{"id":19165,"date":"2014-09-07T14:12:43","date_gmt":"2014-09-07T14:12:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=19165"},"modified":"2014-09-07T14:12:43","modified_gmt":"2014-09-07T14:12:43","slug":"nestor-vornicescu-%e2%80%9cprolegomene-la-istoria-straveche-a-literaturii-noastre%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/09\/07\/nestor-vornicescu-%e2%80%9cprolegomene-la-istoria-straveche-a-literaturii-noastre%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Nestor Vornicescu: \u201cProlegomene la istoria str\u0103veche a literaturii noastre\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Problem\u0103 funciar necesar\u0103, deci de neeludat, pentru istoria culturii rom\u00e2ne\u015fti, preliminariile, antecedentele directe ale acestei culturi, etapa sa \u201estr\u0103veche\u201d, au constituit \u015fi constituie un pasionant subiect de cercetare, aparent arid prin aspectele sale greu de defri\u015fat, dar un subiect care se prezint\u0103 cu un bilan\u0163 pozitiv \u015fi \u00eencurajator \u00een ceea ce prive\u015fte raportul \u00eentre ipoteze \u015fi elucid\u0103ri.<\/p>\n

\u00cen rezolvarea ecua\u0163iei celor doi termeni \u2013 ipoteze \u015fi elucid\u0103ri \u2013, este bine stabilit\u0103, recunoscut\u0103, \u00eensemn\u0103tatea aportului studiilor interdisciplinare, cu deosebire pentru un avans cert \u00een explicarea unor probleme \u2013 spa\u0163ii albe \u00eentr-un domeniu ori altul al culturii umane \u00een general sau al culturii unui anumit popor. Astfel, aplicarea acestei metode de studiu, a principiului inductiv, a celui deductiv, a celui al analogiei, au putut conduce la remarcabile \u015fi redutabile concluzii, privind locul specific al poporului nostru \u00een spa\u0163iul romanit\u0103\u0163ii orientale \u015fi \u00eentre popoarele europene.<\/p>\n

Pe c\u00eet de pasionant\u0103, pe at\u00eet de temeinic \u015fi prudent abordat\u0103, cercetarea etapei vechi \u015fi a celei \u201estr\u0103vechi\u201d a culturii noastre scrise implic\u0103 premise multiple, \u00eentre care, \u00een mod firesc, mai \u00eent\u00eei latinitatea carpato-balcanic\u0103 a poporului nostru, etnogeneza sa implic\u00eend elementul dac \u015fi cel roman, dar \u015fi influen\u0163e inerente preromane \u015fi orientale.<\/p>\n

Date documentare certe, teze argumentate, ne demonstreaz\u0103 c\u0103 zorii literaturii noastre s-au ivit \u00een secolele IV-VI.<\/p>\n

Atest\u0103ri incontestabile din aceast\u0103 epoc\u0103 ne confirm\u0103 prezen\u0163a unor scriitori \u015fi a unor scrieri care au contribuit \u00een chip specific la structurarea fizionomiei spirituale a fiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti. Scrieri cu un con\u0163inut profund, exprim\u00eend spiritualitatea locului \u015fi a epocii, mai ales cu con\u0163inut sapien\u0163ial \u015fi moral, au constituit aceast\u0103 contribu\u0163ie la modelarea profilului l\u0103untric al poporului nostru.<\/p>\n

\u00cen chip firesc, scriitorii str\u0103rom\u00e2ni \u015fi-au redactat textele \u00een limba latin\u0103 \u2013 a\u015fa cum s-au \u00eent\u00eemplat lucrurile dintru \u00eenceput, dar \u015fi mai t\u00eerziu, \u00een istoria literaturilor francez\u0103, italian\u0103, chiar \u015fi german\u0103. Este explicabil\u0103 \u015fi existen\u0163a unor scrieri \u00een limba greac\u0103, de altfel cum vor fi \u015fi mai t\u00eerziu, \u00een Evul Mediu, cum \u015fi \u00een limba slavon\u0103 dup\u0103 secolul X, dar \u015fi \u00een alte limbi. Este, cu un coeficient important, plauzibil\u0103 ipoteza despre existen\u0163a, dup\u0103 secolele VI-VII, a unor traduceri \u00een protorom\u00e2n\u0103, \u00eenainte de apari\u0163ia scrisului cirilic, ipotez\u0103 cu at\u00eet mai plauzibil\u0103 pentru texte mai succinte, cum ar fi: Te Deum laudamus, Cuv\u00eentul hrisostomic pascal, Simbolul Quicumque \u2013 numit \u015fi \u201eAtanasian\u201d \u2013 \u015fi altele.<\/p>\n

1. Una dintre primele scrieri str\u0103rom\u00e2ne, de la \u00eenceputul secolului al IV-lea, este P\u0103timirea mucenicilor Epictet \u015fi Astion, la Dun\u0103rea de Jos, \u00een cetatea Halmyris. Acest act martiric se oglinde\u015fte \u00eentr-o prelucrare bogat\u0103 de la cump\u0103na secolelor IV-V, care a fost g\u0103sit\u0103 \u00eentr-o copie-manuscris \u00een limba latin\u0103, \u00eentr-o biseric\u0103 din Utrecht \u015fi publicat\u0103 la \u00eenceputul secolului XVII, de Heribert Rosweyde sub titlul: Vita Sanctorum Epicteti presbyteri et Astionis monachi. Textul hagiografic din limba latin\u0103 a fost tradus \u015fi \u00een limba slavo-rus\u0103 \u015fi tip\u0103rit, de pild\u0103, la Moscova, \u00een anul 1764, Vie\u0163ile Sfin\u0163ilor pe iunie-august (f. 258 r.-264 v.). \u00cen limba rom\u00e2n\u0103 s-a tradus \u00een cadrul \u015fcolii paisiene \u015fi a v\u0103zut lumina zilei \u00een chinovia de la Neam\u0163u, volumul hagiografic pe Iulie (1814), f. 50 r.-57 r.1<\/p>\n

2. \u00centre primele texte \u00een limba latin\u0103 care s-au elaborat \u015fi au circulat pe str\u0103vechiul teritoriu al etnogenezei poporului nostru, trebuie s\u0103 men\u0163ion\u0103m P\u0103timirea osta\u015fului daco-roman Dasius, care a fost martirizat la Axiopolis \u2013 Cernavoda de ast\u0103zi \u2013 \u00een anul 303. P\u0103timirea lui este men\u0163ionat\u0103, de dou\u0103 ori la Axiopolis, \u00een Martyrologium Hieronymianum localizare precizat\u0103 \u00een zilele noastre prin descoperirea de c\u0103tre profesorul Ion Barnea, \u00een anul 1947, a unei inscrip\u0163ii din prima jum\u0103tate a secolului IV, la Axiopolis. Inscrip\u0163ia vorbe\u015fte de Chiril, Chindeas \u015fi Tasios (Dasius).<\/p>\n

Dac\u0103 nu la o dat\u0103 foarte apropiat\u0103 de anul 303 \u2013 anul martiriz\u0103rii \u2013, \u00een mod cert dup\u0103 libert\u0103\u0163ile date prin Edictul de la Milan, din anul 313, un autor p\u00een\u0103 ast\u0103zi anonim a alc\u0103tuit P\u0103timirea lui Dasius, \u00een limba latin\u0103, pentru a fi citit\u0103 \u00een comunitate, dup\u0103 cum era uzan\u0163a, cel pu\u0163in o dat\u0103 pe an, la ziua pomenirii lui \u2013 la 20 noiembrie \u2013 \u015fi pentru a fi trimis\u0103 \u015fi altor comunit\u0103\u0163i, cum, de asemenea, era obiceiul. Aceste \u201ep\u0103timiri\u201d erau destinate at\u00eet pentru neuitarea martirilor, c\u00eet \u015fi pentru zidirea sufleteasc\u0103 a concet\u0103\u0163enilor. Comunit\u0103\u0163ile \u00ee\u015fi comunicau reciproc aceste relat\u0103ri comemorative, ceea ce a permis cu vremea s\u0103 se \u00eentocmeasc\u0103 \u015fi unele culegeri de astfel de texte. Ast\u0103zi nu se mai p\u0103streaz\u0103 textul \u00een limba latin\u0103 al P\u0103timirii lui Dasius, dar se p\u0103streaz\u0103 o versiune veche \u00een limba greac\u0103, descoperit\u0103 la Paris \u00eentr-un manuscris din secolul XI, de c\u0103tre \u00eenv\u0103\u0163atul Franz Cumont \u015fi publicat\u0103 \u00een Analecta Bollandiana \u00een anul 1887. Relicvele lui Dasius au fost transportate dup\u0103 un timp la Durostorum, iar de aici, pe la anul 600, la Ancona, \u00een Italia2. O traducere recent\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a P\u0103timirii osta\u015fului Dasius a fost publicat\u0103 de prof. Ioan R\u0103mureanu \u00een volumul Acte martirice (Bucure\u015fti, 1982).<\/p>\n

3. O alt\u0103 scriere, redactat\u0103 ini\u0163ial tot \u00een limba latin\u0103, a fost P\u0103timirea osta\u015fului Aemilianus, martirizat la Durostorum \u00een anul 362. Aemilianus, fiul unui prefect din Durostorum, a fost torturat \u015fi \u015fi-a sf\u00eer\u015fit via\u0163a \u00een timpul persecu\u0163iilor ini\u0163iate de \u00eemp\u0103ratul Iulian Apostatul, din ordinul guvernatorului Thraciei, Capitolinus. Date despre martiriul lui Aemilianus au l\u0103sat Hieronimus, Prosper de Aquitania, Teodoret de Cyr \u015fi Nichifor Calist. P\u0103timirea lui Aemilianus a fost alc\u0103tuit\u0103 \u00een limba latin\u0103 de un autor ast\u0103zi necunoscut; s-a p\u0103strat \u00eentr-o copie \u00een limba latin\u0103 \u015fi \u00een versiune greac\u0103, publicat\u0103 de Pierre Boschius \u00een 1868, dup\u0103 Codex Vaticanus 866. Actul martiric original, \u00een limba latin\u0103, s-a alc\u0103tuit la scurt timp dup\u0103 arderea pe rug a osta\u015fului Aemilianus, spre finele secolului al IV-lea, la Durostorum. S-a folosit \u00een comunitatea local\u0103 \u015fi \u00een cele vecine mai \u00eent\u00eei, ca \u015fi P\u0103timirea lui Dasius, \u00een dreapta \u015fi \u00een st\u00eenga Dun\u0103rii. Copia care p\u0103streaz\u0103 ast\u0103zi P\u0103timirea lui Aemilianus, \u00een limba latin\u0103 \u015fi \u00een versiunea greac\u0103, s-a servit de un izvor roman, de o istorisire sau relatare mai veche \u00een limba latin\u0103 care, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, va fi fost contemporan\u0103 cu evenimentul \u2013 martiriul lui Aemilianus. H. Delehaye \u015fi-a afirmat speran\u0163a c\u0103, \u00eentr-o zi, aceast\u0103 istorisire \u201eprimordial\u0103\u201d \u00een limba latin\u0103 \u2013 va fi poate g\u0103sit\u0103 sau integral reconstituit\u01033.<\/p>\n

