{"id":19316,"date":"2014-09-28T18:46:50","date_gmt":"2014-09-28T18:46:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=19316"},"modified":"2014-09-28T18:46:50","modified_gmt":"2014-09-28T18:46:50","slug":"vavila-popovici-sinceritate-adevar-si-minciuna","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/09\/28\/vavila-popovici-sinceritate-adevar-si-minciuna\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Sinceritate, adev\u0103r \u0219i minciun\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201e<\/em>Sinceritatea este temelia vie\u0163ii spirituale.<\/em>\u201d<\/em> <\/em><\/p>\n

\u2013 <\/em>Albert Schweitzer <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul sincer beneficiaz\u0103 de calitatea franche\u021bii, a loialit\u0103\u021bii. Este omul lipsit de ipocrizie. El este sincer cu sine \u0219i cu ceilal\u021bi, fiindc\u0103 nu po\u021bi fi sincer cu ceilal\u021bi, dac\u0103 nu e\u0219ti sincer \u0219i \u00eemp\u0103cat cu tine \u00eensu\u021bi. C\u00e2nd min\u0163im \u015fi nici m\u0103car nu con\u015ftientiz\u0103m acest lucru, \u00eei p\u0103c\u0103lim nu numai pe cei din jur, ci \u015fi pe noi \u00een\u015fine. Anton Pavlovici Cehov spunea c\u0103 \u201e<\/em>cel care se minte pe sine \u015fi-\u015fi pleac\u0103 urechea la propriile sale minciuni ajunge s\u0103 nu mai deosebeasc\u0103 adev\u0103rul nici \u00een el, nici \u00een jurul lui, s\u0103 nu mai aib\u0103 respect nici pentru sine nici pentru ceilal\u0163i\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unii consider\u0103 sinceritatea a fi o prostie. \u0218i-atunci s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: este sinceritatea o calitate sau un defect? Este necesar s\u0103 ne str\u0103duim a fi pe c\u00e2t posibil sinceri? Sau este mai bine s\u0103 ne \u00eenv\u0103luim \u00een v\u0103lul negru al ipocriziei? Fiindc\u0103 dac\u0103 ar fi s\u0103 d\u0103m culoare sincerit\u0103\u021bii, am spune c\u0103 ea are culoarea alb\u0103, iar falsul, minciuna, ipocrizia – culoarea neagr\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A fi sincer \u00eenseamn\u0103 a gr\u0103i adev\u0103rul, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 existe o concordan\u021b\u0103 \u00eentre g\u00e2nduri, cuvinte \u015fi fapte. Oamenii sinceri au fe\u021bele senine, privirea clar\u0103, te privesc direct \u00een ochi, sunt oameni vii. Omul sincer este lini\u015ftit, netem\u0103tor, \u00eemp\u0103cat cu sine, iar cei din preajma lui se simt bine. Oamenii mincino\u0219i poart\u0103 m\u0103\u0219ti pe chipul lor, \u00ee\u0219i falsific\u0103 personalitatea, sunt ve\u0219nic agita\u021bi. William\u00a0Shakespeare se \u00eentreba: \u201eDe ce nu-s oamenii a\u015fa cum par?\u201d <\/em>\u0218i continua: \u201eSau, dac\u0103 nu, s\u0103 nu mai par\u0103 oameni!