secolul XX. De<\/a>\u00a0asemenea, \u00een expozi\u021bie erau lucr\u0103ri ale designer-ului Alexandru Ghildu\u0219 \u0219i picturi ale arhitectei Mara Kukula, care locuie\u0219te \u00een Atena. Expozi\u021bia s-a bucurat de un mare succes.<\/p>\nB.T<\/em><\/strong>.: Sunte\u0163i mul\u0163i arti\u015fti rom\u00e2ni \u00een Atena?<\/em><\/em><\/p>\nF.G<\/strong>.: \u00a0La ora actual\u0103 exist\u0103 \u00een Atena un grup pestigios de oameni de cultur\u0103 \u0219i art\u0103. Ace\u0219tia contribuie prin operele \u0219i activitatea lor, la activitatea bogat\u0103 a Societ\u0103\u021bii Culturale Balkania Contemporan\u0103. Astfel, d-na Monica S\u0103vulescu-Voudouri este un romancier de seam\u0103, care a publicat \u00een Rom\u00e2nia, Olanda, Belgia, Danemarca, Peru, Grecia. Este sufletul acestei societ\u0103\u021bi. Tot \u00een Atena, locuie\u0219te soprana Marina Kr\u00eelovici, prof. dr. Victor Ivanovici, un scriitor, critic de art\u0103 \u015fi traduc\u0103tor de greac\u0103, spaniol\u0103, rom\u00e2n\u0103, recunoscut pe plan interna\u0163ional. Exist\u0103 \u015fi un grup de muzicieni de valoare ca: violoncelistul Marcel Spinei, pianista Sanda Spinei, violonistul Sergiu N\u0103stase, harpista Maria N\u0103stase, bizantologul \u0219i istoricul Florin Marinescu, care studiaz\u0103 manuscrise rom\u00e2ne\u0219ti de la Muntele\u00a0Athos \u0219i a scris mai multe c\u0103r\u021bi de istorie \u015fi rela\u021bii eleno-rom\u00e2ne. Avem o foarte bun\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu Editura Omonia din Bucure\u0219ti, condus\u0103 de apreciata doamn\u0103 Elena Laz\u0103r care public\u0103 traduceri din literatura greac\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi din literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een limba greac\u0103. Tot aici tr\u0103ie\u0219te \u015fi un sculptor talentat, Gabriel Grama.<\/p>\nB.T<\/em><\/strong>.: Dac\u0103 a\u0163i avea mul\u0163i bani, cum a\u0163i ajuta Rom\u00e2nia?<\/em><\/p>\nF.G<\/strong>.: Dac\u0103 a\u0219 avea mul\u021bi bani, a\u0219 ajuta pe elevii merito\u015fi s\u0103-\u015fi continue studiile. De altfel, am publicat dou\u0103 volume de poezii “Sentimente \u00een chihlimbar”<\/em> \u0219i “Pe urma zborului”<\/em>, iar banii din v\u00e2nzarea c\u0103r\u021bilor au fost dona\u021bi pentru elevi merituo\u0219i din Ia\u0219i, care nu au posibilit\u0103\u021bi materiale.<\/p>\nB.T<\/em><\/strong>.: Neav\u00e2nd mul\u0163i bani ce face\u0163i pentru Rom\u00e2nia?<\/em><\/p>\nF.G<\/strong>.: Pentru a face ceva bun pentru Rom\u00e2nia, nu este nevoie neap\u0103rat s\u0103 ai mul\u021bi bani. \u00cen primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 fii corect, acolo unde te afli (omul sfin\u021be\u0219te locul), s\u0103 te consideri mereu un reprezentant al patriei tale, care face cinste locului de unde a pornit. De asemenea, ni\u0219te idei bune, pot s\u0103 contribuie la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea imaginii \u0163\u0103rii de origine.<\/p>\nB.T<\/em><\/strong>.: Da\u0163i-mi un exemplu! O idee foarte bun\u0103 este mai important\u0103 dec\u00e2t banii.<\/em><\/p>\nF.G<\/strong>.: Se pare c\u0103 am avut o asemenea idee, chiar \u00eemediat dup\u0103 1990, dar din p\u0103cate, de\u0219i ideea era sublim\u0103, punerea ei \u00een practic\u0103 a lipsit cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire (cum spunea Caragiale!). Deoarece la vremea respectiv\u0103 eram bombarda\u021bi prin intermediul televiziunii numai de imagini \u015fi reportaje terifiante referitoare la \u0163ara nostr\u0103 (vezi copiii cu Sida \u015fi cei handicapa\u021bi), m-am g\u00e2ndit c\u0103 un r\u0103spuns adecvat s-ar fi putut\u00a0 da chiar prin intermediul televiziunii. Acest proiect, nerealizat din p\u0103cate, dar care nu ar fi\u00a0r\u0103u s\u0103 se realizeze acum, l-am denumit Proiectul Madrigal<\/em>. Iat\u0103 despre ce este vorba: Dup\u0103 modelul Concertului de Anul nou, de la Viena, s\u0103 fie transmis din Rom\u00e2nia (\u00een c\u00e2t mai multe \u021b\u0103ri, \u00eencetul cu \u00eencetul), un concert care s\u0103 prezinte Colinde de Cr\u0103ciun, interpretate de Corul Madrigal. Adev\u0103rul este c\u0103 la acest capitol, la vremea respective (tr\u0103ia regretatul Marin Constantin), eram imbatabili pe plan interna\u021bional. Se putea amenaja o sal\u0103 de concert frumos ornat\u0103 la Ateneu, cu sprijinul Orchestrei Simfonice radio-tv \u0219i al c\u00e2torva mari soli\u015fti de oper\u0103 (Angela Gheorghiu, Nely Miricioiu, Mariana Nicolesco \u015fi mul\u021bi al\u0163ii), cu un regizor talentat se putea organiza un spectacol f\u0103r\u0103 egal, pe care l-ar fi preluat la \u00eenceput c\u00e2teva televiziuni str\u0103ine (Republica Moldova, alte \u021b\u0103ri vecine), \u00een timpul pauzei se puteau proiecta imagini cu ce este mai frumos \u00een Rom\u00e2nia (m\u0103n\u0103stirile din Bucovina, Complexul sculptural Br\u00e2ncu\u0219i de la Tg. Jiu \u0219i avionul lui Coand\u0103, etc. etc.)