0 Andronescu)<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Harul ne rede\u015fteapt\u0103 permanent con\u015ftiin\u0163a p\u0103catului. \u201e\u00centreaga educa\u0163ie a omului depinde de felul \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a p\u0103catului. Numai omul care tr\u0103ie\u015fte \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu are adev\u0103rata m\u0103sur\u0103 a sa, a lumii \u015fi a vie\u0163ii\u201d<\/em> (Ioan Ianolide, \u00centoarcerea la Hristos, p. 78).<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Ie\u015firea din neputin\u0163\u0103, din h\u0103\u0163i\u015ful z\u0103d\u0103rniciei, din bigotismul orgoliului, din asperitatea \u015fi triste\u0163ea singur\u0103t\u0103\u0163ii, din s\u0103r\u0103cia fragilit\u0103\u0163ii, din egoismul exacerbat- aceast\u0103 poart\u0103 deschis\u0103 tuturor \u00eengenuncherilor \u015fi c\u0103derilor, salvarea omul se poate face pun\u00e2nd deopotriv\u0103 \u00een g\u00e2nd, cuv\u00e2nt \u015fi fapt\u0103 \u00eenainte de toate, dragostea<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201e\u00cent\u00e2i dragostea. nu dragostea nes\u0103\u0163ioas\u0103, dragostea de bog\u0103\u0163ie, de putere, de st\u0103p\u00e2nire, ci dragostea de frumuse\u0163e, de lumin\u0103, de adev\u0103r, dragostea m\u00e2ng\u00e2iere, \u00eendemn \u015fi crea\u0163ie. nu dragostea care cere, vrea pentru sine, ci dragostea care d\u0103ruie, care hr\u0103ne\u015fte pe altul. Nu dragostea sufletului pustiit, ci aceea a sufletului care se revars\u0103 fluvial\u201d<\/em> (Ernest Bernea, Preludii, p. 47).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen stihiile \u00eentunericului omul autonom instaureaz\u0103 trufia \u015fi ura cu toate \u201ebinefacerile<\/em>\u201d lor. \u00cen iluzia autonomiei sale, omul \u201epare c\u0103 se face pe sine \u00een timp, \u00een fond desf\u0103c\u00e2ndu-se din primordii\u201d<\/em> spune filosoful Petre \u0162u\u0163ea ( Petre \u0162u\u0163ea, Intre Dumnezeu \u015fi Neamul meu, p.371).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ce vom alege deci? Calea c\u0103tre Dumnezeu sau drumul \u00eenspre sine?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Alegerea \u00eentre Dumnezeu \u015fi om \u0163ine de vocea moralei cre\u015ftine din noi. \u00cen func\u0163ie de preferin\u0163\u0103 suntem ceea ce alegem. Cele dou\u0103 c\u0103i filosofice duc fie la \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, fie la \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Sinelui.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Autonomul, omul lumesc nu-\u015fi va dori o alt\u0103 lume dec\u00e2t a sa. \u00cen numele slujirii \u201eumanit\u0103\u0163ii\u201d<\/em>, autonomul, omul modern<\/em>, omul \u00eempotriv\u0103 <\/em>(\u00eempotriva lui Dumnezeu) se sacrific\u0103, se resemneaz\u0103 accept\u00e2nd r\u0103ul ca necesar \u015fi moartea ca finalitate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Umanismul, afirma P\u0103rintele Serafim Rose \u201eeste o r\u0103zvr\u0103tire\u201d<\/em> \u00eempotriva Creatorului \u015fi a Crea\u0163iei Sale, de aceea \u201esubumanismul este culmea \u015fi scopul umanismului\u201d <\/em>( P\u0103rintele Serafim Rose, Nihilismul- O Filosofie Luciferic\u0103. Trad \u015fi postfa\u0163\u0103 Tatiana Petrache, Ed. Egumeni\u0163a, Gala\u0163i 2004, p. 17).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aura umanismului s-a a\u015fezat pe fruntea sectelor \u015fi a gnosticismelor de tot felul. Secolul Luminilor aduce cu sine veacul \u00eentunecat al nelini\u015ftii ra\u0163iunii \u015fi a naturii. Lumea spiritului este \u201eumbrit\u0103\u201d<\/em> de ra\u0163iunea empiric\u0103. Spiritul legilor pune bazele moderne ale \u015ftiin\u0163ei politice, a liberalismului \u015fi a individualismului, care c\u00e2nt\u0103 prohodul absolutismului. \u201eCritica ra\u0163iunii\u201d <\/em>faciliteaz\u0103\u00a0 apari\u0163ia celor dou\u0103 curente: mi\u015fcarea liberal\u0103 \u015fi mi\u015fcarea socialist\u0103,<\/em> ambele pun\u00e2nd um\u0103rul<\/em> la ivirea marxismului, respectiv a ateismului. Revolu\u0163ia industrial\u0103 \u015fi tehnic\u0103 \u00eentronizeaz\u0103 ra\u0163iunea sintetic\u0103, care subordoneaz\u0103 totul ra\u0163iunii. Revolta eului r\u00e2vne\u015fte la hegemonia globaliz\u0103rii. Ra\u0163iunea \u015ftiin\u0163ific\u0103 preconizeaz\u0103 ideea progresului continuu. Istoria devine pur \u015fi simplu o manifestare a Ra\u0163iunii. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 la Marx, ceilal\u0163i filosofi au g\u00e2ndit doar cum s\u0103 interpreteze lumea, Marx \u00eencearc\u0103 schimbarea ei: \u201eFilosofii nu au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 interpreteze lumea \u00een diferite\u00a0 moduri; important este \u00eens\u0103 a o schimba\u201d <\/em>(\u00a0\u00a0\u00a0 Marx, Teze despre Feuerbach, \u00een Despre religie, Culegere de texte \u015fi studiu introd. Petru Berar, Ed. Politic\u0103, Bucure\u015fti, 1974, p. 244).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Conjura\u0163ia \u201espiritual\u0103 <\/em>\u201d a \u201eumanismului\u201d<\/em> \u00eempotriva evului mediu a \u00eentronizat pentru multe secole apostazia culturii occidentale<\/em>. Omul modern fascinat de \u201eepoca magic\u0103\u201d <\/em>investigheaz\u0103 \u00een eviden\u0163e lumea fenomenelor ca necesitate. \u201ePolivalen\u0163a intereselor omului modern, <\/em>consemna P\u0103rintele Rose, s-a n\u0103scut din nevoia de a g\u0103si ceva care s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 pe Hristos, atitudine care nu poate conduce dec\u00e2t la o finalitate lumeasc\u0103 \u00een magie, perversiune moral\u0103, ocultism, care pot fi definite ca sf\u00e2r\u015fitul oric\u0103rei experiment\u0103ri\u201d<\/em> ( P\u0103rintele Serafim Rose, op. cit., p.15).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 P\u0103trunz\u00e2nd \u00een natura modernismului, observ\u0103m c\u0103 \u015fi \u201eumanismul\u201d<\/em> \u00ee\u015fi are trinitatea sa, <\/em>c\u0103reia \u00eei sluje\u015fte cu \u201ecredin\u0163\u0103\u201d<\/em>: \u201ecultul civiliza\u0163iei\u201d, \u201e\u015etiin\u0163a modern\u0103\u201d \u015fi \u201ecredin\u0163a progresului\u201d<\/em>. Modernismul intransigent al secolului al XVIII-lea, proasp\u0103t eliberat de sub tutela Bisericii \u00ee\u015fi instaureaz\u0103 \u00een monarhia sinelui din propriul s\u0103u Turn Babel, \u201ediscipolii favori\u0163i\u201d: ira\u0163ionalismul \u015fi subumanismul.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Revolu\u0163ia epocii moderne \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cina \u00eenfipt\u0103 ad\u00e2nc \u00een nihilismul de care Nietzsche a fost at\u00e2t de fascinat: \u201eNu exist\u0103 adev\u0103r; nu exist\u0103 stare absolut\u0103 a lucrurilor- nici lucru \u00een sine\u201d<\/em>, iar secolul XX va fi \u201etriumful nihilismului\u201d<\/em> (Nietzsche Friedrich The Will to Power, vol.1, in The Complete Works of\u00a0 Friedrich Nietzsche (New York: The Macmillan, 1909), vol. 14, p.6). Scopul fundamental al nihilismul este distrugerea credin\u0163ei \u00een Dumnezeu, \u00een Adev\u0103rul revelat \u015fi preg\u0103tirea omenirii pentru o \u201eNou\u0103 Ordine\u201d<\/em>, \u00een care singurul dumnezeu va fi omul. <\/em>Noua mentalitate se reg\u0103se\u015fte \u00eentr-o diversitate a fenomenelor, aidoma celor care o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc. P\u0103rintele Serafim Rose restr\u00e2nge nihilismul la patru tipuri sau patru etape diferite.