{"id":18996,"date":"2014-08-22T16:00:34","date_gmt":"2014-08-22T16:00:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=18996"},"modified":"2014-08-22T16:00:34","modified_gmt":"2014-08-22T16:00:34","slug":"luna-aceasta-maica-benedicta-ar-fi-implinit-96-de-ani-toata-sminteala-aceasta-a-tineretului-este-o-iluzie-a-libertatii%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/08\/22\/luna-aceasta-maica-benedicta-ar-fi-implinit-96-de-ani-toata-sminteala-aceasta-a-tineretului-este-o-iluzie-a-libertatii%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Luna aceasta, Maica Benedicta ar fi \u00eemplinit 96 de ani: ,,Toat\u0103 sminteala aceasta a tineretului este o iluzie a libert\u0103\u0163ii\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Zoe Dumitrescu Bu\u015fulenga, (20 aug. 1920, Bucure\u0219ti \u2013 5 mai 2006, M\u0103n\u0103stirea V\u0103ratec, Neam\u021b)<\/p>\n

\n

Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga<\/strong>, distinsa Doamn\u0103 a sufletului cucernic \u015fi a duhului prielnic, ne-a primit, la V\u0103ratec, \u00eentr-o duminic\u0103, dup\u0103-amiaz\u0103, \u00een casa M\u0103icu\u0163ei Fr\u0103sinica, unde se primene\u015fte rostirea \u015fi se perind\u0103 ve\u015fnicia. Sub privegherea Domniei Sale, V\u0103ratecul, Filiorul \u015fi P\u0103durea de Argint \u00ee\u015fi pleac\u0103 ramurile \u00eentru \u00eenve\u015fm\u00e2ntarea Verbului jertfitor. S\u0103raci la sosire, dar, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i\u0163i, la plecare, ferici\u0163i am fost cei care am avut privilegiul de a asculta o m\u0103rturisire ziditoare.
\n– De ce tinerii refuz\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 despre Dumnezeu \u015fi biseric\u0103?
\nZoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga: \u00centrebarea mi se pare prea general\u0103. Eu nu cred, sau nu vreau s\u0103 cred, c\u0103 to\u0163i tinerii refuz\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 despre Dumnezeu \u015fi despre biseric\u0103. Dar cei care nu vor s\u0103 discute despre Dumnezeu \u015fi despre biseric\u0103 au ni\u015fte justific\u0103ri, probabil, din punctul lor de vedere. S\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 ace\u015fti tineri au tr\u0103it o parte din via\u0163a lor sub un regim ateist, c\u0103, \u00een comunism, filosofia care se impunea era marxismul, materialismul dialectic \u015fi istoric, care f\u0103cea abstrac\u0163ie de Dumnezeu, contesta existen\u0163a lui Dumnezeu, materia se n\u0103\u015ftea ea prin ea \u00eens\u0103\u015fi. Nimic nu ne lega de nimic, nu ne obliga la nimic.<\/p>\n

Biserica a fost \u00eentr-un fel \u00eendep\u0103rtat\u0103 prin amenin\u0163\u0103rile fa\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163i, care erau \u00een diverse slujbe. Dac\u0103 tata avea o func\u0163ie \u00een securitate sau mai \u015ftiu eu pe unde, \u015fi chiar nu numai acolo, dac\u0103 era chiar profesor \u015fi se temea s\u0103 nu fie v\u0103zut c\u0103 se duce la biseric\u0103 sau se temea s\u0103 afirme c\u0103-L cunoa\u015fte pe Dumnezeu sau c\u0103 dore\u015fte s\u0103-L cunoasc\u0103 pe Dumnezeu, atunci, sigur, copilul nu comunica, \u00een acest sens, cu p\u0103rin\u0163ii. P\u0103rin\u0163ii se ab\u0163ineau s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een fa\u0163a copiilor despre Dumnezeu, chiar dac\u0103 ei erau credincio\u015fi.
