\u201eCeea ce ne re\u0163ine aten\u0163ia este sinceritatea netrucat\u0103 a discursului epic, asociat\u0103 cu o limpede fixare a dominantelor comportamental-atitudinale ale eroilor. Analizelor fastidioase de ordin psihologic, sondajelor abisale (predilecte la unii autori moderni) autoarea le prefer\u0103 frazelor directe, netede, aten\u0163ia fiind fixat\u0103 asupra revebera\u0163iilor suflete\u015fti imediate. Nota\u0163iile rapide din proza Br\u00e2ndu\u015fei Dobri\u0163\u0103, destul de apropiate de acelea ale jurnalului intim, refuz\u0103 epicul spectaculos \u00een favoarea nuan\u0163ei evanescente, a vibra\u0163iei inefabile”.<\/em> Resursele lirice ale autoarei sunt scoase la lumin\u0103 prin editarea volumului \u201eDin dor de dor”, \u00een care traspar aceea\u015fi sinceritate \u015fi naturale\u0163e ca \u015fi \u00een povestirile publicate. Stilul direct, accesibil i se potrive\u015fte pentru a ajunge nemijlocit la sufletul cititorului, reu\u015find s\u0103-i transmit\u0103 emo\u0163ii \u015fi sentimente puternice, profunde, fascin\u00e2ndu-l. Experien\u0163a tr\u0103it\u0103 \u00een lumea satului \u00eei r\u0103m\u00e2ne vie \u00een suflet, amintirile mereu proaspete, astfel reu\u015find s\u0103 ne poarte g\u00e2ndurile c\u0103tre ob\u00e2r\u015fie, originea tainic\u0103 a satului. Imaginile poetice sunt realizate prin ochii de copil \u00eendr\u0103gostit iremediabil de locurile natale, de oamenii \u015fi via\u0163a satului. Ilustra\u0163iile c\u0103r\u0163ii, semnate de t\u00e2n\u0103rul \u015fi talentatul profesor Emil-Lucian R\u0103scanu, cuprind imagini de o mare sensibilitate sufleteasc\u0103 \u015fi m\u0103iestrie artistic\u0103. Titlul volumului Din dor de dor este extrem de sugestiv. Repeti\u0163ia cuv\u00e2ntului \u201edor” \u00een titlu este de o mare for\u0163\u0103 expresiv\u0103, argument\u00e2nd profunzimea sentimentului \u015fi, parc\u0103, \u00eenglob\u00e2nd toate dorurile lumii. Repeti\u0163ia ne ofer\u0103 ocazia de a cunoa\u015fte universul miraculos al iubirii, \u00een care autoarea tr\u0103ie\u015fte sentimentul de dor, ca un ecou dulce amar al iubirii nem\u0103rginite. Ca posibil numitor comun al versurilor este capacitatea autoarei de a configura fenomenul orginar al vie\u0163ii satului prin vorbirea neao\u015f\u0103 moldoveneasc\u0103 cu arhaismele ei.<\/strong><\/p>\nMirajul copil\u0103riei sim\u0163it \u00een concretul naturii, vie\u0163ii satului \u015fi \u00een s\u00e2nul familiei este o permanen\u0163\u0103 a vie\u0163ii autoarei, care se transform\u0103 \u00een confesiuni discrete, de o excep\u0163ional\u0103 vibra\u0163ie sufleteasc\u0103 \u015fi intelectual\u0103. Cititorul este martorul spovedaniei sale lirice, de data aceasta a adultului cu o experien\u0163\u0103 complex\u0103, format\u0103 din bucurii \u015fi \u00eentrist\u0103ri, din timpuri cu mang\u00e2ieri line, diafane \u015fi v\u00e2nturi aspre asemenea criv\u0103\u0163ului s\u0103lbatic, care nu au r\u0103pus-o ci, dimpotriv\u0103, au