{"id":18913,"date":"2014-08-16T04:58:41","date_gmt":"2014-08-16T04:58:41","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18913"},"modified":"2014-08-16T04:58:41","modified_gmt":"2014-08-16T04:58:41","slug":"ben-todica-interviu-cu-scriitorului-ioan-miclau-gepianul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/08\/16\/ben-todica-interviu-cu-scriitorului-ioan-miclau-gepianul\/","title":{"rendered":"Ben Todic\u0103: Interviu cu scriitorului Ioan Micl\u0103u-Gepianul"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Ben Todic\u0103: De ce a\u0163i plecat din \u0163ar\u0103?<\/em><\/p>\n

\n

Ioan Micl\u0103u: Stimate d-le Ben Todic\u0103, bunul meu prieten, acum dup\u0103 aproape o jumate de via\u0163\u0103 tr\u0103it\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 nou\u0103, adoptiv\u0103, cum se spune, aceast\u0103 invita\u0163ie a dumitale la acest interviu \u00eemi aduce o mare pl\u0103cere; cum s-ar zice b\u0103n\u0103\u0163ene\u015fte, o invita\u0163ie \u201cla givan\u201d, dup\u0103 expresia poetului Petre Talianu \u015fi a confra\u0163ilor dumitale or\u0103vi\u0163eni.<\/p>\n

Eu, la o v\u00e2rsta septuagenar\u0103, ca to\u0163i cei asemenea mie, trecu\u0163i prin bune \u015fi rele, un asemenea dialog \u00eel g\u0103sesc binevenit. Ce-i drept, nu sunt omul care s\u0103 vorbesc mult prin acel fastuos\u00a0 egou al fiin\u0163ei umane, fiindc\u0103 \u00eentotdeauna am considerat\u00a0 faptele a fi m\u0103sura valorii unui caracter uman s\u0103n\u0103tos, dar a l\u0103sa urme \u015fi sfat celor tineri, din \u0163ar\u0103 sau str\u0103in\u0103tate, este chiar o obliga\u0163ie a p\u0103rin\u0163ilor, a celor trecu\u0163i prin via\u0163\u0103, de aceea, apreciez mult ideea acestui interviu. Dumneata, drag\u0103 Benule, fiind \u00een aceea\u015fi c\u0103ma\u015f\u0103 a sor\u0163ii ca \u015fi mine, vei \u00een\u0163elege exact ceea ce spun; deci, referitor la \u00eentrebarea dumitale: Eu nu am plecat din \u0163ar\u0103 fiindc\u0103 nu mi-am iubit neamul \u015fi cultura, limba \u015fi credin\u0163a noastr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Altele erau pe acea vreme condi\u0163iile unei emigr\u0103ri, \u015fi altele sunt azi. Doar visele noastre omene\u015fti pentru o libertate \u015fi o via\u0163\u0103 omeneasc\u0103 sunt \u015fi azi acelea\u015fi. Am publicat recent cartea mea \u201cPe drumurile artei\u201d<\/em>, pe care o consider o adev\u0103rat\u0103 autobiografie, iar cine va citi aceast\u0103 carte va \u00een\u0163elege c\u0103 eu trebuia s\u0103-mi urmez ceea ce mi-a fost dat de bunul Dumnezeu. Nu chiar neaparat lipsa unei buc\u0103\u0163i de p\u00e2ine, m-a f\u0103cut s\u0103-mi iau lumea-n cap, ci grija \u015fi frica de viitorul copiilor mei, sub un sistem politic tot mai presant, mai neomenos, comunismul dovedindu-se pe parcurs forma cea mai crunt\u0103 de exploatare posibil\u0103. Dar, a emigra atunci, \u00een acea vreme a anilor 1979-80, era un adev\u0103rat joc cu moartea, la fiecare r\u0103scruce de drum, p\u0103dure sau r\u00e2u de trecere te putea a\u015ftepta un glon\u0163.<\/p>\n

