{"id":19541,"date":"2014-10-21T15:01:02","date_gmt":"2014-10-21T15:01:02","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=19541"},"modified":"2014-10-21T15:02:05","modified_gmt":"2014-10-21T15:02:05","slug":"dumitru-draghicescu-adevar-si-revelatie-paris-1934-p-614-627-tr-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/10\/21\/dumitru-draghicescu-adevar-si-revelatie-paris-1934-p-614-627-tr-george-anca\/","title":{"rendered":"Dumitru Dr\u0103ghicescu: Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie, Paris 1934, p. 614-627. Tr.: George Anca"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

M\u0102RTURIA FILOSOFIEI
\nISTORIEI (1)<\/strong><\/p>\n

Care sunt raporturile pe care filosofia german\u0103 a istoriei, din ultimele dou\u0103 secole, le concepe \u00eentre istorie \u0219i Dumnezeu? Vom vedea, \u00een aceste pagini, dac\u0103 concluziile acestei filosofii confirm\u0103 rezultatele deja ob\u021binute de sociologie \u0219i de analiza istoriei.<\/p>\n

Lessing \u0219i Herder. – Pornind de la Lessing, ideea apare deja c\u0103 Dumnezeu ac\u021bioneaz\u0103 ca un educator al genului uman. Prin aceast\u0103 idee s-a stabilit o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre istorie \u0219i religie. \u201eRevela\u021bia este, dup\u0103 el, educa\u021bia rasei umane\u201d (2).<\/p>\n

(1) Ne m\u0103rginim a da aici tezele filosofilor germani a\u015fa cum ele au fost degajate \u015fi rezumate de Robert Fkint \u00een lucrarea binecunoacut\u0103 Philosophie de l’Histoire en Allemagne. Din aceast\u0103 carte am extras textele citate.<\/p>\n

(2) P. 64.<\/p>\n

La Herder, aceast\u0103 idee r\u0103m\u00e2ne oarecum voalat\u0103. Dar ideea ce se \u00een\u021belege prin umanitate ideal\u0103 este echivalentul a ceea ce filosofii ideali\u0219ti \u00een\u021beleg prin Dumnezeu. C\u0103ci, \u201e\u00een om, dup\u0103 el, ac\u021bioneaz\u0103 o putere imortal\u0103 \u0219i via\u021ba terestr\u0103 nu este dec\u00e2t o stare de prepara\u021bie, omul o trateaz\u0103 de uniune a dou\u0103 lumi: umanitaea prezint\u0103 mugurul unei flori viitoare\u201d.<\/p>\n

Schelling. – Dar aceste idei ajung la o plin\u0103 maturitate la Shelling care le formuleaz\u0103 cu claritate. – El stabile\u0219te un raport str\u00e2ns de dependen\u021b\u0103 reciproc\u0103 \u00eentre con\u0219tiin\u021ba individual\u0103 \u0219i istorie. Dac\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, istoria depinde de con\u0219tiin\u021ba individual\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, pentru ca aceast\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 individual\u0103 s\u0103 fie ceea ce este, toat\u0103 istoria trecutului este necesar\u0103. \u201eIstoria total\u0103 este doar o revela\u021bie a lui Dumnezeu, \u0219i aceast\u0103 revela\u021bie se \u00eempline\u0219te printr-o dezvoltare succesiv\u0103. Chiar dac\u0103 istoria nu prezint\u0103 dec\u00e2t un aspect al destinelor universului, ea nu trebuie privit\u0103 ca un simplu fragment; ea este realmente simbolul tuturor celorlalte aspecte care se reproduc \u0219i se reflect\u0103 \u00een ea, \u00een toat\u0103 integritatea lor. Este o epopee compus\u0103 \u00een inteligen\u021ba lui Dumnezeu\u201d. (3). C\u0103ci \u201e\u021belul<\/p>\n