\nAm v\u0103zut astfel de cazuri. Pentru c\u0103, se \u015ftie, copilul este cel mai sincer \u015fi dac\u0103 se duceau la \u015fcoal\u0103 \u015fi aveau cumva o profesoar\u0103 sau un profesor, un institutor sau o institutoare atee \u015fi copilul se sc\u0103pa: \u201dTata s-a dus la biseric\u0103 sau mama mi-a f\u0103cut cruce sau \u015fi-a f\u0103cut rug\u0103ciunea.\u201d<\/p>\n

Dac\u0103 era \u015fi, fereasc\u0103 Dumnezeu!, turn\u0103toare persoana, atunci, imediat, p\u0103rin\u0163ii erau sanc\u0163iona\u0163i. De aceea se fereau s\u0103 vorbeasc\u0103 despre Dumnezeu \u00een fa\u0163a copiilor. Se zice c\u0103, \u00een general, copilul este cel care e mai u\u015for tras de limb\u0103. C\u00e2nd germanii au invadat o parte din Fran\u0163a \u015fi din Belgia, \u00een \u201941, \u015fi voiau s\u0103 afle unde sunt ascun\u015fi cei din maquis, rezisten\u0163ii, \u00eentrebau pe copii \u015fi copiii, ne\u015ftiuturi, mai spuneau: \u201dTata e \u00een cutare loc\u2026\u201d Deci, eu \u00eencerc s\u0103 aduc aceast\u0103 justificare: c\u0103 n-au avut educa\u0163ie religioas\u0103, acas\u0103, copiii, din pricina temerii p\u0103rin\u0163ilor de sanc\u0163iunile pe care le putea impune regimul asupra lor.
\nPe de alt\u0103 parte, m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103, \u00eentr-un anume fel, ast\u0103zi este o mod\u0103. S\u0103 m\u0103 ierta\u0163i c\u0103 spun asta; o opinie cu totul personal\u0103. Este o mod\u0103 venit\u0103 din Occident. Suntem un stat secularizat. Biserica e desp\u0103r\u0163it\u0103 de stat, nu ne intereseaz\u0103. Statul nu este interesat de biseric\u0103, biserica n-are dec\u00e2t s\u0103 se descurce singur\u0103. Fran\u0163a e demult secularizat\u0103. Dup\u0103 Revolu\u0163ia Francez\u0103, \u00een orice caz, prin secolul al XIX-lea, Fran\u0163a a desp\u0103r\u0163it statul de biseric\u0103. Oricum, totu\u015fi, romano-catolicii au fost mai duri dec\u00e2t noi \u015fi mai represivi, \u00eentr-un anumit fel. \u015eti\u0163i foarte bine c\u0103 noi n-am avut ruguri \u00een \u0163ara noastr\u0103. Ortodoxia n-a cunoscut nici rugurile, nici inchizi\u0163ia. La ei, totu\u015fi, \u00een Occident, au fost mai serioase represaliile pentru cei care se ab\u0103teau de la credin\u0163\u0103. La noi, libertatea a fost foarte mare, dintotdeauna. Moda libert\u0103\u0163ii absolute a trecut acum \u015fi la noi, \u00een ni\u015fte feluri cam triste, dup\u0103 p\u0103rerea mea. Tinerii cred c\u0103 sunt liberi, absolut liberi. Liberi s\u0103 umble \u00een pielea goal\u0103.<\/p>\n

