{"id":19158,"date":"2014-09-07T13:59:24","date_gmt":"2014-09-07T13:59:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=19158"},"modified":"2014-09-07T13:59:24","modified_gmt":"2014-09-07T13:59:24","slug":"nestor-vornicescu-aethicus-histricus-un-filosof-straroman-de-la-histria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/09\/07\/nestor-vornicescu-aethicus-histricus-un-filosof-straroman-de-la-histria\/","title":{"rendered":"Nestor Vornicescu: Aethicus Histricus un filosof str\u0103rom\u00e2n de la Histria"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Cosmografia <\/em>se p\u0103streaz\u0103 ast\u0103zi \u00eentr-o versiune avrebiat\u0103 dat\u00eend din secolul al VIII-lea. Aethicus este recunoscut ca autor \u015fi al altor scrieri, ale c\u0103ror texte nu s-au p\u0103strat. Ne intereseaz\u0103 aceste lucr\u0103ri \u00eendeosebi, penbtru c\u0103 este vorba de opera unui adev\u0103rat om de cultur\u0103 str\u0103rom\u00e2n, multulateral, un erudit care a v\u0103zut lumina zilei \u00een p\u0103r\u0163ile Histriei doborgene \u2013 \u00een Scythia Minor a acelei vremi \u2013, o oper\u0103 asupra c\u0103reia \u00een lucr\u0103rile de specialitate de p\u00e2n\u0103 acum nu g\u0103sim date, elemente de elucidare.<\/p>\n

Filosoful str\u0103rom\u00e2n Aethicus Histricus, de vi\u0163\u0103 nobil\u0103 \u2013 cum spune Cosmografia<\/em> \u2013 (nobile prosapia parentum),<\/em> a putu fi un descendent al clasei conduc\u0103toare a cet\u0103\u0163ii \u015fi a regiunii Histria (Histriae regione)<\/em> din Scythia Minor (nationae scythica)<\/em> pe la jum\u0103tatea secolului al IV-lea. \u00cen capitolul XXII din Cosmografie,<\/em> Aethicus precizeaz\u0103 c\u0103 s-a n\u0103scut \u00een Histria (ille Histria se exortum). <\/em>\u015ei-a f\u0103cut educa\u0163ia \u015fi a fost instruit \u00een \u015fcolile vremii din partea locului, \u00een aceast\u0103 cetate pontic\u0103, iar dac\u0103 provenea din clasa conduc\u0103toare a putut primi \u015fi o instruc\u0163ie particular\u0103, cu profesori de literatur\u0103 clasic\u0103 latin\u0103 \u015fi greac\u0103, Dar nu este exclus ca, asemenea altor fii ai Daciei Pontice din secolele anterioare sau posterioare, s\u0103 fi urmat \u015fi cursuri academice la \u015fcolile \u00eenalte ale timpului, din Asia Mic\u0103, din Grecia, sau din alte p\u0103r\u0163i ale lumii \u2013 ale acelei lumi cunoscute pe atunci \u2013, mai ales c\u0103 a c\u0103l\u0103torit foarte mult, s-a informat \u015fi nu a p\u0103strat toate informa\u0163iile \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele numai pentru sine, destin\u00eendu-le cunoa\u015fterii de c\u0103tre contemporani \u015fi urma\u015fi. \u00eel interesa a\u015fadar posteritatea cuno\u015ftin\u0163elor pe care le acumulase. A fost filosof, explorator, c\u0103l\u0103torind departe \u2013 probabil \u00eenso\u0163it de al\u0163i histrieni \u2013, a fost negu\u0163\u0103tor de aur \u015fi de pietre scumpe, \u00een aceast\u0103 calitate a cutreierat lumea cunoscut\u0103 pe atunci, str\u0103b\u0103t\u00eend, \u00eempreun\u0103 cu discipoli ai s\u0103i, \u0163inuturi din Europa, Asia \u015fi Africa. Urm\u0103rea cu predilec\u0163ie s\u0103 cerceteze neamurile care se g\u0103seau \u00een afara sferei de cultur\u0103 greco-roman\u0103, neamuri care nu erau men\u0163ionate nici de scrierile care alc\u0103tuiau Vechiul Testament.<\/p>\n

