{"id":19153,"date":"2014-09-07T12:03:07","date_gmt":"2014-09-07T12:03:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=19153"},"modified":"2014-09-07T12:04:58","modified_gmt":"2014-09-07T12:04:58","slug":"antonie-plamadeala-%e2%80%9cexemplul-faptei%e2%80%9d-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/09\/07\/antonie-plamadeala-%e2%80%9cexemplul-faptei%e2%80%9d-2\/","title":{"rendered":"Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103: \u201cEXEMPLUL FAPTEI\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Provin dintr-o parte de \u0163ar\u0103 care nu se mai afl\u0103 azi \u00een rotundul alc\u0103tuirii statului rom\u00e2nesc. M-am n\u0103scut \u00een Basarabia, localitatea Stolniceni, jud. L\u0103pu\u015fna (azi raionul H\u00e2nce\u015fti din Republica Moldova), \u00een 17 noiembrie 1926. Acolo mi-am petrecut copil\u0103ria, al\u0103turi de ceilal\u0163i cinci fra\u0163i ai mei, \u015fi acolo am terminat clasele primare.<\/p>\n

\u00cen 1937, r\u0103spunz\u00e2nd unui imbold l\u0103untric \u015fi ascult\u00e2nd \u015fi de sfatul p\u0103rin\u0163ilor, m-am \u00eenscris la Seminarul teologic \u201eGavriil B\u0103nulescu Bodoni\u201c, din Chi\u015fin\u0103u. \u00cent\u00e2mpl\u00e2ndu-se \u00eens\u0103 ca, \u00een 1940, Basarabia s\u0103 fie ocupat\u0103 de trupele sovietice, cursurile Seminarului au fost suspendate, iar eu care nu apucasem s\u0103 le termin (eram \u00een anul III), m-am \u00eenscris la \u015ecoala Pedagogic\u0103 din Chi\u015fin\u0103u. care mai r\u0103m\u0103sese \u00een func\u0163iune. Am terminat aici primul an \u015fi m-am \u00eenscris \u00een cel de-al doilea, c\u00e2nd Basarabia a revenit la s\u00e2nul patriei-mame \u015fi eu m-am re\u00eenscris la Seminarul teologic din Chi\u015fin\u0103u. Dar nici acum n-am avut norocul s\u0103-mi finalizez studiile dat fiind faptul c\u0103, apropiindu-se, \u00een 1944, linia frontului de Chi\u015fin\u0103u, m-am refugiat, cu toat\u0103 familia la I\u015falni\u0163a, l\u00e2ng\u0103 Craiova. M-am \u00eenscris, \u00een toamna acelui an, la Seminarul \u201eNifon Mitropolitul\u201c din Bucure\u015fti pe care l-am absolvit pe un loc frunta\u015f, \u00een 1945.<\/p>\n

Reflect\u00e2nd la spusa cronicarului c\u0103 \u201enu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremi\u201c, \u00eemi dau seama c\u00e2t de zbuciumat\u0103 a fost perioada copil\u0103riei mele. Dar a\u015fa au fost \u00een timpurile acelea pentru toat\u0103 lumea.<\/p>\n

Din nefericire, nici anii care au urmat n-au fost mai prielnici unei vie\u0163i lini\u015ftite \u015fi prospere. \u00cen toamna aceluia\u015fi an (1945) m-am \u00eenscris la Facultatea de Teologie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, audiind \u00een paralel \u015fi cursuri la Facultatea de Litere \u015fi Filosofie. \u00cen ambele institu\u0163ii, se aflau la catedr\u0103, la acea dat\u0103, personalit\u0103\u0163i de \u00eenalt prestigiu ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului universitar rom\u00e2nesc. La Teologie voi aminti nume ca cele ale lui Teodor M. Popescu, Haralambie Roven\u0163a, Gala Galaction, I.G. Coman, Petre Vintilescu etc. iar dincolo, la Filosofie, voi aminti pe Anton Dimitriu, Mircea Florian, G. C\u0103linescu, Tudor Vianu \u015fi I. Zamfirescu.<\/p>\n

Am c\u0103utat s\u0103 le cinstesc memoria, s\u0103 le p\u0103strez \u015fi s\u0103 le valorific mo\u015ftenirea iar eu s\u0103 sporesc, pe c\u00e2t posibil, zestrea moral-spiritual\u0103 \u015fi material\u0103 a Mitropoliei Transilvaniei.<\/p>\n

Experien\u0163a administrativ\u0103 de la Buz\u0103u m-a ajutat ca \u00eendat\u0103 dup\u0103 instalare s\u0103 m\u0103 ocup de renovarea re\u015fedin\u0163ei mitropolitane \u015fi de extinderea acesteia prin construirea unui corp nou de cl\u0103dire, cu sal\u0103 de consiliu \u015fi expozi\u0163ie patrimoniali Am renovat \u015fi extins schitul P\u0103ltini\u015f, dar cea mai mare lucrare pe care am demarat-o \u015fi pe care mi-a ajutat Dumnezeu s\u0103 o finalizez a fost cea de la M\u0103n\u0103stirea \u201eBr\u00e2ncoveanu\u201c de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, unde am construit incinta, respectiv corpul de cl\u0103diri \u00een form\u0103 de patrulater din jurul bisericu\u0163ei ctitorit\u0103 de Constantin Br\u00e2ncoveanu \u015fi care se afla \u00een c\u00e2mpul liber, departe de chiliile c\u0103lug\u0103rilor. \u00cen interiorul complexului de cl\u0103diri am zidit o nou\u0103 biseric\u0103, mai spa\u0163ioas\u0103 dec\u00e2t monumentul istoric. A urmai apoi construirea \u201eAcademiei teologice\u201c de la S\u00e2mb\u0103ta, cl\u0103dire cu dou\u0103 etaje \u015fi mansard\u0103 \u00een care au avut loc deja mai multe \u00eentruniri cu caracter teologic, duhovnicesc \u015fi cultural.<\/p>\n