Ierta\u0163i-m\u0103, eu sunt, cum s\u0103 v\u0103 spun, bolnav\u0103 de treaba asta. Trupul omenesc, care este cortul lui Dumnezeu, cum zicea Apostolul Pavel, trupul a \u00eenceput s\u0103 nu mai fie socotit al lui Dumnezeu, Doamne, iart\u0103-m\u0103! At\u00e2ta expunere, at\u00e2ta\u2026 \u015fi televiziunea nu face altceva dec\u00e2t s\u0103\u2026 Ei au sentimentul c\u0103 sunt liberi, dac\u0103 fac toate prostiile din lume, dac\u0103 umbl\u0103 goi. A\u0163i auzit probabil c\u0103 la Salzburg, c\u00e2nd a fost \u00eent\u00e2lnirea mini\u015ftrilor, s-a dat R\u0103pirea din serai de Mozart. Au dat-o autorit\u0103\u0163ile, guvernul austriac, pentru prim-mini\u015ftrii lumii. \u015ei se deschide cortina \u015fi sunt doi c\u00e2nt\u0103re\u0163i \u00een pielea goal\u0103: o doamn\u0103 \u015fi un domn. Eu a\u015f fi plecat din sal\u0103, n-a\u015f fi plecat, \u00eenc\u0103lcai protocolul, dac\u0103 ai fi plecat \u015fi, m\u0103 rog, se sup\u0103rau conduc\u0103torii Austriei, dar, oricum, mi-a\u015f fi pus m\u00e2na la ochi, \u00een semn de protest. Asta este un fel de manifestare a libert\u0103\u0163ii. Manifestare a libert\u0103\u0163ii la droguri. Am v\u0103zut \u00een ziare statistici care m-au \u00eengrozit: tineretul nostru care e preocupat de\u2026 sex. Eu sunt \u015fi jenat\u0103 s\u0103 vorbesc despre treaba asta. Am citit \u00een ziare \u00eens\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau: tinerii, \u00eentre 15 \u015fi 17 ani, au declarat c\u0103 ei sunt mai interesa\u0163i de problemele sexului dec\u00e2t de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103. \u015ei acesta este, probabil, un efect al libert\u0103\u0163ii absolute, a\u015fa cum o cred ei.
\nM\u00e2ntuitorul \u015fi Apostolii au zis: libertatea o ve\u0163i avea doar c\u00e2nd ve\u0163i cunoa\u015fte adev\u0103rul. Adev\u0103rul v\u0103 va face liberi. \u015ei adev\u0103rul, care este? Dumnezeu ! De-abia c\u00e2nd vom fi \u00een Dumnezeu, c\u00e2nd \u00eel vom fi cunoscut pe Dumnezeu, vom fi \u00eentr-adev\u0103r liberi. Toat\u0103 sminteala aceasta a tineretului este o iluzie a libert\u0103\u0163ii. Ierta\u0163i-m\u0103 c\u0103 vorbesc a\u015fa, dar, nu fiindc\u0103 sunt un om b\u0103tr\u00e2n. Nu, nu! A\u015fa a\u015f fi vorbit \u015fi \u00een tinere\u0163e.<\/p>\n

,,Or\u00e2nduirea comunist\u0103 a desfiin\u0163at satul deliberat\u201d<\/p>\n

\u00abNoi am fost un neam foarte cuviincios. Un neam ca al nostru, cel rom\u00e2nesc: care a trecut prin at\u00e2tea restri\u015fti, care a fost \u00eenconjurat numai de du\u015fmani. A\u015f \u00eendr\u0103zni s\u0103 spun c\u0103 nici azi nu e \u00eenconjurat de prieteni, dar, m\u0103 rog, nu facem politic\u0103. Ei bine, acest popor cuviincios, acest popor de \u0163\u0103rani, fiindc\u0103 \u015fti\u0163i, satul a fost \u00een via\u0163a