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Mai \u00eent\u00e2i este sanctuarul liberalismului<\/em> unde g\u0103sim un nihilism pasiv unde Dumnezeu este prezent foarte firav, sub form\u0103 de \u201eIdee\u201d.<\/em> Sub auspiciul liberalismului at\u00e2t omul c\u00e2t \u015fi guvernarea r\u0103m\u00e2n neputincioase, chiar dac\u0103 s-a ivit \u00eencercarea de compromis \u00eentre guvernarea Teocratic\u0103 \u015fi cea monarhic\u0103 sub forma \u201emonarhiilor constitu\u0163ionale\u201d, <\/em>care ulterior sunt substituite cu structurile \u201erepublicilor\u201d \u015fi \u201edemocra\u0163iilor\u201d <\/em>Europei Occidentale \u015fi ale Americii. Guvernul \u00ee\u015fi alege calea de a guverna fie prin harul lui Dumnezeu, prin autoritate, fie prin voin\u0163a poporului, prin Revolu\u0163ie, prin totalitarism. Acest lucru \u00eel dovede\u015fte cu prisosin\u0163\u0103 istoria ultimelor dou\u0103 veacuri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Catehismul necredin\u0163ei liberale \u00ee\u015fi exprim\u0103 credin\u0163a prin cele dou\u0103 confesiuni: protestantismul \u015fi umanismul.<\/em> Prin concep\u0163ia liberal-protestant\u0103 se exercit\u0103 \u201eo profesiune de credin\u0163\u0103 minim\u0103 care mascheaz\u0103 o credin\u0163\u0103 real\u0103 \u00een nimic\u201d<\/em> ( P\u0103rintele Serafim Rose, op. cit., p. 58-59), iar umanismul <\/em>este \u015fi mai conving\u0103tor, nici m\u0103car nu mai apr\u0163ine realit\u0103\u0163ii: \u201etotul devine metafor\u0103 \u015fi retoric\u0103\u201d<\/em> (ibid. p.61).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 finalitatea individului este moartea dup\u0103 cum consider\u0103 liberalul \u015fi nihilistul- atunci toate virtu\u0163iile moral-cre\u015ftine, inclusiv dragostea se reduc la NIMIC. \u201eProfe\u0163ia\u201d lui Nietzsche privitoare la lumea \u201enou\u0103\u201d este destul de clar\u0103: \u201eDin ceea ce alt\u0103dat\u0103 era considerat adev\u0103rat nu mai poate fi crezut nici m\u0103car un cuv\u00e2nt. Tot ceea ce \u00eenainte era desconsiderat ca lipsit de sfin\u0163enie, interzis, vrednic de dispre\u0163 \u015fi fatal- toate aceste flori \u00eenfloresc acum pe c\u0103ile cele mai \u00eenc\u00e2nt\u0103toare ale adev\u0103rului\u201d<\/em> (ibid. p.65).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Liberalul nu este nici capabil \u015fi nici dispus s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 exhatologic, chiar dac\u0103 exist\u0103 un interes dincolo de afaceri \u015fi de confort, pentru\u00a0 cultur\u0103. La el teoria despre adev\u0103r- \u201eeste c\u00e2t se poate de compatibil cu de\u015f\u0103rt\u0103ciunea lumeasc\u0103\u201d<\/em> (ibid. p. 65). Liberalismul ca prima treapt\u0103 a dialecticii nihiliste nu se mul\u0163ume\u015fte doar cu propaganda nimicului s\u0103u, ci contribuie cu s\u00e2rg la apari\u0163ia con-fratelui s\u0103u Realismul. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u201eRealismul\u201d<\/em>ca stadiu al dialecticii nihiliste vine cu m\u0103\u015ftile sale de \u201enaturalism\u201d<\/em> \u015fi \u201epozitivism\u201d.<\/em> Individul \u201erealist\u201d nu accept\u0103 \u015fi nu respect\u0103 nimic pe baz\u0103 de credin\u0163\u0103. El este \u201ecel care crede \u00eentr-un singur cuv\u00e2nt, \u00een \u201enimic afar\u0103 de\u201d, reduc\u00e2nd totul la: materie, senza\u0163ie, aspect fizic\u201d<\/em> (ibid. p.69). Aici se exercit\u0103 o ostilitate pe fa\u0163\u0103, fa\u0163\u0103 de divin \u015fi o dovo\u0163iune fanatic\u0103 fa\u0163\u0103 de lumea material\u0103, care cre\u015fte sub forma dictaturilor socialiste ulterioare. \u201eIubirea de adev\u0103r\u201d realist\u0103 <\/em>conduce doar la divinizarea empiricului. Erudi\u0163ii sau oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 reali\u015fti uzurp\u0103 cu \u201ecercet\u0103rile\u201d<\/em> \u015fi \u201edescoperirile\u201d <\/em>lor chipurile, autoritatea Adev\u0103rului revelat. Despre ei ne avertizeaz\u0103 Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare: \u201ePedeapsa lor \u00eenfrico\u015f\u0103toare va fi mai cu seam\u0103 pentru cultul celor lume\u015fti, de vreme ce, v\u00eez\u00e2nd at\u00e2t de limpede \u00een \u015ftiin\u0163ele de\u015farte, \u015fi-au \u00eenchis ochii de bun\u0103voie cunoa\u015fterii adev\u0103rului\u201d<\/em> (Hexaimeron 1,4).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em>\u00cen locul \u00een care cre\u015ftinul m\u0103rturisitor vede Paradisul Crea\u0163iei lui Dumnezeu, cu ordinea, lumina. adev\u0103rul, frumuse\u0163ea, credin\u0163a, splendoarea \u00een\u0163elepciunii divine, armonia \u00een Duh, na\u0163iunile sur\u00eez\u0103toare, toate \u00eembr\u0103cate \u00een dragostea dumnezeiasc\u0103, realistul nu vede dec\u00e2t \u201emijloace de produc\u0163ie\u201d,<\/em> ori \u201esex\u201d<\/em> sau \u201eras\u0103\u201d<\/em> .<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em>Cu toate c\u0103 problema \u201efericirii\u201d<\/em> fusese definitiv trasat\u0103, apare reac\u0163ia vehement\u0103 a vitalismului, ca al treilea stadiu nihilist.<\/em> \u00censu\u015firile vitalismului<\/em> cap\u0103t\u0103 diferite forme: simbolismul, ocultismul <\/em>sub diferite chipuri evolutive \u015fi \u201emistice\u201d, <\/em>cu accent pe o pseudo-spiritualitate \u015fi un pseudo-tradi\u0163ionalism.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Zbuciumul vitalist<\/em> s-a intensificat \u00een c\u0103utarea furibund\u0103 de a g\u0103si un \u201eurma\u015f\u201d<\/em> dumnezeului din inimile lor, care murise. Exacerbarea acestei nelini\u015fti \u201emetafizice\u201d<\/em> s-a concretizat \u00een politic\u0103, art\u0103, media, violen\u0163\u0103, crime, \u201ecultul naturii\u201d, <\/em>al <\/em>\u201etrupului \u015fi sexului\u201d<\/em>, al corup\u0163iei \u015fi necredin\u0163ei, precum \u015fi \u201evivificarea\u201d <\/em>criticii contemporane \u00een domeniile religiei, filosofiei, artei, literaturii, \u015ftiin\u0163ei. Dac\u0103 \u00een liberalism \u015fi \u00een realism ispita nihilist\u0103 este de nuan\u0163\u0103 filosofic\u0103, exercitat\u0103 \u00een cerc restr\u00e2ns, \u00een vitalism, precum \u015fi \u00een marxism plaga nihilist\u0103 se \u00eentinde aproape peste to\u0163i oamenii. \u201eEvolu\u0163ia nihilismului a fost concomitent\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirii necredin\u0163ei \u00een timpurile moderne\u201d…Regimurile fascist \u015fi na\u0163ional-socialist au fost cele mai abile \u00een exploatarea acestei st\u0103ri de nelini\u015fte \u015fi incertitudine a maselor \u015fi \u00een utilizarea ei \u00een vederea anumitor interese politice\u201d<\/em> (P\u0103rintele Serafim Rose, op. cit.,p.84).