Sfin\u0163irea complexului arhitectural de la S\u00e2mb\u0103ta s-a f\u0103cut de c\u0103tre patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu I, de c\u0103tre Prea Fericitul Teoctist, patriarhul Rom\u00e2niei \u015fi de c\u0103tre un sobor de ierarhi \u015fi preo\u0163i.<\/p>\n

Despre dificult\u0103\u0163ile \u015fi piedicile pe care le-am avut \u00een ampla lucrare de la S\u00e2mb\u0103ta nu voi mai aminti acuma. Dorind doar s\u0103 spun c\u0103 tot ce s-a \u00een\u0103l\u0163at acolo este spre lauda lui Dumnezeu, spre cinstirea memoriei \u00eenainta\u015filor \u015fi spre m\u00e2ntuirea sufleteasc\u0103 a credincio\u015filor. Acolo mi-am preg\u0103tit \u015fi eu loc de odihn\u0103.<\/p>\n

C\u00e2t despre osteneala scrisului, \u015fi spun osteneal\u0103 pentru c\u0103 a \u00eensemnat efectiv o preocupare de zi \u015fi de noapte, \u00een to\u0163i anii de c\u00e2nd mi-am terminat studiile, aceast\u0103 osteneal\u0103 s-a concretizat \u00een peste 40 de volume \u015fi \u00een sute de studii, articole, recenzii, cronici, etc. Pe l\u00e2ng\u0103 lucr\u0103rile \u015fi studiile de cuprins teologic, ecumenic \u015fi cultural-istoric, am valorificat fonduri de arhiv\u0103 precum cele ale Patriarhiei, Episcopiei Buz\u0103ului \u015fi Mitropoliei Ardealului. A\u015f men\u0163iona volumele cu coresponden\u0163a patriarhului Miron Cristea (\u00een total 5 volume), iar \u00een curs de tip\u0103rire se afl\u0103 alte volume cu coresponden\u0163a mitropolitului Bucovinei, Visarion Puiu, mort \u00een exil.<\/p>\n

Am readus \u00een actualitate chipul unor mari personalit\u0103\u0163i ale spiritualit\u0103\u0163ii istoriei \u015fi culturii neamului, \u00een volume precum: \u201eClerici ortodoc\u015fi, ctitori de limb\u0103 \u015fi cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201c, Bucure\u015fti, 1977, \u201eDasc\u0103li de cuget \u015fi sim\u0163ire Rom\u00e2neasc\u0103\u201c, Bucure\u015fti, 1981, \u201eNume \u015fi fapte din istoria culturii rom\u00e2ne\u015fti\u201c, Bucure\u015fti, 1983, \u201eCalendar de inim\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201c, Sibiu, 1988, \u201eAlte file de calendar de inim\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201c, Sibiu, 1988.<\/p>\n

Am pus \u00een lumin\u0103 zestrea duhovniceasc\u0103 a Ortodoxiei, \u00een volume precum: \u201eTradi\u0163ie \u015fi libertate \u00een spiritualitatea ortodox\u0103\u201c, Sibiu, 1983, \u201eVoca\u0163ie \u015fi misiune cre\u015ftin\u0103 \u00een vremea noastr\u0103\u201c, Sibiu, 1984, \u201ePreotul \u00een biseric\u0103, \u00een lume \u015fi acas\u0103\u201c, Sibiu, 1996.<\/p>\n

Presta\u0163ia omiletic\u0103 \u015fi Catehetic\u0103 am concretizat-o \u00een volume precum: \u201eT\u00e2lcuiri noi la texte vechi. Predici\u201c, Sibiu, 1989 \u015fi \u201eCuvinte la zile mari\u201c, Sibiu 1989.<\/p>\n

Dar nu este locul potrivit s\u0103 redau aici o list\u0103 bibliografic\u0103 \u015fi nici nu se cade s\u0103 fac eu lucrul acesta.<\/p>\n

Pe c\u00e2nd eram \u00een anul III de studii a trebuit s\u0103 reiau din nou calea pribegiei. Pus sub urm\u0103rire, din cauza implic\u0103rii \u00een organiza\u0163ii studen\u0163e\u015fti anticomuniste, a trebuit s\u0103 p\u0103r\u0103sesc Bucure\u015ftiul, oprindu-m\u0103 tocmai la Baia Mare. Fiind aproape de Cluj, m-am \u00eenscris, la sf\u00e2r\u015fitul aceluia\u015fi an universitar (1948\/1949) la Institutul Teologic Universitar de acolo, prest\u00e2nd examenele din sesiunea de var\u0103 \u015fi promov\u00e2nd \u015fi examenul de licen\u0163\u0103, cu o tez\u0103 al c\u0103rui titlu era: \u201eImportan\u0163a antropologiei carreliene pentru o pedagogie cre\u015ftin\u0103\u201c. \u00cendrum\u0103torul tezei mele a fost profesorul de Omiletic\u0103, Catehetic\u0103 \u015fi Pedagogie \u2013 Nicolae Balc\u0103.<\/p>\n

