{"id":18840,"date":"2014-08-04T18:41:32","date_gmt":"2014-08-04T18:41:32","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18840"},"modified":"2014-08-04T18:42:46","modified_gmt":"2014-08-04T18:42:46","slug":"d-draghicesco-etica-economia-si-religia-traducere-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/08\/04\/d-draghicesco-etica-economia-si-religia-traducere-george-anca\/","title":{"rendered":"D. DRAGHICESCO: ETICA, ECONOMIA \u0218I RELIGIA. Traducere George Anca"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Etica este o estetic\u0103 a moravurilor \u0219i estetica o etic\u0103 a formelor \u0219i a mi\u0219c\u0103rilor. – <\/em>Domeniul eticii este mai restr\u00e2ns dec\u00e2t cel al esteticii. \u00cen timp ce estetica se raporteaz\u0103 la realitatea obiectiv\u0103 la fel de bine ca \u0219i la realitatea subiectiv\u0103, etica se refer\u0103 numai la via\u021ba individului \u0219i la cea a societ\u0103\u021bii. Imperiul ei nu se \u00eentinde dec\u00e2t asupra istoriei; jurisdic\u021bia sa se exerseaz\u0103 asupra vie\u021bii politice, economice \u0219i juridice. Pe terenul vie\u021bii economice, \u00eentru c\u00e2t ea este produc\u021bie tehnic\u0103 de bunuri, etica se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu estetica, fiecare consider\u00e2nd-o pe cealalt\u0103 dintr-un punct de vedere foarte special.<\/p>\n

\u00cen fapt, realitatea obiectiv\u0103 care \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u0219tiin\u021ba \u0219i estetica scap\u0103 moralei. Lumea fizic\u0103 este amoral\u0103, dup\u0103 cum via\u021ba politic\u0103 \u0219i juridic\u0103 sunt inestetice. Frumuse\u021bea vie\u021bii politice \u0219i a vie\u021bii juridice \u0219i chiar a vie\u021bii economice \u00een general nu este dec\u00e2t o metafor\u0103 sau o manier\u0103 de a vorbi. Doar procedeele produc\u021biei tehnice \u0219i produsele industriei pot fi apreciate din punctul de vedere al artei.<\/p>\n

Etica ne pare a se comporta fa\u021b\u0103 de drept, politic\u0103 \u0219i economie, de aceea\u0219i manier\u0103 cum estetica se comport\u0103 fa\u021b\u0103 de natur\u0103, pe de o parte, \u0219i via\u021ba istoric\u0103 a omului \u0219i a societ\u0103\u021bii, pe de alt\u0103 parte. La fel cum exist\u0103, \u00een natur\u0103 sau printre produsele industriei obiecte ur\u00e2te \u015fi altele indiferente sau frumoase, \u0219i \u00een via\u021b\u0103, activit\u0103\u021bi frumoase \u0219i altele simplu utile, la fel, exist\u0103 o politic\u0103 moral\u0103 sau imoral\u0103, legi morale sau injuste \u0219i imorale, o via\u021b\u0103 economic\u0103 imoral\u0103 sau moral\u0103.: politica moral\u0103 nu este ca atare politic\u0103, dar ca atare ar trebui s\u0103 fie; legile \u0219i dreptul nu sunt totdeauna ceea ce ar trebui s\u0103 fie dreptul; la fel se cere ca via\u021ba economic\u0103 s\u0103 nu fie lipsit\u0103 de moral\u0103 \u0219i de justi\u021bie, ci s\u0103 fie pe c\u00e2t posibil ceea ce ea trebuie s\u0103 fie, adic\u0103 just\u0103 \u0219i echitabil\u0103.<\/p>\n

Via\u021ba politic\u0103, juridic\u0103 \u0219i economic\u0103 par s\u0103 aspire la moral\u0103 a\u0219a cum produsele industriei aspir\u0103 la o form\u0103 artistic\u0103. Dreptul, politica \u0219i economia, f\u0103r\u0103 moral\u0103 sunt ca \u0219i oarbe \u0219i se r\u0103t\u0103cesc; le lipse\u0219te orientarea. Etica este lumina politicii, a dreptului \u0219i a economiei empirice.<\/p>\n

Etica \u0219i utilul a\u0219a cum ar trebui s\u0103 fie. – \u00ce<\/em>n activitatea spiritului, se disting dou\u0103 forme diferite, din care una poate fi numit\u0103 utilitar\u0103 sau economic\u0103 \u0219i alta etic\u0103. Dup\u0103 M. Croce, prima vrea \u0219i realizeaz\u0103 ceea ce se raporteaz\u0103 doar la condi\u021biile de fapt \u00een care omul se g\u0103se\u0219te; a doua vrea \u0219i realizeaz\u0103 ceea ce se raporteaz\u0103, \u00een acela\u0219i timp ca la aceste condi\u021bii, la un lucru care le dep\u0103\u0219e\u0219te. \u00cen aceast\u0103 distinc\u021bie \u00eentre util \u0219i moral g\u0103sim o form\u0103 special\u0103 a distinc\u021biei ce se poate stabili \u00een general \u00eentre lucrurile care sunt a\u0219a cum sunt \u0219i lucrurile care s-ar vrea ca ele s\u0103 fie sau ar trebui s\u0103 fie. Via\u021ba economic\u0103 este utilitate a\u0219a cum este ea \u0219i etica este utilitate a\u0219a cum ea ar trebui s\u0103 fie. Dar M. Croce, preciz\u00e2ndu-\u0219i defini\u021biile activit\u0103\u021bii economice \u0219i ale activit\u0103\u021bii etice, o concepe pe prima ca r\u0103spunz\u00e2nd la scopuri industriale \u0219i pe a doua ca r\u0103spunz\u00e2nd la scopuri universale (28).<\/p>\n

