{"id":19441,"date":"2014-10-12T14:03:14","date_gmt":"2014-10-12T14:03:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=19441"},"modified":"2014-10-12T14:06:35","modified_gmt":"2014-10-12T14:06:35","slug":"ben-todica-interviu-cu-john-gionea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/10\/12\/ben-todica-interviu-cu-john-gionea\/","title":{"rendered":"Ben Todic\u0103: Interviu cu John Gionea"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Ben Todic\u0103<\/strong>: De ce a\u0163i plecat din \u0163ar\u0103?<\/p>\n

JOHN GIONEA<\/em><\/strong>: Am plecat din \u021bar\u0103 \u00een iulie 1979, c\u00e2nd situa\u021bia nu era chiar at\u00e2t de rea… Eu am lucrat \u00eentr-un sector destul de privilegiat… Comer\u0163ul exterior… Aveam oportunitatea s\u0103 gust din fructul at\u00e2t de r\u00e2vnit de rom\u00e2ni, acela al deplas\u0103rilor \u00een str\u0103in\u0103tate… \u00cen ultimii 5 ani petrecu\u0163i \u00een Rom\u00e2nia c\u0103l\u0103toream de 3-4 ori pe an \u00eentre 1-3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni la Geneva, ca expert \u00een negocieri la organiza\u0163iile economice interna\u0163ionale: GATT, UNCTAD, Comisia Economic\u0103 a Na\u0163iunilor Unite pentru Europa… Dar dup\u0103 micile momente de libertate, m\u0103 \u00eentorceam \u00een “colivia” din Rom\u00e2nia… Sim\u0163eam diferen\u0163a \u00eentre cele dou\u0103 lumi \u015fi-mi doream s\u0103 tr\u0103iesc \u015fi s\u0103 muncesc \u00een lumea liber\u0103… Poate a fost \u0219i un moment de “mid-life crisis”… Material, o duceam mai bine dec\u00e2t marea mas\u0103 a popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti… Dar eram nemul\u0163umit de lipsa de libertate, de atmosfera \u00eemb\u00e2csit\u0103 la servi<\/em>ciu \u015fi \u00een societate, de inversarea masiv\u0103 a sc\u0103rii valorilor… \u015ei peste toate, nu vedeam nicio perspectiv\u0103 de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a situa\u0163iei, pentru c\u0103 – g\u00e2ndeam eu – dup\u0103 Ceau\u015fescu (pe care nu-l vedeam mort dec\u00e2t de moarte natural\u0103, \u00eenc\u0103 la putere) nu putea s\u0103 vin\u0103 dec\u00e2t un altul ca el, un produs al aceluia\u015fi sistem totalitar…<\/em><\/p>\n

B.T<\/strong>.: Care a fost obstacolul cel mai mare pe care l-a\u0163i\u00a0\u00eenfruntat ca\u00a0emigrant? (la\u00a0\u00eenceput; dup\u0103\u00a0aceea)?\u00a0\u00a0Ce a fost cel mai greu?<\/p>\n