noastr\u0103 nucleul p\u0103str\u0103rii credin\u0163ei \u015fi al tradi\u0163iei. Satul a fost desfiin\u0163at, prin or\u00e2nduirea comunist\u0103 \u015fi, cum s\u0103 v\u0103 spun, a fost desfiin\u0163at cu socoteal\u0103, adic\u0103, deliberat, tocmai pentru c\u0103 se \u015ftia c\u0103 \u00een sat este constituit nucleul permanen\u0163elor, acolo, la sat, era credin\u0163a. Acolo, la sat, era cuviin\u0163a. Acest cuv\u00e2nt pare s\u0103 fi disp\u0103rut din vocabular. Eu n-am mai auzit demult cuv\u00e2ntul cuviincios, bun\u0103cuviin\u0163\u0103. \u015ei mai e ceva. Am scris odat\u0103 \u00eentr-o carte despre Umanism \u015fi Rena\u015ftere \u015fi vorbeam acolo despre un umanism popular. \u015ei am fost \u00eentrebat\u0103: \u201dCe-i aia?\u201d \u015ei, atunci, iat\u0103 ce le-am zis: \u201dVirtu\u0163ile noastre sunt virtu\u0163i ale celui mai umanist popor din lume, cel latin\u201d. Pentru c\u0103 la noi credin\u0163a venea dintr-o m\u0103sur\u0103. Poporul nostru avea o m\u0103sur\u0103 \u00een toate. \u015ei \u015fti\u0163i cum se numea legea aceasta a m\u0103surii? Cump\u0103tare. Cump\u0103tarea! Asta era esen\u0163ial. Ce \u00eenseamn\u0103 cump\u0103tarea? A pune limit\u0103 dorin\u0163elor noastre, poftelor noastre. A ne preciza limite. \u015ei a\u015f vrea s\u0103 v\u0103 atrag aten\u0163ia, c\u0103 de asta am vorbit despre latini, aceast\u0103 cump\u0103tare vine de la computare, care \u00eenseamn\u0103 a socoti. \u015ei de acolo vine \u015fi computerul. Deci, iat\u0103 c\u0103 noi, cu m\u0103sura noastr\u0103, cump\u0103tarea, cu modera\u0163ia noastr\u0103, cu justa m\u0103sur\u0103, cuviin\u0163a, am avut o dreapt\u0103 judecat\u0103 a vie\u0163ii. \u015ei asta o d\u0103dea credin\u0163a. \u00cemi povestea unul dintre duhovnicii mei, acum vreo 60 de ani, c\u0103, \u00een satul lui, dac\u0103 un cons\u0103tean comitea un delict oarecare, P\u0103rintele, \u00een duminica urm\u0103toare, \u00eel spunea, ca s\u0103 zic a\u015fa, satului. \u015ei acela a\u015fa de ru\u015finat era, c\u0103, un timp, nici nu mai mergea cu capul sus, ci \u00eel pleca de ru\u015fine. Adic\u0103, exista o solidariate a colectivit\u0103\u0163ii \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, a p\u0103str\u0103rii cuviin\u0163ei, a bunei cuviin\u0163e, a unei morale, care era foarte constitutiv\u0103, congener\u0103 fiin\u0163ei noastre.\u00bb<\/p>\n

,,Noi am fost bastionul cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii. Noi am ap\u0103rat Europa\u201d<\/p>\n

Francezii sunt seduc\u0103tori, germanii sunt disciplina\u0163i, riguro\u015fi, japonezii sunt muncitori. Rom\u00e2nii cum sunt? Care este specificul nostru na\u0163ional?
\nZoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga: Aveam un prieten, c\u0103lug\u0103r catolic, Dumnezeu s\u0103-l ierte! Era fiul de duhovnicie al p\u0103rintelui Andrei Scrima. Nu \u015ftiu dac\u0103 a\u0163i auzit de el. Andrei Scrima a fost un mare om de cultur\u0103. El a revenit \u00een \u0163ar\u0103 ca s\u0103 moar\u0103 aici. A fost asistentul lui Anton Dimitriu la Facultatea de Filosofie, la Logic\u0103. A studiat \u015fi matematica. A studiat \u015fi medicina. Litere, nu mai vorbesc. A fost profesor 8 ani \u00een Liban, profesor la Saint Serge, la Paris, \u015fi era duhovnic la acea biseric\u0103 din Belgia, la Cheftogne, unde se sluje\u015fte liturghia \u015fi ortodox\u0103 \u015fi catolic\u0103. Acolo a fost prima tentativ\u0103 a Papei Paul al VI-lea de a uni bisericile. Andrei Scrima era acolo duhovnicul ortodox. \u015ei Daniel Gelsi fiind acolo \u015fi av\u00e2nd duhovnic pe Scrima, b\u0103iatul acela t\u00e2n\u0103r de care \u00eencepusem s\u0103 vorbesc, c\u0103lug\u0103rul cel t\u00e2n\u0103r catolic avea o mare iubire pentru ortodoxie. \u015ei a\u015fa de mult iubea ortodoxia, \u00eenc\u00e2t \u00eenv\u0103\u0163ase rom\u00e2ne\u015fte foarte bine. Venea aproape \u00een fiecare an \u00een Rom\u00e2nia. Patriarhul Justinian \u00eei zicea D\u0103nil\u0103 \u015fi-l f\u0103cuse protosinghel. \u015ei Daniel venea \u00een fiecare an, \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor, se ducea \u00een altar \u015fi \u00eei fotografia pe credincio\u015fi. Spunea: n-am v\u0103zut nic\u0103ieri, \u00een via\u0163a mea, \u00een nici o \u0163ar\u0103, \u00een nici o biseric\u0103, chiar \u00een cele ortodoxe, at\u00e2ta credin\u0163\u0103, at\u00e2tea lacrimi, at\u00e2ta dragoste \u015fi at\u00e2ta durere \u00een sufletele celor care participau la sfintele slujbe ale S\u0103pt\u0103m\u00e2nii Patimilor. \u015ei acest Daniel Gelsi m-a \u00eentrebat odat\u0103: \u201eZoe, dar de ce crezi \u015fi \u00eemi spui mereu c\u0103 poporul vostru are o misiune. Ce misiune are poporul acesta, al vostru?\u201d Eu m-am g\u00e2ndit bine ce s\u0103 r\u0103spund. Era catolic \u015fi foarte de\u015ftept. \u015ei i-am spus, \u015ftii ce, las\u0103-m\u0103, Daniel, s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc, s\u0103-\u0163i formulez un g\u00e2nd al meu despre asta. Eram Profesor visiting la Amsterdam \u015fi el era la Cheftogne. A doua zi, diminea\u0163a, m-a \u00eentrebat din nou: \u201eEi, te-ai g\u00e2ndit, care e misiunea poporului vostru, rom\u00e2n?\u201d Am zis, dragul meu, noi suntem a\u015feza\u0163i la o r\u0103scruce de drumuri, la o r\u0103scruce de v\u00e2nturi, \u015fi nu bl\u00e2nde. Noi am fost a\u015feza\u0163i acolo ca s\u0103 rezist\u0103m. Noi am ap\u0103rat. Adu-\u0163i aminte ce spunea Papa Pius al II-lea, Piccolomini, marele umanist, despre noi. Adu-\u0163i aminte ce spuneau despre \u015etefan cel Mare, Atletul lui Hristos. Aduce\u0163i-v\u0103 aminte ce renume avea Rom\u00e2nia \u00een timpul Rena\u015fterii, adic\u0103 \u00een vremea \u00een care turcii cucereau Constantinopolul, fiindc\u0103 noi eram aici cei care st\u0103team \u00een fa\u0163a pericolului. Deci, noi am fost bastionul cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii. Noi am ap\u0103rat Europa. \u015ei nu \u015ftiu dac\u0103 \u015fti\u0163i. Sunte\u0163i to\u0163i tineri \u015fi nu prea \u015fti\u0163i istoria a\u015fa cum trebuie. La un moment dat turcii au ajuns, \u00eenconjur\u00e2ndu-ne pe noi, la Viena, \u015fi au \u00eenceput asediul