4. \u00cen st\u00eenga Dun\u0103rii, \u00een p\u0103r\u0163ile Buz\u0103ului de ast\u0103zi, a avut loc \u00een anul 372 martirizarea cite\u0163ului Sava, numit \u201eGotul\u201d. \u00cen anii 373-374, c\u00eend relicvele martirului Sava au fost transportate \u00een Capadocia, relatarea despre p\u0103timirea sa era alc\u0103tuit\u0103 \u00een limba greac\u0103.<\/p>\n

Dar, pentru edificarea sufleteasc\u0103 a localnicilor, pentru a se lectura \u00een ziua pomenirii, 18 aprilie, este plauzibil\u0103 presupunerea c\u0103, atunci chiar a fost alc\u0103tuit\u0103 o variant\u0103 a acestei P\u0103timiri \u00een limba latin\u0103.<\/p>\n

S-a p\u0103strat o copie \u00een limba greac\u0103 din sec. X-XI \u015fi s-a tip\u0103rit de bollandi\u015fti, cu o traducere \u00een limba latin\u0103 \u00een 1859, la Ratisbona4.<\/p>\n

5. Cronologic \u015fi logic, aici se \u00een\u015firuie Cosmografia lui A e t h i c u s H i s t r i c u s din sec. IV-V \u015fi Alfabetul propriu. Cosmografia se p\u0103streaz\u0103 ast\u0103zi \u00eentr-o versiune abreviat\u0103, dat\u00eend din secolul al VIII-lea. Aethicus este recunoscut ca autor \u015fi al altor scrieri, ale c\u0103ror texte nu s-au p\u0103strat. Ne intereseaz\u0103 aceste lucr\u0103ri, \u00eendeosebi, pentru c\u0103 este vorba de opera unui adev\u0103rat om de cultur\u0103 str\u0103rom\u00e2n, multilateral, un erudit care a v\u0103zut lumina zilei \u00een p\u0103r\u0163ile Histriei noastre dobrogene \u2013 \u00een Scythia Minor a acelei vremi \u2013, o oper\u0103 asupra c\u0103reia, \u00een lucr\u0103rile de specialitate de p\u00een\u0103 acum, nu g\u0103sim date, elemente de elucidare.<\/p>\n

Filosoful str\u0103rom\u00e2n Aethicus Histricus, de vi\u0163\u0103 nobil\u0103 \u2013 cum spune Comografia \u2013 (nobile prosapia parentum), a putut fi un descendent al clasei conduc\u0103toare a cet\u0103\u0163ii \u015fi regiunii Histria (Histriae regione), din Scythia Minor (nationae scythica), pe la jum\u0103tatea secolului al IV-lea. \u00cen capitolul XXII din Cosmografie, Aethicus precizeaz\u0103 c\u0103 s-a n\u0103scut \u00een Histria (ille Histria se exortum). \u015ei-a f\u0103cut educa\u0163ia \u015fi a fost instruit \u00een \u015fcolile vremii din partea locului, \u00een aceast\u0103 cetate pontic\u0103, iar dac\u0103 provenea din clasa conduc\u0103toare, a putut primi \u015fi o instruc\u0163ie particular\u0103, cu profesori de literatur\u0103 clasic\u0103 latin\u0103 \u015fi greac\u0103. Dar nu este exclus ca, asemenea altor fii ai Daciei Pontice din secolele anterioare sau posterioare, s\u0103 fi urmat \u015fi cursuri academice la \u015fcolile \u00eenalte ale timpului, din Asia Mic\u0103, din Grecia, sau din alte p\u0103r\u0163i ale lumii \u2013 ale acelei lumi cunoscute pe atunci \u2013, mai ales c\u0103 a c\u0103l\u0103torit foarte mult, s-a informat \u015fi nu a p\u0103strat toate informa\u0163iile \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele numai pentru sine, destin\u00eendu-le cunoa\u015fterii de c\u0103tre contemporani \u015fi urma\u015fi. \u00cel interesa, a\u015fadar, posteritatea cuno\u015ftin\u0163elor pe care le acumulase. A fost filosof, explorator, c\u0103l\u0103torind departe \u2013 probabil \u00eenso\u0163it de al\u0163i histrieni \u2013, a fost negu\u0163\u0103tor de aur \u015fi pietre scumpe. \u00cen aceast\u0103 calitate a cutreierat lumea cunoscut\u0103 pe atunci, str\u0103b\u0103t\u00eend, \u00eempreun\u0103 cu discipoli ai s\u0103i, \u0163inuturi din Europa, Asia \u015fi Africa. Urm\u0103rea cu predilec\u0163ie s\u0103 cerceteze neamurile care se g\u0103seau \u00een afara sferei de cultur\u0103 greco-roman\u0103, neamuri care nu erau men\u0163ionate nici de scrierile care alc\u0103tuiau Vechiul Testament.<\/p>\n

Timp de peste cinci ani, Aethicus Histricus a stat \u00een p\u0103r\u0163ile Greciei, la Atena \u015fi \u00een alte cet\u0103\u0163i din Grecia continental\u0103 \u015fi din insulele grece\u015fti \u015fi a purtat discu\u0163ii cu filosofii timpului. Acela\u015fi lucru l-a f\u0103cut \u015fi \u00een Spania, timp de un an. A c\u0103l\u0103torit apoi spre nord, \u00een \u0163inuturi pe care la acea dat\u0103 nu le str\u0103b\u0103tuser\u0103 nici geografii greci \u015fi romani. A cunoscut neamurile germanice continentale, ca \u015fi pe cele din insulele \u015fi peninsulele din Marea Nordului \u015fi din Marea Baltic\u0103. A c\u0103l\u0103torit \u00een Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia \u015fi, probabil, \u00een Groenlanda. \u00cen c\u0103l\u0103toriile sale \u00een r\u0103s\u0103rit \u015fi sud a cunoscut Armenia, unde a stat timp de un an, a c\u0103l\u0103torit la Por\u0163ile Caspice \u2013 Alania \u015fi Marea Caspic\u0103 \u2013, iar spre nord, p\u00een\u0103 la \u201eMarea \u00cenghe\u0163at\u0103\u201d. A cunoscut \u0163inutul Mesopotamiei, Mongolia, India, Izvoarele Gangelui din Himalaia, c\u0103l\u0103torind pe Gange cu o nav\u0103 proprie, continu\u00eend apoi c\u0103l\u0103toria pe ap\u0103 p\u00een\u0103 \u00een Ceylon. \u00centoarcerea spre cas\u0103 a f\u0103cut-o prin Babilonia, Arabia, Canaan, Egipt \u015fi Libia.<\/p>\n

Despre toate acestea s-au p\u0103strat date \u015fi detalii \u00een Cosmografia lui Aethicus, abreviat\u0103. Dar cum am putea cunoa\u015fte care i-a fost itinerariul \u00een \u00eentregimea lui, care au fost observa\u0163iile lui asupra \u0163inuturilor str\u0103b\u0103tute \u015fi asupra neamurilor \u00eent\u00eelnite acolo? Pentru c\u0103, Aethicus prezenta \u015fi date aproape am\u0103nun\u0163ite despre via\u0163a popoarelor pe care le-a cercetat, cultivate sau unele considerate s\u0103lbatice, despre zeii lor, despre moravuri, despre me\u015fte\u015fugul construirii navelor, despre virtu\u0163ile r\u0103zboinice, despre arme \u015fi sisteme strategice, despre bog\u0103\u0163iile acelor \u0163inuturi, aur, fier, pietre scumpe, gr\u00eene, animale etc. \u2013 a\u015fadar, munca sa a fost de adev\u0103rat\u0103 cercetare etnologic\u0103, la nivelul \u015fi \u00een condi\u0163iile posibile atunci, cu un remarcabil sim\u0163 al investiga\u0163iei.<\/p>\n

Se crede c\u0103 acest adev\u0103rat jurnal de c\u0103l\u0103torie, sub titlul de Cosmografie, a fost alc\u0103tuit \u00een limba latin\u0103, la Histria dobrogean\u0103. Numeroase aspecte ale Cosmografiei atest\u0103 inteligen\u0163a autorului, dar \u015fi anvergura preocup\u0103rilor sale, \u00een baza culturii vaste pe care \u015fi-o \u00eensu\u015fise. Avea spirit inventiv \u015fi aptitudini de arhitect \u2013 a consemnat \u00een scris proiectul unui pod la Haellaespont, \u00een termeni enigmatici. \u00cen c\u00eeteva locuri din Cosmografie a consemnat lucruri enigmatice, folosind literele alfabetului ebraic, grecesc \u015fi latin, a\u015fez\u00eend la mijloc litere ale alfabetului propriu, cunoscut ast\u0103zi \u00een lume sub titlul de Alfabetul Aethicus \u2013 alfabet cu litere \u015fi denumiri proprii.<\/p>\n

Cosmografia \u015fi Alfabetul lui Aethicus Histricus s-au r\u0103sp\u00eendit, dup\u0103 uzan\u0163a epocii, prin copii-manuscrise.<\/p>\n

Cosmografia cuprindea date, \u00een special geografice, care nu se mai g\u0103seau \u00een nici o alt\u0103 lucrare din literatura greco-roman\u0103. Iar alfabetul este deosebit fa\u0163\u0103 de alfabetele cunoscute p\u00een\u0103 atunci: Alamon, Becah, Cathu, Delfoy, Efothu, Fomethu, Garfou, Hethmu, Iosithu, Kaithu, Lethfu, Malathy, Nabaleth, Ozechi, Chorizech, Pithirin, Salathi, Intalech, Thothymos, Azathos, Reque, Irchoni, Zothychin.<\/p>\n