J.G<\/em><\/strong>.: La venirea \u00een Australia, \u00een ianuarie 1980, eu cuno\u015fteam limba englez\u0103 din \u0163ar\u0103… Nu de la \u0219coal\u0103 sau din facultate, ci din lec\u021bii luate \u00een particular… Cum pl\u0103team lec\u0163iile private? D\u0103deam medita\u021bii de francez\u0103 (limb\u0103 \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 \u00een liceu la Sf. Sava \u015fi la facultatea de Comer\u0163 Exterior din ASE), \u015fi-mi pl\u0103team lec\u0163iile de englez\u0103, cam dou\u0103 ore \u00een fiecare duminic\u0103, diminea\u0163a… Cu c\u00e2t luam pe 2 ore de francez\u0103, pl\u0103team o or\u0103 de englez\u0103… Profesoara mea a fost d-na Suzana Iona\u015fcu, fata unui basarabean care lucrase \u00eenainte de r\u0103zboi la Ambasada Rom\u00e2niei de la Londra \u0219i care s-a cas\u0103torit acolo cu o englezoiac\u0103\u2026 Dup\u0103 r\u0103zboi, at\u00e2t tat\u0103l Suzanei, c\u00e2t \u015fi so\u0163ul ei au fost \u00eenchi\u015fi pe criterii politice, Suzana a fost exmatriculat\u0103 de la Facultatea de Filologie, Sec\u0163ia Englez\u0103, \u015fi se sus\u0163inea pe ea \u015fi pe mama ei din lec\u0163ii particulare\u2026 Deci limba englez\u0103 nu a reprezentat pentru mine un obstacol \u015fi am \u00eenceput s\u0103 aplic pentru job-uri la 1-2 zile d<\/em>up\u0103 sosirea \u00een Melbourne… A fost greu… Pe atunci anun\u021burile de serviciu erau mai pu\u0163in\u2026 politically correct… Adic\u0103, firmele solicitau deschis \u00een anun\u0163uri, oarecum naiv, c\u0103 vor lucr\u0103tori “\u00een v\u00e2rst\u0103 de p\u00e2n\u0103 la maximum 35 de ani…<\/em>\u201d <\/em>Eu aveam deja peste 36 de ani…<\/em><\/p>\n

La vremea aceea, Rom\u00e2nia \u015fi rom\u00e2nii nu erau cunoscu\u0163i mai de loc \u00een Australia… Necunoscutul genereaz\u0103 mai totdeauna o stare de stres, o respingere… Chiar dac\u0103 vorbeam engleza corect, nu puteam sc\u0103pa de accentul\u2026 balcanic\u2026, care pe mul\u0163i \u00eei deranja… Iar numele meu de botez \u00eei confuziona pe unii. De ce? Deoarece Ioan seam\u0103n\u0103 \u00een scris cu Joan, mul\u021bi m-au luat drept femeie (\u00eemi r\u0103spundeau la cereri de job cu Mrs sau Ms)… Am decis s\u0103-mi iau licen\u0163a pentru pronumele de John, c\u0103ci, chiar dac\u0103 nimeni nu o va declara sau accepta oficial, societatea australian\u0103 este destul de misogin\u0103 \u0219i femeile sunt discriminate pe pia\u021ba muncii\u2026<\/em><\/p>\n

Se cerea “experien\u021ba australian\u0103”… De unde s\u0103 o ai? \u015etiu c\u0103 de acest obstacol se izbesc cam to\u0163i noii imigran\u0163i \u015fi chiar tinerii absolven\u0163i ai institu\u0163iilor de \u00eenva\u0163\u0103m\u00e2nt australiene…<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 primul job cu o multina\u0163ional\u0103 german\u0103, nu am mai avut aceast\u0103, problem\u0103\u2026 Dar am \u00eent\u00e2mpinat, desigur, dificult\u0103\u0163ile inerente oric\u0103rui c\u0103ut\u0103tor de job \u00eentr-o economie de pia\u0163\u0103\u2026<\/em><\/em><\/p>\n

Iar la \u00eenceputul anilor 80, economia australian\u0103 s-a aflat \u00eentr-o puternic\u0103 stare de recesiune, ceea ce \u00eengreuna ob\u0163inerea unui job\u2026<\/em><\/p>\n

B.T<\/strong>.: Ce sim\u0163i\u0163i pentru Rom\u00e2nia (acum\u00a0\u015fi de-a lungul anilor)?<\/p>\n

J.G<\/em><\/strong>\u00a0: Foarte pe scurt\u00a0: dragoste, frustrare \u015fi dor\u2026<\/em><\/p>\n

B.T<\/strong>.: Crede\u0163i c\u0103 \u00een cariera d-vs rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi australian\u0103 a\u0163i realizat unele lucruri care s\u0103 contribuie la o imagine pozitiv\u0103 pentru Rom\u00e2nia ?<\/p>\n

