{"id":19022,"date":"2014-08-25T08:09:23","date_gmt":"2014-08-25T08:09:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=19022"},"modified":"2014-08-26T07:24:54","modified_gmt":"2014-08-26T07:24:54","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-tradarea-politica-este-intotdeauna-testamentul-dezastrului-natioanl","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/08\/25\/gheorghe-constantin-nistoroiu-tradarea-politica-este-intotdeauna-testamentul-dezastrului-natioanl\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Tr\u0103darea politic\u0103 este \u00eentotdeauna. Testamentul dezastrului na\u021bional"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eMare\u015falul Antonescu a rezistat cu succes presiunilor naziste care cereau m\u0103suri dure \u00eempotriva evreilor. El este cel care mi-a dat pa\u015fapoarte \u00een alb,\u00a0 pentru salvarea de teroarea nazist\u0103 a evreilor din Ungaria, a c\u0103ror via\u0163\u0103 era \u00een pericol.\u201d <\/em><\/strong>( Rabinul Wilhelm Filderman)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen planul moralei cre\u015ftin-ortodoxe for\u0163a aplicat\u0103 sau impus\u0103 \u00eencununat\u0103 de victoria sa abuziv\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 niciodat\u0103 c\u0103 se poate justifica sau defini prin dreptate sau adev\u0103r, ci doar un drept al for\u0163ei cu aplica\u0163ie m\u00e2r\u015fav\u0103 \u015fi consecin\u0163e dezastruoase pentru mult timp.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103darea care st\u0103 cu regele la mas\u0103 sau cu al\u0163i monarhi, premieri ori pre\u015fedin\u0163i <\/em>este \u00eentotdeauna sinonim\u0103 cu uzurparea unei realit\u0103\u0163i, a unei normalit\u0103\u0163i statornice, stabilite \u00een vatra unei comunit\u0103\u0163i, care trebuie \u00eenl\u0103turat\u0103 imediat pentru a face loc anarhiei ce va instaura apoi dictatura unui regim despotic, discriminator asupra poporului \/ popoarelor respective.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru tr\u0103dare protagoni\u015ftii se g\u0103sesc u\u015for fiindc\u0103 ei sunt \u00een ei \u00een\u015fi\u015fi, \u00a0n-au r\u0103d\u0103cini, dar sunt sprijini\u0163i bancar de ilumina\u0163ii Ocultei \u015fi se reg\u0103sesc \u00een cei pe care trebuie s\u0103-i manipuleze, s\u0103-i guverneze, s\u0103-i \u00eenrobeasc\u0103, s\u0103-i am\u0103geasc\u0103 dezinform\u00e2ndu-i, dezumaniz\u00e2ndu-i \u00een mas\u0103, conform program\u0103rii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nenorocirea cea mare pentru aceast\u0103 Na\u0163ie a lui Hristos, Dacia, se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 s\u0103m\u00e2n\u0163a lui Iuda, buruiana deci, a \u00eencol\u0163it la noi nu \u00eensutit, ci \u00eenmiit de miimi, \u00een aceast\u0103 Cetate a Nemuritorilor pelasgi, \u00een aceast\u0103 Vatr\u0103 a P\u00e2inii, a Vinului \u015fi a poftirii tuturor la mas\u0103, \u00een acest s\u0103la\u015f al arhitoleran\u0163ei (la\u015fitate cre\u015ftin\u0103) care a devenit \u00een cea mai mare parte o cenu\u015f\u0103 a nep\u0103s\u0103rii, o nesim\u0163ire hibernal\u0103, o adormire latifundiar\u0103, o amor\u0163ire \u00eencremenit\u0103, o amnezie quasi total\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t raportul dintre am\u0103r\u0103\u015fteanul valah \u015fi iuda schizofrenicul este 1 la un milion.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Actul de la 23 August 1944, prin care Regele Mihai I \u015fi camarila sa<\/strong> au uzurpat regimul dictatorial al lui Ion Antonescu<\/strong>, protectorul s\u0103u poate fi considerat \u00een cadrul \u00eentregii ac\u0163iuni a celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, drept actul regal cel mai odios, actul dinastic cel mai reprobabil \u015fi \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 actul cel mai uciga\u015f din istorie, c\u0103ruia i-au fost precursoare doar cele ale tat\u0103lui s\u0103u Carol al II-lea-Lupescu; de la 29 \/ 30 Noiembrie 1938 prin ordonarea Actului criminal de la T\u00e2nc\u0103be\u015fti l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti \u015fi cel din 21-22 Septembrie 1939, c\u00e2nd a omor\u00e2t circa 300 de personalit\u0103\u0163i ale culturii \u015fi spiritualit\u0103\u0163ii daco-rom\u00e2ne, na\u0163ionalist-cre\u015ftine din \u00eentreaga \u0163ar\u0103, acte ce pot fi incluse sub egida: <\/em>Genocidurile brave<\/em> ale dinastiei\u00a0 Hohenzollern de Rom\u00e2nia (Cohenzollern),<\/strong> precum \u015fi cele postbelice ale dictaturii ateee, comunisto-bol\u015fevice din perioada 1944-1989, sub egida: Holocaustul Interna\u0163ionalei Ro\u015fii asupra Rom\u00e2nilor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Dar, s\u0103 relu\u0103m cronologic o parte din principalele Evenimente premerg\u0103toare, preg\u0103tite \u015fi decisive declan\u015f\u0103rii \u015fi desf\u0103\u015fur\u0103rii celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, evenimente interne \u015fi externe, care au culminat dezastruos at\u00e2t pentru Rom\u00e2nia ca stat monarhic, dar mai ales pentru Neamul dacorom\u00e2n cre\u015ftin-ortodox, prin actele monstruoase de tr\u0103dare de la 23 August; 12\/13 Septembrie; 9 Octombrie 1944 \u015fi implicit acelea\u015fi consecin\u0163e uciga\u015fe \u015fi pentru Europa de Est:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -10 Februarie 1938, lovitura de stat a lui Carol al II-lea-Lupescu \u015fi instaurarea dictaturii sale machiavelico-regale;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -30 Martie 1938, dizolvarea partidelor politice din Rom\u00e2nia;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Martie 1938, anexarea Austriei de c\u0103tre Germania;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Septembrie 1938-Acordul de la Munchen prin care Fran\u0163a, Marea Britanie \u015fi Italia au impus Cehoslovaciei s\u0103 cedeze Germaniei o parte a teritoriului ei; <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -30 Noiembrie 1938, asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu \u015fi a unei p\u0103r\u0163i a Elitei legionare din ordinul expres al lui Carol al II-lea-Lupescu, provoc\u00e2nd \u00eenceputul distrugerii unit\u0103\u0163ii na\u0163ional-cre\u015ftine;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -1938, polonezul-evreu Lewinski a v\u00e2ndut codul ma\u015finii de codificare \u201eENIGMA-UlTRA\u201ddintr-o uzin\u0103 din Berlin, inventat\u0103 de olandezul Hugo Koch \u015fi adaptat\u0103 de \u00eentreaga armat\u0103 german\u0103, de Hitler, de serviciile secrete ale lui Canaris, de serviciile secrete ale lui Ribbentrop, a fost \u201ed\u0103ruit\u0103\u201d serviciilor secrete britanice