Cu mine a fost cu siguran\u0163\u0103 \u00cengerul cel bun al sufletului meu, care m-a purtat pe c\u0103ile salv\u0103rii, ajung\u00e2nd cu bine, \u00een aceast\u0103 minunat\u0103 \u015fi primitoare \u0163ar\u0103, Australia. Cum trebuie apoi s\u0103 se comporte un om care ajunge s\u0103-\u015fi lase familia, rudeniile, prietenii, \u00eentr-un cuv\u00e2nt \u0163ara, este \u00eens\u0103\u015fi istoria str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii, a emigrantului plecat de dorul libert\u0103\u0163ii sale \u015fi al familiei? Cu mult\u0103, foarte mult\u0103 responsabilitate.<\/p>\n

\n

B.T.: Care a fost obstacolul cel mare pe care l-a\u0163i \u00eenfruntat ca emigrant, la \u00eenceput \u015fi dup\u0103 aceea? Ce a fost cel mai greu?<\/em><\/p>\n

\n

I.M.: Am zis \u015fi am recunoscut de multe ori, \u015fi la alte interviuri date c\u0103ci, obstacolele unui emigrant din vremea mea, nu erau numai unul sau dou\u0103, erau nenum\u0103rate.\u00a0 Primul \u015fi cel mai greu de suportat era acela c\u0103 de acolo de unde ai plecat, deci de acas\u0103, de-acolo erai imediat\u00a0 catalogat de cei cu catalogarea direct un tr\u0103d\u0103tor, un aventurier aiurea, care murd\u0103re\u015fte prestigiul regimului \u015fi al partidului comunist. O \u00eentreag\u0103 batjocur\u0103 pus\u0103 pe capul meu \u015fi al familiei mele, ca s\u0103 fiu discreditat fa\u0163\u0103 de oameni. Din anii 1979 c\u00e2nd am ie\u015fit din \u0163ar\u0103, trimis de fabrica Alfa la care lucram, pentru a repara mobilierul reclamat de o firma vest-german\u0103, \u015fi de aici refugiat \u00een lag\u0103rul din Viena, \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1989, a fost timp suficient de f\u0103cut praf \u015fi nimica, du\u015fman al clasei muncitoare. \u00a0Nu? Eu, un fost utecist \u015fi comunist, mare ru\u015fine! Ei, \u015fi acum \u00eencep obstacolele cele f\u0103r\u0103 de num\u0103r, fiindc\u0103 odat\u0103 emigrat, ne constr\u00e2ngea lipsa de comunicare \u00een limba englez\u0103, lipsa de bani \u015fi c\u0103utarea unui loc de munc\u0103, apropierea de comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 unde s\u0103-\u0163i g\u0103se\u015fti un prieten, un sf\u0103tuitor de cum s\u0103-\u0163i porne\u015fti \u015fi tu noua via\u0163\u0103. C\u00e2nd mi-amintesc \u00a0c\u0103-mi veni \u015fi familia, trei copii \u015fi nevasta, vorba ardeleanului: \u201cNo amu ce-i de f\u0103cut?\u201d La Dumnezeu mi-a fost n\u0103dejdea \u00eentotdeauna. Nu m\u0103 b\u0103team cu c\u0103r\u0103mida \u00een piept de mare religios, dar Duhul credin\u0163ei mele \u015ftie nop\u0163ile albe \u015fi nedormite rug\u00e2ndu-m\u0103 Dumnezeului cel drept, pentru ajutor, s\u0103n\u0103tate \u015fi luminarea min\u0163ii mele. Drag\u0103 Benule, tu \u015ftii, astea nu-s palavre, nici vorbe goale c\u0103ci le-ai cunoscut \u015fi dumitale la vremea aceea.<\/p>\n