\u00cen secolele VI-VII, un exemplar din Cosmografia lui Aethicus Histricus a ajuns \u00een \u0163inuturile din sudul Spaniei \u015fi acolo Arhiepiscopul Isidor al Sevillei, \u00een momentul \u00een care a alc\u0103tuit lucrarea sa cu caracter enciclopedic numit\u0103 Etimologii, a folosit multe date care se g\u0103seau numai \u00een Cosmografia lui Aethicus Histricus5.<\/p>\n

6. T e o t i m a l T o m i s u l u i, la sf\u00eer\u015fitul secolului IV \u015fi la \u00eenceputul secolului V a publicat, \u00een form\u0103 dialogat\u0103 \u015fi \u00een stilul vechii elocven\u0163e, opere scurte \u015fi comatice, alc\u0103tuite din fraze concise, precum \u015fi alte lucr\u0103ri. Pentru misiune intern\u0103 s-a putut folosi de limbile autohtonilor: daco-geta, latina, scita, gotica. El scria \u015fi \u00een grece\u015fte pentru concet\u0103\u0163enii de limb\u0103 greac\u0103 din Tomis. Unele dintre \u201eSentin\u0163ele\u201d sale s-au p\u0103strat \u00een lucrarea damaschinian\u0103 Sacra Paralella. Este presupus\u0103 ca elaborat\u0103 \u015fi o scriere special\u0103 adresat\u0103 eremi\u0163ilor \u015fi cenobi\u0163ilor din Scythia Minor. El cunoa\u015fte literatura epocii sale, scrieri ale celebrului Origen alexandrinul \u015fi ale genialului Ioan Hrisostom. La Conciliul de la Stejar, din 403, a \u00eenfruntat pe Epifanie al Salaminei din Cipru. A fost o personalitate remarcabil\u0103 a epocii, bucur\u00eendu-se de un deosebit prestigiu. Era \u201eb\u0103rbat cultivat \u00een filosofie, pe care barbarii huni, care locuiau l\u00eeng\u0103 Dun\u0103re, cople\u015findu-l cu laude \u015fi admira\u0163ie pentru virtutea lui, \u00eel numeau Dumnezeul romanilor\u201d \u2013 arat\u0103 istoricul Sozomen.<\/p>\n

7. \u00cen aceea\u015fi epoc\u0103 a tr\u0103it \u015fi a scris \u201escitul\u201d I o a n C a s s i a n u s, n\u0103scut \u015fi educat \u00een Dobrogea, cunoscut al lui Teotim al Tomisului \u015fi ucenic apropiat al ilustrului Ioan Hrisostom. Dup\u0103 c\u0103l\u0103torii \u00eendelungate \u00een Palestina \u015fi Egipt, a r\u0103mas mai mul\u0163i ani la Constantinopol, apoi la Roma \u015fi din nou \u00een R\u0103s\u0103rit; \u00een cele din urm\u0103 a \u00eenfiin\u0163at \u015fi condus dou\u0103 a\u015fez\u0103minte monahale la Marsilia. Este un scriitor clasic celebru. Scrisul s\u0103u este apreciat ca egal\u00eend pe cel hrisostomic, sau pe cel augustinian, at\u00eet prin profunzimea con\u0163inutului c\u00eet \u015fi prin virtu\u0163ile stilistice. S-au p\u0103strat din opera sa trei mari scrieri \u00een limba latin\u0103, limb\u0103 \u00een care au fost redactate. Lucr\u0103rile sale au fost traduse de timpuriu \u00een greac\u0103, mai t\u00eerziu \u00een slavon\u0103 \u015fi \u00een alte limbi.<\/p>\n

Cele trei opere deosebit de importante ale lui Ioan Cassianus sunt: 1) De Institutis coenobiorum \u2026; 2) Conlationes \u015fi 3) De incarnatione \u2026 \u00cen prima scriere, analiza vie\u0163ii spirituale a omului este realizat\u0103 cu minte \u015fi m\u00een\u0103 de magistru, remarcabil\u0103 fiind metoda expunerii, conving\u0103toare \u00een mare m\u0103sur\u0103 datorit\u0103 talentului s\u0103u neobi\u015fnuit \u00een arta scrisului, cum remarca Ghenadie de Marsilia: \u201eInstruit de experien\u0163\u0103, cu cuv\u00eent m\u0103surat \u015fi, ca s\u0103 spun mai clar, invent\u00eend cuvinte cu \u00een\u0163eles anumit \u015fi vorbind prin ac\u0163iuni, Cassianus a scris lucruri trebuitoare tuturor \u2026\u201d6<\/p>\n

\u00cen a doua scriere, sunt redate discu\u0163iile cu diferi\u0163i b\u0103rba\u0163i din Egipt, care aveau o via\u0163\u0103 spiritual\u0103 des\u0103v\u00eer\u015fit\u0103, discu\u0163ii situate \u00een ultimii 15 ani ai secolului IV. Importan\u0163a temelor abordate \u015fi bog\u0103\u0163ia con\u0163inutului, sensul de ad\u00eenc\u0103 spiritualitate al acestor Convorbiri a determinat aprecierea unanim\u0103 a speciali\u015ftilor.<\/p>\n

A treia scriere, Despre \u00eentrupare \u2026, trata probleme care preocupau cultura R\u0103s\u0103ritului, dar erau mai pu\u0163in cunoscute \u00een Apus. Meritul specific al acestei lucr\u0103ri este de a fi prezentat Apusului doctrina lui Nestorius \u015fi de a fi supus-o unei critici severe.<\/p>\n

Scrierile lui Ioan Cassianus sunt str\u0103b\u0103tute de un duh plin de c\u0103ldur\u0103 \u015fi senin\u0103tate. Con\u0163in \u015fi pagini pline de erudi\u0163ie, altele vibreaz\u0103 de un dinamism specific \u015fi de o vitalitate care nu exclud \u00eens\u0103 subtilitatea \u015fi fine\u0163ea. Latina sa are un vocabular bogat \u015fi o terminologie adecvat\u0103, este o latin\u0103 a Scythiei Minor, a Daciei epocii, caracterizat\u0103 prin elemente specifice. La timpul lor, aceste scrieri au adus o contribu\u0163ie \u015fi la structurarea limbii rom\u00e2ne \u2013 \u00een etapa sa \u201estr\u0103rom\u00e2n\u0103\u201d, aici, \u00een spa\u0163iul pontico-danubiano-carpatic.<\/p>\n

Unor cercet\u0103tori ai operei lui Ioan Cassianus, ca E. Pich\u00e9ry, le-a ap\u0103rut prea laborioas\u0103 forma de expunere \u00een aceste scrieri, dar, chiar a\u015fa fiind, trebuie avut \u00een vedere stadiul de evolu\u0163ie al limbii, corespunz\u0103tor unei g\u00eendiri evoluate, ad\u0103ug\u00eend \u00een mod firesc \u015fi \u00eensu\u015firile de scriitor ale lui Ioan Cassianus, capacitatea sa de a \u00een\u0163elege sufletul omenesc7.<\/p>\n

8. \u00cen secolul nostru, \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii Germain Morin, Berthold Altaner, Alfred Stuiber, Ioan G. Coman \u015fi J. Gribomont, au identificat \u015fi recunoscut autenticitatea a dou\u0103 lucr\u0103ri ale lui Lauren\u0163iu de Novae, din primele decenii ale secolului al IV-lea (Novae era ora\u015f roman la punctul de trecere peste Dun\u0103re \u00een Dacia Inferior, ast\u0103zi Si\u015ftov \u2013 Bulgaria). \u00centre teritoriile dun\u0103rene existau leg\u0103turi foarte str\u00eense, consemnate f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere p\u00een\u0103 \u00een secolul al VII-lea, c\u00eend se prefigureaz\u0103 delimitarea unor state diferit structurate \u00een aceast\u0103 zon\u0103. O credin\u0163\u0103 nou\u0103 \u015fi romanitatea au men\u0163inut \u00eens\u0103 mereu unitatea spiritual\u0103 fireasc\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a poporului daco-roman. \u00centre hotarele \u201eDaciilor\u201d, delimitate \u00een primele secole mai mult administrativ, se \u00eenscrie \u015fi activitatea literar\u0103 a lui Lauren\u0163iu de Novae, ca \u015fi cea a lui Niceta de Remesiana, cam \u00een aceea\u015fi vreme.<\/p>\n

Sub influen\u0163a marilor scriitori r\u0103s\u0103riteni ai epocii, \u00eendeosebi a lui Ioan Hrisostom, Lauren\u0163iu de Novae a alc\u0103tuit mai multe scrieri, \u00eentre care: 1) De poenitentia \u015fi 2) De eleemosyna. Scriitorul a desf\u0103\u015furat o bogat\u0103 activitate ob\u015fteasc\u0103, lucr\u0103rile sale se resimt astfel de un caracter eminamente pragmatic \u015fi au analogii evidente \u00een expuneri cu scrierile lui Niceta de Remesiana, similitudini \u00een factura stilului \u2013 fraza concis\u0103, expresia limpede, sugestiv\u0103. Cele dou\u0103 lucr\u0103ri au un ritm alert, nararea este cursiv\u0103 \u015fi atr\u0103g\u0103toare. Scrierile sale se adresau unor comunit\u0103\u0163i geto-daco-romane. Autorul este numit de Sigebert de Gembloux \u201edulce ca mierea\u201d \u2013 \u015fi se arat\u0103 un autentic talent \u2013 literar, dispun\u00eend de o remarcabil\u0103 art\u0103 a compozi\u0163iei8.<\/p>\n