M16;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Martie 1939, Germania ocup\u0103 Cehoslovacia;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -23 August 1939-pactul Ribbentrop-Molotov, actul de neagresiune germano-rus sau \u201eactul de brigandaj al secolului\u201d a preg\u0103tit terenul declan\u015f\u0103rii conflagra\u0163iei mondiale;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -1 Septembrie 1939, \u00eenceperea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, Germania atac\u0103 Polonia;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -17 Septembrie 1939, Stalin \u00eenfr\u00e2nge rezisten\u0163a polonezilor atac\u00e2ndu-i la r\u00e2ndul s\u0103u;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -21-22 Septembrie 1939-declan\u015farea continuit\u0103\u0163ii genocidului na\u0163ional de c\u0103tre Carol al II-lea-Lupescu;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -28 Septembrie 1939, Hitler \u015fi Stalin \u00eempart pentru a treia oar\u0103 Polonia;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 – Octombrie 1939, Moscova preg\u0103tea un atac asupra Rom\u00e2niei prin cele trei grupuri de armat\u0103 sovietic\u0103 aflate \u00een apropierea\u00a0 grani\u0163ei rom\u00e2no-ruse, pentru data de 6 Decembrie 1939; <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -30 Noiembrie 1939, sovieticii atac\u0103 Finlanda.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -11 Martie 1940, congresul american a votat legea: Lend Lease Act<\/span>, care permitea furnizarea gratuit\u0103 a furniturilor de r\u0103zboi \u015fi a celor economice, Marii Britanii \u015fi Uniunii Sovietice. Din August 1941-11 Mai 1945 au fost livrate de S.U.A. c\u0103tre Rusia bol\u015fevic\u0103 furnituri de r\u0103zboi de \u00a0peste 11 miliarde de dolari;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -9\/10 Mai 1940, Germania atac\u0103 Olanda \u015fi Belgia;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -25 Mai-1 Iunie 1940, M. Skvor\u0163ov (Leibovici) \u015fi I. Morgenstern membrii ai secretariatului P.C.d.Rom\u00e2nia, respectiv \u00een regionala din Basarabia au fost chema\u0163i de Komintern s\u0103 prezinte rapoarte despre capacitatea de lupt\u0103 a rom\u00e2nilor;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 – Iunie 1940, armata sovietic\u0103 atac\u0103 \u0162\u0103rile Baltice; <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -17 Iunie 1940, lordul Halifax al\u0103turi de majoritatea guvernului britanic preg\u0103tea \u00eencheierea p\u0103cii cu Germania. Singura opozi\u0163ie a fost-Churchill, care a \u00eenvins resping\u00e2nd propunerea de pace;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -22 Iunie 1940-capitularea Fran\u0163ei;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -26\/27 Iunie 1940, pactul de brigandaj Hitler-Stalin<\/em><\/strong> dau sovieticilor Basarabia \u015fi Bucovina de Nord=51 000 Km p\u0103tra\u0163i din p\u0103m\u00e2ntul str\u0103bun cu peste <\/em><\/strong><\/p>\n

3 000 000 de rom\u00e2ni;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -27 Iunie 1940-primul Consiliu de Coroan\u0103 rom\u00e2n, privind ultimatumul sovietic;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -27 Iunie 1940, r\u0103spunsul Berlinului: \u201e\u00een interesul evit\u0103rii unui r\u0103zboi \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi U.R.S.S., Germania sf\u0103tuie\u015fte Rom\u00e2nia s\u0103 cedeze preten\u0163iilor sovietice;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -28 Iunie 1940, al doilea Consiliu de Coroan\u0103 se pronun\u0163\u0103 pentru acceptarea invaziei sovietice;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 – 28 Iunie 1940, armatele sovietice (25-30) au ajuns la Chi\u015fin\u0103u. Evreii au arborat imediat drapele ro\u015fii, au barat str\u0103zile oprind accesul spre gar\u0103, strig\u00e2nd: \u201eJos Carol al II-lea!, Jos Armata Rom\u00e2n\u0103!, Tr\u0103iasc\u0103 Stalin \u015fi Armata Sovietic\u0103!;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -28 Iunie-3 Iulie 1940-S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor declan\u015fat\u0103 de evrei poporului basarabean cre\u015ftin-ortodox \u0163ine de fapt un An de zile, p\u00e2n\u0103 la 22 Iunie 1941;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -1 Iulie 1940-formarea guvernului provizoriu din Basarabia, compus integral din evrei: 1. Marek Fisch, guvernator, 2. Filip Beer, secretar general al guvernului, 3. Max Weissman, primar, 4. Bruell, chestor al poli\u0163iei, 5. Zuflucht, \u015feful serviciului sanitar, 6. Kehr, \u015feful alimenta\u0163iei, 7. Sa\u015fa Pimensohn, procuror general. S-au format Comitete revolu\u0163ionare evreie\u015fti, care au declan\u015fat atentate \u015fi asasinate \u00een r\u00e2ndul poporului rom\u00e2n basarabean. Bilan\u0163ul comunicat de Marele Stat Major Rom\u00e2n: numai \u00een perioada retragerii, evacu\u0103rii popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti dintre 28 Iunie-3 Iulie 1940 s-au \u00eenregistrat 282 de ofi\u0163eri f\u0103cu\u0163i prizonieri, 356 de cadre \u015fi 42 876 de solda\u0163i \u015fi grada\u0163i uci\u015fi. Arestarea, deportarea, asasinarea a peste 300 000 rom\u00e2ni, reprezent\u00e2nd 12, 23 % din popula\u0163ie \u00eentr-un an de zile, pentru a se continua \u00eentre 1944-1953 la peste o treime 33 % din totalul popula\u0163iei Basarabiei. (Paul Goma-S\u0103pt\u0103m\u00e2na Ro\u015fie…, p. 157, 205, 207). P\u00e2n\u0103 la mijlocul anului 1941 (22 Iunie) s-au mai \u00eenregistrat cca 300 000 de rom\u00e2ni deporta\u0163i, dintre care 200 000 \u00een Siberia \u015fi cca 30 000 de rom\u00e2ni uci\u015fi. (C. Hlihor, Drama\u00a0 rom\u00e2nilor dintre Prut \u015fi Nistru…, p. 11);<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -30 August 1940, Arbitrajul de la Viena f\u0103cut de Hitler-Mussolini, rup Transilvania \u00een dou\u0103: partea de nord cu peste 2 500 000 de rom\u00e2ni o dau ungurilor, iar jum\u0103tate din Dobrogea cu peste 400 000 de rom\u00e2ni intr\u0103 sub ocupa\u0163ie bulgar\u0103;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -regele Carol al II-lea-Lupescu, un monarh vicios, corupt \u015fi tiran f\u0103cea eforturi disperate de a-\u015fi salva tronul, dup\u0103 ce acceptase la\u015f ultimaturile ucig\u0103toare \u015fi dup\u0103 ce refuzase \u00een trei r\u00e2nduri 1934, 1936 \u015fi 1939, propunerile lui Hitler de colaborare economico-diplomatic\u0103 sau economico-militare prin care i se garantau suveranitatea \u015fi suzeranitatea Regatului Rom\u00e2n;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 -5 Septembrie 1940, generalul Ion Antonescu devine Conduc\u0103torul Regatului