Situa\u0163ia a fost a\u015fa s\u0103 fiu angajat la O\u0163el\u0103riile Port Kemblei de l\u00e2ng\u0103 orasul Wollongong. Acest ora\u015f este la o bun\u0103 distan\u0163\u0103 \u015fi de Sydney, dar \u015fi de Melbourne, ora\u015fe metropole, unde comunit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti erau mai dense, cu asocia\u0163ii \u015fi societ\u0103\u0163i de mult existente. Nu le aveam direct la \u00eendem\u00e2n\u0103 deocamdat\u0103, fapt ce mi-ar fi fost folositor, zic, dar nu am nici a m\u0103 pl\u00e2nge c\u0103ci pe undeva eram mai dep\u0103rtat de g\u00e2lcevuri, ce deseori m\u0103cinau convie\u0163uirile acestora. Adev\u0103rul era c\u0103 la \u00eenceput m\u0103 sim\u0163eam c\u0103 un pustnic singuratic, dar speran\u0163a \u00een Dumnezeu, dorin\u0163a de realizare \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 frumoas\u0103 \u015fi primitoare, \u00eemi \u00eent\u0103rea convingerea c\u0103 am s\u0103 \u00eenving toate obstacolele, muncind a\u015fa cum am muncit \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, alt\u0103 cale nu exista. \u0162\u0103rile occidentale ne primeau spre a muncii, \u015ftiam asta, nu ne dorea s\u0103 ne vad\u0103 plimb\u00e2ndu-ne pe str\u0103zi, f\u0103c\u00e2nd lucruri nepl\u0103cute. Cine a \u00een\u0163eles asta, s-a realizat, iar cine nu, \u015fi-a ales fiecare calea vie\u0163ii pe care \u015fi-o tr\u0103ie\u015fte. Vorba proverbului, \u201ccine ce-\u015fi caut\u0103, aia g\u0103se\u015fte\u201d.<\/p>\n

Nu am nesocotit eventualul sprijin al Ambasadei din Canberra \u015fi Consulatelor rom\u00e2ne\u015fti din zon\u0103. M-au \u00eencurajat ulterior \u00een \u00eent\u0103rirea speran\u0163elor mele de ridicare literar\u0103, dar asta numai dup\u0103 anii 1989, c\u00e2nd se d\u0103r\u00e2mase \u00a0sistemul comunist, \u015fi numai dup\u0103 ce eforturile mele proprii m\u0103 aduser\u0103 \u00een pragul editurilor \u015fi al public\u0103rii unora din c\u0103r\u0163ile mele. Mi s-au d\u0103ruit \u015fi c\u0103r\u0163i de literatur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, fapt ce m-a bucurat la vremea respectiv\u0103.<\/p>\n

Dar cel mai greu \u015fi mai dureros sentiment te \u00eencearc\u0103 atunci c\u00e2nd cel de-un Neam cu tine, \u015fi asta am sim\u0163it uneori, te rupe \u015fi te coase f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftii, f\u0103r\u0103 s\u0103 te mai po\u0163i motiva. Dar, aveam un dar al meu de-a fi, \u00eentotdeauna \u00eemi ziceam un proverb, o glum\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u015fi trimi\u0163\u00e2nd totul la judecata lui Dumnezeu, \u00eemi lini\u015fteam sufletul. \u015ei probabil c\u0103 erau destule ocazii de reu\u015fisem s\u0103 adun o \u00eentreag\u0103 carte de ziceri \u015fi proverbe sub titlul Cuvinte de Minte<\/em>, \u00eencheiat\u0103 prin anii 2012.<\/p>\n

\n

B.T.: Ce sim\u0163i\u0163i pentru Rom\u00e2nia, acum \u015fi de-a lungul anilor?<\/em><\/p>\n

\n

I.M.: \u00centrebare cu inima! Pentru aceast\u0103 Rom\u00e2nie tainic\u0103, am sim\u0163it \u00eentotdeauna iubire \u015fi respect, fiindc\u0103 este Neamul meu din care m\u0103 trag, \u015fi a\u015fa voi sim\u0163i mereu. Oriunde\u00a0 te-ai duce \u00een lume \u015fi azi, e\u015fti \u00eentrebat de unde e\u015fti, adic\u0103 ce na\u0163ionalitate ai? Deci e vorba de identitatea ta. Dac\u0103 te-ai n\u0103scut rom\u00e2n, rom\u00e2n r\u0103mii \u00een vecii vecilor \u00een aceast\u0103 globalizare a Terrei, ori pe unde ne-ar duce pa\u015fii vie\u0163ii noastre. Cu crea\u0163ia lui Dumnezeu nu avem cum ne juca, nici ascunde, nici min\u0163i; dac\u0103 te consideri bine\u00een\u0163eles, om integru. Am fost \u00eentotdeauna m\u00e2ndru de Limba \u015fi Cultura Rom\u00e2neasc\u0103, de simplitatea \u015fi naivitatea poporului acesta, fiindc\u0103 este oglinda \u00een care m\u0103 privesc \u015fi m\u0103 recunosc.<\/p>\n