9. Niceta de Remesiana \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 bogata sa activitate \u00een mijlocul daco-romanilor de la Dun\u0103re, spre sf\u00eer\u015fitul secolului al IV-lea \u015fi \u00een prima jum\u0103tate a secolului urm\u0103tor. El avea re\u015fedin\u0163a la Remesiana (ast\u0103zi Bela Palanka, aproape de Ni\u015f \u2013 Iugoslavia), dar direct sau indirect, prin colaboratorii s\u0103i, \u00ee\u015fi extindea activitatea \u015fi \u00een nordul Dun\u0103rii. Pe drept cuv\u00eent, Paulin de Nola spunea despre Niceta de Remesiana \u00eentr-unul din poemele sale (XVII): \u201eLa cuv\u00eentu-\u0163i cald, scitul se-mbl\u00eenze\u015fte\u201d \u2013 iar despre daci: \u201eUnu-ar\u00eend p\u0103m\u00eentul, iar altu-n saric\u0103 \/ M\u00een\u00eendu-\u015fi din urm\u0103, pe-al Dun\u0103rii \u0163\u0103rm, \/ Turmele bogate \u2026\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 exemplul predecesorilor \u015fi al contemporanilor s\u0103i, Niceta de Remesiana \u00ee\u015fi desf\u0103\u015fura activitatea \u015fi \u00ee\u015fi difuza scrierile \u00eentr-o arie ampl\u0103 dun\u0103rean\u0103, pe ambele \u0163\u0103rmuri. Scrierile sale, elaborate \u00een latin\u0103 \u015fi p\u0103strate \u00een mare parte p\u00een\u0103 ast\u0103zi, au fost consemnate elogios de istoriografi reputa\u0163i, ca Ghenadie de Marsilia \u015fi Cassiodor.<\/p>\n

Despre prima sa lucrare cunoscut\u0103, Libeli Instructionis, Ghenadie de Marsilia ar\u0103ta c\u0103 este redactat\u0103 \u00eentr-o limb\u0103 clar\u0103, accesibil\u0103, iar Cassiodor aprecia la r\u00eendul s\u0103u: \u201eDac\u0103 cineva dore\u015fte s\u0103 \u00eenve\u0163e pe scurt \u2026 \u015fi nu vrea s\u0103 se oboseasc\u0103 cu o lectur\u0103 \u00eentins\u0103, s\u0103 citeasc\u0103 cartea lui Niceta \u2026\u201d<\/p>\n

Scrierea sa De Virgiliis motiveaz\u0103 \u015fi recomand\u0103 \u00een termeni ale\u015fi privegherea. De aici, priveghiul, la rom\u00e2ni \u015fi tot de aici denumirea \u2013 numai la rom\u00e2ni! \u2013 a p\u0103s\u0103rii ce \u201eprivegheaz\u0103\u201d noaptea, privighetoarea, cu cere\u015ftile, sublimele ei c\u00eent\u0103ri.<\/p>\n

O alt\u0103 scriere a lui Niceta este De Psalmodiae bono \u2013 Despre lauda \u015fi taina imnelor, despre foloasele spirituale ale c\u00eent\u0103rii de imne. C\u00eentarea imnului se face cu participarea inimii \u015fi a min\u0163ii. Citeaz\u0103 \u00een expunere lucrarea lui Ciprian al Cartaginei, Ad Donatum, relev\u00eend necesitatea \u015fi frumuse\u0163ea c\u00eent\u0103rilor.<\/p>\n

A patra scriere a lui Niceta de Remesiana se intituleaz\u0103: De diversis appellationibus, \u00een care se remarc\u0103 fluiditatea expunerii, structura clar\u0103, metodic\u0103, stilul limpede.<\/p>\n

Ultima sa lucrare pe care o cunoa\u015ftem ast\u0103zi este clasica, celebra c\u00eentare-imn: Te Deum laudamus, cunoscut\u0103 ast\u0103zi \u00een toat\u0103 lumea, dar care a r\u0103sunat mai \u00eent\u00eei pe p\u0103m\u00eentul Daciei \u015fi este \u201ecea mai frumoas\u0103 relicv\u0103 de limb\u0103 latin\u0103 a comunit\u0103\u0163ilor ce se \u00eempodobesc cu timpurile romane\u201d (F. Cayre). Imnul este scris \u00een proz\u0103 ritmic\u0103, \u00een a\u015fa-numitul \u201ecursus Leoninus\u201d av\u00eend aceea\u015fi mi\u015fcare \u015fi unduire a ideilor \u015fi stilului ca \u00een toate operele literare ale Remesianului. Nici un cuv\u00eent din imn nu lipse\u015fte din sublinierile pe care le cuprinde ansamblul operei sale.<\/p>\n

Prin Niceta de Remesiana spiritualitatea str\u0103rom\u00e2n\u0103 s-a \u00eembog\u0103\u0163it cu un num\u0103r important de scrieri de o \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 intelectual-moral\u0103 pentru epoca respectiv\u0103.<\/p>\n

10. Fericitul I o a n T o m i t a n u l (I o a n de T o m i s) a participat prin scrisul s\u0103u la disputele doctrinare care aveau loc \u00een R\u0103s\u0103rit \u00een secolul al V-lea. Ar\u0103t\u00eend \u00eensemn\u0103tatea deosebit\u0103 a scrierilor sale, Marius Mercator recomanda: \u201ePentru oricine voie\u015fte s\u0103 se l\u0103mureasc\u0103 \u2026, s\u0103 cerceteze, s\u0103 citeasc\u0103 Sermones beatissimi Patris Ioannis Tomitanae urbis episcopi provinciae Scythae\u201d10. Ioan Tomitanul a fost un scriitor talentat. Fragmente din lucr\u0103rile sale p\u0103strate p\u00een\u0103 ast\u0103zi au fost publicate de cur\u00eend11.<\/p>\n

Din opera sa au fost g\u0103site \u00een primii ani ai secolului nostru c\u00eeteva fragmente la Oxford, de c\u0103tre Dom Germain Morin, p\u0103strate \u00een<\/p>\n

lucr\u0103rile lui Marius Mercator12. \u00centre scrierile lui Ioan al Tomisului c\u00eeteva au fost elaborate \u00een latin\u0103, altele erau prelucr\u0103ri, traduceri dup\u0103 unii scriitori greci ca: Teodor de Mopsuestia, Teodoret de Cyr sau Euterie din Tiana. Din scrierile sale se constat\u0103 c\u0103 romanizarea Dobrogei \u00een acea epoc\u0103 era consolidat\u0103 chiar \u00een ora\u015fe ca Tomis, cetate cu popula\u0163ie greac\u0103.<\/p>\n

11. T e o t i m a l I I \u2013 l e a a l T o m i s u l u i a scris numeroase pagini \u00een limba latin\u0103. S-a p\u0103strat p\u00een\u0103 ast\u0103zi o epistol\u0103, din anul 458, adresat\u0103 \u00eemp\u0103ratului Leon I de la Constantinopol13. Pentru aplanarea tulbur\u0103rilor din s\u00eenul comunit\u0103\u0163ilor aflate \u00een controverse, \u00eemp\u0103ratul a scris \u00een mai multe p\u0103r\u0163i din imperiu unor personalit\u0103\u0163i cu r\u0103spunderi ob\u015fte\u015fti \u00eenalte, pentru a-\u015fi exprima p\u0103rerea asupra unor evenimente de \u00eenc\u0103lcare a disciplinei tradi\u0163ionale \u00een Alexandria. Cu prilejul acestui \u201eplebiscit\u201d, Teotim al Tomisului a redactat o epistol\u0103 \u00een latin\u0103, \u00een numele s\u0103u \u015fi al provinciei Scythia Minor, trimi\u0163\u00eend-o \u00eemp\u0103ratului Leon I. Cuprinsul Epistolei se distinge prin simplitate \u015fi claritate a expresiei; ea este plin\u0103 de \u00een\u0163elepciune \u015fi echilibru \u015fi are un duh irenic, cum s-a reliefat \u00een chip pertinent \u015fi cu competen\u0163\u0103 de c\u0103tre unii cercet\u0103tori rom\u00e2ni ai culturii str\u0103vechi14.<\/p>\n

12. \u00cen primele decenii ale secolului al VI-lea, al\u0103turi de generalul Vitalian, de \u00eemp\u0103ratul Iustin \u015fi de \u00eemp\u0103ratul Iustinian, \u00een controversele vremii apar un num\u0103r de \u201esci\u0163i\u201d, activi pe arena scrisului apologetic \u015fi polemic, at\u00eet \u00een R\u0103s\u0103rit, c\u00eet \u015fi \u00een Apus. \u00cen fruntea acestor vesti\u0163i \u201esci\u0163i\u201d se g\u0103sea I o a n M a x e n \u0163 i u, apoi L e o n \u0163 i u, cel cunoscut \u00een istorie cu numele d e B i z a n \u0163, B i z a n t i n u l, rud\u0103 apropiat\u0103 a generalului Vitalian. \u00cen lista \u201escriitorilor sci\u0163i\u201d se remarc\u0103 Diaconul Petru, Ioan Monahul, Lectorul Ioan et caeteri.<\/p>\n

\u00cen anii 519 \u015fi 520, Ioan Maxen\u0163iu a elaborat \u00een limba latin\u0103: Libellus fidei oblatus legatis apostolicae, Capitula contra nestorianos et pelagianos, Professio brevissima \u2026, Responsio contra acephalos \u2026, Dialogus contra nestorianos, Responsio adversus Hormisdae15. \u00cen vremea \u00eemp\u0103ratului Anastasius, fr\u0103m\u00eent\u0103rile social-politice \u015fi doctrinare se \u00eempleteau cu ac\u0163iuni \u00eempotriva regimului din Constantinopol. Implic\u00eend aceste situa\u0163ii complexe, scriitori sci\u0163i reflect\u0103 \u00een textele pe care le-au elaborat \u015fi con\u015ftiin\u0163a romanit\u0103\u0163ii lor \u015fi aversiunea fa\u0163\u0103 de arieni, monofizi\u0163i \u015fi greci, dar \u015fi fa\u0163\u0103 de p\u0103turile diriguitoare. Mi\u015fcarea lor avea un reliefat caracter cultural, dar ap\u0103ra \u015fi interesele teritoriilor romanizate dun\u0103rene16. Dup\u0103 cercet\u0103rile lui M. Cappuyns, Ioan Maxen\u0163iu este \u015fi autor al Capitula Araussicanae, din anul 52917. Scrisul lui Ioan Maxen\u0163iu se distinge prin \u201econcizie \u015fi precizie, g\u00eendire logic\u0103 \u015fi dialectic\u0103 superioar\u0103.\u201d18<\/p>\n