(3) R. FLINT, La Phil. De l’Hist. En\u00a0 Allemagne, p. 158.<\/p>\n

cel mai elevat al oric\u0103rei fiin\u021be ra\u021bionale, individ sau specie, este identitatea cu Dumnezeu\u201d.
\nSchelling ata\u0219eaz\u0103 de o manier\u0103 foarte ingenioas\u0103 totalitatea universului, materie \u0219i spirit, ordine \u0219i haos, bine \u0219i r\u0103u, la un moment sau altul al vie\u021bii divine. \u201eAdev\u0103ratul subiect al istoriei, pentru el, nu este omul, ci Dumnezeu; ea este o evolu\u021bie pe care absolutul o \u00eempline\u0219te pentru el \u00eensu\u0219i, o manifestare gradual\u0103 pe care Dumnezeu \u00eensu\u0219i o face; ea este dezvoltarea sau procesul prin care Dumnezeu s\u0103 ia con\u0219tiin\u021b\u0103 de sine \u00eensu\u0219i; umanitatea nu este dec\u00e2t un sort de oglind\u0103 sau de masc\u0103 a absolutului\u201d.
\nIstoria fiind revela\u021bia gradual\u0103 a absolutului, adic\u0103 a lui Dumnezeu, aceast\u0103 revela\u021bie nu se face dec\u00e2t prin liberul joc al voin\u021belor libere; acestea sunt deci colaboratoarele sale. Adic\u0103 Dumnezeu nu se creeaz\u0103 \u0219i nu se dezvolt\u0103 \u00een lume dec\u00e2t prin eforturile oamenilor. Oamenii, \u00een acest sens, sunt mai mult dec\u00e2t colaboratorii divinit\u0103\u021bii. Ei \u00eei \u00eemprumut\u0103 eforturile lor, \u00eei furnizeaz\u0103 substan\u021ba sa.
\nSchelling g\u00e2nde\u0219te c\u0103 exist\u0103 trei faze \u00een istorie: \u201ePrincipiul care se manifest\u0103 \u00een prima ca destin, \u00een a doua ca natur\u0103, se revel\u0103 \u00een cea de-a treia ca Providen\u021b\u0103. C\u00e2nd va sosi cea de-a treia perioad\u0103? Noi nu \u0219tim; dar c\u00e2nd ea va fi, Dumnezeu va fi\u201d.<\/p>\n

Schlegel. – Foarte aproape de g\u00e2ndirea lui Schelling este cea a lui Schlegel. Acesta din urm\u0103 \u201erejecteaz\u0103 ipoteza dup\u0103 care dezvoltarea omului ar fi avut ca punct de plecare o condi\u021bie \u00een \u00eentregime animal\u0103…\u201d. El \u00eencearc\u0103 s\u0103 probeze c\u0103 o revela\u021bie primitiv\u0103 a fost f\u0103cut\u0103 genului uman \u0219i caut\u0103\u00a0 s\u0103-i urmeze altera\u021biile succesive, datorate melanjului de erori diverse; dar obiectul acestor eforturi este \u201ede a ar\u0103ta restaura\u021bia progresiv\u0103 \u00een umanitate a imaginii \u0219terse a lui Dumnezeu, prin gra\u021bia ne\u00eencetat cresc\u0103toare \u00een diferite perioade ale lumii, de la revela\u021bia primitiv\u0103 p\u00e2n\u0103 la revela\u021bia m\u00e2ntuirii \u0219i iubirii care marcheaz\u0103 milieul istoriei, \u0219i de la aceast\u0103 revela\u021bie p\u00e2n\u0103 la consumarea timpurilor\u201d.
\n\u201e\u00cen istorie, spune el, ca \u00een orice \u0219tiin\u021b\u0103, punctul \u00een jurul c\u0103ruia graviteaz\u0103 totul, problema care decide tot restul, este dac\u0103 se va deduce totul despre Dumnezeu, \u0219i dac\u0103 Dumnezeu \u00eensu\u0219i va fi considerat ca prima existen\u021b\u0103 \u0219i natura ca secund\u0103, chiar ocup\u00e2nd f\u0103r\u0103 contrazicere un loc foarte important, sau dac\u0103 invers preeminen\u021ba va fi dat\u0103 naturii \u0219i dac\u0103, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci invariabil, toate lucrurile vor fi deduse numai din natur\u0103, \u00een timo ce Divinitatea, poate nu \u00een termeni expres \u0219i formali, ci indirect \u0219i \u00een fapt, este l\u0103sat\u0103 de-o parte, sau cel pu\u021bin r\u0103m\u00e2ne necunoscut\u0103\u201d (4).<\/p>\n