\n

B.T.: Ce face\u0163i sau a\u0163i f\u0103cut pentru Rom\u00e2nia (\u00een Rom\u00e2nia \u015fi-n str\u0103in\u0103tate), pentru schimbarea imaginii)?<\/em><\/p>\n

\n

I.M.: Drag\u0103 Benule, \u00eentrebarea aceasta parc\u0103 \u00eemi aduce m\u00e2ng\u00e2iere, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t este una de anvergur\u0103. \u00cen cei peste treizeci \u015fi trei de ani tr\u0103ind aici, ani \u00een care am fost apropia\u0163i, prieteni, din multele noastre convorbiri, fie \u015fi telefonice, fie fa\u0163\u0103 c\u0103tre fa\u0163\u0103, fie la Emisiunile Postului de Radio Rom\u00e2nesc\u00a0 3zzz-Melbourne, al c\u0103rui director \u015fi crainic e\u015fti, cred c\u0103 azi am avea c\u00e2teva interviuri sau c\u0103r\u0163i de scris. Timp de 10 ani c\u00e2t am scos revista de art\u0103 \u015fi cultur\u0103 \u201cIosif Vulcan\u201d , alt \u00a0timp \u00een care am adunat \u015fi investit \u00een constituirea Bibliotecii rom\u00e2ne\u015fti \u201cMihai Eminescu\u201d din Cringila, a c\u0103r\u0163ilor mele scrise \u015fi publicate, aceasta am f\u0103cut, s\u0103 redau imaginea cea adev\u0103rat\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00een lumea liber\u0103 \u00een care tr\u0103iam, \u015fi tr\u0103im. Am fost \u00een acela\u015fi timp recunosc\u0103tor \u015fi voi fi \u00eentotdeauna acestei bune Mame Adoptive Australia care m-a primit la vreme de necaz. \u00cen Rom\u00e2nia am fost acela\u015fi om de bun caracter, uneori prost de bun, dar acolo am crescut, \u00eenv\u0103\u0163at, acolo am \u015ftiut rostul muncii, credeam \u00een cinstea \u015fi onestitatea omului din popor, fiindc\u0103 oameni simpli mi-au fost \u015fi p\u0103rin\u0163ii, de la ei am cred acest sim\u0163 al moralei \u015fi respectului pentru cel de l\u00e2ng\u0103 mine. Cu toate aceste bune \u015fi omene\u015fti calit\u0103\u0163i am emigrat, c\u0103ci eram om matur la acea vreme. R\u0103zbunarea \u015fi invidia \u015ftiam c\u0103 nu-mi pot folosi la nimic, ca atare pot spune ca \u00eei iubeam \u015fi pe cei care m\u0103 nesocoteau de multe ori. Le c\u0103utam prietenia, cu sinceritate, nu cu lingu\u015feal\u0103. \u015ei unde nu reu\u015feam, \u00a0rugam pe Dumnezeu s\u0103 m\u0103 lumineze cu \u00een\u0163elepciune.<\/p>\n