c\u0103lit-o pentru a-\u015fi urma cursul vie\u0163ii \u015fi a-\u015fi \u00eemplini misiunea. Tema predilect\u0103 a poetei este iubirea. Ca si \u00een via\u0163\u0103, poeta surprinde mai multe fa\u0163ete ale iubirii. \u00cen versurile sale nu se refer\u0103 doar la iubirea sublim\u0103, cu un sf\u00e2r\u015fit fericit, ci \u015fi la suferin\u0163a din dragoste ne\u00eemplinit\u0103. Durerea p\u0103r\u0103sirii iubitei\/iubitului, indiferent din ce motiv, alegerea unei alte iubiri, plecarea din \u0163ar\u0103 sau alegerea slujirii Domnului \u015fi retragerea \u00een m\u0103n\u0103stire, este cople\u015fitoare pentru cei c\u0103rora li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru, \u00eens\u0103 totul este acceptat \u015fi fiecare \u00ee\u015fi caut\u0103 sensul vie\u0163ii \u00eentr-o alt\u0103 iubire. \u201e\u015ei-am urcat la plopi, la m\u0103n\u0103stire,\/ S\u0103-l \u00eentreb pe Domnul ce-am gre\u015fit.\/ \u015ei-am v\u0103zut apoi dintr-o privire\/ C\u0103 am \u00eenc\u0103 mult de suferit.\/ Cu ce te-oi fi sup\u0103rat, m\u00e2ndr\u0103 drag\u0103, \/ C-ai ales pe bunul Dumnezeu?\/ Ai fugit de lume, m\u00e2ndr\u0103 drag\u0103,\/ \u015ei-am r\u0103mas \u00een lume numai eu”. Sus \u00een deal, la plopi”M\u0103i m\u00e2ndru\u0163\u0103 din alt sat, \/ Te-am iubit, te-ai m\u0103ritat, \/ N-ai g\u00e2ndit cu mintea ta\/ \u015ei mi-ai secat inima.\/ Eu te pl\u00e2ng m\u00e2ndru\u0163\u0103 drag\u0103,\/C-aveai inima viclean\u0103,\/ Sa te ierte Dumnezeu,\/ C\u0103 mi-ai f\u0103cut numai r\u0103u”.<\/em> M\u0103i m\u00e2ndru\u0163\u0103 din alt sat Prezentarea satului, cu tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 locurile, oamenii, obiceiurile \u015fi simbolurile acestora dezv\u0103luie adev\u0103ratele valori umane, afective, spirituale ale autoarei. \u201eSatule \u00eentre coline,\/ Cu ape cu unde line,\/ Cu uli\u0163e largi \u00een soare\/ \u015ei oameni cu suflet mare.\/ Cu biseric\u0103 str\u0103veche,\/ Cu str\u0103mo\u015fi f\u0103r\u0103 pereche,\/ Cu preot, cu harul sf\u00e2nt,\/ Ce ne \u0163ine pe p\u0103m\u00e2nt.\/ Gara, poarta satului,\/ Trenul, leacul dorului,\/Casa mea, un Rai ales,\/ Fra\u0163ii, dorul necules”\/. Voi nu \u015fti\u0163i de un’sunt eu”<\/em><\/strong><\/p>\nAutoarea, a fost h\u0103r\u0103zit\u0103 \u015fi cu darul c\u00e2ntatului, mo\u015ftenit de la dragii s\u0103i p\u0103rin\u0163i, dasc\u0103li. Fratele, \u015fi el \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor a dat glas melodios multor c\u00e2ntece populare at\u00e2t \u00een \u0163ar\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een Italia, unde se afl\u0103 \u00een prezent. Autoarea m\u0103rturise\u015fte c\u0103 a scris versurile din volumul Din dor de dor la rug\u0103mintea fratelui s\u0103u. Muzicalitatea versurilor o \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte pe Br\u00e2ndu\u015fa Dobri\u0163\u0103 s\u0103 considere c\u0103 textele culegerii \u201evor deveni, odat\u0103 puse pe muzic\u0103, melodii