<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Revolt\u0103tor este faptul c\u0103 de\u015fi primii dictatori nihili\u015fti au disp\u0103rut de pe scena politic\u0103, nihilismul s-a intensificat anihil\u00e2nd tot ceea ce sc\u0103pase liberalismului \u015fi ra\u0163ionalismului. Toate elementele de manifestare ale vitalismului<\/em>\u00a0 s-au desf\u0103\u015furat cu succes \u00een mai toate domeniile sub forma straniului, absurdului, violen\u0163ei, ocultismul, spiritismul, \u201eexisten\u0163ialismul\u201d, \u201epersonalismul\u201d,crimei \u201eextazul\u201d,<\/em> \u201eindividualismul\u201d, \u201eintegralismul\u201d, <\/em>\u201eautenticitatea\u201d,<\/em> \u201esenzualismul\u201d, <\/em>\u201emisticismul\u201d,<\/em> obscurantismul, \u015farlatania, ecletismul trivial, etc.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0<\/em>Formele de vitalism s-au f\u0103cut remarcate mai ales \u00een sfera politic\u0103 av\u00e2nd o larg\u0103 r\u0103sp\u00e2ndire \u00een cultul activismului, al violen\u0163ei, al s\u00e2ngelui, al p\u0103m\u00e2ntului natal, al corup\u0163iei, al necredin\u0163ei, al cuceririi altor p\u0103m\u00e2nturi, un cult pseudo-p\u0103g\u00e2n al naturii, cu zeificarea p\u0103m\u00e2ntului, a trupului, a sexului, etc. <\/em>Vitalismul se asum\u0103 ca o form\u0103 superioar\u0103 realismului reduc\u00e2nd totul la experien\u0163a \u015fi senza\u0163ia subiectiv\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Unii au v\u0103zut \u00een nazism \u015fi fascism o \u201enou\u0103 religie\u201d<\/em>, al\u0163ii o form\u0103 salutar\u0103 \u00eempotriva liberalismului \u015fi a realismului, adic\u0103 \u00eempotriva \u201e\u015ftiin\u0163ei\u201d,<\/em> \u201eprogresului\u201d<\/em> \u015fi \u201edemocra\u0163iei\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ultima \u201e\u00eentrupare\u201d\u00a0 <\/em>a vitalismului este nihilismul \u201epur\u201d<\/em> al distrugerii<\/em> al c\u0103rui obiectiv este reducerea la inexisten\u0163\u0103 a \u00eentregii crea\u0163ii \u015fi civiliza\u0163ii, dup\u0103 cum afirmau r\u0103spicat anarhistul Max Stirner, care a declarat r\u0103zboi oric\u0103rui standard \u015fi oric\u0103rui principiu, proclam\u00e2ndu-\u015fi propriul ego \u00eempotriva lumii \u015fi hohotind triumfal deasupra \u201emorm\u00e2ntului umanit\u0103\u0163ii\u201d, <\/em>ori practicianul acestei teorii Serghei Neceaev, acest demon al p\u0103m\u00e2ntului, care a dus o via\u0163\u0103 plin\u0103 de cruzime \u015fi amoralitate sub pretextul eficien\u0163ei acesteia pentru cauza Revolu\u0163iei. <\/em>Serghei Neceaev l-a inspirat pe Dostoievski pentru personajul s\u0103u, Piotr Verkovenski din romanul Demonii. Mihail Bakunin<\/em> cel mai zelos discipol al lui Neceaev scrie ca pe o apologie a deprim\u0103rii \u201eCatehismul revolu\u0163ionar\u201d <\/em>\u00een care proclam\u0103 c\u0103: \u201emisiunea noastr\u0103 este distrugerea teribil\u0103, total\u0103, nemiloas\u0103 \u015fi universal\u0103…S\u0103 ne punem \u00eencrederea \u00een spiritul etern care distruge \u015fi anihileaz\u0103 pentru simplu fapt c\u0103 aceasta este sursa etern\u0103 \u015fi cu neputin\u0163\u0103 de g\u0103sit a oric\u0103rei forme de via\u0163\u0103. Patima distrugerii este \u015fi ea o patim\u0103 creatoare!\u201d<\/em> ( E.H. Carr, Michael Bakunin, p. 440). \u00centrebat ce ar face dac\u0103 i s-ar realiza visul distrugerii Crea\u0163iei divine a r\u0103spuns dezinvolt \u015fi f\u0103r\u0103 nici o non\u015falan\u0163\u0103: \u201eAtunci ar trebui s\u0103\u00a0 \u00eencep s\u0103 d\u0103r\u00e2m din nou tot ceea ce construisem\u201d<\/em> (ibid). La demonica distrugere se realiaz\u0103 \u015fi realistul Bazarov: \u201e <\/strong>nu exist\u0103 nici o institu\u0163ie a societ\u0103\u0163ii noastre care s\u0103 nu poat\u0103 fi distrus\u0103\u201d<\/em> ( Ivan S. Turgheniev, Fathers and Sons, citat de Serafim Rose, op. cit., p.95<\/em>).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cel mai conving\u0103tor r\u0103m\u00e2ne totu\u015fi \u201eP\u0103rintele\u201d <\/em>nihilismului, Friedrich Nietzsche, a c\u0103rui apologie a distrugerii<\/em> se rezum\u0103 la cele dou\u0103 axiome nihiliste: Nu exist\u0103 adev\u0103r, totul este permis\u201d <\/em>\u015fi \u201eCine vrea s\u0103 fie creativ trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 distrug\u0103 \u015fi s\u0103 doboare toate valorile acceptate\u201d<\/em> ( Karl Jaspers, Nietzsche and Christianity,\u00a0 Gateway Edition -Henry Regnery Company, p. 83).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Apologia nihilismului a fascinat anarhi\u015ftii claselor conduc\u0103toare de-a lungul ultimului sfert de veac XIX, \u00een Europa \u015fi \u00een mod expres \u00een Rusia. Discipolul lui Bakunin, violentul \u015fi crudul Lenin este mult mai rapid \u015fi mai practic, provoc\u00e2nd primul experiment anarhico-nihilist european de succes.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Iat\u0103 ce remarc\u0103 Giovanni Papini aflat \u00eentr-o scurt\u0103 vizit\u0103 la C\u0103l\u0103ul omenirii. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 scoat\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 \u201eepoca nihilist\u0103\u201d<\/em>pe care a realizat-o bol\u015fevicul Lenin \u00een Rusia, acesta cu un z\u00e2mbet muribund, dar sarcastic exclam\u0103:<\/em> \u201eBol\u015fevicii n-au f\u0103cut alceva dec\u00e2t s\u0103 adopte, dezvolt\u00e2ndu-l, regimul instaurat de \u0163ari \u015fi care e singurul potrivit cu poporul rus. Nu se poate guverna o sut\u0103 de milioane de brute f\u0103r\u0103 b\u0103\u0163, f\u0103r\u0103 spioni, f\u0103r\u0103 poli\u0163ie secret\u0103, f\u0103r\u0103 teroare \u015fi sp\u00e2nzur\u0103tori, f\u0103r\u0103 tribunale militare, munc\u0103 silnic\u0103 \u015fi torturi. Noi am schimbat numai clasa care \u00ee\u015fi baza guvernarea pe acest sistem…Bag\u0103-\u0163i \u00een cap c\u0103 bol\u015fevismul este un\u00a0 r\u0103zboi triplu: al barbarilor \u015ftiin\u0163ifici \u00eempotriva intelectualilor corup\u0163i, al Orientului \u00eempotriva Occidentului \u015fi al ora\u015fului \u00eempotriva satului…Individul e ceva care trebuie suprimat. E o inven\u0163ie a acelor pierde-var\u0103 de greci \u015fi a \u00eenchipui\u0163ilor de germani. Cine rezist\u0103 va fi t\u0103iat ca o tumoare v\u0103t\u0103m\u0103toare. S\u00e2ngele e cel mai bun \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2nt oferit de natur\u0103\u201d<\/em> ( Giovanni Papini, Gog, \u201eO vizit\u0103 la Lenin\u201d. Trad. Ileana Zara, Ed. Univers Bucure\u015fti, 1990, p. 104).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Violen\u0163a \u015fi anarhia nihilismului \u201epur\u201d<\/em> s-au \u00eenf\u0103ptuit \u00een cadrul \u201era\u0163iunii\u201d <\/em>Revolu\u0163iei bol\u015fevice, des\u0103v\u00e2r\u015findu-se s\u00e2ngeros, \u00een cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale,, sub egida artei dadaiste: \u201em\u0103tura\u0163i totul\u201d, \u201es\u0103 nu mai r\u0103m\u00e2n\u0103 nimic din nimic, nimic, nimic, nimic\u201d<\/em> (P\u0103rintele Serafim Rose, op. cit., p. 97). Hitler, care\u00a0 nu era mai prejos de Lenin, dar inferior lui Stalin, a avut \u015fi el parte de realizarea pur\u0103 a unei \u201eRevolu\u0163ii nihiliste\u201d<\/em> axat\u0103 pe acelea\u015fi coordonate ale distrugerii Weltmacht oder Niedergang, <\/em>cucerirea lumii sau distrugere total\u0103 <\/em>: \u201epoate vom fi distru\u015fi, dar dac\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla a\u015fa, vom t\u00e2r\u00e2 dup\u0103 noi o lume \u00eentreag\u0103- o lume \u00een fl\u0103c\u0103ri\u201d<\/em> ( Hermann Rauschning, The Voice of Destruction, New York, G.P.Putnam\u2019s Sons, 1940, p. 5).