13. Confra\u0163ii lui Ioan Maxen\u0163iu, Petru, Ioan Monachus, Leon\u0163iu \u015fi Ioan Lectorul au scris o epistol\u0103 \u00een \u015fapte capitole \u015fi au \u00eenchinat-o lui Fulgen\u0163iu \u015fi altor africani care se g\u0103seau \u00een Sardinia, exila\u0163i de regele vandalilor, Trasamund19. Dreptatea cauzei ap\u0103rate a determinat primirea de c\u0103tre ei a unui r\u0103spuns semnat de Fulgen\u0163iu de Ruspe. \u015ei \u00een epistola acestor \u201esci\u0163i\u201d se observ\u0103 precizia ra\u0163ional\u0103 \u015fi logica formul\u0103rilor, structura lor dialectic\u0103. Este o Epistol\u0103 p\u0103trunz\u0103toare, redactat\u0103 cu competen\u0163\u0103 \u015fi \u00eenfl\u0103c\u0103rare.<\/p>\n

14. \u201eScitul\u201d L e o n \u0163 i u, din grupul celor patru men\u0163iona\u0163i, este identificat \u00een studiile de specialitate cu \u201eLeon\u0163iu de Bizan\u0163\u201d20, \u00een Bizan\u0163 desf\u0103\u015fur\u00eendu-\u015fi o parte a activit\u0103\u0163ii sale \u015fi tot acolo afl\u00eendu-\u015fi sf\u00eer\u015fitul. S-au p\u0103strat trei scrieri ale sale \u00een limba greac\u0103, adresate mai ales r\u0103s\u0103ritenilor, \u015fi anume: 1) Contra nestorienilor \u015fi eutihienilor; 2) Respingerea argumentelor lui Sever \u015fi 3) Treizeci de teze contra lui Sever21, scrise \u00eentre anii 536 \u015fi 543. I se mai atribuie (F. Loofs) o oper\u0103 mai ampl\u0103 numit\u0103 Scolii, \u00een trei c\u0103r\u0163i, serios remaniate, probabil de c\u0103tre Teodor de Raitu. I se atribuie \u015fi opusculul Contra fraudelor apolinariste. A fost considerat cel mai mare specialist \u00een probleme doctrinare, controversate pe atunci; el a creat teoria enipostazei. Prin aceasta el consolideaz\u0103 g\u00eendirea secolelor anterioare \u015fi pune bazele metodei cuget\u0103rii scolastice. Folose\u015fte elementele logicii aristotelice. I se recunoa\u015fte un spirit foarte p\u0103trunz\u0103tor, precis \u015fi viguros, el \u015ftiind a l\u0103muri no\u0163iuni \u015fi a g\u0103si formule fericite unor probleme dificile \u2013 no\u0163iuni \u015fi formule de care se vor folosi \u00een mod inspirat cercet\u0103torii de mai t\u00eerziu (Tixeront).<\/p>\n

15. Contemporan \u015fi colaborator cu ace\u015fti confra\u0163i sci\u0163i este str\u0103lucitul D i o n y s i u s E x i g u u s, care, la un secol distan\u0163\u0103 \u00een timp dup\u0103 Ioan Cassianus, i-a urmat cu vrednicie calea \u015fi preocup\u0103rile.<\/p>\n

N\u0103scut \u00een Scythia Minor, pe la anul 470, a fost educat de un \u00een\u0163elept pov\u0103\u0163uitor numit Petru. A plecat apoi \u00een R\u0103s\u0103rit pentru des\u0103v\u00eer\u015firea vie\u0163ii sale spirituale \u015fi a culturii latine \u015fi grece\u015fti. Mai t\u00eerziu a fost solicitat la Roma, ca bun cunosc\u0103tor al limbilor latin\u0103 \u015fi greac\u0103. Dup\u0103 m\u0103rturiile lui Cassiodor, Dionisie Exiguul era \u201escitul\u201d cel mai erudit (a predat \u00eempreun\u0103 cu el dialectica la Universitatea-Colegiul Vivarium). Aici s-a stins din via\u0163\u0103 prin anii 540-545. Colegul s\u0103u de catedr\u0103 \u00eel consider\u0103 maestru \u00een literatura clasic\u0103, ne\u00eentrecut \u00een m\u00eenuirea limbilor latin\u0103 \u015fi greac\u0103, traduc\u00eend fluent din una \u00een cealalt\u0103. Era \u00een\u0163elept \u015fi simplu \u00een atitudinile sale, foarte \u201esmerit\u201d (exiguus). R\u0103spundea str\u0103lucit la orice \u00eentrebare care i se punea. Era \u201ede neam scit\u201d, cu maniere \u201e\u00eentru totul romane.\u201d22<\/p>\n

Opera lui Dionisie Exiguul const\u0103 dintr-un \u00eensemnat num\u0103r de traduceri din limba greac\u0103 \u00een limba latin\u0103, pentru folosul confra\u0163ilor s\u0103i din Scythia, precum \u015fi pentru cei de la Roma \u015fi din Occident, traduceri precedate de zece prefe\u0163e elaborate de el, toate pline de informa\u0163ii pre\u0163ioase pentru cei care \u00eei cerceteaz\u0103 biografia, precum \u015fi pentru istoria culturii noastre str\u0103vechi. A \u00eentocmit o antologie de texte patristice pentru folosul confra\u0163ilor din Scythia Minor. \u00cen lucr\u0103rile sale cu privire la cronologie a stabilit era noastr\u0103, \u00eencep\u00eend cu \u00eentruparea Logosului, adic\u0103 de la anul 753 ab Urbe condita. Cronologia lui Dionisie este ast\u0103zi generalizat\u0103 \u00een \u00eentreaga lume, lui dator\u00eendu-se stabilirea datei de la care \u00eencepe era noii civiliza\u0163ii.<\/p>\n

Dintre lucr\u0103rile sale mult citite \u00een R\u0103s\u0103rit \u015fi Apus men\u0163ion\u0103m traducerile din grece\u015fte \u00een limba latin\u0103: Minunata poc\u0103in\u0163\u0103 a Thaisiei, Via\u0163a marelui Pachomie, G\u0103sirea capului \u00cenaintemerg\u0103torului Ioan, Via\u0163a marelui Pachomie, \u00een traducere latin\u0103, a fost dedicat\u0103 de Dionisie unei distinse personalit\u0103\u0163i, Galla, fiica senatorului Symmachus \u015fi cumnata lui Boetius. Desigur, \u00eel cuno\u015ftea \u015fi pe filosoful Boetius, care era c\u0103s\u0103torit cu o alt\u0103 fiic\u0103 a lui Symmachus. Traducerea despre Aflarea capului \u2026 se citea regulat, \u00een fiecare an \u00een comunit\u0103\u0163i, la 24 februarie.<\/p>\n

Pentru confra\u0163ii s\u0103i din Scythia Minor a f\u0103cut traduceri anume, dintre care amintim: Scrisoarea lui Chiril al Alexandriei c\u0103tre Succesus. \u00cen prefa\u0163a acestei traduceri, adresat\u0103 sci\u0163ilor Ioan Monachus \u015fi Leon\u0163iu \u2013 ruda lui Vitalian \u2013, vorbind despre str\u0103bunii din Dacia Pontic\u0103 arat\u0103 c\u0103 totdeauna crezul lor a str\u0103lucit \u201eprin leg\u0103tura cu fapta bun\u0103\u201d, prin str\u0103duin\u0163a ne\u00eencetat\u0103 de a fi to\u0163i pild\u0103 de sinceritate \u015fi via\u0163\u0103 corect\u0103. Pre\u0163uia \u00een chip deosebit locul na\u015fterii sale, despre care spune: \u201ePoate p\u0103rea lucru nou celor ne\u015ftiutori c\u0103 Scythia, care se arat\u0103 \u00eengrozitoare, prin frig \u2026, a crescut b\u0103rba\u0163i plini de c\u0103ldur\u0103 \u015fi minuna\u0163i prin bl\u00eende\u0163ea purt\u0103rii. C\u0103 lucrul st\u0103 a\u015fa, eu \u00eel \u015ftiu nu numai printr-o cunoa\u015ftere din na\u015ftere, ci mi l-a ar\u0103tat \u015fi experien\u0163a \u2026\u201d23<\/p>\n

Pentru confra\u0163ii s\u0103i sci\u0163i a tradus din limba greac\u0103 \u015fi scrierea lui Proclu al Constantinopolului: Tomosul c\u0103tre armeni. \u00cen prefa\u0163a altei traduceri, Epistola contra lui Nestorius de Chiril Alexandrinul, face noi men\u0163iuni despre Scythia \u015fi despre Petru, \u00een\u0163eleptul pov\u0103\u0163uitor al tinere\u0163ilor sale, c\u0103ruia i se adreseaz\u0103 direct: \u201eAduc\u00eendu-mi aminte de binefacerile tale, venerate p\u0103rinte, \u015fi \u0163in\u00eend mereu \u00eenaintea ochilor hrana sufleteasc\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 mie (de tine) \u00een tinere\u0163e, cu at\u00eeta r\u00eevn\u0103, amintire ce nu o va putea \u015fterge vreodat\u0103 dep\u0103rtarea locurilor sau a timpurilor, \u00eencerc s\u0103 m\u0103 ar\u0103t recunosc\u0103tor pentru darul primit, pe care \u015ftiu \u00eens\u0103 c\u0103 nu-l voi putea r\u0103spl\u0103ti niciodat\u0103 \u00eendeajuns.\u201d24<\/p>\n

\u00cen prefa\u0163a traducerii scrierii lui Grigorie de Nyssa, De creatione hominis, arat\u0103 c\u0103 dore\u015fte mereu vecin\u0103tatea oamenilor \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, pentru care nutrea o vie admira\u0163ie, desigur trec\u00eend sub t\u0103cere, cu autentic\u0103 modestie, faptul c\u0103 el \u00eensu\u015fi era unul dintre marii erudi\u0163i ai timpului.<\/p>\n

Tot Dionysius Exiguus a tradus \u00een latine\u015fte Canoanele ap\u0103rute p\u00een\u0103 atunci \u00een R\u0103s\u0103rit \u015fi a editat Decretele pontificale. Nu era vorba de simple lucr\u0103ri de arhiv\u0103, ci de o munc\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103, de o redactare definitiv\u0103 a unor texte pline de rigoare, presupun\u00eend deosebit\u0103 competen\u0163\u0103 \u015fi responsabilitate. Canoanele sunt redate \u00eentr-o edi\u0163ie critic\u0103, prezent\u00eend pe dou\u0103 coloane textul \u00een limbile greac\u0103 \u015fi latin\u0103.<\/p>\n