populare pentru c\u0103 ele reflect\u0103 dorul meu dup\u0103 casa p\u0103rinteasc\u0103 de care nu m-am putut desprinde definitiv niciodat\u0103, c\u00e2t \u015fi recuno\u015ftin\u0163a fa\u0163\u0103 de cei doi p\u0103rin\u0163i care ne-au f\u0103cut de mici s\u0103 \u00eendr\u0103gim dansul \u015fi muzica popular\u0103”. Dorurile Br\u00e2ndu\u015fei Dobri\u0163\u0103 r\u0103sun\u0103 prin cuvintele poeziilor sale asemenea unor sunete zglobii de clopo\u0163el fermecat sau a unor sunete suave de lir\u0103 romantic\u0103, de care se simte prins\u0103 printr-un leg\u0103m\u00e2nt pe vecie. “Am s\u0103 c\u00e2nt satul \u015fi hora,\/ S\u0103 fiu alin tuturora.\/ Am s\u0103 c\u00e2nt codrul \u015fi luna\/ \u015ei iubirea mea, nebuna…\/ Am s\u0103 c\u00e2nt ce mi-a dat Domnul:\/ Grai frumos din leg\u0103nu\u0163,\/ S\u0103 laud a lui lucrare,\/ S\u0103 fiu la lume dr\u0103gu\u0163”<\/em>. Dor de sat. \u201eSatul meu, cu gr\u0103dini multe,\/ Am pe vale doruri mute.\/ Am plecat de l\u00e2ng\u0103 vatr\u0103\/ \u015ei-am l\u0103sat pe maica-n poart\u0103, \/ Cu lacrim\u0103 grea pe gean\u0103\/ \u015ei cu norul \u00een sprincean\u0103\/ Tinere\u0163e, tinere\u0163e,\/ De ce fugi \u015fi r\u0103t\u0103ce\u015fti\/ Zilele mi le tope\u015fti”?<\/em>– Satul meu cu gr\u0103dini multe. Prin dr\u0103g\u0103l\u0103\u015fenia ei copil\u0103reasc\u0103, feciorelnic\u0103, prin delicate\u0163ea \u015fi bonomia omului binecrescut, prin \u00eensu\u015firea de bine \u015fi frumos, Br\u00e2ndu\u015fa Dobri\u0163\u0103 a evoluat personal, profesional, spiritual. Este o bucurie s-o \u00eent\u00e2lne\u015fti \u015fi s\u0103-i ascul\u0163i povestirile, poeziile, pove\u015ftile. Cine nu a avut \u015fi nu are privilegiu de a o cunoa\u015fte, este suficient s\u0103-i citeasc\u0103 lucr\u0103rile pentru a \u00een\u0163elege cine este cu adev\u0103rat purt\u0103toarea \u201edorului de dor”.<\/strong><\/p>\n\u201eDin dor de dor”, versuri, autor Br\u00e2ndu\u015fa Dobri\u0163\u0103, ilustra\u0163ii Emil-Lucian R\u0103\u015fcanu,<\/em><\/strong><\/div>\nEditura StudIS, Ia\u015fi, 2010.<\/em><\/strong><\/div>\nVasilica Grigora\u015f \u00a0\u00a0<\/strong><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u201eDin dor de dor”, versuri, autor Br\u00e2ndu\u015fa Dobri\u0163\u0103, ilustra\u0163ii Emil-Lucian R\u0103\u015fcanu, Editura StudIS, Ia\u015fi, 2010. Br\u00e2ndu\u015fa Dobri\u0163\u0103 s-a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-1944","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1944","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1944"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1944\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1944"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1944"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1944"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"cronica-literara_din-dor-de-dor.jpg\" "\\"b_300_451_16777215_0___images_stories_cronica_cronica-literara_din-dor-de-dor\\"")
<\/a>