\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cei \u00een necuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103, nehot\u0103r\u00e2\u021bii, amestec\u0103 uneori adev\u0103rul cu minciuna, dau culoare gri adev\u0103rului, culoare neclar\u0103, am\u0103gitoare, derut\u00e2ndu-i pe cei din jur. Dar\u00a0 spusele lor pot fi verificate \u0219i confirmate sau infirmate prin observa\u021bie, prin experien\u021b\u0103, prin demonstra\u021bie logic\u0103 \u0219i oamenii pot fi adu\u0219i pe drumul bun, corect, dar pentru aceasta trebuie s\u0103 existe, la ei, o c\u00e2t de mic\u0103 deschidere a sufletului spre adev\u0103r. Comunicarea este necesar\u0103 \u00een rela\u021biile dintre oameni pentru \u00een\u021belegerea adev\u0103rului, pentru lumina lui, de multe ori \u00een scopul elucid\u0103rii unei probleme, sau de a ajuta pe cel ce se zbate \u00een \u00eentuneric \u0219i nu poate ie\u0219i la lumin\u0103. Vorbim de adev\u0103rurile care ne \u00eenconjoar\u0103. Se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 spui adev\u0103rul \u0219i s\u0103 nu fi crezut, fiindc\u0103 cel c\u0103ruia i-l spui, judec\u0103 prin prisma propriilor lui p\u0103cate; el este un om obi\u0219nuit cu minciuna \u0219i desigur c\u0103 este greu s\u0103 accepte adev\u0103rul spus cu sinceritate, el este suspicios, te poate acuza pe tine de neadev\u0103r, crez\u00e2nd\u00a0 c\u0103 astfel se debaraseaz\u0103 de minciun\u0103..<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pragmaticul William James spunea: \u201eO propozi\u021bie este adev\u0103rat\u0103 dac\u0103 este util\u0103\u201d.<\/em> Poate ar trebui formulat\u0103 invers, \u0219i anume: Dac\u0103 ceva este clar \u0219i util omului, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el con\u021bine adev\u0103rul. \u0218i pentru a constata utilitatea, trebuie folosit\u0103 sim\u021birea \u0219i ra\u021biunea. Ra\u021biunea va decide dac\u0103 acea dest\u0103inuire, acel adev\u0103r trebuie exprimat sau trebuie re\u021binut, eventual a\u0219teptat momentul adev\u0103rului, \u00eentruc\u00e2t el poate s\u0103 r\u0103neasc\u0103 uneori, sau s\u0103 fac\u0103 chiar mult r\u0103u celuilalt sau celorlal\u021bi. Dar, nici nu trebuie s\u0103 ne trezim c\u0103 facem confesiuni pe care nimeni nu le cere, m\u0103rturisind tot adev\u0103rul pe care-l \u0219tim, \u00eempov\u0103r\u00e2ndu-l pe cel\u0103lalt, obosindu-l. Se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 fii sincer f\u0103r\u0103 s\u0103 sim\u021bi c\u00e2t de mult ai plictisit sau l-ai z\u0103p\u0103cit pe cel\u0103lalt. Dac\u0103 dai de un om \u00een\u021belept, el poate fi politicos, te ascult\u0103 \u0219i nu re\u021bine nimic. Altul, \u00ee\u021bi \u00eentoarce spatele.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 D\u0103deam c\u00e2ndva ca exemplu piesa \u201eRa\u021ba s\u0103lbatic\u0103\u201d a lui Henrik Ibsen, marele dramaturg norvegian al secolului al XIX-lea, a c\u0103rui oper\u0103 a avut o \u00eensemn\u0103tate major\u0103 pentru genera\u0163iile care i-au urmat, inclusiv pentru genera\u0163ia secolului nostru, temele \u015fi moralul operelor sale fiind valabile prin analiza profund\u0103 a psihologiei omului \u0219i a filozofiei vie\u021bii. Criticul de art\u0103 Petru Comarnescu l-a numit \u201euria\u0219ul Nordului, poetul icebergurilor, c\u00e2nt\u0103re\u021bul serios \u0219i grav al ciocnirilor de con\u0219tiin\u021b\u0103, vizionarul viguros al ultimului romantism\u201d,<\/em> \u00eentruc\u00e2t a fost preocupat de influen\u0163a crizei moralit\u0103\u0163ii individului asupra societ\u0103\u0163ii, de adev\u0103r \u0219i minciun\u0103, \u201e\u00eencerc\u00e2nd s\u0103 trezeasc\u0103 o umbr\u0103 de idealism \u00een noi\u201d<\/em>, comenta altcineva.