Odat\u0103 studiile terminate, am reflectat la ceea ce voi face \u00een via\u0163\u0103. Era firesc s\u0103 merg pe calea slujirii Bisericii. \u015ei a\u015fa s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat. Dar pe o cale mai deosebir\u0103 a\u015f spune \u015fi, \u00een orice caz, mai aspr\u0103: calea c\u0103lug\u0103riei.<\/p>\n

N-a\u015f t\u0103inui influen\u0163a care s-a r\u0103sfr\u00e2nt asupra mea, \u00een adoptarea unei astfel de decizii, din partea poetului, ziaristului \u015fi c\u0103lug\u0103rului Sandu Tudor, de la M\u0103n\u0103stirea Antim, din Bucure\u015fti, \u015fi a ieromonahului \u015fi duhovnicului Arsenie Boca, de la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu, de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus. A\u015fa se face c\u0103 \u00een vara lui 1949 am fost hirotonit diacon, de c\u0103tre episcopul Andrei Mageru de la Arad, iar \u00een septembrie 1949 am fost c\u0103lug\u0103rit la M\u0103n\u0103stirea Prislop, jud. Hunedoara. Atunci am primit numele de Antonie, cu care voi r\u0103spunde \u00eenaintea scaunului de judecat\u0103, cel din ceruri.<\/p>\n

Dar mi-a fost dat s\u0103 fiu judecat chiar \u00een anul c\u0103lug\u0103riei mele de c\u0103tre o instan\u0163\u0103 lumeasc\u0103 \u015fi anume Tribunalul Militar din Bucure\u015fti, pentru acuze de \u201euneltire \u00eempotriva siguran\u0163ei Statului\u201c, sentin\u0163\u0103 standard pentru to\u0163i indezirabilii politici. Am primit o condamnare, \u00een contumacie, de 7 ani temni\u0163\u0103 grea \u015fi 5 ani degradare civic\u0103.<\/p>\n

Cum la Prislop nu mai puteam r\u0103m\u00e2ne, m-am ascuns o vreme \u00een Bucure\u015fti, apoi \u00een schitul Crasna din jude\u0163ul Gorj \u015fi \u00een M\u0103n\u0103stirea Slatina, jude\u0163ul Suceava. Aici am \u00eent\u00e2lnit un alt c\u0103lug\u0103r cu via\u0163a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103, \u00eentruchipare a duhului fierbinte \u015fi a smereniei \u2013 ierom. Ilie Cleopa, Am poposit \u015fi la M\u0103n\u0103stirile R\u00e2\u015fca \u015fi Dragomirna. La ultima, unde am \u00eendeplinit ascultarea de a organiza \u015fi pune \u00een ordine arhiva, am descoperit valoroase documente din epoca lui \u015etefan cel Mare, \u015fi cea a ctitorului m\u0103n\u0103stirii, Anastasie Crimca \u015fi unul chiar din secolul al XIV-lea.<\/p>\n

\u00cen august 1953 m-am \u00eenvrednicit \u00een calitate de c\u0103lug\u0103r la Dragomirna s\u0103 primesc harul hirotoniei \u00een treapta de preot, prin punerea m\u00e2inilor arhiereului Partenie Ciopron, fost episcop al Armatei. Hirotonia a avut loc la m\u0103n\u0103stirea Slatina.<\/p>\n

Exact peste un an, \u00een aug. 1954, am fost reperat de organele de ordine \u015fi arestat la Ia\u015fi, unde participasem la vizita patriarhului Bulgariei. Am stat \u00een penitenciarul din Ia\u015fi, apoi \u00een penitenciarul din Bucure\u015fti \u015fi \u00een sf\u00e2r\u015fit \u00een penitenciarul din Jilava. \u00cen 1956 am fost gra\u0163iat, primind astfel \u00eenc\u0103 o \u201ediplom\u0103 academic\u0103\u201c, pe aceea de de\u0163inut politic. Via\u0163a mea din acei ani plini de suferin\u0163e \u015fi de umilin\u0163e se va reflecta \u00een romanul \u201eTrei ceasuri \u00een iad\u201c, pe care l-am publicat \u00een 1970, la Editura Eminescu, din Bucure\u015fti.<\/p>\n

Redevenit, cel pu\u0163in din punct de vedere juridic, liber, m-am \u00eenscris, \u00een 1956, la cursurile de magisteriu (cum se numea doctoratul pe atunci), la Institutul Teologic Universitar din Bucure\u015fti. Dar pe cine \u00eei iube\u015fte Dumnezeu, pe acela \u00eel \u015fi \u00eencearc\u0103 \u015fi iat\u0103 c\u0103 din nou m-a \u00eencercat \u015fi pe mine. \u00cenainte de finalizarea acestor studii am fost exmatriculat pentru antecedente politice \u015fi exclus din r\u00e2ndurile preo\u0163ilor \u015fi monahilor.<\/p>\n