Timp de peste cinci ani, Aethicus Histricus a stat \u00een p\u0103r\u0163ile Greciei, la Atena \u015fi \u00een alte cet\u0103\u0163i din Grecia continental\u0103 \u015fi din insulele grece\u015fti \u015fi a purtat discu\u0163ii cu filosofii timpului. Acela\u015fi lucru l-a f\u0103cut \u015fi \u00een Spania, timp de un an. A c\u0103l\u0103torit apoi spre nord, \u00een \u0163inuturi pe care la acea dat\u0103 nu le str\u0103b\u0103tuser\u0103 nici geografii greci \u015fi romani. A cunoscut neamurile germanice continentale, ca \u015fi pe cele din insulele \u015fi peninsulele din Marea Nordului \u015fi din Marea Baltic\u0103. A c\u0103l\u0103torit \u00een Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia \u015fi, probabil, \u00een Groenlanda. \u00een c\u0103l\u0103toriile sale \u00een r\u0103s\u0103rit \u015fi sud a cunoscut Armenia, unde a stat timp de un an, a c\u0103l\u0103torit la Por\u0163ile Caspice \u2013 Alania \u015fi Marea Caspic\u0103 \u2013, iar spre nord p\u00een\u0103 la \u00abMarea \u00eenghe\u0163at\u0103\u00bb. A cunoscut \u0163inutul Meso-potamiei, Mongolia, India, Izvoarele Gangelui din Himalaia, c\u0103l\u0103torind pe Gange cu o nav\u0103 proprie, continu\u00eend apoi c\u0103l\u0103toria pe ap\u0103 p\u00een\u0103 \u00een Ceylon. \u00eentoarcerea spre cas\u0103 a f\u0103cut-o prin Babilonia, Arabia, Canaan, Egipt \u015fi Libia.<\/p>\n

Despre toate acestea s-au p\u0103strat date \u015fi detalii \u00een Cosmografia <\/em>lui Aethicus, abreviat\u0103. Dar cum am putea cunoa\u015fte care i-a fost itinerarul \u00een \u00eentregimea lui, care au fost observa\u0163iile lui asupra \u0163inuturilor str\u0103b\u0103tute \u015fi asupra neamurilor \u00eent\u00eelnite acolo? Pentru c\u0103 Aethicus prezenta \u015fi date aproape am\u0103nun\u0163ite despre via\u0163a popoarelor pe care le-a cercetat, cultivate sau unele considerate s\u0103lbatice, despre zeii lor, despre moravuri, despre me\u015fte\u015fugul construirii navelor, despre virtu\u0163ile r\u0103zboinice, despre arme \u015fi sisteme strategice, despre bog\u0103\u0163iile acelor \u0163inuturi, aur, fier, pietre scumpe, gr\u00eene, animale etc. \u2013 a\u015fadar, munca sa a fost de adev\u0103rat\u0103 cercetare etnologic\u0103, la nivelul \u015fi \u00een condi\u0163iile posibile atunci, cu un remarcabil sim\u0163 al investiga\u0163iei.<\/p>\n

Se crede c\u0103 acest adev\u0103rat jurnal de c\u0103l\u0103torie, <\/em>sub titlul de Cosmografie, <\/em>a fost alc\u0103tuit \u00een limba latin\u0103, la Histria dobrogean\u0103. Numeroase aspecte ale Cosmografiei <\/em>atest\u0103 inteligen\u0163a autorului, dar \u015fi anvergura preocup\u0103rilor sale, \u00een baza culturii vaste pe care \u015fi-o \u00eensu\u015fise. Avea spirit inventiv \u015fi aptitudini de arhitect \u2013 a consemnat \u00een scris proiectul unui pod la Haellaes-pont, \u00een termeni enigmatici. \u00een c\u00eeteva locuri din Cosmografie <\/em>a consemnat lucruri enigmatice, folosind literele alfabetulu\u00f9ebra-ic, grecesc \u015fi. latin, a\u015fez\u00eend la mijloc litere ale alfabetului propriu, <\/em>cunoscut ast\u0103zi \u00een lume sub titlul Alfabetul Aethicus <\/em>\u2013 alfabet cu litere \u015fi denumiri proprii.<\/p>\n

Cosmografia <\/em>\u015fi Alfabetul <\/em>lui Aethicus Histricus s-au r\u0103sp\u00eendit, dup\u0103 uzan\u0163a epocii, prin copii-manuscrise.<\/p>\n