<\/p>\nFiind o fire optimist\u0103, m-am adresat la Ambasada noastr\u0103 din Atena, unde ideea a fost apreciat\u0103, dar nu \u015fi sprijinit\u0103. Atunci, am f\u0103cut un drum la Bucure\u0219ti \u015fi am \u00eencercat s\u0103 sus\u021bin proiectul, care \u00eencetul cu \u00eencetul ar fi adus \u015fi bani, pentru c\u0103 sponsorii a\u015fteapt\u0103 ni\u015fte manifest\u0103ri de anvergur\u0103 pentru a li se face publicitate. M-am adresat presei, am sus\u0163inut ideea la Forumul Rom\u00e2nilor organizat de Funda\u0163ia Cultural\u0103 Rom\u00e2n\u0103, l-am vizitat acas\u0103 pe Marin Constantin, care a fost \u00eenc\u00e2ntat de idee \u015fi s-a oferit s\u0103 sus\u0163in\u0103 gratuit concertul, dar cu condi\u0163ia ca un for (un minister, o funda\u0163ie) s\u0103 se implice \u00een organizare. Am scris un articol \u015fi \u00een Ateneul Eleno-Rom\u00e2n, referitor la acest proiect, dar totul a r\u0103mas un vis frumos. M\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 nu este\u00a0t\u00e2rziu nici acum, ca ideea s\u0103 prind\u0103 via\u021b\u0103. Poate ar fi mai bine dac\u0103 totul ar porni din Ia\u015fi, unde Teatrul Na\u021bional este o adev\u0103rat\u0103 bijuterie arhitectonic\u0103, exist\u0103 Opera din Ia\u015fi care are un manager inimos (d-na Beatrice Rancea) \u015fi exist\u0103 un cor extraordinar al studen\u0163ilor de la Conservator, condus de prof. dr. Nicolae G\u00eesc\u0103, care a fost premiat pe multe meridiane ale lumii \u015fi c\u00e2nt\u0103 \u00een mai multe limbi str\u0103ine. Crede\u0163i c\u0103 am putea s\u0103 plec\u0103m \u00eempreun\u0103, \u00een c\u0103utarea timpului pierdut \u015fi s\u0103 se realizeze acest vis al meu? Cred c\u0103 Rom\u00e2nia merit\u0103 o asemenea promovare!<\/p>\n
B.T<\/em><\/strong>.: Rom\u00e2nia merita mult mai mult! Am putea s\u0103 ne al\u0103turam noi, to\u0163i rom\u00e2nii care sim\u0163im la fel.<\/em><\/p>\nCrede\u0163i c\u0103 rom\u00e2nul emigrant dup\u0103 \u201989 simte diferit pentru Rom\u00e2nia?<\/em><\/p>\nF.G<\/strong>.: Nu \u0219tiu ce simt cei veni\u021bi dup\u0103 89 din Rom\u00e2nia, dar un om de calitate, trebuie s\u0103-\u015fi iubeasc\u0103 \u021bara.<\/p>\nB.T<\/em><\/strong>.: Despre atitudinea pentru limb\u0103?<\/em><\/p>\nF.G<\/strong>.: \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu limba, \u00eemi permit s\u0103 v\u0103 citez c\u00e2teva versuri din poezia mea “Limba Vorbit\u0103”<\/em> care a fost publicat\u0103 \u00een volumul, “Pe urma zborului”<\/em>: \u00a0“<\/em>Fratele meu geam\u0103n, poetul \/ C\u00e2nd amintea despre limba vorbit\u0103 \/… \u00cemi spunea c-o respir\u0103 tot timpul ca aerul! \/ Eu m\u0103 imaginam un scafandru aflat \u00een ad\u00e2nc \/ \u00cen oceanul de vise, din ea, cer cu nesa\u021b respir\u00e2nd “<\/em>.<\/p>\nB.T<\/em><\/strong>.:<\/em> <\/em>Fenomenale!!! V\u0103 mul\u0163umesc \u015fi v\u0103 doresc tot binele!<\/em><\/em><\/p>\nCu deosebit respect,<\/p>\n
Florin Gheorghiu<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ben Todic\u0103: De ce a\u0163i plecat din \u0163ar\u0103? Florin Gheorghiu: Am plecat din \u021bar\u0103, deoarece so\u021bia mea era cet\u0103\u021bean str\u0103in [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-19082","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19082","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19082"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19082\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19084,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19082\/revisions\/19084"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19082"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19082"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19082"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"http:\/\/1.bp.blogspot.com\/-EvhPTP8AEsA\/U_RMazFlWcI\/AAAAAAAAGyQ\/lpcK6oQjnqM\/s1600\/florin%2Bgheorghiu.jpg\")
<\/p>\n