Postura \u00een care am ajuns a fost aceea de \u015fomer \u015fi zilier. Abia \u00een 1961 s-au mai limpezit lucrurile \u015fi am primit \u201ebuletin de identitate\u201c pentru Bucure\u015fti, unde \u00eemi era familia \u015fi am \u015fi fost angajat, cu greu desigur, la o fabric\u0103 de Mase Plastice. Timp de 10 ani de zile am lucrat, respectiv am ucenicit \u00een acea \u00eentreprindere, pentru c\u0103 am pornit foarte de jos, de la \u00eengrijitor, la transportator de materiale, la muncitor-ajut\u0103tor \u015fi \u00een final la operator chimist.<\/p>\n

Dac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc bine la to\u0163i anii de dup\u0103 r\u0103zboi, c\u0103lug\u0103ria mea \u201e\u00een civil\u201c a fost mai bogat\u0103 \u00een ascult\u0103ri \u015fi nevoin\u0163e dec\u00e2t dac\u0103 a\u015f fi petrecut to\u0163i ace\u015fti ani \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire.<\/p>\n

\u201ePrim\u0103vara de la Praga\u201c a adus o \u00eenseninare \u015fi \u00een via\u0163a mea. Patriarhul, de pioas\u0103 memorie, Justinian Marina mi-a mijlocit posibilitatea de a-mi termina cursurile de doctorat \u015fi m-a readus \u00een via\u0163a bisericeasc\u0103, numindu-m\u0103, la cerere, secretar-\u015fef la Institutul Teologic Universitar din Bucure\u015fti. Tot patriarhul Justinian mi-a \u00eenlesnit posibilitatea de a pleca \u00een 1968, cu o burs\u0103 de studii la \u201eHeythrop College\u201c, institut catolic de rang universitar, de l\u00e2ng\u0103 Oxford. Aici am redactat teza de doctorat cu titlul \u201eBiserica slujitoare \u00een g\u00e2ndirea occidental\u0103, din punct de vedere ortodox\u201c pe care am sus\u0163inut-o \u00een 1970, primind calificativul \u201emagna cum laudae\u201c. \u00cenainte de sus\u0163inerea tezei \u015fi acordarea titlului de doctor a trebuit s\u0103 sus\u0163in alte dou\u0103 lucr\u0103ri, spre a putea fi evaluat nivelul meu de preg\u0103tire, \u00een vederea admiterii la sus\u0163inerea examenului final de doctorat.<\/p>\n

Pe parcursul \u015federii mele \u00een Anglia, am participat la multe \u00eentruniri ecumenice, simpozioane \u015fi conferin\u0163e, dar nu numai \u00een Anglia ci \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri precum Belgia, Fran\u0163a, Spania. De asemenea am avut prilejul s\u0103 cunosc tradi\u0163iile vie\u0163ii monastice din apusul Europei \u015fi s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc \u015fi monahilor catolici tradi\u0163iile monahismului r\u0103s\u0103ritean. Aceste \u00eent\u00e2lniri cu oameni \u015fi tradi\u0163ii de via\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103 mi-au folosit \u015fi pentru a concretiza un plan pe care mi-l f\u0103cusem, anume, de a scrie o carte despre tradi\u0163ia monastic\u0103 din Biserica r\u0103s\u0103ritean\u0103. Acest plan s-a concretizat, ceva mai t\u00e2rziu, prin volumul \u201eTradi\u0163ie \u015fi libertate \u00een spiritualitatea ortodox\u0103\u201c, care a ap\u0103rut la Sibiu, \u00een 1983, av\u00e2nd 410 pagini.<\/p>\n

Dup\u0103 doi ani de \u015federe \u00een Anglia, av\u00e2nd deja teza de doctorat sus\u0163inut\u0103 acolo, sub \u00eendrumarea prof. Robert Murray, patriarhul Justinian m-a rechemat \u00een \u0163ar\u0103, av\u00e2nd inten\u0163ia s\u0103 m\u0103 propun\u0103 Sf. Sinod pentru func\u0163ia de episcop-vicar patriarhal. Acest eveniment al promov\u0103rii mele ca ierarh a avut loc \u00een \u015fedin\u0163a Sf. Sinod din 25 noiembrie 1970. \u00cen decembrie am fost hirotonit arhiereu de c\u0103tre patriarhul Justinian \u015fi de c\u0103tre mitropolitul Tit Simedrea \u015fi episcopul vicar patriarhal Antim Nica, de\u015fi s-au f\u0103cut \u00eencerc\u0103ri, din partea autorit\u0103\u0163ilor politice de a se \u00eempiedica promovarea mea, datorit\u0103 antecedentelor de care am vorbit.<\/p>\n

Pot s\u0103 spun c\u0103 a \u00eenceput o noua etap\u0103 a vie\u0163ii mele, c\u00e2nd m\u0103 puteam d\u0103rui slujirii Bisericii lui Hristos \u015fi s\u0103-mi \u00eemplinesc menirea, care credeam eu c\u0103 mi-a fost h\u0103r\u0103zit\u0103. Desigur c\u0103 nu a fost nici pe mai departe u\u015for, pentru c\u0103 tr\u0103iam, precum \u015ftim cu to\u0163ii, \u00eentr-un regim politic restrictiv, mai ales pentru Biseric\u0103.<\/p>\n

Responsabilitatea care mi s-a \u00eencredin\u0163at de c\u0103tre patriarhul Justinian a fost cea a Rela\u0163iilor externe ale Bisericii, ca \u015fi cea a Comisiei de pictura bisericeasc\u0103. Dup\u0103 un an, respectiv din septembrie 1971, am fost numit \u015fi rector al Institutului Teologic Universitar din Bucure\u015fti, func\u0163ie pe care am \u00eendeplinit-o timp de doi ani. Eram \u015fi secretarul Sf\u00e2ntului Sinod.<\/p>\n