(28) Philosophie de la Pratique, p. 193.<\/em><\/p>\n

Ac\u021biunea economic\u0103 ne satisface ca indivizi particulari, plasa\u021bi la un punct al timpului \u0219i al spa\u021biului, dar nu ca fiin\u021be dep\u0103\u0219ind spa\u021biul \u0219i timpul. Dar M. Croce recunoa\u0219te \u00een acela\u0219i timp c\u0103 aceast\u0103 satisfac\u021bie este bine efemer\u0103 \u0219i se poate transforma \u00een sa\u021bietate \u0219i chiar \u00een dezgust \u201edac\u0103 nu \u0219tim s\u0103 despuiem contingentul de caracterul s\u0103u de contingen\u021b\u0103 rup\u00e2nd maleficen\u021ba \u0219i oprindu-ne brusc \u00een acest progressus ad infinitum<\/em>, din lucru \u00een lucru, din pl\u0103cere \u00een pl\u0103cere, spre care el ne \u00eempinge, dac\u0103 nu \u0219tim, \u00een contingent, a insera eternul, \u00een individualul universal, \u00een pl\u0103cerea datoriei \u201d (29).<\/p>\n

(29) Ibid.<\/em>, p. 196-197.<\/p>\n

Urmeaz\u0103 c\u0103, dup\u0103 M. Croce, utilul nu r\u0103m\u00e2ne astfel dec\u00e2t dac\u0103 el devine moral. Altfel, el devine sa\u021bietate \u0219i se transform\u0103 \u00een insatisfac\u021bie \u0219i dezgust. \u00cen al\u021bi termeni, trebuie ca interesul individual s\u0103 coincid\u0103 cu interesul general, el nu poate fi garantat fa\u021b\u0103 de pericolul care-l p\u00e2nde\u0219te dec\u00e2t cu aceast\u0103 condi\u021bie.<\/p>\n

\u00censeamn\u0103 a spune c\u0103 dac\u0103 utilul individual, momentaneu, circumscris \u00eentr-un timp \u0219i un spa\u021biu determinate, adic\u0103 utilul real, a\u0219a cum este, este instabil, efemer, \u0219i pentru ca el s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 util trebuie s\u0103 fie ceea ce ar trebui s\u0103 fie, adic\u0103 s\u0103 se identifice cu interesul general care nu este circumscris \u00eentr-un timp \u0219i spa\u021biu determinate. Pentru ca el s\u0103 continue s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 util, trebuie s\u0103 pun\u0103 universalul \u00een individual \u0219i datoria <\/em>\u00een pl\u0103cere. Pl\u0103cerea este deci utilul a\u0219a cum este, eticul este utilul a\u0219a cum trebuie s\u0103 fie. Putem conclude din aceste premise ale lui M. Croce c\u0103 utilul, realul a\u0219a cum este, tinde irezistibil c\u0103tre ceea ce el trebuie s\u0103 fie, \u0219i c\u0103, pentru a r\u0103m\u00e2ne util, trebuie s\u0103 devin\u0103 moral. Activitatea economic\u0103 tinde s\u0103 devin\u0103 activitate etic\u0103, de sort c\u0103 etica de ast\u0103zi va fi utilitatea de m\u00e2ine. Deci, irezistibil, activitatea economic\u0103 evolueaz\u0103 \u0219i se transform\u0103 \u00een activitate etic\u0103; aceasta este forma evolutiv\u0103 spre care tinde utilitatea economic\u0103 \u0219i pe care ea o va realiza cu timpul.<\/p>\n

Or, M. Croce vrea s\u0103 reac\u021bioneze \u00een acela\u0219i timp contra dou\u0103 concep\u021bii curente ale eticii: el respinge concep\u021bia care pune caracterul etic al unui act \u00een renun\u021barea la interesul individual, care face din ideea de dezinteresare principiul moralei; dar el respindge de asemenea concep\u021bia moral\u0103 a empiri\u0219tilor \u0219i a utilitari\u0219tilor, care reduc moralul la utilul materialist sau senzualist. \u00centr-adev\u0103r, pentru empiri\u0219tii materiali\u0219ti, etica nu exist\u0103. C\u00e2nd ei vor s\u0103 defineasc\u0103 morala, o distrug \u0219i o neag\u0103, reduc\u00e2nd-o la la egoism bine \u00een\u021beles, la altruism, de unde teoriile hedoniste. Noi am spune c\u0103 pentru empiri\u0219tii materiali\u0219ti \u0219i hedoni\u0219ti, realul este cel care trebuie s\u0103 fie, sau foarte bine c\u0103 realul care trebuie s\u0103 fie, realul care ar trebui s\u0103 fie, nu va fi niciodat\u0103. \u00cen principiu, empiri\u0219tii, neg\u00e2nd astfel eticul, neag\u0103 evolu\u021bia; sau atunci, dac\u0103 ei \u00eel admit, este pentru a se contrazice. Pentru a reac\u021biona contra eticii utilitariste, M. Croce adopt\u0103 ideea unei distinc\u021bii tran\u0219ante \u00eentre activitatea etic\u0103 \u0219i activitatea economic\u0103 \u0219i pentru a reac\u021biona contra eticului utopic al dezinteres\u0103rii, el afirm\u0103 c\u0103 etica este totdeauna util\u0103. El ia deci o atitudine imposibil\u0103, contradictorie, afirm\u00e2nd c\u0103 etica este util\u0103, dar c\u0103 utilul nu este etic.<\/p>\n