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Virtutea cardinal\u0103 a fenomenului nihilist este VIOLEN\u0162A, \u201esteaua\u201d c\u0103l\u0103uzitoare ANARHIA, iar \u201ezeul\u201d protector NIMICUL.<\/em> Programul distrugerii totale din Catehismul ador\u0103rii NIMICULUI a stat \u015fi st\u0103 \u00een centrul doctrinei apologetice a NIHILISMULUI.<\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Nihilismul pur este un curent special \u015fi lateral al istoriei moderne, care \u015fi-a asumat cea mai teribil\u0103 \u015fi cea mai autentic\u0103 form\u0103 a distrugerii totale a cre\u015ftinismului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Acest r\u0103zboi demonic declan\u015fat pentru distrugerea cre\u015ftinismului, singura for\u0163\u0103 capabil\u0103 s\u0103-i stea \u00eempotriv\u0103 are o singur\u0103 explica\u0163ie: \u201eO inteligen\u0163\u0103 subtil\u0103 se afl\u0103 \u00een spatele fenomenului nihilist: este lucrarea satanei\u201d<\/em> ( P\u0103rintele Serafim Rose, op. cit., p. 24).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dincolo de analiza istoric\u0103, psihologic\u0103 \u015fi filosofic\u0103 a fenomenului demonic nihilist, mai exist\u0103 \u015fi o baz\u0103 \u201eteologic\u0103\u201d<\/em>, r\u0103sturnat\u0103 \u015fi \u201espiritual\u0103\u201d satanic\u0103.<\/em> Nebunul care a exprimat \u201erevela\u0163ia\u201d <\/em>nihilist\u0103 \u00een modul cel mai clar cu putin\u0163\u0103 a fost Nietzsche: \u201enu exist\u0103 adev\u0103r\u201d<\/em> \u015fi \u201eDumnezeu a murit\u201d<\/em> (Dumnezeu a murit \u00een inima omului autonom modern). <\/em>Cu alte cuvinte: \u201ene-am pierdut credin\u0163a \u00een Dumnezeu\u201d,<\/em> \u015fi deci: \u201enu mai exist\u0103 adev\u0103r\u201d.<\/em> Moartea lui Dumnezeu a fost astfel dorit\u0103.<\/em> Anarhistul Proudhon substituie caracterul ateist al Revolu\u0163iei nihiliste cu cel de antiteism: \u201eRevolu\u0163ia nu este atee, \u00een sensul strict al cuv\u00e2nului…Nu neag\u0103 absolutul, ci \u00eel elimin\u0103…\u201d<\/em> ((Proudhon, Justice, p. 270), sau<\/em> dac\u0103 Dumnezeu exist\u0103 El trebuie alungat: \u201ePrima datorie a omului, pe m\u0103sur\u0103 ce devine inteligent \u015fi liber, este s\u0103-L alunge permanent pe Dumnezeu, din mintea \u015fi din con\u015ftiin\u0163a lui. Pentru c\u0103 Dumnezeu, dac\u0103 exist\u0103, este \u00een mod esen\u0163ial ostil naturii noastre…Ori ce pas pe care \u00eel facem \u00eenainte este o victorie prin care nimicim divinitatea…Umanitatea trebuie determinat\u0103 s\u0103 vad\u0103 c\u0103 Dumnezeu ,, dac\u0103 exist\u0103 un Dumnezeu, este du\u015fmanul ei\u201d<\/em> (System of Economical Contradictions: or, The Philosophy of Misery, Boston, 1888, vol. 1, p. 16).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Albert Camus alege \u00een locul necredin\u0163ei, r\u0103zvr\u0103tirea<\/em> ca principiu prim adaptat\u0103 \u201espiritului veacului\u201d.<\/em>\u00a0 Ateismul bol\u015fevic s-a erijat \u00een \u201eantiteism\u201d<\/em> afirm\u00e2nd c\u0103 \u201evia\u0163a modern\u0103 trebuie s\u0103 continue f\u0103r\u0103 Dumnezeu\u201d<\/em> ( P\u0103rintele Serafim Rose, op. cit., p. 104).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen flancul antitei\u015ftilor a intrat \u015fi o ramur\u0103 a a\u015fa-zi\u015filor \u201ereligio\u015fi\u201d<\/em>, care ador\u0103 un anume \u201edumnezeu\u201d<\/em>, ba uneori spre a am\u0103gi complet folosind chiar numele de Hristos \u015fi de Dumnezeu. Dac\u0103 Robespierre \u00eenclina spre o \u201eFiin\u0163\u0103 Suprem\u0103\u201d,<\/em> Hitler vedea o \u201efor\u0163\u0103 suprem\u0103\u201d,<\/em> a unui \u201edumnezeu din l\u0103untrul oamenilor\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u201eCredin\u0163a<\/em>\u201d \u00een doctrina ateisto-antiteist\u0103<\/em> plin\u0103 de dezgust, suspiciune, orgoliu, ner\u0103bdare, invidie, gelozie, r\u0103zvr\u0103tire, profanare sau blasfemie, a avut un larg succes datorit\u0103 faptului c\u0103: \u201eargumentele sale sunt conving\u0103toare nu \u00een m\u0103sura \u00een care sunt adev\u0103rate, ci \u00een m\u0103sura \u00een care i-a preg\u0103tit pe oameni s\u0103 le accepte\u201d <\/em>( ibid.p. 106)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eJustificarea\u201d <\/em>tiraniei nihiliste \u00een literatura umanismului, socialismului \u015fi anarhismului secolului al XIX-lea const\u0103 \u00een non serviam: \u201eDumnezeu Tat\u0103l, \u00eempreun\u0103 cu toate institu\u0163iile \u015fi slujitorii S\u0103i, trebuie dat jos \u015fi nimicit, iar omul triumf\u0103tor trebuie s\u0103 se urce pe tronul S\u0103u pentru a-\u015fi conduce singur destinul\u201d<\/em> ( ibid. p. 107). \u00cen plan social \u015fi politic nihilismul s-a pronun\u0163at mai ales pentru stabilirea unei concep\u0163ii noi despre finalitatea \u015fi instrumentele guvern\u0103rii.<\/em> \u00cen ordinea religioas\u0103 nihilismul n-a dorit o \u201erena\u015ftere\u201d <\/em>sau o \u201ereform\u0103<\/em>\u201d ci pur \u015fi simplu o \u201eremodelare complet\u0103 a ideii de religie \u015fi de experien\u0163\u0103 spiritual\u0103\u201d<\/em> (ibid.p.\u00a0 110). Urm\u00e2nd exemplul lui Camus pentru care \u201erebelul\u201d <\/em>este \u201eomul natural\u201d, <\/em>totul se reduce la \u201eabsurd\u201d, <\/em>cu excep\u0163ia \u201er\u0103zvr\u0103tirii\u201d,<\/em> g\u00e2nditorii Rena\u015fterii \u015fi ai Iluminismului \u015fi-au dorit eliberarea de sub teologie \u015fi \u00eentemeierea \u00eentregii cunoa\u015fteri pe \u201enatur\u0103\u201d.<\/em>\u00a0 Dac\u0103 \u201evoin\u0163a autonom\u0103\u201d este cea mai apropiat\u0103 de nimic; pentru c\u0103 oamenii cei mai orgolio\u015fi sunt \u015fi cei mai nihili\u015fti\u201d<\/em> ( Robert Payne in Zero,New York,The John Day Company, 1950, p. 53), NIMICUL NIHILISMULUI devine NIMICNICIE.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0NIMICUL din care a fost creat omul, s-a \u00eentors mai t\u00e2rziu \u00eempotriva lui Dumnezeu, provoc\u00e2ndu-\u015fi \u201ec\u0103derea \u00een ne-fiin\u0163\u0103\u201d. <\/em>\u00cen toat\u0103 r\u0103zvr\u0103tirea lor nihilist\u0103, \u201enimicurile\u201d de fapt \u201eatest\u0103<\/em>\u201d existen\u0163a lui Dumnezeu, iar prin nimicnicia c\u0103derii lor reveleaz\u0103 Slava, Autoritatea \u015fi Puterea Creatorului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Se poate spune c\u0103 Dumnezeu \u015fi Revolu\u0163ia au \u00een comun totu\u015fi NIMICUL: Nimicul din care Dumnezeu FACE lumea \u015fi Nimicul \u00een care nihilismul lumii se des-face<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Joseph de Maistre a \u00een\u0163eles efectele nihilismului cercet\u00e2nd cu luoare aminte Revolu\u0163ia francez\u0103 \u015fi consecin\u0163ele ei: \u201e Totdeauna au existat religii pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi totdeauna au existat hulitori: \u015fi totdeauna hula a fost o crim\u0103 […], dar nu poate exista hul\u0103 autentic\u0103 dec\u00e2t \u00een inima religiei autentice;[…]niciodat\u0103 \u00een vremurile trecute hula nu a putut produce nenorocirile pe care le-a produs \u00een zilele noastre; pentru c\u0103 totdeauna hula se v\u0103de\u015fte vinovat\u0103 \u00een lumina care o \u00eenconjoar\u0103.