\u00cen 1972 am sus\u0163inut \u015fi \u00een cadrul Institutului Teologic din Bucure\u015fti al doilea examen de doctorat, dup\u0103 cel din Anglia, cu teza lucrat\u0103 \u00een Anglia \u015fi care avea titlul: \u201eBiserica slujitoare \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, Sf\u00e2nta Tradi\u0163ie \u015fi \u00een Teologia contemporan\u0103\u201c. Conduc\u0103torul meu de doctorat la Bucure\u015fti a fost p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae.<\/p>\n

\u00cen func\u0163ia de conduc\u0103tor al Sectorului rela\u0163iilor externe biserice\u015fti am reprezentat Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 la multe \u00eentruniri cu caracter ecumenic. Astfel, am participat la adun\u0103rile generale (a V-a, a VI-a, a VII-a) ale Conferin\u0163ei Bisericilor europene. F\u0103c\u00e2nd parte din comitetul de conducere a acestei Conferin\u0163e (la a VII-a Adunare general\u0103 din Creta, 1979, am fost ales \u00eentre pre\u015fedin\u0163ii organiza\u0163iei). \u00cencep\u00e2nd cu 1971 am f\u0103cut parte din Comisia interortodox\u0103 pentru preg\u0103tirea Sf\u00e2ntului \u015fi Marelui Sinod al Ortodoxiei. \u00cen 1972 am condus o delega\u0163ie a B.O.R. \u00een vizit\u0103 la papa Paul al VI-lea, la Roma. Din 1975 am luat parte la toate \u00eentrunirile importante ale Consiliului Ecumenic al Bisericilor, fiind ales \u015fi aici \u00een Comitetul central \u015fi \u00een Comitelui financiar ale acestui organism ecumenic. C\u00e2t prive\u015fte domeniul rela\u0163iilor Bisericii noastre cu Bisericile ortodoxe surori \u015fi cu alte Biserici \u015fi confesiuni, am f\u0103cut parte din delega\u0163iile patriarhale care au vizitat \u0163\u0103ri precum Germania, Austria, Suedia, Belgia, S.U.A., Israel, Turcia, Grecia, Cipru, Kenya, Cuba, India, Norvegia, Danemarca, Fran\u0163a, Polonia, Ungaria etc. \u00cen calitate de rector al Institutului Teologic Universitar din Bucure\u015fti am participat la mai multe \u00eentruniri \u015fi conferin\u0163e ale facult\u0103\u0163ilor de Teologie din diferite \u0163\u0103ri. precum Spania \u015fi Grecia.<\/p>\n

Este practic greu de a men\u0163iona toate activit\u0103\u0163ile \u015fi responsabilit\u0103\u0163ile c\u0103rora a trebuit a le face fa\u0163\u0103 \u00een calitatea de conduc\u0103tor al Sectorului Rela\u0163iilor Externe biserice\u015fti. Am oferit doar c\u00e2teva exemple spre a r\u0103spunde par\u0163ial la acea posibil\u0103 \u00eentrebare, pe care o repet: \u201eDe ce?, Pentru ce?\u201c mi s-a acordat premiul Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne pentru Patrimoniu.<\/p>\n

Desigur c\u0103 toate cele men\u0163ionate au presupus eforturi \u015fi multe griji. Apoi nu trebuie \u00een\u0163elese aceste responsabilit\u0103\u0163i \u015fi realiz\u0103ri neap\u0103rat ca merite personale ale subsemnatului ci ca m\u0103rturii ale activit\u0103\u0163ii \u015fi prezen\u0163ei Bisericii noastre \u00een contextul lumii contemporane.<\/p>\n

\u00cen 1979 am fost ales ca episcop al Episcopiei Buz\u0103ului. Am p\u0103storit aici p\u00e2n\u0103 \u00een 1982, c\u00e2nd am ajuns mitropolit al Ardealului.<\/p>\n

Activitatea mea la Buz\u0103u survenea dup\u0103 cutremurul din 1977, care a avut epicentrul \u00een zona Vrancea. Distrugerile cauzate bisericilor \u015fi re\u015fedin\u0163ei episcopiile au fost enorme. Principala mea preocupare a fost \u00eenl\u0103turarea consecin\u0163elor cutremurului. Practic, am \u00eenceput o vast\u0103 lucrare de refacere \u015fi renovare a tuturor bisericilor \u015fi a re\u015fedin\u0163ei \u015fi catedralei episcopale.<\/p>\n

\u00cen 1982 am venit la Sibiu, fiind ales Mitropolit al Ardealului. A\u015f putea spune c\u0103 aici \u015fi acum mi-a fost dat\u0103 \u015fansa a m\u0103 d\u0103rui trup \u015fi suflet misiunii \u015fi voca\u0163iei cu care m-a \u00eenzestrat Dumnezeu. Am devenit succesorul unor mari personalit\u0103\u0163i ale vie\u0163ii biserice\u015fti transilv\u0103nene, precum mitropoli\u0163ii Andrei \u015eaguna, Miron Romanul, Nicolae B\u0103lan, Nicolae Colan \u015fi Nicolae Mladin.<\/p>\n