Nu exist\u0103 ac\u021biune moral\u0103 care s\u0103 fie inutil\u0103, c\u0103ci, fiind inutil\u0103, ea nu mai este moral\u0103, \u201eCare este, spune el, onestitatea omului care tolereaz\u0103 s\u0103 fie judecat ca inutil? Ce ac\u021biune moral\u0103 ar fi \u00eentr-adev\u0103r moral\u0103, dac\u0103 ea n-ar fi \u00een acela\u0219i timp util\u0103? (30)\u201d.<\/p>\n

De aici, se conchide c\u0103 utilul propriu-zis n-are nimic de-a face cu moralul, cu toate c\u0103 moralul nu poate fi dec\u00e2t util. \u201eUtilul nu este infinitul mic moral, ci premoral<\/em>. Este vorba, \u00een acest caz, de o diferen\u021b\u0103 non aproximativ\u0103, ci riguroas\u0103, non psihologic\u0103, ci filosofic\u0103. Trebuie \u00een fine considerat… ca o m\u0103rturie a autonomiei acestui moment spiritual, tentativa care prezint\u0103 con\u0219tiin\u021ba utilitar\u0103 ca o con\u0219tiin\u021b\u0103 moral\u0103, diferit\u0103 \u0219i inferioar\u0103<\/em>, fa\u021b\u0103 de o alt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 moral\u0103 care i se suprapune\u201d (21).<\/p>\n

(30) P. 213.<\/p>\n

(31) P. 214.<\/p>\n

Bref, utilul este \u00een el \u00eensu\u0219i amoral, dar moralul nu este \u0219i nu poate fi niciodat\u0103 inutil.<\/p>\n

Aceast\u0103 afirma\u021bie, ne g\u00e2ndim noi, este o eroare; \u0219i o putem corija prin ra\u021biuni \u0219i printr-o argumentare \u00eemprumutate de la autorul \u00eensu\u0219i.<\/p>\n

Utilul este totdeauna moral. – <\/em>Dac\u0103 utilul imoral este la fel de imposibil ca moralul inutil, utilul amoral este \u0219i el egalmente \u0219i pentru acelea\u0219i ra\u021biuni. Tocmai am v\u0103zut c\u0103, dup\u0103 M. Croce \u00eensu\u0219i, luat individual, este nu numai o satisfacere efemer\u0103, dar c\u0103 el se poate \u00eentoarce \u00een dezgust. \u00cen acest caz, nu mai este util, ci contrariul s\u0103u. Nu este deci cu adev\u0103rat util dec\u00e2t \u00eentru c\u00e2t noi \u00eei putem insera eternul, universalul, datoria, adic\u0103 moralul; adic\u0103 a\u0219a cum \u00eel armoniz\u0103m, atenu\u00e2ndu-l, cu interesul general. Utilul veritabil nu este, deci, ca fiind moral; numai fiind moral el poate r\u0103m\u00e2ne utilul \u0219i nu s\u0103 degenereze \u00een contrariul s\u0103u. <\/em>Prin urmare, dac\u0103 M. Croce are dreptate, spun\u00e2nd c\u0103 moralul nu poate fi dac\u0103 nu e util, noi trebuie s\u0103-l complet\u0103m, \u0219i s\u0103 spunem c\u0103 utilul nu poate fi veritabilmente, dac\u0103 el nu este, \u00een acela\u0219i timp, moral. Dac\u0103 imoralul este de asemenea inutil, cum ni se demonstreaz\u0103 foarte bine, amoralul este egalmente inutil \u0219i pentru acelea\u0219i ra\u021biuni. Utilul individual este intenabil dac\u0103 nu devine moral, c\u0103ci, cum tocmai am spus, pentru ca el s\u0103 nu \u00eenceteze de a r\u0103m\u00e2ne util, trebuie ca el s\u0103 se transforme \u00een etic, adic\u0103 s\u0103 se atenueze pentru a coincide cu interesul general.<\/p>\n

Pe scurt, el este economic fa\u021b\u0103 de etic precum realul individual fa\u021b\u0103 de universal. Dup\u0103 p\u0103rerea lui M. Croce, realul nu exist\u0103 dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care con\u021bine universalul: \u201eel nu poate r\u0103m\u00e2ne la mijlocul drunului, sub pedeapsa de a deveni neant, el nu poate afirma o parte din el \u00eensu\u0219i f\u0103r\u0103 a afirma pe cealalt\u0103… cel ce s-ar opri la aceast\u0103 afirmare a individualului, consider\u00e2nd ca punct de odihn\u0103 ceea ce este primul punct de dezvoltare, s-ar pune \u00een contradic\u021bie cu eul s\u0103u profund. El trebuie s\u0103 vrea nu numai eul s\u0103u individualizat, ci \u00een acela\u0219i timp acest eu care, fiind \u00een toate eurile, este Tat\u0103l lor comun\u201d. Dar atunci, separ\u00e2nd de-un fason tran\u0219ant utilul de moral nu \u00eenseamn\u0103 oare precizamente s\u0103 ri\u0219te repro\u0219ul de a se fi oprit la mijloc de drum, de a \u00eempiedica precizamente evolu\u021bia utilului \u00een etic \u0219i \u00een consecin\u021b\u0103, chiar prin aceasta, s\u0103 \u00eempiedice utilul de a fi util?<\/p>\n