J.G<\/em><\/strong>.: O \u00eentrebare pu\u0163in preten\u0163ioas\u0103… Cred c\u0103 ficare individ din Rom\u00e2nia, angajat \u00een produc\u0163ia de bunuri \u015fi\/sau servicii, contribuie prin munca sa individual\u0103, mai mult sau mai pu\u0163in,\u00a0 la cre\u015fterea valoric\u0103 a produc\u0163iei na\u0163ionale, la progresul economic al \u0163\u0103rii…<\/em><\/p>\n

S\u0103 \u00eencerc s\u0103 particularizez aceast\u0103 idee la situa\u0163ia mea…<\/em><\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, unde mi-am f\u0103cut studiile de specialitate (completate mai t\u00e2rziu cu un doctorat \u00een Australia), m-am preg\u0103tit cu s\u00e2rguin\u0163\u0103 s\u0103 devin un bun specialist \u00een comer\u0163ul interna\u0163ional. \u015ei \u00een cei 12 ani de munc\u0103 \u00een organiza\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti am fost un expert apreciat \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate. Am reprezentat Rom\u00e2nia \u00een negocieri comerciale la nivel de \u00eentreprindere, minister (deci guvern) \u015fi chiar \u00een propriul nume \u00een calitate de consultant al unor organiza\u0163ii interna\u0163ionale. Probabil, cel mai mare succes profesional a fost\u00a0 acela la un seminar de marketing Est-Vest organizat de Comisia Economic\u0103 pentru Europa a Na\u0163iunilor Unite la Geneva, la mijlocul anilor\u00a0 70, la care am participat \u00een calitate de consultant al Secretariatului acestei organiza\u0163ii. Raportul prezentat de mine \u015fi r\u0103spunsurile la \u00eentreb\u0103rile unor oficiali guvernamentali, oameni de afaceri \u015fi exper\u0163i din cele peste 30 de \u0163\u0103ri membre ale organiza\u0163iei au fost notate cu interes \u00een publica\u0163ii economice specializate ca Handelsblatt (Germania Federal\u0103) \u015fi Informations du Commerce Exterieur (Belgia), plus documentele Secretariatului organiza\u0163iei interna\u0163ionale.<\/em><\/p>\n

\u00cen paralel cu munca mea profesional\u0103, \u00een perioada 1972-1979, am activat voluntar \u00een calitate de Secretar al Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne de Marketing (AROMAR), o asocia\u0163ie apolitic\u0103 care avea drept scop principal promovarea conceptului de marketing, at\u00e2t pe pia\u0163a intern\u0103 (\u00een fapt,o subtil\u0103 erezie \u00eentr-o economie planificat\u0103…), c\u00e2t \u015fi pe pia\u0163a extern\u0103 (ceea ce era un proces mai firesc de implementat)… La sf\u00e2r\u015fitul anilor 70, AROMAR avea filiale \u00een aproape jum\u0103tate din jude\u0163ele \u0163\u0103rii… \u00cen anii 80 (eu plecasem deja din \u0163ar\u0103), c\u00e2\u0163iva consilieri ai conducerii comuniste \u015fi-au dat seama de pericolul conceptului de marketing pentru economia planificat\u0103, \u015fi asocia\u0163ia a fost trecut\u0103 pe linie moart\u0103…<\/em><\/p>\n