Mul\u0163i cunosc roadele ostenelilor mele \u015fi le-au \u015fi apreciat, acord\u00e2ndu-mi unele titluri academice precum cel de Doctor Honoris Causa. Am primit astfel de titluri de la Facultatea de Teologie din Presow \u2013 Cehoslovacia, de la Universitatea din Oradea \u015fi de la Universitatea \u201eLucian Blaga\u201c din Sibiu.<\/p>\n

Dac\u0103 am fost pus \u015fi acum \u00een situa\u0163ia de a vorbi totu\u015fi despre mine, n-am f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 r\u0103spund provoc\u0103rii Dumneavoastr\u0103. Mi-a\u0163i adresat \u00eentreb\u0103ri ca acestea: Ce am f\u0103cut? Care a fost motiva\u0163ia? \u00cen ce condi\u0163ii am lucrat? De la cine am luat pova\u0163\u0103? etc.<\/p>\n

R\u0103spunsurile date s-ar dori, dac\u0103-mi este \u00eeng\u0103duit, s\u0103 fie un imbold mai ales pentru cei tineri ca s\u0103 nu se lase cople\u015fi\u0163i de greut\u0103\u0163i, care pot surveni \u00een via\u0163a oamenilor, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een propria mea via\u0163\u0103. Apoi a\u015f dori s\u0103 fie \u00een\u0163elese, tot de c\u0103tre tineri, ca un \u00eendemn pe care ni l-a adresat tuturor Sf\u00e2ntul Apostol Pavel zic\u00e2nd: \u201eR\u0103scump\u0103ra\u0163i vremea c\u0103ci zilele rele sunt\u201c.<\/p>\n

Via\u0163a trebuie privit\u0103 cu \u00eencredere, cu curaj dar \u015fi cu responsabilitate.<\/p>\n

Credin\u0163a, speran\u0163a \u015fi dragostea trebuie s\u0103 primeze \u00een tot ceea ce \u00eentreprindem. F\u0103r\u0103 ajutorul \u015fi purtarea de grij\u0103 a lui Dumnezeu nu putem realiza nimic important \u00een via\u0163\u0103.<\/p>\n

Alt g\u00e2nd pe care a\u015f dori s\u0103-l exprim ar fi acela c\u0103 trebuie s\u0103 avem mereu con\u015ftiin\u0163a c\u0103 suntem datori mereu altora cu pova\u0163a, cu \u00eendemnul, cu exemplul \u015fi cu slujirea.<\/p>\n

Primesc Premiul de excelen\u0163\u0103 pe care mi l-a\u0163i acordat ca pe un semn de cinstire adus Bisericii \u015fi credincio\u015filor ei, c\u0103rora mi-am \u00eenchinat, cu bucurie, toat\u0103 via\u0163a mea. Fie ca bunul Dumnezeu s\u0103 ne h\u0103r\u0103zeasc\u0103 tuturor s\u0103n\u0103tate \u015fi speran\u0163\u0103 de m\u00e2ntuire.<\/p>\n

*<\/p>\n

Semnul meu r\u0103m\u00e2ne \u201eAcademia de la S\u00e2mb\u0103ta\u201c.<\/p>\n

Rolul Academiei de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus este cel de culturalizare a neamului rom\u00e2nesc. Ea este f\u0103cut\u0103 absolut independent fa\u0163\u0103 de alte academii din lume. Am g\u00e2ndit-o s\u0103 fie pentru poporul rom\u00e2n, \u00een primul r\u00e2nd, un mijloc de repunere \u00een prim-plan a valorilor cre\u015ftine. Dar am g\u00e2ndit-o la \u00eenceput ca pe un loc de organizare de conferin\u0163e \u015fi ceva mai mult: s\u0103 fac un loc de vacan\u0163\u0103 pentru preotesele \u015fi preo\u0163ii de la noi. A\u015fadar, la \u00eenceput, am g\u00e2ndit-o ca pe o Academie limitat\u0103 la nevoia de Episcopie \u015fi la nevoia M\u0103n\u0103stirii Br\u00e2ncoveanu. Nu i-am dat importan\u0163a pe care se pare c\u0103 o va lua sau pe care \u015fi-a dob\u00e2ndit-o \u00eentr-un an de zile. \u00cens\u0103 am g\u00e2ndit-o ca pe o cas\u0103 care s\u0103 fie locuit\u0103 de cei care vor s\u0103 participe la congrese, la orice fel de \u00eent\u00e2lniri \u015fi a ie\u015fit mult mai mare \u015fi mai important\u0103. Pe mine m\u0103 intereseaz\u0103 un singur lucru \u015fi anume ca poporul rom\u00e2n s\u0103 beneficieze de aceast\u0103 Academie. Dac\u0103 ea \u00ee\u015fi ia \u00een timp \u015fi alte roluri, asta o prive\u015fte \u015fi m\u0103 bucur\u0103.<\/p>\n