\u00a0 […]Dar, de\u015fi au existat \u00eentotdeauna hulitori, niciodat\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVIII-lea- \u015fi \u00een inima cre\u015ftinismului, o revolt\u0103 \u00eempotriva lui Dumnezeu\u201d<\/em> (Maistre, Joseph de: Essai sur le principe generateur des constitution politiques et des autres institution humaines; Paris\/ Lyon: J.B. Pelagaud et Cie; 1859, p. 83).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 To\u0163i r\u0103zvr\u0103ti\u0163ii nihili\u015fti se consider\u0103 \u201ediscipolii lui Satan\u201d.<\/em> Bakunin \u00ee\u015fi face din acest lucru un renume: \u201eSatan, r\u0103zvr\u0103titul etern, primul liber cuget\u0103tor \u015fi emancipator al lumilor\u201d<\/em> ( God and the State, p. 2 citat de P\u0103rintele Serafim Rose,op.cit., p. 118).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em>Nietzsche confirm\u0103 \u201e\u00eentruparea<\/em>\u201d <\/em>\u00een el a lui Antihrist, ca \u015fi lucifericul Proudhon: \u201eVino la mine, Lucifer, Satana, oricine ai fi! Diavol pe care credin\u0163a p\u0103rin\u0163ilor mei te-au opus lui Dumnezeu \u015fi Bisericii. \u00ce\u0163i voi sluji ca purt\u0103tor de cuv\u00e2nt \u015fi nu-\u0163i voi cere nimic \u00een schimb\u201d<\/em> (\u00a0 68. Lubac, Justice. Idee generale de la revolution, p. 173, citat de P\u0103rintele Serafim Rose, op. cit., p. 119).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cei \u015eapte Cavaleri ai Apocalipsei<\/em> europene: Neceaev, Bakunin, Lenin, Tro\u0163ki, Stalin, Mussolini \u015fi Hitler (cinci erau evrei-ru\u015fi, un evreu-german \u015fi un italian, dar to\u0163i apologe\u0163i nihili\u015fti) au avut acela\u015fi scop: dictatura proletariatului <\/em>(a <\/em>bol\u015fevismului) \u015fi dictatura na\u0163ionalist\u0103\u00a0 <\/em>(na\u0163ional-socialismului) \u015fi au urm\u0103rit acela\u015f \u0163el: distrugerea Ordinii Vechi <\/em>prin instaurarea comunismului, nazismului \u015fi fascismului.<\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u201eBombele<\/em> explica Goebbels departe dea-i ucide pe to\u0163i europenii, n-au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 d\u0103r\u00e2me zidurile \u00eenchisorii care \u00eei \u0163ineau captivi… \u00cen \u00eencercarea de a distruge viitorul Europei,inamicul n-a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 nimiceasc\u0103 trecutul; \u015fi odat\u0103 cu acesta, s-a pierdut tot ce era vechi \u015fi uzat\u201d<\/em> ( H.R.Trevor-Roper, The Last Days of Hitler, New York, The Macmillan Company, 1947, p. 50). Dup\u0103 c\u0103derea dictaturii na\u0163ionaliste<\/em> a urmat urcarea dictaturii\u00a0 proletariatului.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Despre bol\u015fevismul care a realizat statul ateu<\/em> \u015fi a declan\u015fat <\/em>o ampl\u0103 campanie sistematic\u0103 \u00eempotriva cre\u015ftinismului, se poate spune c\u0103 nihilismul s\u0103u a e\u015fuat, \u00eentruc\u00e2t Ortodoxia se p\u0103streaz\u0103 chiar \u015fi \u00eentr-o singur\u0103 persoan\u0103 m\u0103rturisitoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Crearea unui \u201enou p\u0103m\u00e2nt\u201d <\/em>la care visa Lenin a transformat \u201e\u00eentreaga societate \u00eentr-un singur birou \u015fi o singur\u0103 fabric\u0103, \u00een care s\u0103 se presteze aceea\u015fi munc\u0103 \u015fi s\u0103 se primeasc\u0103 aceea\u015fi remunera\u0163ie\u201d<\/em> (State and Revolution, International Publishers, New York, 1935, p. 84).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Violen\u0163a \u201ecreativ\u0103\u201d <\/em>a nihili\u015ftilor <\/em>a \u201erealizat\u201d <\/em>pe l\u00e2ng\u0103 \u201edistrugerea\u201d <\/em>Vechii Ordini, \u201ecrearea\u201d <\/em>lumii noi <\/em>\u015fi modelarea \u201eomului nou\u201d.<\/em> Cele trei \u201enimicuri<\/em>\u201d nihiliste sunt \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu filosofia determinist\u0103 a lui Marx, care afirm\u0103 c\u0103 \u201e\u00een activitatea revolu\u0163ionar\u0103, schimbarea de sine coincide cu schimbarea circumstan\u0163elor\u201d<\/em> ( Marx and Engels, The German Ideology, Part I International Publishers, New York, 1947, p. 204 ). Desigur schimbarea circumstan\u0163elor \u015fi, mai exact, procesul de schimbare <\/em>a acestora <\/em>prin violen\u0163a revolu\u0163ionar\u0103<\/em>, \u00eei transform\u0103 pe revolu\u0163ionarii \u00een\u015fi\u015fi<\/em>. To\u0163i g\u00e2nditorii, re-creatorii \u015fi oamenii politici nihili\u015fti au subscris la \u201emistica\u201d<\/em> violen\u0163ei cu ura, cu m\u00e2nia, cu resentimentul \u015fi \u00eend\u00e2rjirea de a domina societatea sau lumea. Numai \u00eentre 1914 \u015fi 1945, respectiv \u00een trei decenii s-au declan\u015fat dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale \u015fi o mare Revolu\u0163ie nihilist\u0103, care au mutilat omenirea, provoc\u00e2nd dese muta\u0163ii \u015fi transform\u0103ri \u00een diversele domenii, a\u015fa cum men\u0163ioneaz\u0103 \u015fi Erich Kahler: \u201eTendin\u0163a dominant\u0103 de subminare \u015fi mutilare a individului[…]prezent\u0103 \u00een mod evident \u00een cele mai diverse domenii ale vie\u0163ii moderne: economic, tehnologic, politic, \u015ftiin\u0163ific, educa\u0163ional, psihic \u015fi artistic- se dovede\u015fte at\u00e2t de cople\u015fitoare, \u00eenc\u00e2t suntem tenta\u0163i s\u0103 vedem \u00een ea o transformare autentic\u0103, o transformare a naturii umane\u201d<\/em> ( Erich Kahler, The Tower and the Abyss, New York, George Braziller, Inc., 1957, p. 225).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Lumea r\u0103mas\u0103 dup\u0103 genocidurile nihiliste nu mai are aproape nici o r\u0103m\u0103\u015fi\u0163\u0103 de speran\u0163\u0103. Toate metamorfozele se manifest\u0103 \u00een aceste creaturi aproape \u015fterse. Sunt mai de grab\u0103 chipuri \u201ereglate\u201ddup\u0103 tiparul lumii \u00een care tr\u0103iesc, o lume care nu este ostil\u0103, ci \u00eentru totul alienat\u0103, nu inuman\u0103, ci \u201ea-uman\u0103\u201d[<\/em>termenul apar\u0163ine lui Erich Kahler, op. cit. p. 15],<\/em> ( P\u0103rintele Serafim Rose, op. cit., p. 134).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Desigur, toate imaginile de p\u00e2n\u0103 acum au reflectat partea \u00eentunecat\u0103 a \u201eomului nou\u201d, <\/em>ce se zbate \u00eentr-o lume a disper\u0103rii, a dezam\u0103girii, a \u201ea-umanit\u0103\u0163ii\u201d.