Prin str\u0103duin\u0163ele sale, Dionysius Exiguus a adus o contribu\u0163ie real\u0103 la apropierea \u015fi reapropierea dintre Apus \u015fi R\u0103s\u0103rit. Acest lucru l-a f\u0103cut \u015fi prin lucr\u0103rile erudite \u00een domeniul cronologiei, despre care am amintit mai \u00eenainte. Calcularea deosebit\u0103 a echinoc\u0163iului de prim\u0103var\u0103, \u00een R\u0103s\u0103rit \u015fi \u00een Apus, era motiv de dezacord \u015fi divergen\u0163\u0103. Exista la acea vreme, pe de o parte, calculul \u201eerei romane\u201d, care num\u0103ra anii de la \u00eentemeierea Romei; pe de alt\u0103 parte, vechii greci aveau \u201eera olimpiadelor\u201d; era nesigur\u0103 \u015fi controversat\u0103 \u201eera de la facerea lumii\u201d; \u201eera diocle\u0163ian\u0103\u201d a fost folosit\u0103 mai ales \u00een Egipt, socotindu-se de la anul 283 e.n., c\u00eend Diocle\u0163ian a devenit st\u0103p\u00een al Imperiului Roman. \u00cen aceast\u0103 problem\u0103, a stabilirii cronologiei, Dionysius Exiguus a scris lucr\u0103rile: Liber de paschate, Argumenta paschalia \u015fi De ratione paschae. O asemenea contribu\u0163ie, de valoare universal\u0103, confer\u0103 literaturii daco-romane o str\u0103lucire \u015fi o valoare f\u0103r\u0103 egal \u00een nici o literatur\u0103 european\u0103 contemporan\u0103 pentru o problem\u0103 similar\u010325.<\/p>\n

Scrierile lui Dionysius Exiguus din Scythia Minor, de un interes major pentru epoca sa \u015fi pentru posteritate, au cunoscut \u2013 dup\u0103 cum era \u015fi firesc \u2013 o circula\u0163ie ampl\u0103.<\/p>\n

Putem afirma pe aceste temeiuri c\u0103 universalismul spiritualit\u0103\u0163ii daco-romane s-a manifestat prestigios prin scrieri ca acelea elaborate de Dionysius Exiguus, cum \u015fi prin contactele dintre romanitatea r\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi cea apusean\u0103, prilejuind \u015fi promov\u00eend o osmoz\u0103 la nivelul uman cel mai elevat \u2013 transfuzia reciproc\u0103 de elemente spirituale, de cultur\u0103, \u00eentre cele dou\u0103 vaste arii europene. \u00cen mod pe deplin \u00eendrept\u0103\u0163it, un cercet\u0103tor avizat al acestor probleme, reputat specialist, scrie \u00een zilele noastre despre acest daco-roman: \u201eDaca mi s-ar cere p\u0103rerea despre Dionysius Exiguus, eu sunt convins c\u0103 sub numele \u015fi haina lui smerit\u0103 se ascunde un mare geniu, expert \u00een aproape toate \u015ftiin\u0163ele [timpului s\u0103u] […] Nu f\u0103r\u0103 temei a afirmat Cassiodor despre el: \u00abTot ce putea c\u0103uta cititorul la al\u0163ii, g\u0103sea \u00een mod str\u0103lucit \u00een \u015ftiin\u0163a lui.\u00bb C\u0103ci \u00een el admir\u0103m pe b\u0103rbatul mult \u00eenv\u0103\u0163at \u2026 pe maestrul veteran al catedrei de dialectic\u0103 \u2026, pe \u00eenv\u0103\u0163atul b\u0103rbat \u00een am\u00eendou\u0103 limbile, greac\u0103 \u015fi latin\u0103, pe cel \u00een \u015ftiin\u0163a socotelilor astronomice at\u00eet de distins \u2026; pe drept cuv\u00eent \u00eel putem considera ca un alt Hieronim al veacului s\u0103u.\u201d26<\/p>\n

16. V a l e n t i n i a n a l T o m i s u l u i \u2013 din secolul al VI-lea \u2013 se al\u0103tur\u0103 celor de mai \u00eenainte prin paginile pe care le-a redactat \u00een limba latin\u0103. Avem m\u0103rturii certe despre o Epistol\u0103 redactat\u0103 \u00een latin\u0103 de acest tomitan \u015fi trimis\u0103 la Constantinopol lui Vigilius al Romei, aflat temporar \u00een metropola r\u0103s\u0103ritean\u0103. Epistola a fost scris\u0103 \u00een toiul controversei izbucnite atunci la Constantinopol, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u00eemp\u0103r\u0103teasca condamnare a \u201eCelor Trei Capitole\u201d, adic\u0103 a persoanei \u015fi operei lui Teodor de Mopsuestia, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu unele scrieri ale lui Teodoret al Cyrului \u015fi cu o Epistol\u0103 a lui Ibas din Edesa. Cei mai mul\u0163i participan\u0163i la disput\u0103 s-au \u00eempotrivit acestei triple condamn\u0103ri. \u00cemp\u0103ratul Iustinian solicita atunci semn\u0103turi autorizate, ale unor personalit\u0103\u0163i din provincii, pentru aprobarea Edictului s\u0103u. \u00centre cei care au rezistat cu curaj \u00een disput\u0103 se num\u0103ra \u015fi Valentinian al Tomisului. Venit la Constantinopol, Vigilius al Romei a redactat la 11 aprilie 548 un act, numit Judicatum, prin care condamna, \u015fi el \u201eCele Trei Capitole\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een discu\u0163ie hot\u0103r\u00eerile Conciliului de la Calcedon.<\/p>\n

Actul lui Vigilius a st\u00eernit o furtun\u0103 de proteste. \u00cen Illyria s-a \u0163inut un sinod \u00een cadrul \u201eJustinianei Prima\u201d, \u00een care to\u0163i participan\u0163ii se pronun\u0163au pentru \u201eCele Trei Capitole\u201d, public\u00eendu-se \u00een favoarea lor o ap\u0103rare adresat\u0103 \u00eemp\u0103ratului.<\/p>\n

Valentinian al Tomisului a trimis atunci o Epistol\u0103 la Constantinopol, lui Vigilius, spre a se informa cu exactitate asupra adev\u0103rului. \u00cemprejur\u0103ri nefavorabile au f\u0103cut ca aceast\u0103 Epistol\u0103 s\u0103 nu se p\u0103streze nici \u00een copii, cum se obi\u015fnuia. Este plauzibil\u0103 supozi\u0163ia c\u0103 scrisoarea lui Valentinian a fost redactat\u0103 \u00een latin\u0103. P\u0103str\u00eendu-se \u00eens\u0103 scrisoarea de r\u0103spuns a lui Vigilius, trimis\u0103 la Tomis \u00een 18 martie, anul 550, se poate deduce \u00een chip logic cuprinsul Epistolei ce fusese expediat\u0103 anterior de Valentinian al Tomisului. Vigilius i se adresa: dilectissimo fratri Valentiniano de Tomis provinciae Scythiae. \u00cei f\u0103cea cunoscut c\u0103 \u015fi printr-un oarecare Bassianus, cum \u015fi prin reprezentan\u0163i ai Tomisului, \u015ftie despre cele ce s-au auzit \u00een Scythia Minor \u00een leg\u0103tur\u0103 cu atitudinea sa fa\u0163\u0103 de \u201eCele Trei Capitole\u201d. Din contextul epistolei expediate la Tomis se deduce \u00eengrijorarea lui Valentinian \u015fi a comunit\u0103\u0163ii sale daco-romane \u00een leg\u0103tur\u0103 cu problemele \u00een discu\u0163ie. Drept urmare a Epistolei lui Valentinian, Vigilius al Romei se justific\u0103, \u015fi recunoa\u015fte \u00een diriguitorul de la Tomis un arbitru, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 o autoritate capabil\u0103 a st\u0103vili un curent de opozi\u0163ie \u00eempotriva sa. Valentinian era, deci, figur\u0103 prestigioas\u0103 a timpului s\u0103u.<\/p>\n

*<\/p>\n

* *<\/p>\n

Am str\u0103b\u0103tut \u00een aceste pagini un itinerar pu\u0163in obi\u015fnuit \u015fi destul de incomplet, av\u00eend caracterul unui enun\u0163, \u00een limitele titlului prin care aceste pagini se recomand\u0103. Am enun\u0163at o parte \u2013 aproximativ 40 de scrieri de dimensiuni cu totul inegale \u2013, o parte a\u015fadar din contribu\u0163ia scriitorilor str\u0103rom\u00e2ni la istoria veche a culturii noastre scrise, lucr\u0103ri redactate mai ales \u00een limba latin\u0103, unele originale, altele reprezent\u00eend traduceri.<\/p>\n

Paralel cu multe din aceste texte, care au circulat \u00een acea vreme \u015fi dup\u0103 aceea \u00een spa\u0163iul Daciei27, s-au elaborat, ori s-au tradus \u015fi au cunoscut o circula\u0163ie confirmat\u0103 documentar, texte biblice, patristice, liturgice, canonice. Existen\u0163a multora dintre aceste scrieri p\u00een\u0103 ast\u0103zi, unele traduse \u00een slavon\u0103, \u00een rom\u00e2n\u0103, m\u0103rturiile sigure despre cele care s-au pierdut, ne arat\u0103 prin deduc\u0163ie alc\u0103tuirea, circula\u0163ia, r\u0103sp\u00eendirea \u015fi a altor scrieri la noi sau vehicularea celor traduse.<\/p>\n