A\u015fa mi-a fost via\u0163a \u015fi-mi va fi \u015fi de-acu \u00eenainte. \u00cen via\u0163a comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti am fost \u015fi eu implicat at\u00e2t c\u00e2t posibilit\u0103\u0163ile \u015fi timpul mi-au permis, fiindc\u0103 aveam \u015fi o familie de \u00eentre\u0163inut \u015fi crescut, iar de certuri \u015fi insulte m-am ferit ca de foc, pentru c\u0103 acestea umbresc \u00a0numai prestigiul \u015fi imaginea noastr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Am scris multe lucr\u0103ri prin care elogiam bunul caracter al emigrantului rom\u00e2n, aprecierile l\u0103udabile ale guvernelor \u0163\u0103rilor unde comunit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti muncesc \u015fi tr\u0103iesc. \u00cemi amintesc \u015fi acum de anii 2011, c\u00e2nd am fost invitat la s\u0103rb\u0103toarea Zilei Australiei, aici \u00een ora\u015ful Wollongong, \u015fi \u00a0desemnat \u00a0a vorbi \u015fi eu la aceast\u0103 festivitate. Mi-a \u00eenflorit inima de bucurie \u015fi de cet\u0103\u0163ean australian, dar \u015fi de rom\u00e2n care-mi cinsteam originea rom\u00e2neasc\u0103. \u00a0Ziarul Mercury, publica\u0163ia municipiului, In the Weekender <\/em>din 29 septembrie, 2001, \u00eemi prezenta activitatea literar\u0103 \u015fi comunitar\u0103 pe o \u00eentreag\u0103 pagin\u0103 A3, inclusiv poza, numindu-m\u0103 \u201cThe Illawarra Muse\u201d. Pentru Rom\u00e2nia am scos din suflet \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 cele mai iubite versuri: Mi-e dor de sat, Dragi copii din Rom\u00e2nia, Ardealul, \u015fi multe de tot, c\u0103r\u0163ile mele majoritatea \u00een Rom\u00e2nia\u00a0 le-am publicat. Pe cheltuial\u0103 propie, bucuros c\u0103 o editur\u0103 privat\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00ee\u015fi va realiza un mic venit, muncind la publicarea c\u0103r\u0163ilor rom\u00e2nilor din str\u0103in\u0103tate. Pentru meritul enorm adus comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti australiene de \u00eens\u0103\u015fi intervietorul meu de acum d-l Benoni, cu cea mai mare pl\u0103cere \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 am trimis pe la anii 2010 acea nominalizare c\u0103tre National Australia Day Council, care a fost recunoscut\u0103 \u015fi acceptat\u0103 pentru Award.\u00a0 Bun\u0103 \u015fi cre\u015ftineasc\u0103 rela\u0163ie am avut la Biserica \u201cSf. Ioan Botez\u0103torul\u201d, preot paroh Ioan Vasile Prundu\u015f, care nu ne uit\u0103 de Sf\u00e2nta Boboteaz\u0103 a veni s\u0103 ne sfin\u0163easc\u0103 familia \u015fi casa, gr\u0103dina \u015fi pomii fructiferi. Anul 2006 este anul c\u00e2nd mi-am prezentat la Sydney, cartea mea \u201cPoezii alese\u201d, \u00een prezen\u0163a unui mare num\u0103r de rom\u00e2ni aduna\u0163i la Consulatul General Rom\u00e2n, pe vremea aceea Consul General fiind \u00a0d-l Ovidiu Grecea. \u00cen anii 2001 am\u00a0 fost\u00a0 \u00een vizit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, s\u0103-mi vizitez p\u0103rin\u0163ii \u015fi rudeniile din satul natal Gepiu. S-a instituit atunci la Biserica din sat o zi special\u0103 de rug\u0103ciune pentru holdele \u015fi recoltele s\u0103tenilor, ziua de 17 iunie, 2001, care a r\u0103mas calendaristic\u0103 pentru locuitori satului. Mult\u0103 bucurie am sim\u0163it atunci la Sf\u00e2nta Biseric\u0103 din sat, mai ales c\u0103 a avut loc \u015fi Taina Sf\u00e2ntului Maslu, cu participarea a 10 preo\u0163i din localit\u0103\u0163ile vecine. Aceast\u0103 bucurie am adus-o cu mine \u00een Australia, fiindu-mi \u015fi azi, zi de amintire. Cu acea ocazie am vizitat localitatea Holod, locul unde la 31 martie, 1841 se n\u0103\u015ftea Iosif Vulcan. Am rev\u0103zut\u00a0\u015ecoala General\u0103 (azi Gimnazial\u0103) din satul natal Gepiu, unde \u00eenv\u0103\u0163asem a scrie \u015fi a citi rom\u00e2ne\u015fte. Am l\u0103crimat privind geamurile dinspre curtea \u00een care ne jucam\u00a0 noi copiii oina, geamuri pe care le-am construit eu pe vremea c\u00e2nd directorul \u015ecolii era profesorul Pantea Toma, iar eu terminasem \u015ecoala de Meserii la Beiu\u015f.<\/p>\n