<\/em> Privind mai atent, cu \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 chiar, observ\u0103m \u015fi dezvoltarea unui curent optimist \u015fi idealist, paralel cu tenebrele \u201eomului nou\u201d,<\/em> clonat dup\u0103 tiparul nihilist. Varianta optimist\u0103 are \u015fi ea tiparele ei, care la \u00eentrecere, produce \u201eoameni noi\u201d: tinerii ideali\u015fti, \u201epreg\u0103ti\u0163i\u201d, ner\u0103bd\u0103tori \u015fi practici s\u0103 \u00eenfrunte toate dificult\u0103\u0163ile vechi \u015fi noi, s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 idealul american, sovietic, european sau alt ideal aflat la \u00eendem\u00e2n\u0103…; \u015ftiin\u0163ificii entuzia\u015fti care netezesc mai clar \u201elimitele\u201d cunoa\u015fterii prin cercet\u0103ri \u015fi experiment\u0103ri, care mai de care mai \u201ecaptivante\u201d, c\u0103tre care sunt ast\u0103zi \u00eendruma\u0163i; pacifi\u015fti \u015fi ideali\u015fti non-violen\u0163i, \u201ecrucia\u0163ii\u201dfraternit\u0103\u0163ii, \u201elibert\u0103\u0163ii\u201d, \u201ep\u0103cii\u201d \u015fi unit\u0103\u0163ii tuturor; tineri scriitori \u201efurio\u015fi\u201d\u00eentru adev\u0103r, dreptate \u015fi egalitate, promov\u00e2nd \u00een aceast\u0103 jalnic\u0103 lume un mesaj nou al creativit\u0103\u0163ii \u015fi bucuriei; arti\u015ftii \u00eenseta\u0163i de ispitele ademenitoare \u015fi provocatoare ale lumii mefistofelice; \u015fi mul\u0163imile de tineri \u201emode\u015fti\u201d, dar care sunt entuzia\u015fti c\u0103 tr\u0103iesc \u00een aceast\u0103 epoc\u0103 \u201ecaptivant\u0103\u201d, bine inten\u0163iona\u0163i,sinceri,\u00a0 privind cu speran\u0163\u0103\u00a0 \u015fi optimism spre o lume a viitorului care i-ar ferici. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0<\/em>Toate aceste necesit\u0103\u0163i lume\u015fti oferite cu larghe\u0163e de \u201eomul nou\u201d<\/em> \u00een varianta \u201epozitiv\u0103\u201d, <\/em>individului naiv, din punct de vedere spiritual sunt periculoase. <\/em>Chipul \u201eomului nou\u201d<\/em>din ipostaza\u00a0 \u201epozitiv\u0103\u201d <\/em>este identic cu primul fiindc\u0103 apar\u0163ine aceleia\u015fi fotografii al c\u0103rei negativ<\/em> este subumanitatea<\/em>. O dat\u0103 \u00eenvins \u00een prima ipostaz\u0103, denaturat \u015fi trunchiat de lumea sa inuman\u0103 \u015fi a-uman\u0103; for\u0163eaz\u0103 acum\u00a0 un z\u00e2mbet pe o disperare scr\u00e2\u015fnit\u0103 \u015fi pe un pesimism posomor\u00e2t, ca pe ultimele r\u0103cniri \u00eempotriva apologiei nihiliste.\u00a0\u00a0 \u00cen cadrul \u201epozitiv\u201d<\/em>, \u201eomul nou\u201dfor\u0163eaz\u0103 inten\u0163ia de a schimba lumea, revizuindu-\u015fi \u00eentr-un fel atitudinea<\/em>\u00a0 \u00een sensul resemn\u0103rii \u015fi accept\u0103rii autonomiei lumii moderne, a\u015fa cum este cu imperfec\u0163iunile ei, dat fiind faptul c\u0103 este singura sa lume. \u00cen \u201es\u00e2nul ei\u201d <\/em>dispare conflictul deoarece omul conform standerelor \u201e planific\u0103rii\u201d<\/em> \u015fi \u201eprogram\u0103rii\u201d<\/em>va fi \u201ereorientat\u201d, \u201eremodelat\u201d \u015fi \u201eadaptat\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0A\u015fadar, cele dou\u0103 ipostasuri se suprapun \u015fi converg spre aceea\u015fi finalitate: moartea. <\/em>Veriga de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre chipul negativ \u015fi pozitiv <\/em>al \u201eomului nou\u201d<\/em>este omul contemporan, <\/em>omul tranzi\u0163iei, al adapt\u0103rii la de\u015f\u0103rt\u0103ciunea \u201espiritului epocii\u201d. <\/em>\u00cen ipostasul negativ ceea ce a definit epoca modern\u0103 a fost apostazia.<\/em> Alung\u00e2ndu-L \u015fi neg\u00e2ndu-L pe Dumnezeu, omul creat fiin\u0163\u0103 \u015fi persoan\u0103 a c\u0103zut \u00een ne-fiin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen ipostasul pozitiv omul<\/em> a devenit deopotriv\u0103 tat\u0103l lumii sale create \u015fi fiul al acestei lumi.<\/em> Noua er\u0103, numit\u0103 \u201epost-cre\u015ftin\u0103\u201d<\/em> este \u00een acela\u015fi timp o epoc\u0103 de \u201edincolo de nihilism\u201d-<\/em>aceast\u0103 sintagm\u0103 exprim\u0103 deopotriv\u0103 un fapt \u015fi o speran\u0163\u0103, dup\u0103 cum remarc\u0103 P\u0103rintele Serafim Rose: \u201eFaptul pe care \u00eel exprim\u0103 este c\u0103 nihilismul, fiind negativ \u00een esen\u0163\u0103, dar pozitiv \u00een aspira\u0163ie \u015fi tr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi \u00eentreaga energie din pasiunea de a distruge adev\u0103rul cre\u015ftin, ajunge la cap\u0103tul programului s\u0103u prin producerea unei \u201enoi epoci\u201d mecanizate \u015fi prin dezumanizarea \u201eomului nou\u201d odat\u0103 eliminat\u0103 definitiv influen\u0163a cre\u015ftinismului asupra omului \u015fi a societ\u0103\u0163ii, nihilismul trebuie s\u0103 se destrame \u015fi s\u0103 fac\u0103 loc unei alte mi\u015fc\u0103ri mai \u201econstructive\u201d, capabil\u0103 s\u0103 activeze din motive autonome \u015fi pozitive. Noua mi\u015fcare numit\u0103 anarhism, preia Revolu\u0163ia din punctul unde o l\u0103sase nihilismul \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 o duc\u0103 la\u00a0 concluzia logic\u0103 a acestuia\u201d<\/em> ( ibid. p. 140).\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nenorocirea const\u0103 \u00eens\u0103 \u00een faptul c\u0103 \u00eentreaga credin\u0163\u0103 \u015fi speran\u0163\u0103 a aspira\u0163iilor \u015fi \u00eemplinirilor lor \u015fi le-au pus tot \u00een aceast\u0103 lume trec\u0103toare. Astfel, at\u00e2t speran\u0163a c\u00e2t \u015fi credin\u0163a, optimismul \u015fi idealismul, lupta, \u201ecercet\u0103rile<\/em>\u201d \u015fi \u201erealiz\u0103rile\u201d <\/em>devin de\u015farte. Apologe\u0163ii au filtrat sterilitatea malefic\u0103 a nihilismului, acord\u00e2ndu-i o ultim\u0103 \u015fans\u0103, ca o finalitate apocaliptic\u0103, care provoac\u0103 apari\u0163ia unei noi lumi superioare<\/em>. Negarea \u015fi violen\u0163a preconizate de Revolu\u0163ie sunt de fapt o etap\u0103 preliminar\u0103 a nihilismului, din planul vast apocaliptic. \u201eDincolo de nihilism\u201deste etapa final\u0103 a Revolu\u0163iei nihiliste, etap\u0103 extrem\u0103 \u00een care se \u00eembin\u0103 pesimismul \u015fi nihilismul, promov\u00e2nd condi\u0163ii noi de existen\u0163\u0103 printr-o dezvoltare de tranzi\u0163ie, esen\u0163ial\u0103 \u015fi incisiv\u0103, o prefacere total\u0103 a valorilor.<\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Conceperea unei \u201eOrdini Noi\u201d<\/em>este corolarul anihil\u0103rii nihiliste a Ordinii celei Vechi. \u00centr-o scrisoare din 1884, Nietzsche spunea: \u201eEste posibil ca eu s\u0103 fiu primul care face lumin\u0103 asupra unei idei care va diviza \u00een dou\u0103 istoria umanit\u0103\u0163ii…To\u0163i cei care se vor na\u015fte dup\u0103 noi apar\u0163in unei istorii superioare oric\u0103rei istorii anterioare\u201d.<\/em> (Henri Lubac, The Drama of Atheist Humanism, p. 24).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ideea, \u201enoului\u201d<\/em>care nu este nou\u0103 \u015fi nu-i apar\u0163ine doar lui Nietzsche, a fost pus\u0103 \u00een gura lui Kirilov, personajul din Demonii lui Dostoievski cu 12 ani mai devrme: \u201e…Atunci totul va fi nou…Atunci istoria se va \u00eemp\u0103r\u0163i \u00een dou\u0103: de la goril\u0103 p\u00e2n\u0103 la distrugerea dumnezeirii \u015fi de la distrugerea dumnezeirii p\u00e2n\u0103 la[…] transformarea fizic\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului \u015fi a omului\u201d.<\/em> (Dostoievski, F.M., Demonii, 3 vol., trad. N. Gane, Ed. Polirom, Ia\u015fi, 2003, p.147).