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ideea c\u0103 omul are nevoie de minciun\u0103 pentru a tr\u0103i, este, se poate spune, o axiom\u0103 pe care a supus-o dezbaterii \u00een operele sale. Aidoma lui Nietzsche, considera c\u0103 un adev\u0103r absolut \u015fi general valabil pentru toate persoanele nu exist\u0103, pentru c\u0103 timpul \u015fi societatea \u00eempreun\u0103 cu oamenii se schimb\u0103, mentalit\u0103\u0163ile se schimb\u0103, astfel \u00een\u0163elegerea lumii sau orice tip de \u00een\u0163elegere se schimb\u0103; ceea ce a fost valabil timp de sute de ani poate s\u0103 nu mai fie valabil \u015fi ast\u0103zi, adev\u0103rul fiind \u00eentr-o schimbare continu\u0103. Aceast\u0103 idee Ibsen a supus-o g\u00e2ndirii treptat, trec\u00e2nd-o prin mai multe piese de teatru, filozofia sa p\u0103rea c\u0103 se contrazice \u0219i totu\u0219i ea se lega \u0219i se definea prin ad\u00e2ncirea g\u00e2ndirii \u00een urm\u0103toarea pies\u0103. Interesul s\u0103u fa\u0163\u0103 de adev\u0103r, de conceptul de adev\u0103r s-a datorat comportamentului societ\u0103\u0163ii norvegiene din timpul s\u0103u, el consider\u00e2nd c\u0103 important este a se preocupa de revolu\u0163ionarea sufletului oamenilor. Concep\u0163ia lui despre libertate, de exemplu, ocupa un loc central \u00een g\u00e2ndirea sa. Statul era ca o limit\u0103 pentru individ, pentru el individul \u015fi cet\u0103\u0163eanul fiind dou\u0103 concepte diferite; cet\u0103\u0163eanul – legat de regulile societ\u0103\u0163ii \u015fi de politica statului, pe c\u00e2nd individul – ceva interior, l\u0103untric, care-l face pe om, uman. Pentru \u00een\u0163elegerea lumii, a societ\u0103\u0163ii \u015fi a omului, individul trebuie \u00een\u021beles a fi mai mult dec\u00e2t un cet\u0103\u0163ean care tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o societate, el lupt\u00e2ndu-se pentru a sc\u0103pa \u201edin conven\u0163ionalismul obiectiv al ipocriziei\u201d <\/em>cu care este \u201e<\/em>dotat\u0103\u201d<\/em> societatea. \u00cen piesele sale dialogul, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, duce la \u00eencercarea \u0219i \u00eencurajarea omului de a fi mai bun \u015fi de a deveni con\u015ftient de propria-i identitate ca individ, astfel omul put\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 lumea mai bun\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cineva a sintetizat foarte bine cele dou\u0103 piese ale lui Ibsen: \u201e\u00cen Nora avem un Ibsen r\u0103zvr\u0103tit – care iube\u015fte adev\u0103rul pentru adev\u0103r \u015fi pentru morala \u00eenalt\u0103. \u00cen Ra\u0163a s\u0103lbatic\u0103 avem un Ibsen domnesc – profund omenesc, care predic\u0103 dreptul la via\u0163\u0103 al minciunii, atunci c\u00e2nd aceast\u0103 minciun\u0103 este elementul vital al unor fiin\u0163e\u201d.