Aici \u00een Australia eram membru la distinse societ\u0103\u0163i literare din Sydney \u015fi Wollongong, dar \u015fi contributor la emisiunile posturilor de radio rom\u00e2ne\u015fti din Melbourne.<\/p>\n

La pensionarea mea Societatea Literar\u0103 South Coast Writer\u2019Centre-Wollongong mi-a acordat calitatea de Membru pe via\u0163\u0103 (Life Member), iar acum, \u00een acest an 2014, prin recuno\u015ftin\u0163a concet\u0103\u0163enilor mei din satul natal, numit Cet\u0103\u0163ean de Onoare al comunei Gepiu-Bihor.<\/p>\n

Frace Benule, am satisfac\u0163ia sufleteasc\u0103 acum la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, a m\u0103 \u015fti demn de originea mea rom\u00e2n\u0103, prin tot ceea ce am f\u0103cut \u015fi muncit \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Australia.<\/p>\n

\n

B.T.: Dac\u0103 a\u0163i avea mul\u0163i bani, cum a\u0163i ajuta Rom\u00e2nia?<\/em><\/p>\n

\n

I.M.: Da, asta mi se pare cea mai interesant\u0103 \u00eentrebare! Drag\u0103 Benule, dac\u0103 a\u015f avea mul\u0163i bani, a\u015f sta s\u0103-mi fac o socoteal\u0103; bazat pe ce v\u0103d azi, acum dup\u0103 anii 1989 \u00eencoace, c\u00e2nd perceperea ideii de capitalism a fost gre\u015fit \u00een\u0163eleas\u0103 \u015fi gre\u015fit interpretat\u0103, eu nu bani le-a\u015f trimite, c\u0103-i toac\u0103 pe ce nu-\u0163i vine a crede, ori se fur\u0103, ci le-a\u015f investi de aici direct \u00een mijloace de munc\u0103, cu care s\u0103-\u015fi produc\u0103 bani cu o continu\u0103 investi\u0163ie de viitor. Asta ar fi sus\u0163in\u0103tor. \u00a0S\u0103 nu se obi\u015fnuiasc\u0103 omul zilei cu pozi\u0163ia plebeului din vremile Romei antice. \u015ei nici guvernatorii zilei a da mese gratuite p\u00e2n\u0103 ce doar devin guvernan\u0163i! S\u0103 nu uit\u0103m \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura hristic\u0103 ce zice: Cu sudoarea frun\u0163ii tale s\u0103-\u015fi c\u00e2\u015ftigi p\u00e2inea cea de toate zilele. \u015ei asta valabil de la opinc\u00e2 p\u00e2n\u0103 la vl\u0103dic\u0103.<\/p>\n

\n

B.T.: Neav\u00e2nd mul\u0163i bani ce face\u0163i pentru Rom\u00e2nia?<\/em><\/p>\n

\n

I.M.: Neav\u00e2nd mul\u0163i bani, m\u0103 simt ca acel om s\u0103rac dar care a primit pe Dumnezeu \u015fi pe Sf\u00e2ntul Petru la masa sa, cu pu\u0163in, dar cu mult\u0103 iubire \u015fi credin\u0163\u0103. Din pu\u0163inul ce am, iat\u0103 am trimis \u015fi trimit c\u00e2te ceva, un pachet, dou\u0103 de haine pentru iarn\u0103, \u00a0donez c\u00e2\u0163iva lei parohiei bisericii din satul natal care m\u0103 recunoa\u015fte \u015fi apreciaz\u0103, cump\u0103r o carte, dou\u0103 din Rom\u00e2nia, d\u0103ruiesc din c\u0103r\u0163ile mele, \u015fi ce cred c\u0103 este mai valoros, m\u0103 str\u0103duiesc \u00a0s\u0103 fiu un rom\u00e2n adev\u0103rat prin purtarea mea \u00een str\u0103in\u0103tate pentru a crea o frumoas\u0103 imagine \u00a0Rom\u00e2niei.\u00a0 Pare-se c\u0103 aceasta valoreaz\u0103 mai mult ca banii.<\/p>\n