\u00cen Australia, desigur, prin natura lucrurilor, nu am mai putut reprezenta direct Rom\u00e2nia… Totu\u015fi… Dat fiind c\u0103 \u00een multe din organiza\u0163iile la care am lucrat, eram singurul salariat de origine rom\u00e2n\u0103, vr\u00e2nd\u2013nevr\u00e2nd, am fost un mic reprezentant al na\u0163iunii rom\u00e2ne \u00een acel loc de munc\u0103, un punct de reper pentru imaginea pe care ceilal\u021bi colegi \u015fi-o f\u0103ceau despre Rom\u00e2nia… Am predat la toate nivelele de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior (TAFE, under-graduate \u0219i post-graduate) \u0219i am luat un doctorat \u00een Economie \u00eenterna\u021bional\u0103 de la RMIT (Royal Melbourne Institute of Technology University). Am predat \u00een cursuri de scurt\u0103 durat\u0103 \u00een China, timp de 9 ani, \u0219i \u00een Danemarca timp de 4 veri… \u00ce<\/em>ndr\u0103znesc s\u0103 cred c\u0103 am l\u0103sat o impresie bun\u0103 \u015fi am avut contribu\u0163ia mea modest\u0103\u00a0 la o imagine pozitiv\u0103 asupra na\u0163iunii rom\u00e2ne…<\/em><\/p>\n

Din nou, pe plan extra-profesional, am avut onoarea \u015fi pl\u0103cerea de a ini\u0163ia al\u0103turi de un grup de rom\u00e2ni entuzia\u015fti un program rom\u00e2nesc la Sta\u0163ia de Radio etnic\u0103 3ZZZ, care opereaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi dup\u0103 25 de ani de activitate. <\/em><\/p>\n

B.T<\/strong>.: Dac\u0103\u00a0a\u0163i avea mul\u0163i bani, cum a\u0163i ajuta\u00a0Rom\u00e2nia?<\/p>\n

J.G<\/em><\/strong>.: Mul\u0163i bani?… \u00cenc\u0103 din primul an de reziden\u0163\u0103 \u00een Australia, am realizat c\u0103 \u00een calitate de salariat \u00een orice organiza\u0163ie public\u0103 sau privat\u0103, la orice nivel de salariu, \u015fi chiar \u00een calitate de \u00eentreprinz\u0103tor particular pe cont propriu, nu este posibil ca \u00eenc\u0103 de la prima genera\u0163ie, s\u0103 devii ceea ce se nume\u015fte… putred de BOGAT… Bog\u0103\u0163iile unor familii australiene s-au acumulat, \u00een general, \u00een decurs de genera\u0163ii… (Lucrurile stau poate ceva mai diferit \u00een America, unde procesul de capitalizare este mai accelerat \u015fi poate genera milionari \u00een perioade mai scurte, de cca 20 de ani …).<\/em><\/p>\n

Dar chiar discut\u00e2nd la modul ipotetic, ce a\u015f face dac\u0103 a\u015f avea mul\u0163i bani, cred c\u0103 priorit\u0103\u0163ile oric\u0103rei \u0163\u0103ri \u00een curs de dezvoltare ca Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een domeniul educa\u0163iei-\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii… Probabil c\u0103 a\u015f lansa o funda\u0163ie sau a\u015f face dona\u0163ii pentru sprijinirea unor organiza\u0163ii \u00een unul din sau \u00een ambele domenii…<\/em><\/p>\n

B.T<\/strong>.: Crede\u0163i c\u0103 rom\u00e2nii care au emigrat \u00een Australia dup\u0103 89, sunt diferi\u0163i de promo\u0163ia d-vs de la \u00eenceputul anilor 1980 sau de imigran\u0163ii mai vechi, \u00een materie de (s\u0103-l numim a\u015fa)\u2026 Rom\u00e2nism?<\/p>\n

J.G<\/em><\/strong>.: Rom<\/em>\u00e2nii sunt rom\u00e2ni… Dar ceea ce cred c\u0103 \u00eei deosebe\u015fte \u015fi diferen\u0163iaz\u0103 este nivelul de educa\u0163ie din familie \u015fi din \u015fcoal\u0103… Precum \u015fi efortul personal de auto-educa\u0163ie… A mai diferit \u0219i contextul istoric \u00een care a avut loc emigrarea rom\u00e2neasc\u0103…<\/em><\/p>\n