Rom\u00e2n;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -6 Septembrie 1940, abdicarea monstrului-monarh- Carol al II-lea-Lupescu, for\u0163at\u0103 de c\u0103tre Garda de Fier \u015fi armat\u0103; <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -6 Septembrie 1940, voievodul cu furunculi, de Alba Iulia, Mihai redevine regele g\u00e2ngav al Rom\u00e2niei;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -14 Septembrie 1940, ia fiin\u0163\u0103 Statul Na\u0163ional Legionar Rom\u00e2n sub conducerea regelui Mihai I, a Conduc\u0103torului, generalul Ion Antonescu \u015fi a profesorului Horia Sima-Conduc\u0103torul Mi\u015fc\u0103rii Legionare;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -21-23 Ianuarie 1941, rebeliunea \u00eempotriva Mi\u015fc\u0103rii Legionare a generalului Antonescu \u015fi uzurparea Statului Na\u0163ional Legionar;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -27 Martie 1941-lovitura de stat la Belgrad a generalului Simovici. Aderarea Iugoslaviei la Pactul Tripartit;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 – Aprilie 1941, campania tragic\u0103 \u015fi idioat\u0103 a lui Mussolini \u00een Albania \u015fi Grecia; <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 – Iunie 1941, intrarea ca alia\u0163i ai Axei \u00een cel de-al doilea r\u0103zboi mondial \u00eempotriva U.R.S.S-ului;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -eliberarea p\u0103m\u00e2ntului str\u0103bun-sf\u00e2nt al Basarabiei \u015fi Bucovinei de Nord;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -22 Iunie 1941, armatele Axei atac\u0103 Uniunea Sovietic\u0103;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -22 Iunie 1941, trupele rom\u00e2ne trec Prutul;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -1941, Stalin cere englezilor \u00eenceperea celui de-al doilea front stabilit pentru anul 1942; <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -7 Decembrie 1941, Japonia atac\u0103 flota american\u0103 de la Pearl Harbor;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -12 August 1942 Churchill pleac\u0103 la Moscova pentru a discuta cu Stalin problema celui de-al doilea front;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -1942, legenda \u201edebarc\u0103rii \u00een Balcani\u201deste asimilat\u0103 de rom\u00e2ni ca pe o mare speran\u0163\u0103;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Decembrie 1942-2 Februarie 1943, B\u0103t\u0103lia de la Stalingrad, cu victoria total\u0103 a ru\u015filor prin cele 180 de divizii dizlocate de pe linia Extremului Orient,. \u00een urma informa\u0163iei secrete dat\u0103 de spionul Anthony Blunt, primit\u0103 de la Consiliul de r\u0103zboi japonez c\u0103 nu va ataca U.R.S.S. Acolo, la Don este decimat\u0103 armata rom\u00e2n\u0103;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -24 Ianuarie 1943-Conferin\u0163a de la Casablanca, declara\u0163ia lui Roosevelt \u00een care se opune clauzei \u201ecapitul\u0103rii necondi\u0163ionate\u201d;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Ianuarie 1943, demersurile lui Antonescu pe l\u00e2ng\u0103 Mussolini de a-l convinge s\u0103 ias\u0103 din Ax\u0103, permi\u0163\u00e2ndu-i astfel lui Hitler \u00eencheierea p\u0103cii cu for\u0163ele adverse;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -10 Februarie 1943, Antonescu declar\u0103 c\u0103 este gata s\u0103 ias\u0103 din Ax\u0103;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -20 Februarie 1943, Roosevelt prin emisarii s\u0103i sioni\u015fti Weiss \u015fi Zabrousky \u00eei confirm\u0103 printr-o scrisoare lui Stalin, acceptul pentru \u00eemp\u0103r\u0163irea Europei \u00een zon\u0103 de influen\u0163\u0103 anglo-rus\u0103;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -1943-prim\u0103vara, organiza\u0163ia \u201eSchwarze Kapelle\u201d condus\u0103 de Amiralul Canaris, la care s-a ata\u015fat \u015fi Himmler face demersuri \u00een vederea \u00eencheierii p\u0103cii \u00eentre Germania \u015fi Anglia. Roosevelt se opune;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Mai 1943-Conferin\u0163a de la \u201eTrident\u201d-Washington a \u015fefilor militari alia\u0163i;\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -August 1943, \u00een\u0163elegere de principiu anglo-rus\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eempart\u0103 Europa;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 -28 August 1943-asasinarea \u0163arului Boris al ll \u2013lea al Bulgariei;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 -2 Septembrie 1943-Conferin\u0163a de la Quebec, tot a \u015fefilor militari alia\u0163i \u00een vederea finaliz\u0103rii planului \u015fi strategiei debarc\u0103rii;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Noiembrie 1943-Conferin\u0163a de la Teheran, unde cei trei mari accept\u0103 planul \u201emistific\u0103rii \u015fi intoxic\u0103rii inamicului\u201d;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -21 Noiembrie 1943, opozi\u0163ia rom\u00e2n\u0103 prin Maniu \u015fi Br\u0103tianu \u00een acord cu Antonescu \u00eencep tratativele ie\u015firii din Ax\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 ambasadele de la Stockholm \u015fi Cairo, \u00een vederea \u00eencheierii unui armisti\u0163iu avantajos \u0162\u0103rii noastre;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Decembrie 1943, negocierile de la Stockholm privind armisti\u0163iul rom\u00e2n dintre ambasadorii Nanu \u015fi Doamna Kolontay;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -17 Martie 1944, deconspirarea prin\u0163ului \u015etirbey, \u00eens\u0103rcinat de Antonescu cu tratativele armisti\u0163iului pentru Cairo, de agen\u0163ia Reuter;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -\u00eentreaga familie \u015etirbey: prin\u0163ul Barbu avea 4 fete; una m\u0103ritat\u0103 cu Boxshall, ofi\u0163er englez-\u015feful Intelligence Service-ului (M16) pentru Rom\u00e2nia, nepotul Alexandru Cretzeanu, ambasadorul lui Antonescu la Ankara, alt\u0103 fiic\u0103 devenise so\u0163ia lui Grigore Niculescu-Buze\u015fti, func\u0163ionar \u00een Ministerul rom\u00e2n de Externe la Direc\u0163ia Cifrului \u015fi intim al regelui, a jucat un rol determinant \u015fi capital \u00een evenimentele cuprinse \u00eentre anii 1943-1945 \u015fi \u00een mod expres la 23 August 1944;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -19 Martie 1944, trupele germane ocup\u0103 Ungaria;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0– 23 Martie 1944 telegrama lui Cordell Hull, nr.139\/2351, trimis\u0103 lui Harriman la Moscova: …mare\u015falul Antonescu dac\u0103 vrea s\u0103 ias\u0103 din Ax\u0103, numai el are mijloacele necesare \u015fi cele mai mari \u015fanse