\n

B.T.: Crede\u0163i c\u0103 rom\u00e2nul emigrant dup\u0103 \u201989 simte diferit pentru Rom\u00e2nia?<\/em><\/p>\n

\n

I.M.: Bun\u0103 \u00eentrebarea! Fiin\u0163a uman\u0103 o v\u0103d a\u015fa de c\u00e2nd a creat-o ziditorul Dumnezeu. A evoluat prin inven\u0163iile tehnologice, \u015fi-a cizelat \u015fi via\u0163a, dar cu sufletul \u00eenc\u0103 mai are mult de cizelat. Vreau s\u0103 spun c\u0103 indiferent de sistemele sociale subiective \u015fi schimb\u0103toare, omul, genera\u0163iile, fiin\u0163eaz\u0103 prin acelea\u015fi legi ale fiin\u0163ei, adic\u0103 dornice de libertate, de asigurarea unor condi\u0163ii existen\u0163iale potrivite, de o fericire pentru familia propie, siguran\u0163a vetrei geografice \u00een care exist\u0103, \u015f.a.m.d. Emigr\u0103rile acestea \u00eens\u0103 depind mult de sistemele sociale ale vremii, cum zic, care pot favoriza sau nefavoriza pe un emigrant. \u015ei ca s\u0103 revin la \u00eentrebarea dumitale, emigra\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 de dup\u0103 1989, s-a u\u015furat fantastic. Cine vrea \u015fi unde vrea. \u015ei de data aceasta, \u00een general observ, rom\u00e2nii pleca\u0163i simt drag \u015fi dor de Rom\u00e2nia, de cei dragi l\u0103sa\u0163i acas\u0103. Unii pleac\u0103 temporar \u015fi se re\u00eentorc, al\u0163ii se stabilesc \u00een alte \u0163\u0103ri definitiv, dar tot nu-\u015fi uit\u0103 \u0163ara \u015fi locurile natale, prin modul \u00een care \u00ee\u015fi tr\u0103iesc zilele vie\u0163ii. Trimit acas\u0103 diferite ajutoare, bani, haine, medicamente, viziteaz\u0103 Rom\u00e2nia, \u015f.a.m.d. \u00a0Dar, \u00a0plec\u00e2nd din \u0163ara ta \u00eencepe \u015fi marea epopee a emigra\u0163iei \u015fi emigran\u0163ilor. Nici \u0163\u0103rile spre care se emigreaz\u0103 nu sunt f\u0103r\u0103 de lipsuri \u015fi greut\u0103\u0163i, au cum se zice \u015fi ele acel procent al \u015fomajului \u00een cre\u015ftere, \u015fi atunci \u00eencep pentru emigrant fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile de tot felul. Greu de g\u0103sit loc de munc\u0103, visul banilor \u015fi al \u00eembog\u0103\u0163irii prin str\u0103in\u0103tate \u00eencepe a se spulbera. A\u015fadar, aceast\u0103 u\u015furin\u0163\u0103 de a pleca, cine vrea \u015fi unde vrea, nu ar fi neaparat una\u00a0 ce-ar \u0163ine de liberalizare \u015fi democra\u0163ie. Acestea sunt no\u0163iuni filosofice. Omul trebuie s\u0103 \u015ftie ce vrea de la via\u0163\u0103, s\u0103 aib\u0103 ochii deschi\u015fi a privi \u00een jurul s\u0103u, altfel e mai bine s\u0103 stea acas\u0103. Opinia mea.<\/p>\n