(4) PP. 293, 294, 295<\/p>\n

.<\/p>\n

\u201dEl rejecteaz\u0103 ipoteza ca omul s\u0103 fi ie\u0219it din maimu\u021b\u0103 \u0219i sus\u021bine c\u0103 el a fost stabilit senior \u0219i st\u0103p\u00e2n al terrei pentru c\u0103 el a primit un principiu divin, verbul interior al lui Dumnezeu care este lumina con\u0219tiin\u021bei superioare, r\u0103d\u0103cina g\u00e2ndirii \u0219i a limbii, leg\u0103tura care une\u0219te, puterea ce dirijeaz\u0103 toate perfec\u021biunile caracteristice naturii umane. El afirm\u0103 c\u0103 condi\u021bia primitiv\u0103 a omului a fost o condi\u021bie a inocen\u021bei; c\u0103 el era dotat cu \u00eenalte facult\u0103\u021bi; c\u0103 starea s\u0103lbatic\u0103 este o stare de decaden\u021b\u0103 \u0219i de degradare; c\u0103 \u00een consecin\u021b\u0103 el marcheaz\u0103, nu prima ci secunda faz\u0103 a istoriei umane\u201d(5).<\/p>\n

(5). P. 206.<\/p>\n

Schlegel a avut, foarte ascu\u021bit, sentimentul vie\u021bii na\u021bionale a tuturor popoarelor, care au suferit profund impulsiunea dat\u0103 de Reform\u0103, avea un caracter maladiv anti-cre\u0219tin.<\/p>\n

Hegel. – La Hegel, g\u0103sim aproape acelea\u0219i vederi asupra istoriei \u0219i raporturile cu religia ca la Schelling. \u201eIstoria este cre\u0219terea \u00een con\u0219tiin\u021ba sinelui, a ideii, a ceva straniu care este egal cu neantul, dar posed\u0103 puterea de a deveni altceva\u201d… \u201eAcest\u0103 idee, sau Dumnezeu, sau ideea \u00een mar\u0219 pentru a deveni Dumnezeu, sau Dumnezeu travers\u00e2nd fazele ideii pentru a parveni la cunoa\u0219terea de sine sau a ideii, trebuie s\u0103 ia caracterul finitului din oameni, sau din marii oameni \u2013 Socrate, Pericle, Cezar, Luther \u2013 \u0219i din na\u021biuni, sau mai cur\u00e2nd din na\u021biunile celebre \u2013 China, India, Grecia \u0219i germanii -; \u0219i istoria sa este unicul subiect al filosofiei istoriei\u201d.
\nCa la Herder \u0219i Kant, g\u0103sim la Hegel dorin\u021ba reunirii tuturor popoarelor \u00eentr-o vast\u0103 organiza\u021bie unic\u0103. Numai \u00een Europa vedem \u201eaurora unei istorii superioare celei a indivizilor sau a popoarelor, a unei istorii cu adev\u0103rat uman\u0103, cuprinz\u00e2nd mai multe na\u021biuni unite prin leg\u0103turile fraternit\u0103\u021bii \u0219i \u00eemplinind un destin comun. Exist\u0103 ra\u021biuni cu toate acestea pentru a crede c\u0103 toate na\u021biunile vor fi unite \u00eempreun\u0103 \u0219i chemate s\u0103 contribuie pentru partea lor la dezvoltatrea rasei \u0219i la binele tuturor membrilor s\u0103i. Cursul \u00eentreg al evenimentelor tinde manifest spre acest scop \u0219i i se apropie\u201d. \u201eEu nu pot \u00een\u021belege de ce umanitatea singur\u0103 n-ar reu\u0219i s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 opera la care ea este destinat\u0103 prin constitu\u021bia sa \u0219i prin caracterul dezvolt\u0103rii sale\u201d… \u201eUn om a c\u0103rui arunc\u0103tur\u0103 de ochi poate socoti exact natura \u0219i tendin\u021bele mi\u0219c\u0103rilor religioase, sociale \u0219i politice ale prezentului \u0219i \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a
\ntotodat\u0103 trecutul \u0219i principiile care au dirijat dezvoltarea, ar putea s\u0103 observe foarte net c\u0103 via\u021ba uman\u0103 se va manifesta \u00een viitor sub forma unit\u0103\u021bii \u0219i a universalit\u0103\u021bii \u201d (6).<\/p>\n