de succes. Autorit\u0103\u0163ile militare americane consider\u0103 ac\u0163iunea Rom\u00e2niei de o importan\u0163 excep\u0163ional\u0103;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -28 Martie 1944, Amiralul Leahy-\u015eeful Marelui Stat Major, sublinia: … deta\u015farea Rom\u00e2niei de Germania \u015fi ie\u015firea din Ax\u0103 este din punct de vedere militar, de cea mai mare importan\u0163\u0103;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -4 Aprilie 1944, americanii \u201eau venit mai devreme\u201d bombard\u00e2nd Gara de Nord \u015fi ucig\u00e2nd \u00eentre 5 000-25 000 de civili, continu\u00eend cu distrugere rafin\u0103riilor de petrol de la Ploie\u015fti \u015fi cu alte victime;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -10 Aprilie 1944, generalul Marshall \u00een telegrama nr.4 cerea \u201estatut de cobeligeran\u0163\u0103\u201d pentru Rom\u00e2nia, \u00een cazul schimb\u0103rii ei de front;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -pozi\u0163ia britanic\u0103 sugera c\u0103 \u201eproblemele rom\u00e2ne\u015fti sunt \u00een mod necesar \u015fi natural de competen\u0163a exclusiv ruseasc\u0103;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -12 Aprilie 1944, la Cairo, reprezentan\u0163ii diplomatici ai celor Trei puteri, Anglia, S.U.A. \u015fi U.R.S.S. cer pentru Rom\u00e2nia capitulare necondi\u0163ionat\u0103;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -13 Aprilie 1944, termenii armisti\u0163iului mare\u015falului Antonescu sunt accepta\u0163i de ru\u015fii-sovietici:<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 a) cele 13 divizii rom\u00e2ne\u015fti aflate pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 trebuie ori s\u0103 se predea ru\u015filor, ori s\u0103 atace trupele germane. Ru\u015fii se oblig\u0103 s\u0103 le aprovizioneze cu armament pe care-l vor pune imediat la dispozi\u0163ia mare\u015falului Antonescu \u015fi domnului Maniu \u201epentru a restabili independen\u0163a \u015fi suveranitatea Rom\u00e2niei;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 b) trebuie restabilit\u0103 frontiera din 1940 (asta recuno\u015ftea anexarea de c\u0103tre U.R.S.S. a Basarabiei \u015fi a Bucovinei de Nord);<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 c) Repara\u0163ii.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -26 Mai 1944 s-a constituit Blocul Democrat (P.N.\u0162., P.L. Aripa Dinu Br\u0103tianu, P.S.D-Titel Petrescu, P.L-Gh. T\u0103t\u0103r\u0103scu, P.C.d. Rom\u00e2nia-Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu)<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -26 Mai 1944, Constantin Vi\u015foianu a primit de la Alexandru Cretzeanu de la Ankara termenii armisti\u0163iului propus de ru\u015fi Rom\u00e2niei \u00een condi\u0163ii mai avantajoase, cu 3 condi\u0163ii suplimentare fa\u0163\u0103 de cel din Aprilie 1944 de la Stockholm:<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 1. Acordarea unei zone libere de orice ocupa\u0163ie pentru sediul guvernului rom\u00e2n.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 2. Garantarea unui termen de 15 zile trupelor germane pentru a se retrage din Rom\u00e2nia. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 3. Reduceri la suma repara\u0163iilor pretinse.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -27 Mai \/2 Iulie, 1944 impostorul George Duca \u00eens\u0103rcinat de alt impostor Grigore Niculescu-Buze\u015fti, \u201enegociaz\u0103\u201d particular, peste capul lui Nanu cu doamna Kolontay, suger\u00e2ndu-i s\u0103 nu aibe \u00eencredere \u00een Antonescu;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -3 Iunie 1944 acordul dat de Molotov privind acceptul lui Stalin de a oferi armisti\u0163iu mare\u015falului Antonescu, rectificat;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -6 Iunie 1944-Ziua J-debarcarea din Normandia;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -13 \/14 Iunie 1944-\u015fedin\u0163a conspirativ\u0103 de noapte \u00een care se traseaz\u0103 planul complotului de la 23 August la care particip\u0103: generalii C. S\u0103n\u0103tescu, Aldea \u015fi Gh. Mihail, Grigore Niculescu-Buze\u015fti, baronul St\u00e2rcea, col. D\u0103m\u0103ceanu, Emil Bodn\u0103ra\u015f, Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu, Mircea Ioani\u0163iu, \u015f.a.;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -15 Iunie 1944, gen. S\u0103n\u0103tescu a comunicat tr\u0103d\u0103torilor acordul regelui cu privire la preg\u0103tirea marelui complot;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -20 August 1944, prin tr\u0103dare unor \u00eenal\u0163i ofi\u0163eri \u00een frunte cu g-ralul Racovi\u0163\u0103 se sparge frontul la Ia\u015fi, din porunca regelui;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -22 August 1944, seara-\u00eentrevederea dintre Antonescu, \u00a0Iuliu Maniu \u015fi Ion Mihalache, discut\u00e2ndu-se despre posibilitatea \u00eencheierii armisti\u0163iului;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -22 August 1944, seara mare\u015falul Antonescu l-a convocat pe ministrul german Clodius \u00een prezen\u0163a ministrului de r\u0103zboi-generalul Pantazi spun\u00e2ndu-i c\u0103 Rom\u00e2nia a cerut armisti\u0163iu;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -23 August 1944, diminea\u0163a la Palat dejunul regal: regele, generalul S\u0103n\u0103tescu, Mocsonyi-St\u00e2rcea, Niculescu-Buze\u015fti, \u015f.a.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -ora 9, ultima \u015fedin\u0163\u0103 a guvernului Antonescu la Snagov;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -ora 10,30, \u00eentrevederea lui Ion Antonescu cu George Br\u0103tianu \u00een vederea \u00eencheierii armisti\u0163iului;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -pentru ora 16 mare\u015falul cere audien\u0163\u0103 la rege. La ora 17 este arestat \u00een palatul regal din <\/em><\/strong>mila regelui \u015fi predat lui Bodn\u0103ra\u015f;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -s-a format noul guvern condus de generalul S\u0103n\u0103tescu;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -24 August 1944, se \u00eencepe ocuparea Rom\u00e2niei de c\u0103tre armata ro\u015fie \u00eenainte de a se fi semnat armisti\u0163iul; <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -12\/13 Septembrie 1944, semnarea de c\u0103tre comploti\u015ftii rom\u00e2ni la Moscova, armisti\u0163iul capitul\u0103rii necondi\u0163ionate;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -3 Octombrie 1944, Churchill \u00eei cere lui Roosevelt s\u0103 trimit\u0103 un mesaj lui Stalin \u00een care s\u0103 subscrie c\u0103 abrob\u0103 misiunea premierului englez la