La Axiopolis, \u00een 303, \u00eempreun\u0103 cu Dasius au mai fost martiriza\u0163i: Chiril \u015fi Chindeas. Memoria lor a fost cinstit\u0103 pe plan local, dup\u0103 martirizare, apoi \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i, prin zile anumite de pomenire, s-a \u00een\u0103l\u0163at un loca\u015f pentru comemorare pe mormintele lor. \u00centrebarea este: oare nu s-au scris \u015fi pentru cei doi, P\u0103timiri, \u00een limba latin\u0103, cum s-a scris pentru Dasius \u015fi s-a p\u0103strat \u00een limba greac\u0103? S\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u015fi faptul c\u0103 dintre vesti\u0163ii arhip\u0103stori de la Tomis \u015fi din diferitele cet\u0103\u0163i de pe Dun\u0103re ori din zonele limitrofe au putut fi \u015fi al\u0163i autori ai unor scrieri, ai unor coresponden\u0163e edificatoare. Descoperirile viitoare vor putea aduce la lumin\u0103 \u015fi al\u0163i autori, alte scrieri de la Dun\u0103rea de Jos, din diverse puncte ale vechii Dacii, argument\u00eend \u015fi mai mult pentru perioada str\u0103veche a literaturii noastre.<\/p>\n

Scrierile str\u0103vechi, care atest\u0103 existen\u0163a acestui spa\u0163iu de cultur\u0103 \u00een geografia Rom\u00e2niei orientale, au \u00eendeplinit un rol foarte semnificativ \u015fi prin faptul c\u0103 ne puneau \u00een rela\u0163ie la acea vreme cu Europa, cu o parte a Asiei \u015fi a Africii \u2013 prin Ioan Cassianus, prin Leon\u0163iu Bizantinul, prin Dionysius Exiguus. Aceste scrieri str\u0103vechi au creat str\u0103mo\u015filor daco-romani o nou\u0103 unitate spiritual\u0103 \u015fi un orizont european, ne-au integrat chiar \u00een lumea a trei continente. \u00cen cultura daco-roman\u0103, aceste scrieri au contribuit la acomodarea limbii latine la nivelul straturilor largi ale popula\u0163iei, au contribuit la continuitatea \u015fi unitatea poporului.<\/p>\n

Aceste scrieri demonstreaz\u0103 faptul c\u0103 istoria culturii noastre \u00eencepe cu aproximativ un mileniu mai devreme fa\u0163\u0103 de etapa ulterioar\u0103, a culturii \u00een hain\u0103 slavon\u0103.<\/p>\n

Prin scrierile lui Ioan Cassianul, Ioan Maxen\u0163iu, Niceta Remesianul, Leon\u0163iu, Dionysius Exiguus, cultura din aceste \u0163inuturi \u0163inea \u00een chip direct de lumea daco-roman\u0103, dar \u015fi de \u00eentreaga Europ\u0103. S\u0103 remarc\u0103m \u015fi faptul c\u0103 toate marile idei ale epocii, valorile universale ale culturii umane, se descifreaz\u0103 \u00een aceste scrieri: cunoa\u015fterea, adev\u0103rul, binele, frumosul, dreptatea, libertatea, virtutea, pacea. Umanismul acestor scrieri este \u201eo perl\u0103 a spiritualit\u0103\u0163ii universale\u201d (I. G. Coman).<\/p>\n

Prin opera lor ace\u015fti scriitori au contribuit la suple\u0163ea de expresie a limbii latine, i-au sporit flexibilitatea sintactic\u0103, necesar\u0103 spre a exprima subtilit\u0103\u0163ile unei g\u00eendiri evoluate, aduc\u00eend \u00een mod implicit o contribu\u0163ie la crearea unui limbaj popular, ce nu putea fi dec\u00eet daco-latin.<\/p>\n

Aceast\u0103 literatur\u0103 a cultivat cele mai diverse genuri: genul eroic, cel didactic-oratoric, genul dramatic \u015fi cel epistolar. Nu lipse\u015fte apologia, polemica, elementul autobiografic, cel memorialistic. Multe dintre scrierile str\u0103rom\u00e2ne \u015fi autorii lor s-au bucurat de men\u0163iuni cu totul elogioase \u00een lucr\u0103ri ale unor ilu\u015ftri istorici \u015fi critici literari contemporani, din R\u0103s\u0103rit \u015fi din Apus.<\/p>\n

\u00cencep\u00eend cu secolul al VII-lea, p\u00een\u0103 la apari\u0163ia scrisului slav, unele dintre scrierile pe care le-am semnalat, p\u0103r\u0163i din opera lui Ioan Cassianus, Niceta de Remesiana, Dionysius Exiguus \u015fi a altora, au circulat probabil \u00een limba protorom\u00e2n\u0103 a epocii \u2013 acea limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 a Evului Mediu timpuriu, care a reprezentat o expresie a celei dint\u00eei sinteze lingvistice daco-romane, f\u0103r\u0103 de care nu ar fi putut exista nici continuitatea acestei limbi neolatine at\u00eet de viguroas\u0103, plin\u0103 de limpezimi \u015fi de nuan\u0163e semantice.<\/p>\n

Aceste scrieri, tot ceea ce s-a putut p\u0103stra din ele, stau m\u0103rturie despre un bine determinat capitol fundamental de cultur\u0103 scris\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00eentr-o epoc\u0103 preced\u00eend cu mai multe secole \u00eentemeierea \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne.<\/p>\n

Ace\u015fti autori daco-romani de limb\u0103 latin\u0103, originari de la Dun\u0103rea de Jos, au dus p\u00een\u0103 departe, \u00een lumea cunoscut\u0103 pe atunci, faima \u0163inuturilor pontico-danubiene, aduc\u00eend contribu\u0163ii valoroase la cultura universal\u0103 a epocii.<\/p>\n

La Dun\u0103rea de Jos, \u00een sudul Moldovei, \u00een Transilvania \u2013 cum dovede\u015fte \u00eentre altele inscrip\u0163ia de la Biertan \u2013, \u00een \u0163inuturile dintre Dun\u0103re \u015fi Carpa\u0163ii Sudici, \u00een secolele IV-V, popula\u0163ia autohton\u0103 daco-roman\u0103 vorbea latine\u015fte. Aceasta este \u015fi o dovad\u0103 a prezen\u0163ei \u015fi continuit\u0103\u0163ii str\u0103rom\u00e2nilor \u00een spa\u0163iul vechii Dacii. Se vorbea o limb\u0103 romanizat\u0103 intens \u015fi se scria \u00een limba latin\u0103 a timpului, a\u015fa cum aceast\u0103 limb\u0103 se utiliza \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i ale Imperiului Roman. La daco-romanii care acum primiser\u0103 \u015fi cre\u015ftinismul \u2013 \u00een epoca etnogenezei lor \u2013 o mare parte a terminologiei biserice\u015fti teologice a fost luat\u0103 direct din latine\u015fte \u015fi s-a p\u0103strat ca atare, constituind \u015fi o m\u0103rturie dintre cele mai evidente a continuit\u0103\u0163ii daco-romane. Limba latin\u0103 a acestor \u201esci\u0163i\u201d, ca Aethicus Histricus, Ioan Cassian, Ioan Maxen\u0163iu, Dionysius Exiguus, era o limb\u0103 a romanit\u0103\u0163ii orientale, con\u0163in\u00eend unele influen\u0163e din mediile unde circulaser\u0103 autorii respectivi.<\/p>\n

Operele scrise \u00een limba latin\u0103 \u015fi inscrip\u0163iile de la Dun\u0103rea de Jos din epoca str\u0103rom\u00e2n\u0103 formeaz\u0103, dup\u0103 cum spunea regretatul profesor Ioan G. Coman, \u201eun testimoniu irecuzabil al romaniz\u0103rii Daciei, \u00een frunte cu Scythia Minor\u201d \u2013 Dacia romanizat\u0103 era integrat\u0103 \u00een romanitatea oriental\u0103, iar limba latin\u0103 \u015fi credin\u0163a ortodox\u0103 au constituit \u201ep\u00eerghiile puternice ale continuit\u0103\u0163ii.\u201d<\/p>\n

Dup\u0103 cum dovede\u015fte opera lor, folosirea limbii latine este incontestabil dominant\u0103, chiar \u00een condi\u0163iile influen\u0163elor grece\u015fti inerente, datorit\u0103 cet\u0103\u0163ilor de la Pontul Euxin \u015fi prin contactele str\u00eense cu Bizan\u0163ul, \u00eencep\u00eend cu secolul al IV-lea. Latina era nu numai limba de cultur\u0103, ci \u015fi limba vorbit\u0103 de straturile largi ale popula\u0163iei daco-romanizate. Referindu-se la Scythia Minor \u015fi la alte regiuni romanizate \u00eenvecinate, eruditul Nicolae Iorga ar\u0103ta c\u0103 \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi poporul care vorbea latina determina folosirea de c\u0103tre scriitori a limbii latine, chiar dac\u0103 ei ar fi putut s\u0103-\u015fi redacteze lucr\u0103rile \u015fi \u00een limba greac\u0103, de pild\u0103.<\/p>\n

Opera lui Aethicus, ca \u015fi cea a celorlal\u0163i c\u0103rturari str\u0103rom\u00e2ni, este expresia apartenen\u0163ei culturale \u015fi lingvistice a locuitorilor acestui \u0163inut la romanitatea r\u0103s\u0103ritean\u0103. Cultura \u015fi limba latin\u0103 a acestor locuri a putut \u00eembr\u0103ca forme superioare \u015fi s-a exprimat \u00een opere originale, fiind asimilate multe dintre tradi\u0163iile materiale \u015fi spirituale geto-dace. Latinitatea \u015fi unitatea limbii rom\u00e2ne de ast\u0103zi sunt m\u0103rturii de mult recunoscute ale originii daco-romane a poporului rom\u00e2n, ale permanen\u0163ei \u015fi etnogenezei sale \u00een limitele teritoriale ale Daciei lui Burebista.<\/p>\n

Scriitorii str\u0103rom\u00e2ni au \u00eembog\u0103\u0163it cu elemente ale vechii civiliza\u0163ii romanitatea oriental\u0103, dar \u015fi pe cea occidental\u0103, nu numai prin posteritatea operei lor, dar chiar \u00een epoc\u0103. C\u00eend nu au circulat chiar ei \u00eentre cele dou\u0103 arii de cultur\u0103 \u2013 cu at\u00eetea elemente fundamentale comune, au circulat operele lor pe care le-au elaborat. Ace\u015fti scriitori au fost \u015fi au r\u0103mas tot timpul \u201esci\u0163ii\u201d de la Dun\u0103rea de Jos, adic\u0103 daco-romanii din acel spa\u0163iu accesibil \u015fi pe uscat \u015fi pe mare. Ei fie se declarau daco-romani, fie acceptau f\u0103r\u0103 motive preconcepute denumirea de \u201esci\u0163i\u201d \u2013 cum este \u015fi cazul lui Aethicus Histricus, cel care avusese at\u00eetea prilejuri s\u0103-\u015fi prezinte singur numele, cognomenul, ca \u015fi renumele, \u00een \u00eendep\u0103rtatele \u0163inuturi pe care le-a str\u0103b\u0103tut.<\/p>\n