Cred c\u0103 Rom\u00e2nii emigra\u0163i imediat dup\u0103 r\u0103zboi au fost o genera\u0163ie patriarhal\u0103, provenit\u0103 din diverse regiuni ale \u0163\u0103rii, \u00een general cu mai pu\u0163in\u0103 \u015fcoal\u0103. Ei respectau s\u0103rb\u0103torile \u015fi tradi\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti; de multe ori \u00een cadrul unor agape comunitare\u2026 Duceau dorul de \u0163ar\u0103 f\u0103r\u0103 a-\u015fi permite mai deloc s\u0103 o revad\u0103\u2026 Urau instinctiv regimul comunist, f\u0103r\u0103 a fi fost prea bine informa\u0163i de ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een \u0163ar\u0103 sau \u00een lume. <\/em><\/p>\n

Genera\u0163ia urm\u0103toare, din anii 1970 a fost o genera\u0163ie mai pestri\u0163\u0103\u2026 Imigra\u0163ia din Rom\u00e2nia era mai rar\u0103, cu fugari din regimul comunist, care fie au trecut grani\u0163a pe jos <\/em>sau \u00eenot prin Dun\u0103re \u00een Iugoslavia, sau, mai pu\u0163ini, cu viz\u0103 turistic\u0103, via lag\u0103rele din Austria, Italia sau Germania\u2026 Unii au venit prin c\u0103s\u0103torie sau prin reunirea familiei\u2026 Aceast\u0103 genera\u0163ie cuno\u015ftea bine racilele sistemului comunist, din\u0103untrul lui\u2026<\/em><\/p>\n

O minoritate dintre ace\u015ftia \u00a0au \u00eencercat s\u0103 pactizeze \u015fi s\u0103 colaboreze cu organele de partid \u015fi de stat din \u0163ar\u0103 \u00een schimbul unui tratament favorabil, pentru ei, sau pentru rude apropiate\u2026<\/em><\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul anilor 70, \u00a0a venit un val al celor elibera\u0163i din \u00eenchisorile comuniste cu pa\u015fapoarte de apatrizi care s-au dat drept disiden\u0163i politici, iar o parte dintre ace\u015ftia s-au dedat la activit\u0103\u0163i ilegale \u00een Melbourne, arunc\u00e2nd o lumin\u0103 negativ\u0103 asupra \u00eentregii comunit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti\u2026<\/em><\/p>\n

Organiza\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti erau destul de izolate, f\u0103r\u0103mi\u0163ate, \u00een concuren\u0163\u0103 pentru adep\u0163i… Nu vorbesc aici de organiza\u0163iile cu caracter religios (baptiste, penticostale sau ortodoxe) care au avut o anumit\u0103 constan\u0163\u0103 \u015fi soliditate \u00een ansamblul comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, f\u0103r\u0103 a dep\u0103\u015fi, \u00eens\u0103, caracterul parohial.<\/em><\/p>\n

\u00cen\u0103sprirea regimului comunist din Rom\u00e2nia, la \u00eenceputul anilor ’80, a condus, \u00eens\u0103, la un fenomen interesant\u2026 Anume, o radicalizare a atitudinii \u015fi activit\u0103\u0163ilor unor organiza\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti mai vechi, ca Asocia\u0163ia Rom\u00e2nilor din Victoria, c\u00e2t \u015fi a unor organiza\u0163ii mai noi ca Grupul Rom\u00e2n Radio de pe l\u00e2ng\u0103 Sta\u0163ia 3zzz, \u015fi cel al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne Libere\u2026<\/em><\/p>\n

Dac\u0103 m\u0103 refer, \u00een special, la Grupul Radio Rom\u00e2n, activitatea acestuia s-a extins \u00een afara func\u0163iilor de informare propriu zis\u0103 (\u00een mare cerere la acel moment) \u015fi divertisment la sprijinirea unor manifest\u0103ri \u00eempotriva regimului din Rom\u00e2nia \u015fi la o activitate de lobbying pe l\u00e2ng\u0103 guvernul Victorian \u015fi Federal \u00een probleme de imigrare a Rom\u00e2nilor din lag\u0103re din Europa, \u00een special Ungaria\u2026 Cred c\u0103 tumultul evenimentelor din decembrie 1989 \u015fi din perioada imediat urm\u0103toare, a avut darul de a propulsa activitatea Grupului Radio Rom\u00e2n la un nivel f\u0103r\u0103 precedent de ROM\u00c2NISM, \u015fi de neegalat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u00een comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 din Melbourne\u2026 \u015ei nu o spun ca o laud\u0103 de sine a unuia implicat direct \u00een activit\u0103\u0163ile de la acea dat\u0103…<\/em><\/p>\n