Dar ini\u0163ial am g\u00e2ndit-o ca pe ceva necesar, aici \u00een Transilvania. La \u201eAcademia de la S\u00e2mb\u0103ta\u201c se pot organiza \u00eens\u0103 conferin\u0163e destul de mari, de p\u00e2n\u0103 la 150 de invita\u0163i. \u00cent\u00e2lniri din care s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m \u015fi noi \u015fi s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 conferen\u0163iarii; dar \u00een special am f\u0103cut-o acolo, \u00een acel loc (cu o natur\u0103 mirific\u0103) pentru ca s\u0103 le oferim un loc pl\u0103cut. \u015eti\u0163i cum este a\u015fezat\u0103. La poalele Mun\u0163ilor F\u0103g\u0103ra\u015f, foarte aproape de M\u0103n\u0103stire. Dar via\u0163a monahal\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een m\u0103n\u0103stire. Sala de conferin\u0163e \u2013 \u00eenafar\u0103! \u015fi tocmai pentru aceasta, \u00een ultima vreme, m-am g\u00e2ndit s\u0103-i fac \u00een spate \u015fi o trapez\u0103, cu buc\u0103t\u0103rie, sal\u0103 de mese \u015fi a\u015fa mai departe, pentru ca s\u0103 capete mai mult\u0103 individualitate \u015fi mai mult\u0103 specificitate. Am \u00eenceput lucr\u0103rile \u015fi sper ca vara viitoare s\u0103 fie gata. Pentru c\u0103 \u00een felul acesta \u00eei dau ra\u0163iunea de a fi singur\u0103, dar nu independent\u0103, c\u00e2t este M\u0103n\u0103stirea. Stare\u0163ul va fi stare\u0163 \u015fi acolo. Nu m\u0103 amestec \u00een programele conferin\u0163elor. Totul e s\u0103 fie organizat \u015fi s\u0103-mi garanteze cumin\u0163enia conferen\u0163iarilor. Dar tematica \u00eei prive\u015fte pe d\u00e2n\u015fii. Eu m\u0103 voi bucura c\u0103 vor participa la conferin\u0163e c\u00e2t mai mul\u0163i, care-\u015fi vor g\u0103si acolo lini\u015ftea de care au nevoie \u015fi a\u015f dori ca tematica s\u0103 aib\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u015fi cu doctrina cre\u015ftin\u0103. De aceea m\u0103 voi bucura c\u0103 am terminat-o \u00een 1993, c\u00e2nd, \u00eenc\u0103, moneda avea o oarecare stabilitate. Dar de atunci \u00eencoace, s-a deteriorat a\u015fa \u00eenc\u00e2t a\u015f zice c\u0103 m-a costat mai mult dec\u00e2t m\u0103n\u0103stirea. \u015ei revin. \u015ei spun c\u0103 am creat un loc anume, acolo l\u00e2ng\u0103 m\u0103n\u0103stire, \u00een care conferen\u0163iarii \u00ee\u015fi spun p\u0103rerile, dar nu vor uita c\u0103 sunt \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire. Eu am vrut s\u0103 se \u015ftie acest lucru.<\/p>\n

\u015ei am mai vrut \u015fi s\u0103 se studieze, s\u0103 fie loc de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103. Am adus multe c\u0103r\u0163i de valoare: 100 de volume din secolul al XV-lea, peste 100 din secolul al XVI \u015fi mult peste 100 din secolul al XVII-lea. Inten\u0163ionez s\u0103 dau toat\u0103 biblioteca mea la M\u0103n\u0103stirea de la S\u00e2mb\u0103ta. Mai am \u00eenc\u0103 dou\u0103 camere de c\u0103r\u0163i de valoare \u015fi, pe l\u00e2ng\u0103 ele, \u00eenc\u0103 at\u00e2tea obiecte care merit\u0103 s\u0103 fie expuse \u00een cele dou\u0103 s\u0103li mari c\u00e2t \u00eentinderea m\u0103n\u0103stirii. M\u0103 m\u00e2ndresc cu aceast\u0103 bibliotec\u0103. Cele mai valoroase lucruri pe care le am \u00een muzeu sunt c\u0103r\u0163ile. \u015ei \u00eenc\u0103 vreau s\u0103 mai expun ceva. Am c\u00e2teva sute de scrisori ale oamenilor mari: scriitori, politicieni, le-am extras acum \u015fi continui s\u0103 le expun tot \u00een bibliotec\u0103, \u00een dulapuri mici (\u00eenc\u0103 50 de dulapuri) \u00een care s\u0103 se afle aceste scrisori de mare valoare. A\u015fa s-au str\u00e2ns scrisorile de la Nichifor Crainic, Tudor Arghezi, Dimitrie Bolintineanu, de la unii oameni de cultur\u0103. Vreau s\u0103 le expun la muzeul M\u0103n\u0103stirii de la S\u00e2mb\u0103ta mai ales pentru educarea tineretului, care va veni, le va vedea \u015fi cine \u015ftie\u2026 Poate \u015fi dintre d\u00e2n\u015fii vor fi unii care vor avea asemenea scrisori, ce se vor aduna \u00een timp. Sunt foarte importante, mai ales pentru tinerii care vor s\u0103 ia model, cum s\u0103 fac\u0103 \u015fi ei ceva ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een muzeu. \u015ei sunt foarte bucuros c\u0103 am fost \u00een\u0163eles de cei de la m\u0103n\u0103stire. Am ales \u015fi textele care vor fi expuse. \u015ei poate acest muzeu va deveni \u00een timp cel mai important muzeu pus la dispozi\u0163ia \u015fcolilor, ei vor g\u0103si aici modele.<\/p>\n