Nu se poate deci avea util amoral. \u0218i dac\u0103 este fals \u0219i periculos a reduce moralul la util, cum vor empiri\u0219tii utilitari, este \u00eenc\u0103 \u0219i mai fals \u0219i mai periculos a separa moralul de util, cum vor utopi\u0219tii. C\u0103ci utilul tinde spre moral pentru a se realiza \u0219i a se conserva deplin, a\u0219a cum individul \u00eensu\u0219i nu se realizeaz\u0103 dec\u00e2t universaliz\u00e2ndu-se.<\/em><\/p>\n

Rectific\u0103m deci pe M. Croce prin el \u00eensu\u0219i, spun\u00e2nd c\u0103 sferele moralului \u0219i a utilului sunt concentrice \u0219i, contrar opiniei sale, ele tind s\u0103 se acopere exact una pe cealalt\u0103, c\u0103ci eticul \u0219i economicul se adreseaz\u0103 acelora\u0219i fapte; dar, una le anvizajeaz\u0103 din punct de vedere al individului ca fiin\u021b\u0103 particular\u0103, cealalt\u0103 din punct de vedere general, social, universal sau etern, adic\u0103 din punctul de vedere al individului totdeauna, dar ca fiin\u021b\u0103 social\u0103. Economicul le vede a\u0219a cum sunt \u0219i pot fi \u00een acest timp \u0219i acest spa\u021biu, etica a\u0219a cum ar trebui s\u0103 fie \u0219i vor fi, \u00een acela\u0219i spa\u021biu dar \u00eentr-un alt timp. <\/em>Este suficient ca utilul r\u0103spunz\u00e2nd unui scop individual s\u0103 devin\u0103 utilul r\u0103spunz\u00e2nd scopurilor supra-individuale, universale, sociale, de exemplu, \u0219i este suficient ca interesul individual s\u0103 se atenueze sau s\u0103 se \u0219tearg\u0103, pentru a se armoniza cu interesul colectiv, \u00een care se modific\u0103 de asemenea sort \u00eenc\u00e2t el poate coincide cu interesul general, pentru ca utilul economic s\u0103 devin\u0103 ceea ce trebuie s\u0103 fie, adic\u0103 etic, \u0219i ca activitatea egoist\u0103 s\u0103 devin\u0103 activitate moral\u0103. Universalismul scopurilor, \u0219i interesul colectiv determin\u0103 evolu\u021bia activit\u0103\u021bii economice, transformarea sa \u00een activitate moral\u0103, constr\u00e2ng\u00e2nd-o \u00een oarecare sort spre a deveni cea care trebuie \u00een loc de a r\u0103m\u00e2ne cea care este.<\/p>\n

\u00cen sferele lor concentrice, se poate constata c\u0103, spre periferie, utilul ca \u0219i eticul se diminueaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la zero; \u0219i c\u0103tre centru, utilul \u0219i eticul se condenseaz\u0103 \u00een oarecare sort \u0219i se augmenteaz\u0103 \u0219i unul \u0219i altul \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103. \u00cen aceast\u0103 sfer\u0103, pe care o putem numi sfera pozitiv\u0103, corespund, sistematic, o sfer\u0103 negativ\u0103 \u00een oarecare sort, cea a imoralului, care este de asemenea cea inutilului, sau mai degrab\u0103 nociv. \u00cen aceasta din urm\u0103, indiferent, zeroul utilit\u0103\u021bii \u0219i al moralit\u0103\u021bii este plasat la periferie, \u0219i nocivul, care face pereche cu imoralul, merge condens\u00e2ndu-se \u0219i intensific\u00e2ndu-se spre centru.<\/p>\n