Vienei. Armata noastr\u0103, munteneasc\u0103, era cu turcii. \u015ei ce s\u0103 fac\u0103 bietul \u015eerban Cantacuzino? C\u0103 nu putea s\u0103-i tr\u0103deze. \u00cei f\u0103ceau praf. Trimitea obuze \u00eenc\u0103rcate cu paie. P\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi se \u0163ine acolo, undeva sus, pe o colin\u0103 vienez\u0103, amintirea domnitorului rom\u00e2n care a ajutat \u00een felul \u0103sta la nec\u0103derea Vienei, la \u00eenfr\u00e2ngerea turcilor, la retragerea turcilor. Deci, vede\u0163i c\u0103 noi am fost o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de unire \u00eentre Est \u015fi Vest. Noi am fost o \u0163ar\u0103 de sintez\u0103. \u015ei vreau s\u0103-\u0163i mai spun ceva, i-am zis. De c\u00e2te ori, \u00een \u0163ara noastr\u0103, a venit un extremism, s-a produs un extremism, \u00eentr-un fel sau \u00eentr-altul, fie din\u0103untru, fie din afar\u0103, el a fost redus la t\u0103cere sau, i-am spus eu lui, el a fost f\u0103cut de r\u00e2s. Mi\u015fcarea de dreapta a prins foarte pu\u0163in, de\u015fi \u00eencepuse foarte frumos, s-o spunem drept, pe urm\u0103 s-a \u00eentunecat totul. \u00cencepuse cu o mi\u015fcare spiritual\u0103 \u015fi a terminat penibil politic. Dar, m\u0103 g\u00e2ndeam la mi\u015fcarea de st\u00e2nga. A fost vreun rom\u00e2n adev\u0103rat, \u00een sufletul lui, comunist, chiar dac\u0103 era membru de partid? M\u0103 \u00eendoiesc. \u015ei mai am un exemplu, poate tot de atunci, din pedeapsa de 50 de ani, a\u015fa de grea. Limba rus\u0103 era obligatorie din clasa \u00eent\u00e2i primar\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een anul al patrulea de facultate. Doisprezece ani se \u00eenv\u0103\u0163a ruse\u015fte. Nici un rom\u00e2n nu \u015ftie nici p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi nici o vorb\u0103 ruseasc\u0103. Este un argument impresionant, fiindc\u0103 este palpabil, vizibil. Poporul nostru era un popor (vede\u0163i c\u0103 vorbesc la imperfect!) al cuviin\u0163ei. Era un popor al m\u0103surii, al cump\u0103t\u0103rii, era un p\u0103str\u0103tor al r\u00e2nduielilor care f\u0103ceau posibile \u00een\u0163elegerile \u00eentre o parte a Europei \u015fi cealalt\u0103 parte a Europei. Adic\u0103, noi am fost, s\u0103 zicem a\u015fa, prin umanismul acela mo\u015ftenit. \u015ei poate \u015fi dacii aveau calit\u0103\u0163i. Sadoveanu, \u00een Creanga de Aur, nu \u015ftiu dac\u0103 o \u015fti\u0163i, una dintre cele mai frumoase c\u0103r\u0163i ale lui, demonstreaz\u0103 c\u0103 dacii avea aproape acelea\u015fi virtu\u0163i cu cre\u015ftinii, \u00een sensul onestit\u0103\u0163ii, realit\u0103\u0163ii, cump\u0103t\u0103rii \u015fi a\u015fa mai departe. Evident, cre\u015ftinismul este altceva, este \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura dumnezeiasc\u0103, dar dacii erau cumva preg\u0103ti\u0163i s\u0103 primeasc\u0103 cre\u015ftinismul de la romani \u015fi cre\u015ftinismul le-a venit prin romani. \u015ei ne-a venit \u015fi prin Sf. Andrei. De aici, de la noi, au plecat primii episcopi pe care i-am avut \u00een Sci\u0163ia Mic\u0103, adic\u0103 \u00een Dobrogea. Betranion, care a participat la un Sinod. De aici a plecat Cassian. De aici, a plecat Dionisie Exiguul, care au fost prieteni cu Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur. \u015ei c\u00e2nd Ioan Gur\u0103 de Aur a fost dat jos de pe tronul de la Patriarhia Constantinopolului, ei doi au plecat la Papa Honoriu s\u0103-l roage s\u0103-l repun\u0103 pe tron pe