Constituind caracterul esen\u0163ial al limbii \u015fi al culturii noastre, latinitatea a fost \u201estimulentul energiei noastre etnice\u201d, dup\u0103 formularea profesorului Radu Vulpe, a\u015fa cum, prin fiin\u0163a noastr\u0103, prin str\u00eensa leg\u0103tur\u0103 cu p\u0103m\u00eentul patriei, am p\u0103strat virtu\u0163ile str\u0103bunilor geto-daci \u00een structura specific\u0103 a poporului nostru.<\/p>\n

Dup\u0103 cum ne dovedesc \u015fi operele scrise str\u0103rom\u00e2ne, procesul romaniz\u0103rii s-a prelungit dup\u0103 secolul al III-lea \u015fi s-a extins peste marginile fostei Dacii Traiane, d\u00eend o fizionomie cultural\u0103 \u015fi lingvistic\u0103 unitar\u0103 \u00eentregului spa\u0163iu carpato-danubiano-pontic, cu o tenacitate redutabil\u0103 oric\u00eend \u00een fa\u0163a vicisitudinilor istoriei.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

NESTOR VORNICESCU<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

NOTE<\/em><\/p>\n

1. Vezi Raymund Netzhammer, Epictet und Astion diokletianische M\u00e4rtyrer am Donaudelta, Zug, 1936 \u015fi Hippolyte Delehaye, Les martyres Epict\u00e8te et Astion, din \u201eBulletin de la Section historique de l\u2019Acad\u00e9mie Roumaine\u201d, t. XIV (1928).<\/em><\/p>\n

2. G. Popa-Lisseanu, \u00cencercare de monografie asupra cet\u0103\u0163ii D\u00eerstorul-Silistra, Bucure\u015fti, 1913, p. 81-88; Dic\u0163ionar de istorie veche a Rom\u00e2niei, Bucure\u015fti, 1976, s.v.; Adrian R\u0103dulescu \u015fi Ion Bitoleanu, Istoria rom\u00e2nilor dintre Dun\u0103re \u015fi Mare. Dobrogea, Bucure\u015fti, 1979, p. 140 \u015fi I. R\u0103mureanu, Acte martirice, Bucure\u015fti, 1982, p. 241-247.<\/em><\/p>\n

3. G. Popa-Lisseanu, op. cit., p. 90-92; I. Barnea, Arta cre\u015ftin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, I, Bucure\u015fti, 1979, p. 7 \u015fi I. R\u0103mureanu, op. cit., p. 299-307.<\/em><\/p>\n

4. Ca \u015fi P\u0103timirea osta\u015fului Aemilianus, P\u0103timirea cite\u0163ului Sava numit \u201eGotul\u201d s-a publicat \u00eentr-o recent\u0103 traducere rom\u00e2neasc\u0103 de prof. I. R\u0103mureanu, \u00een vol. cit., p. 319-324. Se pot cerceta \u015fi studiile publicate de I. G. Coman, Elemente de continuitate spiritual\u0103 geto-daco-roman\u0103 \u2026, \u00een vol. Spiritualitate \u015fi istorie la \u00centorsura Carpa\u0163ilor, vol. I, Buz\u0103u, 1983, p. 238-243 \u015fi 248-253, precum \u015fi \u015etefan Olteanu,<\/em><\/p>\n

Cu privire la structura social\u0103 a comunit\u0103\u0163ilor s\u0103te\u015fti dintre Carpa\u0163i \u015fi Dun\u0103re \u00een secolul al IV-lea, \u00een \u201eRevista de istorie\u201d, 37 (1984), 4, p. 326-345.<\/em><\/p>\n

5. Vezi edi\u0163iile Cosmografiei abreviate: A. D\u2019Avezac, Paris, 1852; H. Wuttke, Leipzig, 1853 sau reproducerea-fotocopie dup\u0103 Codex Leidensis scalagerianus 69, cu o Introducere de T. A. M. Bishop, Amsterdam, 1966.<\/em><\/p>\n

6. De viris illustribus, 62.<\/em><\/p>\n

7. H.-I. Marrou, La patrie de Jean Cassien, \u00een Patristique et humanisme, Paris, 1976, p. 345-362; Jean Cassien, Institutions c\u00e9nobitiques, Texte latin revu, introduction, traduction et notes par Jean-Claude Guy, Paris, 1965 \u015fi Jean Cassien, Conf\u00e9rences, Introduction, texte latin, traduction et notes par Dom. E. Pich\u00e9ry, I, Paris, 1955; II, Paris, 1958 \u015fi III, Paris, 1959.<\/em><\/p>\n

8. J. P. Migne, P. L., 66, col. 89-116; \u201eRevue des sciences philosophiques et th\u00e9ologiques\u201d, 1937, p. 307-317 \u015fi I. G. Coman, Scriitori biserice\u015fti din epoca str\u0103rom\u00e2n\u0103, Bucure\u015fti, 1979, p. 175-185.<\/em><\/p>\n

9. A. E. Burn, Niceta of Remesiana, Cambridge, 1905; Ana-Maria Coman, Gesta Sancti Niceta veteris episcopi, Claudiopoli (Cluj), 1750, \u00een \u201eAnale de istorie\u201d, Bucure\u015fti, XXVIII (1982), 5, p. 135-139 \u015fi Nestor Vornicescu, Scrieri patristice \u2026, Craiova, 1983, p. 71-81.<\/em><\/p>\n

10. Marius Mercator, \u201eEpilogul\u201d la t\u0103lm\u0103cirea unui fragment din Cuv\u00eentarea lui Eutherius de Thyana, \u00een Migne, P.L.; XLVIII, col. 1088 CD.<\/em><\/p>\n

11. Vezi: Corpus Christianorum, Seria Latin\u0103, LXXXV, Turnholti, 1978, p. 234-239.<\/em><\/p>\n

12. Dom Germain Morin, Le t\u00e9moignage de Jean de Tomis sur les h\u00e9r\u00e9sies de Nestorius et d\u2019Eutych\u00e8s, \u00een \u201eJournal of Theological Studies\u201d, VII (1905), p. 74-79. \u00cen 1962 s-au publicat noi fragmente din opera lui Ioan al Tomisului: De duobus haeresibus Nestorianorum et Eutychianistorum, \u00een Migne, P.L., Supplementum accurante Adalberto Hamann, vol. II, Paris, 1962, col. 1584-1586.<\/em><\/p>\n

13. Acta Conciliorum Oecumenicorum, Tomos I, vol. 5, Ed. Schwartz, Collectio Palatina, p. 181.<\/em><\/p>\n

14. I. G. Coman, Scriitori teologi \u00een Scythia Minor, \u00een vol. De la Dun\u0103re la Mare, Gala\u0163i, 1977, p. 75-76.<\/em><\/p>\n

15. Cf. Corpus. cit., p. 5-153.<\/em><\/p>\n

16. I. I. Russu, Ob\u00eer\u015fia \u015fi r\u0103scoala lui Vitalianus, \u00een Omagiul lui P. Constantinescu-Ia\u015fi cu prilejul \u00eemplinirii a 70 de ani, Bucure\u015fti, 1965, p. 133 \u015fi 138.<\/em><\/p>\n

17. L\u2019origine des \u201eCapitula\u201d d\u2019Orange 529, \u00een \u201eRecherche th\u00e9ologique ancienne et medi\u00e9vale\u201d, 6 (1934), p. 121-142.<\/em><\/p>\n

18. I. Barnea, Introducere la vol. Arta cre\u015ftin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, I, Bucure\u015fti, 1979, p. 15.<\/em><\/p>\n

19. Migne, P.L., LXV, 442-451.<\/em><\/p>\n

20. \u201eLeon\u0163iu de Bizan\u0163\u201d este considerat \u201escit\u201d de F. Loofs, J. P. Junglas, V. Ermoni, Krumbacher, Jiecek, J. Tixeront, I. G. Coman, I. I. Russu \u015fi al\u0163ii.<\/em><\/p>\n

21. Migne, P.G., LXXX7I, 1, col. 1267-1396 \u015fi partea 2, col. 1901-1946.<\/em><\/p>\n

22. De institutione \u2026, XXII.<\/em><\/p>\n

23. Praefatio ad Ioannem et Leontium.<\/em><\/p>\n

24. Migne, P.L., 167, col. 9 sq.<\/em><\/p>\n

25. I. G. Coman, La litt\u00e9rature patristique au Bas-Danube aux IV-VI si\u00e8cles, \u00een \u201eRomanian Orthodox Church News\u201d, XI (1981), 3, p. 6.<\/em><\/p>\n

26. Abat. Amelli, Spicilegium Gasineae,. yolI, p,XLVIII.<\/em><\/p>\n

27. \u00centre izvoarele importante privind limba latin\u0103 comun\u0103 din provinciile dun\u0103rene ale Imperiului Roman se mai pot aminti: opera lui Victorinus din Poetovio, ap\u0103rut\u0103 \u00eenainte de anul 304; scrisoarea polemic\u0103 a lui Palladius din Ratiaria; epistola lui Auxen\u0163iu din Durostorum despre Ulfila, din 383; \u201e\u00eent\u00eempinarea\u201d lui Maximinus c\u0103tre Ambrozie al Milanului, tot din 383 precum \u015fi cronica lui Marcelinus Comes, n\u0103scut \u00een Illyricum \u015fi decedat la Constantinopol, dup\u0103 anul 548 (a se vedea \u015fi H. Mih\u0103escu, Limba latin\u0103 \u00een provinciile dun\u0103rene ale Imperiului Roman, Bucure\u015fti, 1960, p. 6 \u015fi 45). <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Problem\u0103 funciar necesar\u0103, deci de neeludat, pentru istoria culturii rom\u00e2ne\u015fti, preliminariile, antecedentele directe ale acestei culturi, etapa sa \u201estr\u0103veche\u201d, au [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-19165","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19165","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19165"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19165\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19168,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19165\/revisions\/19168"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19165"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19165"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19165"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}