Diferen\u021b\u0103 de grad. – <\/em>De altfel M. Croce sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a reveni la un punct de vedere care ne confirm\u0103, recunosc\u00e2nd c\u0103 diferen\u021ba dintre util \u0219i etic\u0103 este o diferen\u021b\u0103 de grad. \u201eEconomic \u0219i etic reprezint\u0103 dou\u0103 grade totodat\u0103 \u201edistincte \u0219i unite, unul inferior, cel\u0103lalt, eticul, superior; ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 primul grad poate subzista f\u0103r\u0103 cel secund, dar c\u0103 secundul nu poate trece de primul\u201d. Iat\u0103 sub o alt\u0103 form\u0103, aceea\u0219i eroare pe care noi tocmai am semnalat-o \u0219i corijat-o. Momentul unit\u0103\u021bii ar consista \u00een aceea c\u0103 moralul nu poate fi inutil, \u0219i deci moralul se confund\u0103 cu utilul, dar utilul exist\u0103 f\u0103r\u0103 moral, \u0219i aici exist\u0103 principiul distinc\u021biei. Deci, \u00een acest caz, ar fi ac\u021biuni lipsite de moralitate, \u0219i totu\u0219i perfect economice,atunci c\u00e2nd nu exist\u0103 ac\u021biune moral\u0103 care s\u0103 nu fie \u00een acela\u0219i timp perfect util\u0103 sau economic\u0103. De unde negarea ideii de dezinteresare ca principiu moral \u0219i a tuturor principiilor etice propuse de morali\u0219ti. Totu\u0219i, nu este deloc dificil a cita exemple de cea mai \u00eenalt\u0103 moralitate, care s\u0103 contrazic\u0103 principiile cele mai esen\u021biale ale economiei, \u00een timp ce nu s-ar putea da niciun exemplu de activitate cu adev\u0103rat economic\u0103 care s\u0103 nu fie \u00een acela\u0219i timp direct sau indirect o ac\u021biune moral\u0103. De aici, M. Croce trage aceast\u0103 concluzie, la care to\u021bi materiali\u0219tii \u0219i hedoni\u0219tii pot subscrie: \u201eTrebuie rejectat\u0103, \u00een ultimul r\u00e2nd, teoria care subordoneaz\u0103 <\/em>pl\u0103cerea, sau fericirea, utilitatea sau economia, datoriei, virtu\u021bii, activit\u0103\u021bii morale.\u201d \u0218i noi \u00eel vedem vorbind cu dispre\u021b despre \u201efrapanta \u00eeng\u00e2mfare a celor care pretind s\u0103 regleze moralmente func\u021biunea artei, a \u0219tiin\u021bei sau a economiei \u0219i profetizeaz\u0103 o \u0219tiin\u021b\u0103 economic\u0103 moralizat\u0103\u201d (32).<\/p>\n

Universul etic \u0219i concretul economic, – <\/em>\u00cen ceea ce prive\u0219te arta \u0219i \u0219tiin\u021ba, M. Croce are dreptate. Dar pentru ce prive\u0219te economia el se respinge pe sine c\u00e2nd vrea s\u0103 resping\u0103 \u201eteoria celor care subordoneaz\u0103 utilitatea sau economia datoriei, virtu\u021bii, activit\u0103\u021bii morale\u201d. C\u0103ci noi tocmai am v\u0103zut c\u0103 el \u00eensu\u0219i subordoneaz\u0103 economia eticului \u2013 consider\u00e2nd etica superioar\u0103 \u00een grad economiei . – Dar exist\u0103 o alt\u0103 cale pentru a degaja eroarea. Etica este, dup\u0103 el, \u0219i cu just titlu, universalul \u0219i eternul, \u0219i economicul contingentul \u0219i individualul. Or, sau universalul exist\u0103, sau nu exist\u0103. Dar, el exit\u0103; \u0219i M. Croce afirm\u0103 c\u0103 el nu poate exista dec\u00e2t \u00een individual. Dar atunci: exist\u0103 individual sau universal care s\u0103 nu fie con\u021binut? M. Croce r\u0103spunde textual: \u201eindividul este real \u00een m\u0103sura \u00een care el este \u00een acela\u0219i timp universal\u201d (p. 276). Dac\u0103 individualul nu poate exista realmente dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care el con\u021bine universalul, nu exist\u0103 individual care s\u0103 nu con\u021bin\u0103 universalul. Deci, nu exist\u0103 nu exist\u0103 act util care s\u0103 nu fie \u00een acela\u0219i timp moral. \u201eMoralitatea<\/em>, M. Croce recunoa\u0219te, exerseaz\u0103 un imperiu absolut asupra vie\u021bii \u0219i nu exist\u0103 niciun act al vie\u021bii c\u00e2t de mic care s\u0103 vrea a presupune c\u0103 ea nu-l regleaz\u0103 sau trebuie s\u0103-l regleze.<\/em> (33). Atunci, cum s\u0103 spui c\u0103 exist\u0103<\/p>\n

(32) P. 225.<\/p>\n

(33) P. 224<\/p>\n

utilit\u0103\u021bi amorale? Tot ce s-ar putea acorda este c\u0103 exist\u0103 utilit\u0103\u021bi \u00een care caracterul etic este foarte aparent, subliniat, \u0219i altele \u00een care el este mai pu\u021bin, pentru c\u0103 consecin\u021bele sale morale sunt indirecte, dep\u0103rtate, complexe. A\u0219a zisele acte inocente, adic\u0103 incon\u0219tiente, par a fi amorale, dar ele nu sunt f\u0103r\u0103 consecin\u021be morale mai mult sau mai pu\u021bin directe.<\/p>\n

Ceea ce-i pare lui M. Croce amoral nu poate s\u0103-i apar\u0103 astfel dec\u00e2t pentru c\u0103 efectele morale sunt pu\u021bin aparente. O inven\u021bie ale c\u0103rei consecin\u021be economice sunt imense poate s\u0103 par\u0103 un act moralmente indiferent, dar, \u00een fapt, dar nu exist\u0103 un act calificat de \u00eenalt\u0103 moral\u0103 care s\u0103 nu fie mai moral\u0103 dec\u00e2t o asemenea inven\u021bie, din cauza repercusiunilor sale.<\/p>\n

Altfel, M. Croce recunoa\u0219te \u0219i afirm\u0103 deseori implicit teza pe care el o neag\u0103 explicit. Moralitatea nu acord\u0103 permisiune de a nu face, \u201eea impune totdeauna datoria de a face, de a realiza totdeauna universalul \u00een via\u021ba ordinar\u0103, \u00een ocaziile ce se prezint\u0103 \u00een fiecare zi, la orice or\u0103, \u00een orice minut.\u201d (34). Cum s\u0103 s\u0103 se spun\u0103 mai elocvent c\u0103 orice act util este moral, c\u0103 el trebuie f\u0103cut? \u0218i M. Croce adaug\u0103: \u201eEconomicitatea este forma concret\u0103 a moralit\u0103\u021bii…\u201d<\/p>\n