B.T<\/strong>.: Dar nu ne-a\u0163i spus \u00eenc\u0103 nimic despre imigran\u0163ii rom\u00e2ni de dup\u0103 1989…<\/p>\n

J.G<\/em><\/strong>.: Imigra\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 din perioada post-comunist\u0103 difer\u0103, cred, destul de substan\u0163ial de imigra\u0163ia pre-1989\u2026 Imigra\u0163ia din perioada comunist\u0103, \u00een bun\u0103 parte \u00a0sub emblema generic\u0103 de azil politic se f\u0103cea mai u\u015for, pe baza unor criterii mai generale \u015fi mai pu\u0163in selective\u2026<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 1989, a disp\u0103rut categoria de refugiat politic, imigra\u0163ia s-a f\u0103cut pe “puncte”, pe baza unor teste \u015fi criterii legate direct de cererea de profesii \u015fi meserii de pe pia\u0163a muncii din Australia\u2026 Din aceste motive, calitatea medie a imigran\u021bilor rom\u00e2ni din post-comunism este \u00een general mai ridicat\u0103 dec\u00e2t aceea din perioada comunist\u0103\u2026 Media de v\u00e2rst\u0103 este mai sc\u0103zut\u0103\u2026 Necesitatea \u00eencadr\u0103rii \u00een societatea australian\u0103 a devenit mai presant\u0103, pentru c\u0103 noii imigran\u0163i nu beneficiaz\u0103 o anumit\u0103 perioad\u0103 de ajutoare sociale\u2026 Obiectivele strict materiale sunt prioritare (e.g. ob\u0163inerea unui job \u015fi men\u0163inerea lui pentru plata unor \u00eemprumuturi bancare pentru cump\u0103rarea unei locuin\u0163e \u015fi altor bunuri casnice strict necesare)\u2026<\/em><\/p>\n

B.T<\/strong>.: \u00a0Deci am putea conchide c\u0103 noii veni\u0163i au motive bine justificate pentru implicarea mai redus\u0103 \u00een activit\u0103\u0163i comunitare rom\u00e2ne\u015fti, f\u0103r\u0103 s\u0103 denote neap\u0103rat un nivel mai redus de Rom\u00e2nism?<\/p>\n

J.G<\/em><\/strong>.: Cred c\u0103 Da\u2026 Cum am spus, imigran\u0163ii rom\u00e2ni \u00a0post -1989 sufer\u0103 – cel pu\u0163in \u00een primii ani mai mult\u0103 presiune \u00een via\u021ba personal\u0103 \u0219i profesional\u0103,\u00a0 \u015fi, \u00een acela\u0219i timp, beneficiaz\u0103 de mai pu\u0163in sprijin din partea guvernului australian.<\/em><\/p>\n

Pentru testarea Rom\u00e2nismului lor ar fi nevoie de ni\u015fte evenimente neobi\u015fnuite, comparabile celor din 1989\u2026 \u00cen absen\u0163a unor asemenea evenimente, imigran\u0163ii rom\u00e2ni noi veni\u0163i au ca prioritate integrarea \u00een societatea australian\u0103\u2026<\/em><\/p>\n

Desigur, treptat, pe m\u0103sura integr\u0103rii lor \u00een societatea \u00een care \u015fi-au ales s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, ar fi de dorit ca noii imigran\u0163i s\u0103 acorde sprijin \u015fi unor activit\u0103\u0163i comunitare rom\u00e2ne\u015fti\u2026 Grupul Radio Rom\u00e2n \u00eei a\u015fteapt\u0103 cu bra\u0163ele deschise.<\/em><\/p>\n