Moscova. Va pleca pe 8 Octombrie;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -5 Octombrie 1944, Roosevelt trimite telegram\u0103 lui Stalin d\u00e2ndu-le und\u0103 verde celor doi \u015fi le ureaz\u0103 succes;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -9 Octombrie 1944 la ora 22,00 \u00eentr-un moment favorabil afacerilor <<pe negustate>> Churchill \u00eei spune lui Stalin: \u201e Hai s\u0103 aranjem treburile noastre \u00een Balcani. \u00cen ceea ce prive\u015fte Marea Britanie \u015fi Rusia, ce ai zice dumneata s\u0103 ave\u0163i 90% predominare \u00een Rom\u00e2nia, noi 90% \u00een Grecia \u015fi 50%-50% \u00een Iugoslavia? \u00cen timp ce propunerea mea se traducea, am luat o jum\u0103tate de pagin\u0103 de h\u00e2rtie pe care am scris propunerea mea. Stalin a luat in creion albastru \u015fi ro\u015fu \u015fi cu partea albastr\u0103 a f\u0103cut \u201eun large tick\u201d [bifare]-\u00een OK-\u015fi a pus h\u00e2rtia pe mas\u0103. Eu am luat-o \u015fi am spus: << Nu este oare prea cinic cum am dispus de soarta a milioane de oameni \u00een aceast\u0103 manier\u0103 insolit\u0103? Hai s\u0103 ardem h\u00e2rtia!>> Stalin mi-a r\u0103spuns: <<Nu, \u0163ine-o dumneata.>><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Bucuriei lor se adaug\u0103 zece zile mai t\u00e2rziu-18 Octombrie 1944 \u015fi satisfac\u0163ia lui Roosevelt: Aranjamentele f\u0103cute privind Balcanii, sunt sigur, cele mai bune posibile.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Zarurile cezarilor fuseser\u0103 aruncate: Soarta Rom\u00e2niei \u015fi a Europei de R\u0103s\u0103rit fus\u0103ser\u0103 destinate robiei Rusiei-sovietice. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Autorii f\u0103r\u0103 condi\u0163ii ai capitul\u0103rii \u00een frunte cu suveranul la\u015f au prezentat actul lor josnic de \u00eenalt\u0103 tr\u0103dare ca pe o fapt\u0103 eroic\u0103 a eliber\u0103rii \u0163\u0103rii de sub dictatura fascist\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Beneficiarii Actului<\/em> tr\u0103d\u0103rii,<\/em><\/strong> <\/em>at\u00e2t cei din \u0163ar\u0103 c\u00e2t \u015fi cei din exil, s-au justificat consider\u00e2ndu-l ca un act de bravur\u0103, de salvare na\u0163ional\u0103<\/em><\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAni de zile \u00eentre\u0163inu\u0163ii <<fondului>> (18 milioane franci elve\u0163ieni) <\/em>spune Pamfil \u015eeicaru, \u00eensu\u015fit de Al. Cre\u0163eanu, Niculescu-Buze\u015fti, I. Vi\u015foianu, au pream\u0103rit pe g\u00e2ngavul rege Mihai ca eroul liber\u0103rii Rom\u00e2niei. Aceast\u0103 trinitate avea nevoie de o acoperire, deoarece politic \u00een via\u0163a Rom\u00e2niei erau inexisten\u0163i, s\u0103v\u00e2r\u015fiser\u0103 o simpl\u0103 deturnare de fonduri \u015fi prezent\u00e2nd ca erou pe Mihai, puteau opera o ac\u0163iune de a crea o confuzie printre exila\u0163ii de bun\u0103 credin\u0163\u0103, c\u0103 regele Mihai este \u015feful exilului. \u015ei \u00een bun\u0103 parte opera\u0163ia a izbutit s\u0103 creeze \u015fi s\u0103 men\u0163in\u0103 mult\u0103 vreme confuzia. Regele care abdicase \u00een condi\u0163ii dezonorante, declar\u00e2nd institu\u0163ia monarhiei perimat\u0103, fiind un obstacol la progresul fire\u015fte, marxist-leninist, al poporului rom\u00e2n, caz unic \u00een istoria abdic\u0103rilor, citea de dou\u0103 ori pe an o cuv\u00e2ntare- mesaj c\u0103tre \u0163ar\u0103. Ex-regele Mihai, eroul capitul\u0103rii f\u0103r\u0103 condi\u0163ii, abdicase contra filodorm\u0103; Petre Groza, \u00een numele partidului comunist se angajase s\u0103-i de-a compensa\u0163ii pentru dezonoranta abdicare, \u00eentre care \u015fi iahtul regal \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, care a costat \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a091000 lire sterline, adic\u0103 53 000 000 lei la cursul oficial pl\u0103tit de Statul rom\u00e2n.\u201d<\/em> <\/strong>(Pamfil \u015eeicaru, Construc\u0163ii pe nisip. Politica aistoric\u0103. Ed. Fides, Ia\u015fi, 1998, p. 6)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marii Beneficiari <\/em>ai Actului tr\u0103d\u0103rii de la 23 August <\/em>1944 au fost \u015fi sunt:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Stalin \u015fi Uniunea Sovietic\u0103;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Churchill \u015fi Marea Britanie;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Partidul Comunist din Rom\u00e2nia \u015fi \u00een mod expres elementele alogene atee, fondatorii Interna\u0163ionalei Ro\u015fii;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -impostorii, tr\u0103d\u0103torii \u015fi la\u015fii care au acceptat mariajul politic cu bol\u015fevicii sovietici;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Mihai I \u015fi familia sa;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Grecia \u015fi Ungaria.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin arestarea \u015fi apoi condamnarea la moarte a \u015eefului Statului Ion Antonescu, ac\u0163iunea criminal\u0103 a lui Mihai I, a diminuat \u00eentr-un fel ac\u0163iunile nefaste ale Conduc\u0103torului prin executarea sa, reabilit\u00e2ndu-i pe c\u00e2t posibil memoria, a declan\u015fat capitularea \u00eentregii armate, a provocat mai devreme \u015fi aproape definitiv dezastrul \u0163\u0103rii, pred\u00e2nd-o bol\u015fevicilor \u015fi slugilor lor comuniste, care p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi 2014, se continu\u0103 de 70 de ani prin filia\u0163ie ne\u00eentrerupt\u0103: comunism-neocomunism-liberalism democratic-bej, a \u00eenlesnit apoi, prin capitularea total\u0103 a Rom\u00e2niei, victoria nesperat\u0103 a U.R.S.S-lui \u00een Estul Europei, facilit\u00e2ndu-\u015fi deopotriv\u0103 bun\u0103starea \u00een exil prin \u00een\u0163elegerea cu Ana Pauker, iar cum scurtisima Stafie<\/em> i-a acordat dispens\u0103 de plecare…<\/em>, a revenit \u00een \u0162ara pe care a tr\u0103dat-o \u015fi a pr\u0103dat-o de pe tron, revenind deci mai aproape de tron, pentru a deveni cu mult mai bogat dec\u00e2t viseaz\u0103 vreodat\u0103 un monarh \u00een exerci\u0163iul mandatului regal.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nimeni \u00een istoria omenirii dup\u0103 ce a fost detronat de drept sau pe nedrept nu a fost acceptat mai apoi ca monarh \u00eentr-un stat cu forma de guvern\u0103m\u00e2nt republican\u0103, fiind desp\u0103gubit eminamente pentru tot ce n-a avut \u015fi r\u0103spl\u0103tit \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fte pentru tot ce a distrus uman, material, cultural, spiritual istoriei na\u0163iunii noastre.