Este bine \u00een\u021beles c\u0103, dac\u0103 moralul exist\u0103, el nu poate exista dec\u00e2t de-un fason concret, \u0219i dac\u0103 forma sa cea mai concret\u0103 este utilul, care poate fi forma abstract\u0103 a utilului, dac\u0103 nu eticul? A spune c\u0103 eticul este util, dar c\u0103 utilul nu este totdeauna moral \u00eenseamn\u0103 a zice c\u0103 abstractul nu este concret, \u0219i aceasta este eviden\u021ba \u00eens\u0103\u0219i; dar a spune c\u0103 utilul nu este totdeauna moral ar fi a spune c\u0103 concretul nu con\u021bine niciodat\u0103 abstract, ceea ce n-are niciun sens.<\/p>\n

Dac\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, economicitatea este forma concret\u0103 a moralit\u0103\u021bii, cum s\u0103 denun\u021bi atunci dreptul economi\u0219tilor germani sau catolici de a concepe o \u0219tiin\u021b\u0103 economic\u0103 fondat\u0103 pe etic\u0103? (35).<\/p>\n

(34) P. 210.<\/p>\n

(35) Pp, 235-236.<\/p>\n

C\u0103ci aceasta ar \u00eensemna a spune c\u0103 principiile, abstracte f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, ale vie\u021bii economice, sunt precizamente obiectul \u0219tiin\u021bei etice.<\/p>\n

M. Croce crede a g\u0103si \u00een distinc\u021bia \u00eentre formal \u0219i material diferen\u021ba \u00eentre util \u0219i etic. Dar formalul este abstract sau universal, \u0219i materialul este concret, de sortul la care revine \u00een ra\u021bionamentul precedent. Gra\u021bie acestei distinc\u021bii, el ajunge s\u0103 izgoneasc\u0103 din domeniul etic toate aceste principii morale care s-au formulat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent: sacrificiu de sine, bun\u0103-voin\u021b\u0103, ideal, adev\u0103rat\u0103 pl\u0103cere, pl\u0103cere durabil\u0103, demnitate personal\u0103, armonie, just milieu, justi\u021bie, perfec\u021biune, bine superior, Dumnezeu, imperativ categoric, ca fiind formule materiale sau formaliste sau tautologice.<\/p>\n

Dar el demonstreaz\u0103 pu\u021binul validit\u0103\u021bii acestei distinc\u021bii prin faptul c\u0103, dup\u0103 ce le-a izgonit pe o u\u0219\u0103, \u00een capitolul I, denun\u021b\u00e2ndu-le ca erori \u0219i cauze ale at\u00e2tor nelegiuiri contra logicii, ajungem s\u0103 vedem c\u0103 el nu le-a izgonit dec\u00e2t pentru a le reintroduce pe o alt\u0103 u\u0219\u0103, \u00een capitolul II, decern\u00e2ndu-le de aceast\u0103 dat\u0103 toate elogiile.<\/p>\n

Erezia antimoralismului. – <\/em>Pentru a preciza punctul s\u0103u de vedere, M. Croce adaug\u0103: \u201e…principiul nostru etic formal nu este o form\u0103 vid\u0103… este o form\u0103 plin\u0103, o form\u0103 care este \u00een acela\u0219i tim con\u021binut \u0219i \u00een consecin\u021b\u0103 con\u021binut universal.\u201d \u201eNu ne-am m\u0103rginit la a defini forma etic\u0103 precum o form\u0103 universal\u0103, ceea ce ar fi rezultat \u00een tautologism; dar am definit-o ca pe o vrere de universal<\/em>, disting\u00e2nd astfel forma economic\u0103 care este simpl\u0103 vrere de individual… <\/em>Universalul a fost obiectul \u00eentregii noastre Filosofii a spiritului\u201d (36).<\/p>\n

(36) P. 275.<\/p>\n

\u201eCe este universalul? Dar este Spiritul, este Realitatea, at\u00e2t c\u00e2t este ea real\u0103, adic\u0103 fiind unitate a g\u00e2ndirii \u0219i a voin\u021bei.\u201d \u201e\u0218i individul moral, care vrea universalul, adic\u0103 ceea ce-l dep\u0103\u0219e\u0219te ca individ, se \u00eentoarce precizamente spre Spirit.\u201d \u201eCel mai umil act moral se reduce la aceast\u0103 voli\u021bie a Spiritului \u00een universal… Acest criterium al spiritului, al Progresului, al Realit\u0103\u021bii, este , \u00een con\u0219tiin\u021ba moral\u0103, m\u0103sura intim\u0103 a actelor noastre, cum el este fundamentul mai mult sau mai pu\u021bin clar exprimat al judec\u0103\u021bilor noastre morale… De aceea nimic nu este mai stupid dec\u00e2t antimoralismul, at\u00e2t de la mod\u0103 \u00een zilele noastre, aceast\u0103 ur\u00e2t\u0103 rezonan\u021b\u0103 a condi\u021biilor sociale nes\u0103n\u0103toare \u0219i a teoriilor unilaterale \u0219i r\u0103u \u00een\u021belese (marxism, nietzsceanism)\u201d (37).<\/p>\n