Cosmografia <\/em>cuprindea date, \u00een special geografice, care nu se mai g\u0103seau \u00een nici o alt\u0103 lucrare din literatura greco-roman\u0103. Iar Alfabetul <\/em>este deosebit fa\u0163\u0103 de alfabetele cunoscute p\u00een\u0103 atunci : Alamon, Becah, Cathu, Delfoy, Efothu, Fomethu, Garf ou, Hethmu, Iosithu, Kaithu, Lethfu, Malathy, Nabaleth, Ozechi, Chorizech, Pithirin, Salathi, Intalech, Thothymos, Azathot, Reque, Irchoni, Zothychin <\/em>(vezi figurile 6, 7 \u015fi 8).<\/p>\n

\u00cen secolele VI\u2013VII, un exemplar din Cosmografia <\/em>lui Aethicus Histricus a ajuns \u00een \u0163inuturile din sudul Spaniei \u015fi acolo, Arhiepiscopul Isidor al Sevillei, \u00een momentul \u00een care a alc\u0103tuit lucrarea sa cu caracter enciclopedic numit\u0103 Etimologii, <\/em>a folosit multe date care se g\u0103seau numai \u00een Cosmografia <\/em>lui Aethicus Histricus.<\/p>\n

Ace\u015fti autori daco-romani de limb\u0103 latin\u0103, originari de la Dun\u0103rea de Jos, au dus p\u00een\u0103 departe, \u00een lumea cunoscut\u0103 pe atunci, faima \u0163inuturilor pontico-danubiene, aduc\u00eend contribu\u0163ii valoroase la cultura universal\u0103 a epocii.<\/p>\n

La Dun\u0103rea de Jos, \u00een sudul Moldovei, \u00een Transilvania \u2013 cum dovede\u015fte \u00eentre altele inscrip\u0163ia de la Biertan \u2013, \u00een \u0163inuturile dintre Dun\u0103re \u015fi Carpa\u0163ii Sudici, \u00een secolele IV\u2013V popula\u0163ia autohton\u0103 daco-roman\u0103 vorbea latine\u015fte. Aceasta este \u015fi o dovad\u0103 a prezen\u0163ei \u015fi continuit\u0103\u0163ii str\u0103rom\u00e2nilor \u00een spa\u0163iul vechii Dacii. Se vorbea o limb\u0103 romanizat\u0103 intens \u015fi se scria \u00een limba latin\u0103 a timpului, a\u015fa cum aceast\u0103 limb\u0103 se utiliza \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i ale Imperiului roman. La daco-romanii care acum primiser\u0103 \u015fi cre\u015ftinismul \u2013 \u00een epoca etnogenezei lor \u2013 o mare parte a terminologiei biserice\u015fti teologice a fost luat\u0103 direct din latine\u015fte \u015fi s-a p\u0103strat ca atare, constituind \u015fi o m\u0103rturie dintre cele mai evidente a continuit\u0103\u0163ii daco-romane. Limba latin\u0103 a acelor \u00absci\u0163i\u00bb, ca Aethicus Histricus, loan Cassian, loan Maxen\u0163iu, Dionisie Exiguul, era o limb\u0103 latin\u0103 a romanit\u0103\u0163ii orientale con\u0163in\u00eend unele influen\u0163e din mediile unde circulaser\u0103 autorii respectivi.<\/p>\n

Operele scrise \u00een limba latin\u0103 \u015fi inscrip\u0163iile de la Dun\u0103rea de Jos din epoca str\u0103rom\u00e2n\u0103 formeaz\u0103, dup\u0103 cum spune P\u0103rintele profesor Ioan G. Coman, \u00abun testimoniu irecuzabil al romaniz\u0103rii Daciei, \u00een frunte cu Scythia Minor\u00bb \u2013 Dacia romanizat\u0103 era integrat\u0103 \u00een romanitatea oriental\u0103, iar limba latin\u0103 \u015fi credin\u0163a ortodox\u0103 au constituit \u00abp\u00eerghiile puternice ale continuit\u0103\u0163ii\u00bb.<\/p>\n