\n

B.T.: Despre atitudinea pentru limb\u0103?<\/em><\/p>\n

\n

I.M.: Ei, aci intr\u0103m la r\u0103d\u0103cina identit\u0103\u0163ii de Neam. C\u00e2t Limba Rom\u00e2neasc\u0103 exist\u0103, exist\u0103 \u015fi Neamul acesta al nostru. Ca emigrant eu am mai fost favorizat \u015fi de aceea c\u0103 nevast\u0103-mea fiind tot rom\u00e2nc\u0103, ba chiar n\u0103scu\u0163i \u015fi crescu\u0163i \u00een aceea\u015fi comun\u0103, aici continuar\u0103m\u00a0 a vorbi rom\u00e2ne\u015fte \u00een familie, fapt ce a devenit o continuitate p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi. Scrierile mele, c\u0103r\u0163ile mele \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103 au ap\u0103rut, reu\u015find a ne p\u0103stra limba noastr\u0103 \u015fi mai ales acea limb\u0103 literar\u0103 prin care nu se deosebea deloc c\u0103 nu am tr\u0103i \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen familiile \u00een care partenerii sunt de na\u0163ionalit\u0103\u0163i diferite, \u015fi m\u0103 refer la fiicele mele c\u0103s\u0103torite astfel, limba englez\u0103 este o necesitate direct\u0103, altfel n-au cum s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 \u00een familiile lor. Acoperirea acestor situa\u0163ii \u0163in de acea Iubire d\u0103ruit\u0103 de Dumnezeu \u015fi Duhul S\u0103u Sf\u00e2nt tuturor oamenilor, din \u00eenceputuri, \u015fi, mai pu\u0163in \u00een\u0163eleg eu teama filosofiilor \u015fi doctrinelor c\u0103 s-ar pierde ceva; nimic nu se pierde din Crea\u0163ia Divin\u0103 a Creatorului\u00a0 lumii. Oamenii sunt oameni peste tot. R\u0103m\u00e2ne doar s\u0103 mai \u00eenv\u0103\u0163\u0103m limba Sufletului, care este aceea\u015fi\u00a0 \u00een toate fiin\u0163ele omene\u015fti. Limba Rom\u00e2neasc\u0103 este fiin\u0163a noastr\u0103, iubirea noastr\u0103 pe care \u00a0o extindem \u00eenspre acea iubire dumnezeiasc\u0103 prin care exist\u0103m! Zicea Al. Vlahu\u0163\u0103 \u00eentr-un proverb de duh \u015fi inspira\u0163ie c\u0103, \u201cNu se \u00eempu\u0163ineaz\u0103 cu nimic soarele dac\u0103 \u00eenc\u0103lze\u015fte \u015fi pe cel de l\u00e2ng\u0103 mine!\u201d Acest Soare, simbolic, ar fi tocmai iubirea \u00eentre oameni, indiferent de ce Neam suntem, c\u0103ci un Duh comun ne-a fost izvorul Facerii. Cerul \u015fi P\u0103m\u00e2ntul.<\/strong><\/p>\n

\n

B.T.: Dac\u0103 ave\u0163i vreo \u00eentrebare sau un sfat, ascult\u0103m cu pl\u0103cere.<\/em><\/p>\n

\n

I.M.: Drag\u0103 Benule, eu a\u015f \u00eencheia vorba de azi cu un proverb care mi se pare mie valabil oriunde \u00een lume, \u015fi oric\u0103rui nivel \u015fi rang social. Iat\u0103-l: \u201dArhitec\u0163ii \u015fi constructorii \u00eent\u00e2i ridic\u0103 scheletul unei cl\u0103diri, apoi preg\u0103tesc ornamenta\u0163iile dorite. La fel \u015fi despre oameni: mai \u00eent\u00e2i s\u0103 li se asigure \u00een\u0103l\u0163area moralei, apoi s\u0103 li se dea func\u0163ii sociale\u201d. (Cuvinte de Minte, Ioan Micl\u0103u, Edit. Cuget Rom\u00e2nesc, 2012, pag.11)<\/em><\/p>\n

\n

B.T.: Mul\u0163umim domnului IOAN MICL\u0102U-GEPIANUL<\/em><\/p>\n

CET\u0102\u0162EAN DE ONOARE AL COMUNEI GEPIU-BIHOR pentru c\u0103 ne-a onorat cu r\u0103spunsurile fr\u0103\u0163iei sale.<\/em><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ben Todic\u0103: De ce a\u0163i plecat din \u0163ar\u0103? Ioan Micl\u0103u: Stimate d-le Ben Todic\u0103, bunul meu prieten, acum dup\u0103 aproape [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-18913","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18913","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18913"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18913\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18916,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18913\/revisions\/18916"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18913"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18913"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18913"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}