(37) Pp. 276, 277, 278.<\/p>\n

Economicul, eticul \u0219i Religia. – <\/em>Universalul, conceput ca spirit, libertate, crea\u021bie, progres continuu, \u0219i \u00een acela\u0219i timp ca suprem principiu etic, permite lui M. Croce s\u0103 reintroduc\u0103 \u00een etic\u0103 toate principiile mai mult sau mai pu\u021bin empirice pe care el le izgonise \u0219i, printre ele. Dumnezeu. Or, spiritul, astfel cum tocmai l-a definit, este un sort de alter ego <\/em>al lui Dumnezeu. El are foarte bine sentimentul acesta: \u201eoare aceast\u0103 afirma\u021bie c\u0103 actul moral este iubire \u0219i vrere a Spiritului \u00een universal este mai ales manifest\u0103 \u00een Etica religioas\u0103 \u0219i cre\u0219tin\u0103, \u00een Etica iubirii \u0219i a cercet\u0103rii anxioase a prezen\u021bei divine? Acesta este caracterul fundamental al Eticii religioase\u201d.<\/p>\n

\u201eNu este, pentru a spune astfel, adev\u0103r al Eticii… care s\u0103 nu se poat\u0103 exprima \u00een cuvinte pe care noi le-am \u00eenv\u0103\u021bat, fiind copii, de la religia tradi\u021bional\u0103 <\/em>\u0219i care ne vin spontan pe buze ca cele mai elevate, cele mai apropriate, cele mai frumoase… Dac\u0103 omul religios nu poate s\u0103 nu vad\u0103 \u00een filosof adversarul s\u0103u, s\u0103 vad\u0103 inamicul lui mortal, acesta, dimpotriv\u0103, vede \u00een cel\u0103lalt pe fratele s\u0103u mai mic, cel\u0103lalt eu al s\u0103u a\u0219a cum era el la un moment anterior. De aceea el se va sim\u021bi totdeauna legat printr-o afinitate mai str\u00e2ns\u0103 de o Etic\u0103 religioas\u0103 auster\u0103, zguduit\u0103 \u0219i tulburat\u0103 de viziuni dec\u00e2t o Etic\u0103 superficial ra\u0163ionalist\u0103<\/em>: nu este, \u00een fapt, dec\u00e2t o aparen\u021b\u0103 c\u0103 acesta este mai filosof dec\u00e2t cel\u0103lalt\u201d (38).<\/p>\n

(38) P. 279. (Sublinierile noastre<\/em>).<\/p>\n

Cum toate faptele realit\u0103\u021bii subiective sau obiective, cu care interfereaz\u0103 dorin\u021bele noastre, sunt valori (\u0219i aspectul valoare al lor este cel care le distinge de fenomenele fizice propriu-zise), utilul ar fi o form\u0103 a valorii \u0219i etica ar fi o alta. Utilul este valoarea unei ac\u021biuni \u00een care interesul individual predomin\u0103, \u0219i eticul este ac\u021biunea \u00een care interesul general predomin\u0103. Rezult\u0103 c\u0103 valoarea etic\u0103 este ca o condensare a valorii economice sau, \u00een al\u021bi termeni, c\u0103 valoarea este mai sus dec\u00e2t simpla utilitate economic\u0103. Aceast\u0103 superioritate, acest primat al eticului implic\u0103 pentru util datoria de a se c\u0103zni s\u0103 se eleveze la nivel moral. Am v\u0103zut c\u0103 etica nu acord\u0103 permisiune de a nu face <\/em>ci ea impune totdeauna datoria de a face, pentru c\u0103 nu exist\u0103 act al vie\u021bii pe care ea s\u0103 nu-l regleze \u0219i s\u0103 nu trebuiasc\u0103 s\u0103-l regleze. \u00centr-adev\u0103r, valoarea cea mai mare se impune valorii mai mici \u0219i o atrage. Dac\u0103 utilitatea este via\u021ba a\u0219a cum este, etica este via\u021ba a\u0219a cum ea ar trebui s\u0103 fie; etica prescrie normele pe care trebuie s\u0103 le urmeze utilul; ea arat\u0103 calea pe care utilul se poate eleva \u0219i poate deveni o valoare superioar\u0103; <\/em>prescriindu-i ce trebuie s\u0103 fac\u0103, eticul ajut\u0103 utilul s\u0103 evolueze, \u00eel \u00eempinge, \u00eel for\u021beaz\u0103 \u00eentr-un anume sort s\u0103 evalueze. <\/em>Eticul de ast\u0103zi trebuie s\u0103 fie utilul de m\u00e2ine \u0219i, prin urmare, scopul spre care tinde utilul de azi. La fel de bine, morala a fost conceput\u0103 ca \u0219tiin\u021b\u0103 a datoriilor, a normelor \u0219i a scopurilor. Care sunt normele \u0219i scopurile vie\u021bii, unde se g\u0103sesc cele mai pure, cele mai \u00eenalte? M. Croce, care este unul din spiritele cele mai clare \u0219i cele mai libere ale timpului nostru, f\u0103r\u0103 nicio sl\u0103biciune fa\u021b\u0103 de dogme \u0219i clericalism, le g\u0103se\u0219te cu toate acestea \u00een etica cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n