\u00centre altele, am acolo coresponden\u0163\u0103 de-a lui Arghezi. Nu cu el, ci coresponden\u0163a lui personal\u0103. De\u015fi l-am cunoscut, nu am purtat coresponden\u0163\u0103. Mi-aduc aminte:\u2026 eram \u00eenc\u0103 student \u015fi am fost la el acas\u0103, a fost o \u00eent\u00e2lnire emo\u0163ionant\u0103 pentru mine. Parc\u0103-l v\u0103d \u015fi acum\u2026 Dar scrisorile lui \u015fi ale celorlal\u0163i vor deveni buni sf\u0103tuitori ai tinerilor care vor vizita muzeul. Pentru c\u0103, \u00eentotdeauna, modelul \u00eel face pe cel ce-l vede s\u0103 doreasc\u0103 ceva, s\u0103 realizeze \u015fi el ceva. Iar aceste modele le am eu acolo, la M\u0103n\u0103stirea S\u00e2mb\u0103ta. Pe l\u00e2ng\u0103 c\u0103r\u0163i am expus din tinere\u0163ele mele \u015fi covoare de familie, icoane pe sticl\u0103, foarte multe adunate \u00een timp de dou\u0103zeci de ani, altele de la Bucure\u015fti \u015fi descop\u0103r c\u0103 nu mai am loc.<\/p>\n

\u00cemi aduc aminte, c\u00e2nd eram eu t\u00e2n\u0103r \u015fi vizitam asemenea muzee, unde se vorbea despre scriitori mari, parc\u0103 a\u015f fi dorit s\u0103 fiu \u015fi eu ca ei. Deocamdat\u0103, eu m\u0103 c\u0103znesc s\u0103 pun la dispozi\u0163ia lor ceea ce a\u015f fi dorit \u00een tinere\u0163ea mea: S\u0103 v\u0103d. \u015ei cred c\u0103 muzeul va atrage mul\u0163i vizitatori \u015fi printre ei s\u0103 se afle \u015fi aceia care creeaz\u0103 lucruri ce trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103. Sper c\u0103 am reu\u015fit!<\/p>\n

Nu \u015ftiu cum s\u0103 v\u0103 spun, dar deocamdat\u0103 lumea asta \u00eemi apare ca un \u201eceva\u201c care se pune peste o alt\u0103 lume\u2026 Lume, \u00een care cuv\u00e2ntul scris are alt rol; chiar \u015fi ma\u015fin\u0103riile care prind cuv\u00e2ntul scris s-au schimbat. Mi-aduc aminte cum scriam eu. Nop\u0163ile. Cum am scris cele 40 de volume. Eu \u00eensumi, uneori f\u0103r\u0103 ma\u015fina de scris. Totu\u015fi\u2026 le-am creat. M\u0103 \u00eentreab\u0103 unii dac\u0103 folosesc calculatorul. Nu! Nu numai, a\u015fa cum am spus, c\u0103-mi place s\u0103 scriu prima idee pe o foaie alb\u0103, ci \u015fi din cauz\u0103 c\u0103 acest calculator este\u2026 ceva care vine peste mine! \u015fi nu m-am putut obi\u015fnui cu el. \u015ei nici nu urm\u0103resc s\u0103 m\u0103 obi\u015fnuiesc, dar cei cu care lucrez eu au \u00eenceput s\u0103-l foloseasc\u0103 a\u015fa \u00eenc\u00e2t\u2026 dac\u0103 nu eu, ei se vor obi\u015fnui cu el \u015fi eu prin ei, voi putea s\u0103 m\u0103 manifest c\u00e2t \u00eemi va da Dumnezeu vreme.<\/p>\n

Mi-am mai reamintit acum, spun\u00e2nd acestea, despre defini\u0163ia teologiei: \u201eOmul este o fiin\u0163\u0103 religioas\u0103\u201c\u2026 Ce rol au \u00een via\u0163a omului, filozofia, celelalte \u015ftiin\u0163e\u2026? Toate sunt \u015ftiin\u0163e potrivite \u015fi la nivelul omului. Absolut. Omul e religios, dar pentru asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103-\u015fi limiteaz\u0103 activitatea lui la religie. Pentru c\u0103 omul religios cu adev\u0103rat, omul de\u015ftept cu adev\u0103rat, g\u0103se\u015fte religia \u00een toate. Nimic nu este \u00een afara religiei. De aceea, nu sunt \u00eempotriva \u015ftiin\u0163elor, a filozofiei \u00een special \u015fi nici ele nu au ce repro\u015fa teologiei. \u00cen ceea ce prive\u015fte\u2026 o nou\u0103 \u00eent\u00e2lnire, un alt dialog\u2026. alte pov\u0103\u0163uiri\u2026. Dac\u0103 vom mai putea! Vine un sf\u00e2r\u015fit pentru to\u0163i. S\u0103 fie c\u00e2t mai \u00eendep\u0103rtat!? Dar eu zic altceva: S\u0103 fie c\u00e2nd vrea Dumnezeu.<\/p>\n

Asta \u00eemi d\u0103 un fel de \u00eenseninare \u00een fa\u0163a lumii de acum.<\/p>\n

\n

Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103<\/strong><\/p>\n

(din vol. \u201cCUVINTE PENTRU URMA\u0218I. Modele \u0219i Exemple pentru Omul Rom\u00e2n\u201d, ed.Carpathia Press, 2005)<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Provin dintr-o parte de \u0163ar\u0103 care nu se mai afl\u0103 azi \u00een rotundul alc\u0103tuirii statului rom\u00e2nesc. M-am n\u0103scut \u00een Basarabia, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-19153","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19153","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19153"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19153\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19156,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19153\/revisions\/19156"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19153"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19153"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19153"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}