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Acest vis apocaliptic a fost \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit \u015fi de ocultistul Yeats: \u201eIubite p\u0103s\u0103ri de prad\u0103, preg\u0103ti\u0163i-v\u0103 de r\u0103zboi…Iubi\u0163i r\u0103zboiul pentru oroarea lui, aceast\u0103 credin\u0163\u0103 poate fi schimbat\u0103, civiliza\u0163ia re\u00eennoit\u0103… Credin\u0163a vine \u00een urma unui \u015foc…Credin\u0163a este mereu \u00eennoit\u0103 \u00een chinurile mor\u0163ii\u201d.<\/em> (Yeats, W.B., A Vision. A Reissue with the author\u2019s final revisions. New York: Colliers Books; 1937, p.52).<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Toate miturile \u201enoii ordini\u201d<\/em>prevestesc oligarhia anarhist\u0103 a statului nihilist, care trebuie s\u0103 \u201espulbere\u201d<\/em> totul. Toate mijloacele urii \u015fi ale violen\u0163ei nu numai c\u0103 nu sunt excluse, ci sunt perfec\u0163ionate \u015fi intensificate. De la exaltarea c\u00e2torva min\u0163i halucinante, ira\u0163ionale, care au coordonat Revolu\u0163ia \u00een scopul ei nihilist s-a ajuns la apologia distrugerii, ca scop al lumii \u00eense\u015fi.\u00a0 Atingerea scopului propus al nihilismului, acela de a instaura \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Antihrist<\/em> va conduce implicit la sf\u00e2r\u015fitul s\u0103u istoric, care este apologia apocaliptic\u0103 a iadului. \u201eRevela\u0163ia nihilist\u0103\u201deste de fapt o ultim\u0103 negare a nihilismului, chiar dac\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 a scos din min\u0163ile oamenilor no\u0163iunea \u015fi frica de iad, consider\u00e2ndu-le fantezii, absurdit\u0103\u0163i sau supersti\u0163ii.<\/em> P\u0103rintele Zosima din Fra\u0163ii Karamazov<\/em> confirm\u0103 \u201erevela\u0163ia nihilist\u0103\u201d<\/em>: \u201eO, de bun\u0103 seam\u0103 c\u0103 \u00een temni\u0163ele iadului sunt \u00eencuia\u0163i a\u015fijderea \u015fi cei ce s-au l\u0103sat ispiti\u0163i de\u00a0 p\u0103catul slavei de\u0103\u015farte \u015fi al r\u0103zvr\u0103tirii, de\u015fi au cunoscut, au avut chiar parte s\u0103 vad\u0103 adev\u0103rul cel nebiruit; sunt acele fiin\u0163e de cutremur \u015fi spaim\u0103 ce s-au legat cu tot sufletul de Satana, \u00eensu\u015findu-\u015fi trufia lui. Cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 au ales ace\u015ftia temni\u0163ele iadului; \u015fi chinul lor nu va avea \u00een vecii vecilor sf\u00e2r\u015fit, c\u0103ci se chiam\u0103 c\u0103 sunt cu a lor voin\u0163\u0103 p\u0103timitori. Blestem\u00e2ndu-L pe Dumnezeu \u015fi via\u0163a ce le-a fost dat\u0103, ei s-au blestemat singuri. […] Ei nu-L pot primi dec\u00e2t cu ur\u0103 (pe Dumnezeu) \u015fi ar dori ca Dumnezeul cel viu s\u0103 piar\u0103, nimicindu-Se \u015fi pe Sine \u015fi toat\u0103 zidirea izvodit\u0103 de El. Ace\u015ftia vor arde \u00een veci \u00een v\u00e2ltoarea m\u00e2niei lor, r\u00e2vnind cu nesa\u0163 moartea \u015fi nefiin\u0163a. Dar pururi moartea se va dep\u0103rta de ei…\u201d<\/em>( Dostoievski, F.M., Fra\u0163ii Karamazov, 2 vol., trad. Ovidiu Constantinescu, Isabela Dumbrav\u0103, Ed. Victoria, Bucure\u015fti, 1993, p. 554).<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Acest ultim stadiu al nihilismului \u201edictatura proletariatului\u201d<\/em>,a parcurs gr\u0103bit\u0103 tranzi\u0163ia de la Revolu\u0163ia<\/em> distrugerii la monarhia sinelui<\/em> a Noii Ordini Mondiale, \u00een care s\u0103 fie \u00eentronizat \u201eomul nou\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Noul \u201etip uman\u201d<\/em> preconizat \u015fi de Rosenberg, Hitler , Mussolini, \u015f.a. nu se deta\u015feaz\u0103 prea mult de \u201eschimbarea \u00een mas\u0103 a naturii umane\u201d<\/em>, propus\u0103 de Marx: \u201eTransformarea<\/em> oamenilor la scar\u0103 de mas\u0103 este necesar\u0103 at\u00e2t pentru crearea acestei con\u015ftiin\u0163e comuniste la scar\u0103 de mas\u0103, c\u00e2t \u015fi pentru succesul cauzei \u00eense\u015fi, o transformare care nu poate avea loc dec\u00e2t \u00eentr-o mi\u015fcare practic\u0103, o revolu\u0163ie: aceast\u0103 revolu\u0163ie este necesar\u0103 nu numai pentru c\u0103 clasa conduc\u0103toare nu poate fi altfel detronat\u0103, ci \u015fi pentru c\u0103 acea clas\u0103 care o va detrona nu va reu\u015fi dec\u00e2t printr-o revolu\u0163ie s\u0103 se elibereze de toat\u0103 murd\u0103ria secolelor anterioare \u015fi s\u0103 devin\u0103 \u00een stare de o nou\u0103 \u00eentemeiere a societ\u0103\u0163ii\u201d<\/em> (Marx and Engels, the German Ideology, Part I, Interna\u0163ional Publishers, New York, 1947, p. 69).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fiind o dez-ordine spiritual\u0103<\/em>, nihilismul nu poate fi \u00eenvins dec\u00e2t printr-o ordine spiritual\u0103 absolut\u0103. Nihilismul ca pregustare a iadului, \u015fi-a transformat lumea sa \u00een haos, preg\u0103tind-o \u00eentr-un fel pentru continuarea p\u0103timirii ve\u015fnice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La acest stadiu s-au \u00eencumetat s\u0103 viseze g\u00e2nditori \u015fi oameni politici deopotriv\u0103 : Marx, Engels, Nietzsche, Bachelard, Wittgenstein, Freud, Sartre, Lenin, Troski, Stalin, Hitler, Mussolini, \u015f.a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Nihilismul a celebrat na\u015fterea \u201eomului nou\u201d<\/em> ivit din ad\u00e2ncurile schimonosite ale tenebroasei subumanit\u0103\u0163i, care \u00a0se \u00a0revendic\u0103 \u00a0o \u00a0Nou\u0103 \u00a0Ordine, \u00a0mai \u00a0\u00a0corect spus a dez-ordinii generale. Spiritul Noii Ordini Mondiale \u00ee\u015fi are geneza \u00een mi\u015fcarea New Age, care administreaz\u0103 toate organismele mondialiste, sub apoteoza curcubeului \u015fi sub flamura ira\u0163ionalului promov\u00e2nd: astrologia, magia, hipnoza, ocultismul, medita\u0163ia transcedental\u0103, spiritismul, esoterismul, etc.<\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Discipolii sunt forma\u0163i \u00een centre de ini\u0163iere, gen \u015fcoala Arcane<\/em>, aflat\u0103 sub patronajul Companiei Editoriale Lucifer<\/em>, unde prin practicarea medita\u0163iilor oculte \u015fi esoteriste \u201et\u0103lm\u0103cesc \u201d directivele vie\u0163ii din \u00een\u0163elepciunea antic\u0103 prin spiritul masoneriei, <\/em>considerat\u0103 de zelo\u015fii ei adep\u0163i prima religie mondial\u0103. Iat\u0103 cum define\u015fte masoneria ini\u0163iatul Foster Bailey \u00een lucrarea sa Spiritul Masoneriei<\/em>: \u201eMasoneria este descendent\u0103 sau este bazat\u0103 pe o teologie revelat\u0103 \u00een mod divin, preced\u00e2nd cu mult prima dat\u0103 a Crea\u0163iei care apare \u00een Biblie. Masoneria cu ritualurile ei alegorice ca \u015fi cu simbolurile \u015fi numerele ei, este tot ce ne-a r\u0103mas de la prima religie mondial\u0103, care \u00eenflorea \u00eentr-o antichitate at\u00e2t de dep\u0103rtat\u0103 \u00eenc\u00e2t este imposibil s\u0103 i se stabileasc\u0103 data. A fost prima religie mondial\u0103 unificat\u0103. Apoi a venit era separ\u0103rii \u00een numeroase religii, a sectarismului. Azi trudim din nou pentru a construi o religie mondial\u0103 universal\u0103\u201d<\/em> ( Marc Dem, Antihristul, Trad. N. Constantinescu, Ed. Bogdana, Bucure\u015fti, 2005, p. 155).