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ast\u0103zi, practic \u00een 2014, statul rom\u00e2n are \u00een componen\u0163a sa la v\u00eerf dou\u0103 puteri antinomice: puterea republican\u0103<\/strong> cu institu\u0163iile ei, pre\u015feden\u0163ia, parlamentul \u015fi guvernul<\/em><\/strong> \u015fi monarhia<\/strong> cu regele, dinastia, palatele, mun\u0163ii, apele \u015fi curtea sa regal\u0103<\/em><\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ambele forme de guvern\u0103m\u00e2nt sunt beneficiarele privilegiate ale bugetului mult prea s\u0103r\u0103cit al \u0163\u0103rii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Practic aninomiile nu se exclud, ci se completeaz\u0103, se \u00eentrep\u0103trund.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se contureaz\u0103 astfel una din enigmele at\u00e2t de nefaste ale acestei na\u0163iuni, singura de altfel \u00een lume, care \u00ee\u015fi c\u00e2nt\u0103 cu osanale \u015fi ritualuri: Tr\u0103d\u0103torii, Uciga\u015fii, Uzurpatorii, Irozii, Denigratorii, Profanatorii, Blasfemiatorii, Canaliile, Despo\u0163ii, C\u0103m\u0103tarii, Ciocoii, C\u0103l\u0103ii, Strigoii, Vampirii, Satrapii, Anele, Caiafele, Iudele, etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De ce?!? De c\u00e2nd?!? De c\u00e2t…?!?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nimeni nu cred c\u0103 poate r\u0103spunde corect sau mul\u0163umitor la toate gesturile nes\u0103buite, nechibzuite, uciga\u015fe, tr\u0103d\u0103toare, precum \u015fi la toate actele, erorile, ororurile comise cu ajutorul rom\u00e2nilor<\/em> \u00eempotriva Rom\u00e2nilor de-a lungul istoriei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201ePartidul comunist era \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 23 August, <\/em>arat\u0103 marele jurnalist Pamfil \u015eeicaru, c\u00e2nd se recoltau consecin\u0163ele actului s\u0103v\u00e2r\u015fit de un rege imbecil, cu adeziunea partidelor zise ale democra\u0163iei na\u0163ionale.\u201d <\/em>(ibid. p. 7)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marele beneficiar Stalin a fost at\u00e2t de \u00eenc\u00e2ntat de reu\u015fita marionetei regale<\/em> \u00eenc\u00e2t a pus cea mai \u00eenalt\u0103 decora\u0163ie sovietic\u0103 VICTORIA<\/em>\u00a0 pe pieptul la\u015f al g\u00e2ngavului \u015fi nebravului Mihai I. Turcii ar fi apreciat tr\u0103darea, dar nu \u015fi pe Tr\u0103d\u0103tor, fie el chiar monarh. Gestului marelui bol\u015fevic T\u0103tuc<\/em> i s-au al\u0103turat regina Angliei \u015fi Truman al S.U.A.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Capitularea necondi\u0163ionat\u0103 acceptat\u0103 at\u00e2t de u\u015for de nevolnicul Mihai I este de fapt un precedent creat \u015fi l\u0103sat mo\u015ftenire de tat\u0103l s\u0103u, Carol al II-lea-Lupescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Capitularea necondi\u0163ionat\u0103 de rege \u015fi armisti\u0163iul impus de sovietici\u00a0 \u201e confirm\u0103 \u015fi justific\u0103 for\u0163a celui tare\u201d<\/em> privind toate abuzurile, atentatele, atrocit\u0103\u0163ile, crimele, violurile, dezmo\u015ftenirile, arest\u0103rile, torturile, persecu\u0163iile, prigoanele, mutil\u0103rile aduse Na\u0163iei noastre:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e… cu toat\u0103 capitularea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi un guvern fr\u0103\u0163esc comunist<\/span>, ru\u015fii au furat Rom\u00e2nia de produse de cel pu\u0163in trei miliarde de dolari, \u00een locul celor 300 de milioane impuse prin armisti\u0163iul<\/span> dictat de Moscova din 12 septembrie 1944, instaur\u00e2nd pentru decenii mizeria. Ceva mai mult, se pretinde, \u015fi \u00eenc\u0103 de somit\u0103\u0163i militare, ca Allen Brooche, \u015feful statului major imperial britanic, c\u0103 prin actul de la 23 August 1944 Rom\u00e2nia a deschis ru\u015filor larg por\u0163ile \u015fi a contribuit la ocuparea unei jum\u0103t\u0103\u0163i din Europa de c\u0103tre ru\u015fi. C\u0103 dac\u0103 Rom\u00e2nia ar mai fi rezistat, alia\u0163ii anglo-americani ar fi putut \u00eenainta ad\u00e2nc \u00eenspre r\u0103s\u0103ritul Europei, \u00eempiedic\u00e2nd astfel Rusia s\u0103 aib\u0103 preponderen\u0163a \u00een Europa.\u201d<\/span><\/em> (Nicolae Baciu, Agonia Rom\u00e2niei 1944-1948. Ed. Dacia Cluj-Napoca, 1990, p. 99)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Uciga\u015fa capitulare necondi\u0163ionat\u0103 a actului regal de criminal de la 23 August 1944 a adus na\u0163iunii dacorom\u00e2ne, poate cel mai mare dezastru din \u00eentreaga ei istorie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Desigur, condi\u0163ii<\/em> \u00een cadrul armisti\u0163iului<\/em> au fost, dar numai cele ale sovieticilor. Ei l-au pus \u00een aplicare imediat dup\u0103 actul uciga\u015f-regal, iar comploti\u015ftii rom\u00e2ni l-au semnat \u00een genunchi dup\u0103 trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni c\u00e2nd \u0163ara era ocupat\u0103 \u015fi strivit\u0103 de ru\u015fi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eComplotul format de cei care au creat a\u015fa-zisul armisti\u0163iu,<\/em> arat\u0103 savantul na\u0163ionalist-cre\u015ftin Dumitru Dan Lucinescu, a schimbat generalii rom\u00e2ni, comandan\u0163i pe frontul contra ru\u015filor pe aliniamentul Tg. Neam\u0163-St\u00e2nca, Rosnovanu-Ia\u015fi, noii generali ordon\u00e2nd osta\u015filor s\u0103 nu mai trag\u0103 nici un glon\u0163 \u00eempotriva pozi\u0163iilor ruse\u015fti, sist\u00e2ndu-se \u015fi aprovizionarea cu muni\u0163ii a frontului respectiv. Peste 20 000 de solda\u0163i \u015fi ofi\u0163eri ai armatei rom\u00e2ne au fost lua\u0163i prizonieri, supravie\u0163uind un sfert din ei, iar trupele ruse\u015fti au \u00eenaintat f\u0103r\u0103 nicio rezisten\u0163\u0103 spre sudul Moldovei \u015fi apoi \u00een restul Munteniei, \u00een timp ce \u00een noul ziar Sc\u00e2nteia se \u00een\u015firuiau numele noilor localit\u0103\u0163i cucerite de armata ro\u015fie <<eliberatoare>>… Data semn\u0103rii armisti\u0163iului a fost de 13 septembrie 1944. Toate bunurile \u0163\u0103rii au fost luate de armata rus\u0103 ca prad\u0103 de r\u0103zboi, inclusiv navele militare \u015fi civile rom\u00e2ne\u015fti, \u00eempreun\u0103 cu tot parcul aviatic militar \u015fi civil. Printre capturi a figurat \u015fi celebrul bric \u015fcoal\u0103 \u201eMircea cel B\u0103tr\u00e2n.