Ioan, fiindc\u0103 era persecutat Ioan de partida advers\u0103. Erau certuri teribile la Bizan\u0163. Certuri, \u015fi dogmatice \u015fi politice, de toate soiurile. Vas\u0103zic\u0103, noi am fost o verig\u0103 de leg\u0103tur\u0103, mai tot timpul, dup\u0103 ce am primit acest botez umanist, dinspre apus, de la romani. \u015ei, bine\u00een\u0163eles, \u015fti\u0163i, probabil, c\u0103 argumentele cre\u015ftinismului nostru, de ob\u00e2r\u015fie roman\u0103, sunt primele inscrip\u0163ii din cimitire. Acolo a fost: Si tibi terra levis! (Fie-\u0163i \u0163ie, \u0163\u0103r\u00e2na u\u015foar\u0103!)\u2026 adic\u0103 se \u015ftie, pentru cine vrea s\u0103 aud\u0103. Tr\u0103im \u00eentr-un moment \u00een care presa, adic\u0103 tot ce se cheam\u0103 mass-media, televiziunea, spune fiecare cam ce vor. Manualele sunt a\u015fa cum sunt. Sunt \u015fi nu sunt. Am auzit de un manual de istorie. Am avut un interviu la tv \u015fi m-au \u00eentrebat ce p\u0103rere am despre manualul respectiv. Am spus, nu-l cunosc. Domnul Cern\u0103ianu era atunci ministru, adjunct la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u015fi-l prezentase. Zic, e un pretext extraordinar. Eu am fost informat\u0103 de prietenii mei c\u0103, despre \u015etefan Cel Mare, erau vreo dou\u0103 pagini, despre Mihai Viteazul, vreo cinci r\u00e2nduri, iar despre d-na Esca de la tv erau treizeci de pagini. \u015ei atunci, am spus, sta\u0163i pu\u0163in, ce istorie e asta? Unde sunt acei factori care trezesc \u00een noi via\u0163a anterioar\u0103 a neamului? Unde sunt? \u015ei de Sarmisegetuza se spunea ceva? Mi se pare c\u0103 nimic. De tezaurele noastre, se spunea ceva? Nu se spunea nimic. Ba, se pare c\u0103 \u015fi acum se distrug \u015fantiere \u00eentregi de arheologie, care fuseser\u0103 f\u0103cute \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie. Lucruri admirabile. Sau, am v\u0103zut c\u0103 s-au descoperit ni\u015fte monede acum c\u00e2teva zile. Str\u0103vechi. \u015ei era o poz\u0103 mic\u0103 \u00een \u201eAdev\u0103rul\u201d, erau a\u015fa vreo 10-15 acolo. P\u0103i, orice \u0163ar\u0103 ar fi f\u0103cut dintr-o chestie ca asta, dintr-un tezaur ca acesta, ar fi f\u0103cut o treab\u0103 nemaipomenit\u0103, fiindc\u0103 asta \u00eent\u0103re\u015fte r\u0103d\u0103cinile. Noi nu \u015ftim ce facem. Ne acoperim r\u0103d\u0103cinile. De ce o facem? Nu \u015ftiu. Din ordinul cui o facem? Nu \u015ftiu. Noi, rom\u00e2nii, s\u0103 ne prostim chiar \u00een halul \u0103sta, \u00eenc\u00e2t s\u0103 ne t\u0103iem creanga de sub picioare. M-a\u015f mira.<\/p>\n

consemnari de Gheorghe SIMON,<\/strong>\u00a0ziar Ceahlaul<\/p>\n

\n

\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Zoe Dumitrescu Bu\u015fulenga, (20 aug. 1920, Bucure\u0219ti \u2013 5 mai 2006, M\u0103n\u0103stirea V\u0103ratec, Neam\u021b) Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga, distinsa Doamn\u0103 a sufletului [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-18996","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18996","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18996"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18996\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":18999,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18996\/revisions\/18999"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18996"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18996"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18996"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}