<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00cen r\u0103d\u0103cina nihilismului se afl\u0103 filosofia luciferic\u0103 a nebunilor: Zis-a cel nebun \u00een inima sa: Nu este Dumnezeu! (Psalmul 52, 1).<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Noua Ordine a Nihilismului este anarhia<\/em>, av\u00e2nd ca finalitate \u201eveacul apocaliptic\u201dal domniei lui Antihrist.<\/em> \u201eAntihristul va fi minciun\u0103 \u00een starea sa de esen\u0163\u0103, pentru c\u0103 se define\u015fte ca fiind contrariul lui Dumnezeu, care este Adev\u0103rul. El va min\u0163i pretinz\u00e2ndu-se st\u0103p\u00e2nul suveran al universului.Va falsifica informa\u0163ia \u015fi va da lucrurilor o interpretare fals\u0103. \u201e(Marc Dem, Antihristul, Trad. N. Constantinescu, Ed. Bogdana, Bucuresti, 2005, pg.86)<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Profesiunea de credin\u0163\u0103 a lui Lenin era \u201eMinciuna este sf\u00e2nt\u0103, iar \u00een\u015fel\u0103toria va fi principala<\/em> noastr\u0103 arm\u0103<\/em>\u201d. Asta e mult mai mult dec\u00e2t o problem\u0103 tactic\u0103\u201d<\/em> ( ibid., p. 86).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fenomenul care va preg\u0103ti venirea Antihristului va fi vremea lep\u0103d\u0103rii, apostazia.<\/em> O succint\u0103 descriere a acelei vremi ne-o face Sf\u00e2ntul Antonie cel Mare: \u201eVa veni vremea ca oamenii s\u0103 \u00eennebuneasc\u0103 \u015fi c\u00e2nd vor vedea pe cineva c\u0103 nu \u00eennebune\u015fte, se vor scula asupra lui, zic\u00e2ndu-i c\u0103 el este nebun, pentru c\u0103 nu este asemenea lor\u201d<\/em> (\u00a0 Patericul egiptean, Ed. EOR, Alba-Iulia, 1990, p. 12). Avertismentul profetic al apostaziei \u015fi despre Antihrist vine din vremea Apostolului Pavel: \u201eS\u0103 nu v\u0103 am\u0103geasc\u0103 nimeni, cu nici un chip; c\u0103ci ziua Domnului nu va sosi p\u00een\u0103 ce mai \u00eent\u00e2i nu va veni lep\u0103darea de credin\u0163\u0103 \u015fi nu se va da pe fa\u0163\u0103 omul nelegiuirii, fiul pierz\u0103rii. Potrivnicul, care se \u00eenal\u0163\u0103 mai presus de tot ce se nume\u015fte Dumnezeu, sau se cinste\u015fte cu \u00eenchinare, a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 se a\u015feze el \u00een Biserica lui Dumnezeu, d\u00e2ndu-se pe sine drept dumnezeu\u201d<\/em> (2 Tesaloniceni 2, 3-4). \u015ei pentru c\u0103 mul\u0163i sunt cei ce se \u00eentreab\u0103 de momentul sosirii Distrug\u0103torului, le r\u0103spunde Arhiepiscopul Teofan al Poltavei (1873 – + 1940): \u201eM\u0103 \u00eentreba\u0163i despre viitorul apropiat \u015fi zilele din urm\u0103. Nu voi vorbi de la mine, ci v\u0103 voi spune din descoperirile Stare\u0163ilor. Ei mi-au \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit urm\u0103toarele: Venirea lui Antihrist se apropie, este foarte aproape. Timpul care ne mai desparte de acea clip\u0103 se num\u0103r\u0103 cu anii, fiind de cel mult c\u00e2teva decenii\u201d<\/em> ( Arhiep. Teofan de Poltava, Epistole. Ed. Egumeni\u0163a 2007, p. 38). Spre sf\u00e2r\u015fitul veacului al XIX-lea P\u0103rintele duhovnicesc al Fericitului Teofan de Poltava, Teofan Z\u0103vor\u00e2tul da aceast\u0103 m\u0103rturie: \u201eC\u00e2nd autoritatea monarhic\u0103 va c\u0103dea \u015fi poporul \u00ee\u015fi va instala pretutindeni autoguvernarea (republici, democra\u0163ii), acolo Antihristul \u00ee\u015fi va g\u0103si mediul prielnic pentru activitatea sa. Pentru Satana nu va constitui o dificultate s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 voci \u00een favoarea renun\u0163\u0103rii la Hristos, dup\u0103 cum a ar\u0103tat experien\u0163a Revolu\u0163iei franceze. A\u015fadar, c\u00e2nd astfel de regimuri, gata s\u0103 se conformeze aspira\u0163iilor antihristice, vor fi instalate peste tot, atunci se va ivi Antihristul\u201d<\/em> (Arhiep. Averchie de Jordanville, Marea Apostazie, M\u0103n\u0103stirea Sl\u0103tioara, 1996, p. 50). V\u0103z\u00e2nd \u00een duh \u201etaina f\u0103r\u0103delegii care se \u015fi lucreaz\u0103\u201d<\/em> (2 Tesaloniceni 2,7), P\u0103rintele Arsenie Boca ne gr\u0103ie\u015fte: \u201eAntihrist- care nu se mul\u0163ume\u015fte numai cu necredin\u0163a sa, ci vrea necredin\u0163a tuturora- nu va avea ast\u00e2mp\u0103r dec\u00e2t \u00een ziua c\u00e2nd ar izbuti s\u0103 ucid\u0103 pe Dumnezeu \u015fi s\u0103-L azv\u00e2rle din inima \u015fi mintea celui\u00a0 din urm\u0103 credincios r\u0103mas pe p\u0103m\u00e2nt; \u015fi nu r\u00e2vne\u015fte, nebunul la o m\u00e2ndrie mai mare, dec\u00e2t aceea de a termina o dat\u0103 cu Dumnezeu, iar \u00een locul Lui s\u0103-\u015fi \u00eempl\u00e2nte \u00een sufletul omului, ca pe o sabie a iadului, chipul s\u0103u de fiar\u0103. Chinurile cele de pe urm\u0103, cele de la Antihrist, \u00een care va lucra toat\u0103 puterea Satanei, vor \u00eentrece toate prigoanele c\u00e2te s-au \u00eente\u0163it asupra cre\u015ftinilor, de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 \u00een zilele acelea\u201d <\/em>(P\u0103rintele Arsenie Boca- mare \u00eendrum\u0103tor de suflete…, op. cit., p. 182).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prin lumina credin\u0163ei cre\u015ftinul s\u0103de\u015fte \u00een con\u015ftiin\u0163a sa o s\u0103n\u0103tate a sufletului, care devine cu timpul \u00een\u0163elepciune. \u00cen fiecare v\u00e2rst\u0103 Dumnezeu a pus frumuse\u0163ea \u015fi \u00eemplinirea ei. Potrivnicul<\/em> este cel care uzurp\u0103 frumuse\u0163ea \u015fi armonia v\u00e2rstelor \u015fi a genera\u0163iilor.<\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Am\u0103gitorul <\/em>lumii acesteia a c\u0103zut prin trufia sa, din lumina serafic\u0103 a Crea\u0163iei lui Dumnezeu, din armonia cereasc\u0103, din dumnezeiasca iubire, din \u00een\u0163elepciunea Adev\u0103rului, din starea de co-creator, \u00een lumea \u00eentunericului, a haosului, a r\u0103zvr\u0103tirii, a urii, a violen\u0163ei, a uciderii, a minciunii, a distrugerii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cauza major\u0103, cronic\u0103 \u015fi acut\u0103 a problemelor omenirii de azi o constituie op\u0163iunea \u201eliber-cuget\u0103torilor\u201d<\/em>pentru filosofia luciferic\u0103: \u00eempreun\u0103 lucrarea antihristic\u0103 a duhurilor rele, cu oamenii f\u0103r\u0103 Dumnezeu.<\/em><\/p>\n

GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU<\/strong><\/p>\n

Din ciclul: Filocalia <\/em><\/strong>\u00a0Suferin\u0163ei \u015fi a Jertfei.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Brusturi-Neam\u0163, 29 Aprilie 2012.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eTrebuie s\u0103 alegi s\u0103 fii ori m\u00e2ndru, ori s\u0103rac \u00een duh. Cea dint\u00e2i alegere va \u00eensemna o distrugere zgomotoas\u0103, a\u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-18795","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18795","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18795"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18795\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18798,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18795\/revisions\/18798"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18795"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18795"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18795"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}