B.T<\/strong>.: Pu\u021bin \u00eentr-o alt\u0103 ordine de idei… Lu\u00e2nd \u00een considerare puternicul fenomen de emigrare din Rom\u00e2nia \u0219i integrarea cresc\u00e2nd\u0103 pe plan economic \u0219i politic a Romaniei \u00een UE, v-a\u0219 ruga s\u0103 ne face\u021bi o predic\u021bie referitor la viitorul limbii rom\u00e2ne, exist\u00e2nd unele temeri c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 se va dizolva \u0219i\/sau va fi absorbit\u0103 \u00eencetul cu \u00eencetul \u00een romglez\u0103, german\u0103, francez\u0103, \u0219i se va retrage la \u021bar\u0103 sau va dispare.<\/p>\n

J.G<\/em><\/strong>.: Dac\u0103 vorbim de copiii migran\u021bilor rom\u00e2ni \u00een diverse p\u0103r\u021bi ale lumii, fie Europa, America de Nord, sau Australia, responsabilitatea p\u0103str\u0103rii limbii rom\u00e2ne st\u0103 \u00een sarcina p\u0103rin\u021bilor, \u0219i, \u00een secundar, a organiza\u021biilor rom\u00e2ne\u0219ti din respectivele comunit\u0103\u021bi prin organizarea de cursuri \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00een \u0219coli, programe radio \u0219i televiziune \u00een limba rom\u00e2n\u0103 etc… \u00cen ceea ce prive\u0219te procesul integr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een Europa, nu cred c\u0103 limba Rom\u00e2n\u0103 se va pierde datorit\u0103 acestui proces…<\/em><\/p>\n

\u00cen Europa, na\u021bionalismul are tradi\u021bii istorice puternice, cu simpatii \u0219i adversit\u0103\u021bi care s-au propagat \u0219i men\u021binut din timpuri de demult… Limba este un element puternic al na\u021bionalismului, de care na\u021biunile membre sunt ata\u0219ate profund… Organismele Uniunii Europene sunt con\u0219tiente de aceast\u0103 realitate \u0219i, pe de o parte, combat fenomenele de na\u021bionalism excesiv, pe de alta, promoveaz\u0103 o politic\u0103 multi-lingvistic\u0103… \u00cen prezent, UE sprijin\u0103 \u00een mod declarat politica comunic\u0103rii \u00een 24 de limbi oficiale, cu fiecare limb\u0103 \u00een parte bucur\u00e2ndu-se de un statut egal… Prin politica lingvistic\u0103, Uniunea European\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 uneasc\u0103 na\u021biile membre, chiar dac\u0103 unele au fost dezbinate de-a lungul istoriei… Cet\u0103\u021benii \u021b\u0103rilor membre EU pot utiliza oricare din cele 24 de limbi oficiale \u00een comunic\u0103rile lor cu organismele comunitare… Iar noi \u021b\u0103ri membre vor ad\u0103uga noi limbi oficiale ale EU… Sigur c\u0103 \u00een materie de traduceri, politica multilingvistic\u0103 a UE reprezint\u0103 un mic co\u0219mar administrativ, dar aceasta este o consecin\u021b\u0103 acceptat\u0103 \u00een mod deliberat de conducerea UE, independent de costurile ei.\u00a0<\/em><\/p>\n

B.T<\/strong>.: V\u0103 mul\u021bumesc \u0219i s-auzim numai de bine\u00a0!<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ben Todic\u0103: De ce a\u0163i plecat din \u0163ar\u0103? JOHN GIONEA: Am plecat din \u021bar\u0103 \u00een iulie 1979, c\u00e2nd situa\u021bia nu [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-19441","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19441","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19441"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19441\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19444,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19441\/revisions\/19444"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19441"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19441"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19441"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}