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Renumita fabric\u0103 de avioane militare I.A.R. de la Bra\u015fov a fost demolat\u0103 p\u00e2n\u0103 la buloanele de prindere pe podeaua de beton, iar \u00eentregul parc de avioane a fost luat de asemenea ca prad\u0103 de r\u0103zboi. In una din minele p\u0103r\u0103site din nordul Olteniei erau depozitate \u00een lingouri de aur, peste 17 vagoane de aur, care reprezentau contravaloarea petrolului \u015fi a cerealelor v\u00e2ndute de statul rom\u00e2n Germaniei… Dup\u0103 decapitarea armatei regale la v\u00e2rf, a urmat lichidarea \u00eentregi armate. \u00cen locul lor au fost promovate la conducerea armatei militari din cele dou\u0103 divizii formate de Ana Pauker \u00een URSS, din r\u00e2ndul prizonierilor de r\u0103zboi rom\u00e2ni, care au ales aceast\u0103 cale, \u00een locul mor\u0163ii \u00een lag\u0103rele ruse\u015fti.\u201d<\/em> (Dan Lucinescu, P\u0103rintele Arsenie Boca un Sf\u00e2nt al zilelor noastre. Ed. Siaj, Bucure\u015fti, 2009, p. 41-43) <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihai I de Hohenzolern trebuia m\u0103car \u00een ceasul al 13-lea \u00een exil, sau \u00een al 14-lea \u00een 1990, dup\u0103 46 de ani de a\u015fteptare, c\u00e2nd premierul Petre Roman i-a blocat la Pite\u015fti, drumul spre Curtea de Arge\u015f \u015fi l-a expulzat de unde a venit, val v\u00e2rtej<\/em>, ori chiar \u00een al 15-lea ceas, acum la 23 August 2014, s\u0103-\u015fi cear\u0103 iertare \u00een genunchi \u015fi s\u0103 fac\u0103 peniten\u0163\u0103 a la Canossa, <\/em>ca \u00eenainta\u015ful s\u0103u german \u00eemp\u0103ratul Henric IV, \u00een Ianuarie 1077, cer\u00e2ndu-\u015fi profund\u0103 iertare \u00eentregii Na\u0163iuni rom\u00e2ne \u015fi s\u0103 explice gesturile sale infame \u015fi criminale, asum\u00e2ndu-\u015fi responsabilitatea lor:<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Actul regal<\/em><\/strong> m\u00e2r\u015fav<\/em><\/strong> de la 23 August 1944, \u00eei apar\u0163ine \u00een exclusivitate;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Actul s\u0103u regal<\/em><\/strong> devine o consecin\u0163\u0103 de \u00eenalt\u0103 tr\u0103dare a \u00eentregii Na\u0163iuni dacorom\u00e2ne la 23 August 1944;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Repetarea Actului regal<\/em><\/strong> de \u00eenalt\u0103 tr\u0103dare<\/em><\/strong> a \u00eentregii Na\u0163iuni dacorom\u00e2ne la 6 Martie 1945;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Al treilea act regal de tr\u0103dare<\/em><\/strong> a \u00eentregii Na\u0163iuni dacorom\u00e2ne dup\u0103 furtul general electoral al alegerilor generale din 1946;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Actul regal de la\u015fitate<\/em><\/strong> prin care \u00eel aresteaz\u0103 pe Ion Antonescu, protectorul s\u0103u \u015fi al monarhiei rom\u00e2ne;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Actul regal de slug\u0103rnicie absolut\u0103<\/em><\/strong> a ocupan\u0163ilor, samavolnicii du\u015fmani \u00eenfia\u0163i de el ca st\u0103p\u00e2ni ai \u0163\u0103rii;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Actul regal de umilin\u0163\u0103 \u015fi supunere<\/em><\/strong> fa\u0163\u0103 de interven\u0163ia expres\u0103 a liderilor comuni\u015fti, premierul \u015fi ministrul de externe, care i-au sugerat neacordarea gra\u0163ierii primilor patru aresta\u0163i din lotul \u201eAntonescu\u201d a celor \u015fapte condamna\u0163i la moarte;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Actul regal criminal<\/em><\/strong> de odios<\/em><\/strong> prin care se spal\u0103 pe m\u00e2ini<\/em><\/strong> dup\u0103 condamnarea la moarte a celor patru: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Z. Vasiliu, Gheorghe Alexianu;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Actul regal de abjurare a Majest\u0103\u0163ii lui Dumnezeu<\/em><\/strong>, care prin acceptarea ungerii sale ca monarh, are sacra responsabilitate de a acorda \u00eentotdeauna \u015fi necondi\u0163ionat gra\u0163ierea \u015fi amnistia;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Actul regal de impostur\u0103 \u015fi sfidare a unui popor prin tupeul cinic de a reveni \u00een \u0163ara pe care a v\u00e2ndut-o \u015fi prin m\u00e2r\u015fevia de a mai cere ceva bog\u0103\u0163ie \u015fi \u00eenc\u0103 mult \u015fi \u00eenc\u0103 pe deasupra ca o compensa\u0163ie a tr\u0103d\u0103rii \u015fi a eroismului s\u0103u la\u015f;<\/em><\/strong><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Actul regal-machiavelic de r\u00e2vnire, de absurditate, de turpitudine \u015fi de preten\u0163ie a repunerii \u00een drepturile sale monarhice direct sau prin urma\u015fi.\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>CONCLUZII<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ordonarea \u00eencet\u0103rii focului, a depunerii armelor \u015fi a pred\u0103rii armatei \u00eenaintea armisti\u0163iului semnat este un act regal de \u00eenalt\u0103 tr\u0103dare na\u0163ional\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Niciunul din diploma\u0163ii rom\u00e2ni \u00eemputernici\u0163i de Antonescu cu negocierea armisti\u0163iului \u015fi niciunul din comploti\u015ftii regelui n-au pus \u00een balan\u0163\u0103 argumentul capital al Rom\u00e2niei: scurtarea r\u0103zboiului pentru to\u0163i \u015fi determinarea victoriei absolute a Uniunii Sovietice.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Sabotarea \u00eencheierii armisti\u0163iului propus de mare\u015falul Antonescu de c\u0103tre rege, camarila sa complotist\u0103 \u015fi \u201ediploma\u0163ii\u201d <\/em>George Duca, Gr. Niculescu-Buze\u015fti, \u015etirbey, inten\u0163ionat \u015fi cu perseveren\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 To\u0163i comploti\u015ftii au fost con\u015ftien\u0163i de actele lor la\u015fe \u015fi m\u00e2r\u015fave.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Statul major american a \u00eentocmit \u00eenc\u0103 din 1943 planul debarc\u0103rii \u00een Fran\u0163a, fapt care ar fi condus la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului, la victoria major\u0103 a anglo-americanilor cu doi ani mai devreme, la lichidarea nazismului \u015fi oprirea comunismului \u00een creuzetul bol\u015fevic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-a opus Churchill. A\u015fadar, \u00een 1945, anglo-americanii au c\u00e2\u015ftigat r\u0103zboiul pierz\u00e2nd pacea. Sovieticii au c\u00e2\u015ftigat \u015fi r\u0103zboiul \u015fi pacea \u015fi jum\u0103tate din Europa.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Amor\u0163irea opozi\u0163iei, pasivitatea, tergiversarea \u015fi credulitatea ei nezdruncinat\u0103 \u00een ajutorul anglo-american \u00eenainte \u015fi dup\u0103 capitulare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate ordinele secrete trimise de diploma\u0163ii \u015fi politicienii rom\u00e2ni anglo-americanilor ajungeau rapid \u015fi calde<\/em> pe masa sovieticilor.<\/p>\n