<\/em> Titlul folosit\u00a0 \u201eRa\u021ba\u201d, semnific\u0103 pas\u0103rea, imaginea sufletului care scap\u0103 din trup, iar adjectivul \u201es\u0103lbatic\u0103\u201d \u2013 \u00eent\u0103re\u0219te ideea de libertate, de nesupunere la normele materiei \u015fi la limit\u0103rile date de ipocrizia prin care sunt reglate mecanismele sociale. Personajele lui \u00ee\u0219i pierd libertatea \u00een momentul \u00een care li se dezv\u0103luie adev\u0103rul. \u00cen c\u00e2teva cuvinte, \u00een piesa Ra\u021ba s\u0103lbatic\u0103, se porne\u0219te de la ideea c\u0103 ra\u0163a tr\u0103ie\u015fte \u00een cuplu, fiind simbolul fericirii conjugale; este vorba de o familie fericit\u0103 pe cale s\u0103 se destrame la aflarea adev\u0103rului ascuns p\u00e2n\u0103 atunci, iar doctorul, prieten al familiei, \u00eencearc\u0103 s\u0103 medieze folosind o formul\u0103 cinic\u0103: \u201eAscult\u0103, domnule \u2026, nu te mai servi de aceast\u0103 vorb\u0103 pompoas\u0103 ideal, c\u00e2nd noi, \u00een vorbirea curent\u0103 \u00eei zicem at\u00e2t de minunat minciun\u0103… Dac\u0103 \u00eei iei unui om obi\u015fnuit minciuna vie\u0163ii, \u00eei iei \u00een acela\u015fi timp \u015fi fericirea\u201d.<\/em> \u0218i \u00een loc s\u0103 re-\u00eenve\u0163e zborul, ra\u0163a s\u0103lbatic\u0103 a lui Ibsen, r\u0103nit\u0103, se cufund\u0103 \u00een moarte\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lectura piesei te pune mult pe g\u00e2nduri: Trebuie spus \u0219i \u00eenf\u0103ptuit adev\u0103rul cu sinceritate, chiar dac\u0103 uneori pre\u0163ul\u00a0 pl\u0103tit este mare? Nu era mai bine s\u0103 nu fi existat acea dest\u0103inuire? \u201eRa\u021ba s\u0103lbatic\u0103\u201d nu-\u0219i putea tr\u0103i via\u021ba f\u0103r\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103rul? Sinceritatea dezv\u0103luirii adev\u0103rului nu a f\u0103cut mai mult r\u0103u? Se a\u0219tepta cineva la reac\u021bia tinerei de a nu suporta adev\u0103rul \u0219i a alege sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii – sinuciderea? <\/em>Nu este mult adev\u0103r \u00een aforismul: \u201e<\/em>Sinceritatea nu \u00eenseamn\u0103 a spune tot ce g\u00e2nde\u015fti, ci a g\u00e2ndi tot ce spui<\/em>\u201d? <\/em>Este necesar ca filtrul ra\u021biunii s\u0103 ac\u021bioneze asupra sim\u021b\u0103mintelor? \u00a0Dar \u201eRa\u0163a s\u0103lbatic\u0103\u201d a lui Ibsen nu exclude sinceritatea, adev\u0103rul, ea este, \u00een principal, drama omului neputincios fa\u0163\u0103-n fa\u0163\u0103 cu adev\u0103rul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful \u0219i scriitorul francez Pierre Janet spunea, \u0219i aici se pot cantona \u00eentreb\u0103rile, r\u0103spunz\u00e2nd: \u201eNu e \u00eentotdeauna bine s\u0103 spunem tot ce avem pe inim\u0103, dar s\u0103 c\u0103ut\u0103m s\u0103 n-avem pe inim\u0103 dec\u00e2t ceea ce am putea spune\u201d<\/em>. \u0218i s\u0103 mai avem \u00een vedere spusele scriitorului francez Al. Dumas: \u201e<\/em>Sinceritatea este\u00a0singura\u00a0bog\u0103\u021bie\u00a0a oamenilor care nu au nimic\u201d.<\/em> Sinceritatea \u00eenseamn\u0103 o inim\u0103 deschis\u0103 spre adev\u0103r. Nu putem tr\u0103i \u00een minciun\u0103! Sinceritatea trebuie s\u0103-l \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 pe cel\u0103lalt, nu s\u0103-l s\u0103r\u0103ceasc\u0103 sau, mai r\u0103u, s\u0103-l loveasc\u0103. Iar omului i se cere s\u0103 aib\u0103 puterea de a suporta adev\u0103rul ascuns \u0219i dintr-o dat\u0103 dezv\u0103luit, \u00eenfipt ca un cu\u021bit \u00een inim\u0103. Concluzia este c\u0103 firile slabe nu pot primi adev\u0103rul, el le tulbur\u0103. Curaj \u0219i \u00een\u021belepciune \u00eei trebuie \u0219i celui care dezv\u0103luie adev\u0103rul, \u0219i, la fel, curaj \u0219i \u00een\u021belepciune celui care prime\u0219te adev\u0103rul \u00een suflet. Dar, adev\u0103rul trebuie s\u0103 triumfe! Exist\u0103 \u0219i remedii pentru r\u0103nile care ar putea fi produse \u00een urma dezv\u0103luirii adev\u0103rului. Dintre acestea, \u00een primul r\u00e2nd, ar fi alegerea momentului mai pu\u021bin dureros al dest\u0103inuirii, iar dac\u0103 acest adev\u0103r a \u00eendurerat fiin\u021ba, exist\u0103 posibilitatea de a cere iertare, de a \u00eencuraja fiin\u021ba, dar \u2026 s\u0103 nu fie prea t\u00e2rziu. Sentimentul iert\u0103rii este nelimitat, el poate ocupa \u00eentregul suflet: \u201e\u2026 ci p\u00e2n\u0103 la \u0219aptezeci de ori c\u00e2te \u0219apte!\u201d <\/em>s\u0103 ier\u021bi.<\/em> \u00cen fond, sinceritatea face parte din simplitatea vie\u021bii. Sim\u021birea omului o dramatizeaz\u0103. Copiii sunt sinceri, chiar dac\u0103 ei fac cu greu distinc\u021bie \u00eentre real \u0219i imaginar alter\u00e2nd adev\u0103rul, ei totu\u0219i nu mint. Sufletele lor sunt curate \u0219i nevinovate, de aceea i-a iubit Hristos \u0219i i-a chemat la El. Din punct de vedere religios, minciuna este considerat\u0103 a fi un p\u0103cat. Cea de-a nou\u0103 porunc\u0103 este \u201eS\u0103 nu m\u0103rturise\u015fti str\u00e2mb \u00eempotriva aproapelui t\u0103u\u201d<\/em>, adic\u0103 s\u0103 nu min\u021bi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Politicienii, oamenii care fac politica \u00een interesul \u021b\u0103rii, trebuie s\u0103 fie sinceri? Peiorativ, se spune c\u0103 sunt cei care fac din politic\u0103 un mijloc pentru realizarea intereselor personale. Sigur c\u0103 nu to\u021bi se \u00eenscriu \u00een aceast\u0103 formul\u0103. Fac ei parte din categoria oamenilor duplicitari? Sau func\u021bia le schimb\u0103 personalitatea? Politicienii zilelor noastre mai au idealurile politicienilor de alt\u0103dat\u0103? Traseismul nu este fariseism? Putem pretinde de la un politician s\u0103 fie sincer? Ar trebui! Dar, politica este numit\u0103 de unii \u201earta tic\u0103lo\u015feniei\u201d, tocmai fiindc\u0103 exist\u0103 \u00eentotdeauna motiva\u0163ia compromisului, a promisiunii \u0219i a ne\u00eemplinirii. Filozoful francez Paul Ricoeur (1913- 2005) d\u0103dea o conota\u021bie pozitiv\u0103 termenului de ideologie, reu\u0219ind s\u0103 argumenteze \u00eentr-o manier\u0103 conving\u0103toare c\u0103 \u00eentre ideologie \u0219i om, ca fiin\u021b\u0103 social\u0103, este o leg\u0103tur\u0103 greu de rupt. Atunci cum o rup cu at\u00e2ta u\u0219urin\u021b\u0103 unii politicieni?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd filozoful \u0219i politicianul italian Giovanni Gentile(1875-1944) vorbea de \u201ecel\u0103lalt\u201d din\u00a0 noi, ne amintea c\u0103 cel dint\u00e2i tribunal din vasta re\u021bea de tribunale de pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i din cer, \u00een fa\u021ba c\u0103rora suntem judeca\u021bi din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u0219i c\u0103rora le recunoa\u0219tem dreptul de a ne judeca, este \u201etribunalul ce se constituie \u00een interiorul spiritului nostru\u201d.