Dup\u0103 cum dovede\u015fte opera lor folosirea limbii latine este incontestabil dominant\u0103, chiar \u00een condi\u0163iile influen\u0163elor grece\u015fti inerente datorit\u0103 cet\u0103\u0163ilor de la Pontul Euxin \u015fi prin contactele str\u00ecnse cu Bizan\u0163ul \u00eencep\u00eend cu secolul IV. Latina era nu numai limba de cultur\u0103 ci \u015fi limba vorbit\u0103 de straturile largi ale popula\u0163iei daco-romanizate. Referindu-se la Scythia Minor \u015fi la alte regiuni romanizate \u00eenvecinate, eruditul Nicolae Iorga arat\u0103 c\u0103 \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi poporul care vorbea latina determina folosirea de c\u0103tre scriitori a limbii latine, chiar clac\u0103 ei ar fi putut s\u0103-\u015fi redacteze lucr\u0103rile \u015fi \u00een limba greac\u0103, de pild\u0103.<\/p>\n

Opera lui Aethicus, ca \u015fi cea a celorlal\u0163i c\u0103rturari str\u0103rom\u00e2ni, este expresia apartenen\u0163ei culturale \u015fi lingvistice a locuitorilor acestui \u0163inut la romanitatea r\u0103s\u0103ritean\u0103. Cultura \u015fi limba latin\u0103 a acestor locuri a putut \u00eembr\u0103ca forme superioare \u015fi s-a exprimat \u00een opere originale, fiind asimilate multe dintre tradi\u0163iile materiale \u015fi spirituale geto-dace. Latinitatea \u015fi unitatea limbii rom\u00e2ne de ast\u0103zi s\u00eent m\u0103rturii de mult recunoscute ale originii daco-romane a poporului rom\u00e2n, ale permanen\u0163ei \u015fi etnogenezei sale \u00een limitele teritoriale ale Daciei lui Burebista.<\/p>\n

Scriitorii str\u0103rom\u00e2ni au \u00eembog\u0103\u0163it cu demente ale vechii civiliza\u0163ii romanitatea oriental\u0103, dar \u015fi pe cea occidental\u0103, nu numai prin posteritatea operei lor, dar chiar \u00een epoc\u0103. C\u00eend nu au circulat chiar ei \u00eentre cele dou\u0103 arii de cultur\u0103 \u2013 cu at\u00eetea elemente fundamentale comune \u2013 au circulat operele pe care le-au elaborat. Ace\u015fti scriitori au fost \u015fi au r\u0103mas tot timpul \u00absci\u0163ii\u00bb de la Dun\u0103rea de Jos, adic\u0103 daco-romanii din acel spa\u0163iu accesibil \u015fi pe uscat \u015fi pe mare. Ei, fie se declarau daco-romani, fie acceptau f\u0103r\u0103 motive preconcepute denumirea de \u00absci\u0163i\u00bb \u2013 cum este \u015fi cazul lui Aethicus Histricus, cel care avusese at\u00eetea prilejuri s\u0103-\u015fi prezinte singur numele, cognomenul, ca \u015fi renumele \u00een \u00eendep\u0103rtatele \u0163inuturi pe care le-a str\u0103b\u0103tut.<\/p>\n

Constituind caracterul esen\u0163ial al limbii \u015fi al culturii noastre, latinitatea a fost \u00abstimulentul energiei noastre etnice\u00bb, dup\u0103 formularea profesorului Radu Vulpe, a\u015fa cum prin fiin\u0163a noastr\u0103, prin str\u00eensa leg\u0103tur\u0103 cu p\u0103m\u00eentul Patriei am p\u0103strat virtu\u0163ile str\u0103bunilor geto-daci \u00een structura specific\u0103 a poporului nostru.<\/p>\n

Dup\u0103 cum ne dovedesc \u015fi operele scrise str\u0103rom\u00e2ne, procesul romaniz\u0103rii s-a prelungit dup\u0103 secolul al III-lea \u015fi s-a extins peste marginile fostei Dacii Traiane, d\u00eend o fizionomie cultural\u0103 \u015fi lingvistic\u0103 unitar\u0103 \u00eentregului spa\u0163iu carpato-danubiano-pontic, cu o tenacitate redutabil\u0103 oric\u00eend \u00een fata vicisitudinilor istoriei.<\/p>\n

\n

NESTOR VORNICESCU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cosmografia se p\u0103streaz\u0103 ast\u0103zi \u00eentr-o versiune avrebiat\u0103 dat\u00eend din secolul al VIII-lea. Aethicus este recunoscut ca autor \u015fi al altor [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-19158","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19158","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19158"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19158\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19161,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19158\/revisions\/19161"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19158"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19158"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19158"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}