La 12 Septembrie 1944, prin armisti\u0163iul impus de sovietici la Moscova, Mihai I prin actul s\u0103u regal livreaz\u0103 complet \u015fi gratuit Rom\u00e2nia pentru o jum\u0103tate de secol Rusiei bol\u015fevice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Sovieticii refuz\u0103 cobeligeran\u0163a Rom\u00e2niei, dar o oblig\u0103 s\u0103 lupte al\u0103turi de ei \u00eempotriva germanilor \u015fi a ungurilor, provoc\u00e2ndu-ne astfel, \u00eensutit mai multe pierderi materiale \u015fi umane dec\u00e2t dac\u0103 s-ar fi continuat r\u0103zboiul \u00eempotriva lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum poate pl\u0103ti moral, cre\u015ftin, uman \u015fi material regalul tradator actele cotropitorilor bol\u015fevici dup\u0103 odiosul s\u0103u act de tr\u0103dare, de capitulare necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi de girarare a comunismului: jafurile, violurile, teroarea, asasinatele, decapitarea armatei, arest\u0103rile abuzive, condamn\u0103rile la moarte, la \u00eenchisoare pe via\u0163\u0103, deport\u0103rile, consecin\u0163ele lor p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u015fi mai departe?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen c\u00e2te vie\u0163i poate pl\u0103ti \u015fi dac\u0103 poate pl\u0103ti samavolnicia crimelor sale regale?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cu ce?<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Singura reu\u015fit\u0103 a complotului regal de la 23 August 1944 a fost capitularea necondi\u0163ionat\u0103 a Rom\u00e2niei, adic\u0103 predarea de bun\u0103 voie \u00een robie du\u015fmanului bo\u015fevic pentru 45 de ani \u015fi apoi altora la fel pe termen nelimitat.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Partidul Comunist din Rom\u00e2nia, de\u015fi inexistent in fapt, a avul rolul \u015eefului de stat major \u00een complotul regelui.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Scurtarea r\u0103zboiului mondial cu \u015fase luni a adus de fapt o prelungire a asuprii bol\u015fevice asupra Europei r\u0103s\u0103ritene \u015fi \u00een mod direct a \u0163\u0103rii noastre pe care a \u00eenrobit-o aproape o jum\u0103tate de secol.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Dup\u0103 ocuparea \u0163\u0103rii noastre, voit\u0103 regal<\/em>, unul din marile-secrete-de-stat <\/em>impuse de invadatorii strategici sovietici a fost impunerea \u015fi primirea unui mare num\u0103r de evrei, ca ajutor fr\u0103\u0163esc<\/em>. Astfel c\u0103 \u00een numai 4 ani, din 24 August 1944 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1948, num\u0103rul evreilor \u00een Rom\u00e2nia f\u0103r\u0103 Basarabia, f\u0103r\u0103 Bucovina de Nord \u015fi f\u0103r\u0103 Cadrilater s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 un milion.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Marele diplomat \u015fi t\u0103tuc al r\u0103zboiului a fost gruzinul Stalin care a f\u0103cut din Churchill avocatul pledant pentru cauza sa ro\u015fie \u015fi m\u0103rea\u0163\u0103, fa\u0163\u0103 de care lacheul Roosevelt a stat doar \u00een pozi\u0163ia de \u201edrep\u0163i<\/em>\u201d, de \u201eordona\u0163i\u201d<\/em> \u015fi \u201eculcat<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Yalta a devenit Groapa comun\u0103 a liberei determin\u0103ri a popoarelor, morm\u00e2ntul libert\u0103\u0163ii \u015fi incinerarea democra\u0163iei.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Churchill al\u0103turi de Mihai I \u015fi camarila sa regalo-complotist\u0103 au \u00een\u015felat, au min\u0163it, au manevrat, au tr\u0103dat, au v\u00e2ndut \u015fi au crucificat Rom\u00e2nia pentru foarte mult timp.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 BIBLIOGRAFIE<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 *. Nicolae Baciu,Yalta \u015fi crucificarea Rom\u00e2niei, Ed. Europa, Roma, 1982; *. L\u2019Europe de l\u2019Est trahie et vendue. Edition La Pensee Universelle, Paris, 1984; *. Agonia Rom\u00e2niei-1944-1948.Ed. Dacia Cluj \u2013 Napoca, 1990.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 *. Ioan Scurtu, Criza dinastic\u0103 din Rom\u00e2nia, Ed. Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1996. *. Via\u0163a politic\u0103 din Rom\u00e2nia 1918-1944. Ed. Albatros, Bucure\u015fti 1982.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 *. Gh. Buzatu (coordonator), B\u0103t\u0103lia pentru Basarabia 1941-1944. Ed. Mica Valahie, Bucure\u015fti, 2010.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 *. C. Hlihor, Anul 1940. Drama rom\u00e2nilor dintre Prut \u015fi Nistru, Ed. Academiei de \u00cenalte Studii Militare, Bucure\u015fti, 1992.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 *. Ion \u015ei\u015fcanu, Ocuparea Basarabiei, Her\u0163ei \u015fi a nordului Bucovinei, \u00een \u201eRevista de istorie militar\u0103\u201d, nr. 4, 1991.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 *. Paul Goma, S\u0103pt\u0103m\u00e2na Ro\u015fie 28 iunie-3 iulie 1940 sau Basarabia \u015fi evreii. Ed. Vremea XXI, Bucure\u015fti, 2004.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 *. Valeriu \u2013 Florin Dobrinescu \/ Ion Constantin, Basarabia \u00een anii celui de al doilea r\u0103zboi mondial. Institutul European-Ia\u015fi, 1995.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 *. G-ral Platon Chirnoag\u0103, Istoria politic\u0103 \u015fi militar\u0103 a r\u0103zboiului Rom\u00e2niei contra Rusiei sovietice 22 iunie 1941-23 august 1944. Ed. Fides, Ia\u015fi 1998.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 *. Pamfil \u015eeicaru, Construc\u0163ii pe nisip. Politica aistoric\u0103. Ed. Fides, Ia\u015fi, 1998.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 *. Ion C\u00e2rja, Canalul Mor\u0163ii, Ed. Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1993.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 *. Miruna Munteanu \/Vladimir Alexe \/Alexandru Ionescu \/Mariana \u015etef\u0103nescu, Dosare Ultrasecrete, vol. I. Ed. Omega, Bucure\u015fti, 1999.<\/p>\n

Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eMare\u015falul Antonescu a rezistat cu succes presiunilor naziste care cereau m\u0103suri dure \u00eempotriva evreilor. El este cel care mi-a dat [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-19022","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19022","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19022"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19022\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19025,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19022\/revisions\/19025"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19022"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19022"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19022"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}