Chestiunea este de a \u0219ti \u00een ce m\u0103sur\u0103 etica poate ajuta \u0219i \u00eempinge utilul s\u0103 evolueze, s\u0103 fie ceea ce trebuie s\u0103 fie, sau mai degrab\u0103 \u2013 c\u0103ci aceasta ar fi mai exact \u2013 \u00een ce m\u0103sur\u0103 utilul este dispus s\u0103 evolueze spre etic, s\u0103 fie ceea ce trebuie s\u0103 fie? \u00cen fond, aceasta echivaleaz\u0103 cu a se \u00eentreba: \u00een ce m\u0103sur\u0103 \u0219i cum este posibil\u0103 etica, \u00een ce m\u0103sur\u0103 starea de fapt permite st\u0103rii de drept s\u0103 se realizeze? \u00cen acest sens noi admitem bine c\u0103 exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 \u00eentre util \u0219i etic\u0103. \u00cen fapt, etica este expresia aspira\u021biilor noastre care nu se pot realiza dec\u00e2t \u00een limitele pe care le impun condi\u021biile de fapt, care sunt exterioare \u0219i independente. C\u0103ci evolu\u021bia moral\u0103 a umanit\u0103\u021bii se face dup\u0103 exemplul evolu\u021biei formelor vie\u021bii. Aceasta a fost frumos determinat\u0103 \u00een structura intim\u0103 a celulei, a germenului \u0219i a embrionului, ea nu se efectueaz\u0103 dec\u00e2t \u00een condi\u021biile pe care i le ofer\u0103 milieul cosmic, care are puterea de a reduce formele ce nu-i corespund, \u0219i s\u0103 dea formelor vie\u021bii anumite caractere exterioare \u00een armonie cu condi\u021biile. La fel este de asemenea rolul condi\u021biilor economice, istorice \u0219i sociale, prin raport cu evolu\u021bia etic\u0103. Condi\u021biile de fapt care decid ceea ce este util decid \u00een ce m\u0103sur\u0103 etica poate incita evolu\u021bia utilului.<\/p>\n

Nu e mai pu\u021bin adev\u0103rat c\u0103 evolu\u021bia, at\u00e2t economic\u0103 c\u00e2t \u0219i moral\u0103, ca \u0219i cea a embrionului, este dirijat\u0103 din interior, adic\u0103, aici, prin aspira\u021biile profunde \u0219i infinite ale sufletului uman, condi\u021biile exteropare nef\u0103c\u00e2nd dec\u00e2t s\u0103 dea m\u0103sura \u00een care starea de fapt permite realizarea acestor aspira\u021bii \u0219i prin urmare de asemenea aceast\u0103 evolu\u021bie.<\/p>\n

Dac\u0103 noi suntem de acord cu M. Croce pentru a recunoa\u0219te c\u0103 \u201enimic nu este mai stupid dec\u00e2t antimoralismului at\u00e2t de la mod\u0103 \u00een zilele noastre\u201d, dar nu vom mai fi c\u00e2nd el afecteaz\u0103 un anume dispre\u021b pentru cei care \u201epretind s\u0103 regleze moralmente economia… \u0219i profetizeaz\u0103 o \u0219tiin\u021b\u0103 economic\u0103 moralizat\u0103\u201d. \u0218i nu suntem de acord pentru c\u0103, a\u0219a cum se vede, nu este el \u00eensu\u0219i de acord cu sine \u00eensu\u0219i \u0219i cu faptele. Se vorbe\u0219te ast\u0103zi, din ce \u00een ce mai mult, despre o economie dirijat\u0103<\/em>; \u0219i sociali\u0219tii nu pretind la nimic mai pu\u021bin dec\u00e2t s\u0103 dirijeze \u0219i, prin urmare, finalmente, s\u0103 moralizeze via\u021ba economic\u0103. Nu exist\u0103 deci dec\u00e2t diferen\u021ba \u00eentre util \u0219i etic, utilul tinde s\u0103 devin\u0103 etic \u00een m\u0103sura \u00een care condi\u021biile de fapt ale evolu\u021biei sociale, istorice \u0219i economice \u00eei permit; etica \u00eempinge utilul s\u0103 evolueze \u0219i condi\u021biile sociale \u0219i economice \u00eei opun anumite rezisten\u021be, care nu fac dec\u00e2t s\u0103 tempereze puseul interior exersat prin aspira\u021biile noastre. A ignora sau a neglija etica \u0219i rolul s\u0103u este ca \u0219i cum dac\u0103 s-ar face abstrac\u021bie de structura intim\u0103 a germenului de via\u021b\u0103 \u0219i de rolul s\u0103u, care este de a dirija dezvoltarea embrionului, atribuind acest rol condi\u021biilor mecanice fizico-chimice; aceasta \u00eenseamn\u0103 a postula \u00een lumea moral\u0103 determinismul fatalist, valabil cel mult \u00een lumea fizic\u0103.<\/p>\n

Iat\u0103 cum eticul ne \u00eempinge irezistibil spre religie, la care esteticul deja ne-a condus.<\/p>\n

(Din V\u00c9RIT\u00c9 ET R\u00c9V\u00c9LATION par D.RAGHICESCO, Paris, 1934, p. 379-392. Tr: George Anca)<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Etica este o estetic\u0103 a moravurilor \u0219i estetica o etic\u0103 a formelor \u0219i a mi\u0219c\u0103rilor. – Domeniul eticii este mai [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-18840","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18840","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18840"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18840\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18843,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18840\/revisions\/18843"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18840"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18840"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18840"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}