<\/em> El este liber \u0219i se fr\u0103m\u00e2nt\u0103, c\u00e2nt\u0103re\u0219te continuu, pentru a lua o anumit\u0103 decizie. \u201eChiar dac\u0103 am fi \u00een stare s\u0103 ne r\u0103zvr\u0103tim \u00eempotriva oric\u0103rei forme de disciplin\u0103 social\u0103, spunea Giovanni Gentile, va trebui s\u0103 ne supunem acestei discipline intime a spiritului nostru\u201d<\/em>. \u0218i spiritul nostru, pentru echilibrul fiin\u021bei noastre, trebuie s\u0103 beneficieze de sinceritate \u0219i \u00een\u021belepciune. Idealismul lui Gentile punea \u00een valoare ad\u00e2nca \u00een\u021belepciune a filozofiei cre\u0219tine: \u201eAdev\u0103rul e \u00een\u0103untrul omului, nu \u00een afar\u0103\u201d.<\/em>\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00a0C\u00e2nd politica se dovede\u0219te a fi haotic\u0103, este normal ca oamenii s\u0103 aib\u0103 cumplite \u00eendoieli, s\u0103 devin\u0103 suspicio\u0219i, pentru c\u0103 ei au nevoie de adev\u0103ruri spuse cu sinceritate, pentru a \u00een\u021belege \u0219i a pune um\u0103rul la ridicarea societ\u0103\u021bii. De aceea, cred, c\u0103 pentru reu\u0219it\u0103 este nevoie \u00een primul r\u00e2nd de sinceritate din partea aleg\u0103torilor, dar \u0219i a candida\u021bilor. Interesele \u021b\u0103rii trebuie g\u00e2ndite, \u00een\u021belese, \u00een acest moment important. Sinceritate \u00eenseamn\u0103 adev\u0103r \u0219i adev\u0103rul \u00eensemn\u0103 verticalitate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Opus\u0103 sincerit\u0103\u021bii este perfidia, o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de caracter manifestat\u0103 prin minciun\u0103, cinism, r\u0103utate, viclenie, necinste (separate sau \u00eempreun\u0103 toate), de multe ori \u00een ciuda aparen\u021belor binevoitoare. \u0218i ele sunt folosite \u00een zilele noastre drept arme de lupt\u0103 dintre cele mai eficiente. Cu ele se poate distruge p\u00e2n\u0103 \u0219i \u201eo na\u021bie\u201d,<\/em> spunea P\u0103rintele arhimandrit Iustin P\u00e2rvu (1919-2013), vorbind despre \u201eindustria minciunii\u201d a vremurilor noastre.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0218i s\u0103 ne ferim de politicienii care pot fi aproape de g\u00e2ndirea \u00eenver\u0219unatului comunist Lenin, care pentru atingea scopul recomanda: \u201e<\/em>Trebuie s\u0103 folosim orice \u015firetlic, truc, perfidie, ilegalitate, minciun\u0103\u2026\u201d.<\/em><\/p>\n

\n

\n

Vavila Popovici – Carolina de Nord<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eSinceritatea este temelia vie\u0163ii spirituale.\u201d \u2013 Albert Schweitzer \u00a0 \u00a0\u00a0 Omul sincer beneficiaz\u0103 de calitatea franche\u021bii, a loialit\u0103\u021bii. Este omul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-19316","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19316","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19316"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19316\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19319,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19316\/revisions\/19319"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19316"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19316"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19316"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}