(6) PP. 325-326 (sublinierile noastre).<\/p>\n

Bunsen. – Un sentiment la fel de ascu\u021bit al prezen\u021bei lui Dumnezeu \u00een umanitate \u0219i \u00een istorie se g\u0103sr\u0219te la filosoful Bunsen. Pentru a descoperi cum tr\u0103ie\u0219te \u0219i opereaz\u0103 Dumnezeu \u00een umanitate, nimic nu e mai pripriu dec\u00e2t filosofia \u0219i istoria, care arat\u0103 c\u0103 \u201eprincipiul progresului umanit\u0103\u021bii \u00ee\u0219i are necesarmente r\u0103d\u0103cina \u00een legea manifest\u0103rii spontane a divinului. A descoperi \u0219i a formula aceast\u0103 lege, iat\u0103 obiectul suprem al teoriei filosofice a genului uman\u201d. \u201eLegile evolu\u021biei trebuie s\u0103 fie c\u0103utate \u00een fenomenele istorice care sunt \u00een fa\u021ba ochilor no\u0219tri \u0219i care trebuie degajate printr-un procedeu gradual de analiz\u0103 \u0219i sintez\u0103; dar ele nu pot fi esen\u021bial \u0219i \u00een ele \u00eensele dec\u00e2t o aplica\u021bie a ra\u021biunii \u0219i a con\u0219tiin\u021bei lui Dumnezeu la acesre mari fapte universale care m\u0103rturisesc con\u0219tiin\u021ba pe care omul o are despre prezen\u021ba lui Dumnezeu \u00een istorie\u201d.
\n\u201eCon\u0219tiin\u021ba pe care o are omul despre Dumnezeu este for\u021ba motrice esen\u021bial\u0103 \u0219i constant\u0103 \u00een istoria na\u021biunilor, suflul vital al progresului care poart\u0103 rasa uman\u0103 spre veritate \u0219i justi\u021bie, instinct originar al umanit\u0103\u021bii, care, dezvolt\u00e2ndu-se progresiv de la incon\u0219tien\u021b\u0103 la con\u0219tiin\u021b\u0103, d\u0103 na\u0219tere limbajului, formelor de organizare politic\u0103, la civiliza\u021bie. Umanitatea nu este simplu un agregat de indivizi, c\u0103ci ea are un principiu al evolu\u021biei care \u00eei apar\u021bine \u00een propriu, \u0219i ea avanseaz\u0103 conform ideii plasate \u00een s\u00e2nul ei de Dumnezeu \u00eensu\u0219i\u201d (7).<\/p>\n

(7) PP, 362-363 (sublinierile noastre).<\/p>\n

Con\u0219tiin\u021ba religioas\u0103 lui \u00eei pare doar una oarecare din numeroasele for\u021be istorice a c\u0103ror ac\u021biune se coordoneaz\u0103 \u0219i se combin\u0103, dar \u201eprincipiul esen\u021bial, regulator \u0219i chiar creator al istoriei, \u0219i veritatea obiectiv\u0103 care-i corespunde nu este nimic mai pu\u021bin, dup\u0103 el, c\u0103 divinitatea se maifest\u0103 \u0219i se incarneaz\u0103 ea \u00eens\u0103\u0219i \u00een umanitate\u201d. \u201eDezvoltarea con\u0219tiin\u021bei religioase, adic\u0103 credin\u021ba \u00een prezen\u021ba divin\u0103 \u00een lume, \u00eentr-o ordine moral\u0103, efectul acestei prezen\u021be, con\u021bine necesarmente progresul \u00een toate celelalte sfere\u201d.<\/p>\n

Ernest Lasauls d\u0103, \u00een plus, c\u00e2teva preciz\u0103ri foarte pre\u021bioase. El prevede \u201eapari\u021bia apropiat\u0103 a unei noi perioade a vie\u021bii sociale, fondat\u0103 pe religie, perioad\u0103 \u00een care regatele acestei lumi vor deveni regatul lui Dumnezeu \u0219i \u00een care triumful principiului divin asupra terrei va fi eclatant \u0219i universal\u201d. El afirm\u0103 c\u0103 istoria are principiul s\u0103u \u0219i scopul s\u0103u \u00een unitatea iubirii creatoare a lui Dumnezeu \u0219i c\u0103, \u201e\u00een via\u021ba uman\u0103, lucrul principal este de a lua pe Dumnezeu ca punct de plecare, de a-l considera ca acel care este primul \u0219i natura cea care este secunda… Dup\u0103 el, filosofia ia na\u0219tere \u00een religie \u0219i prin \u00eendoial\u0103 ajunge fie o disperare subiectiv\u0103, fie la o conciliere obiectiv\u0103 cu religia\u201d. El a v\u0103zut bine de asemenea c\u0103 istoria Europei moderne ofer\u0103 \u00een liniile generale ale vie\u021bii na\u021biunilor o real\u0103 analogie cu cea a na\u021biunilor antice.<\/p>\n

Aceste vederi sunt de-o exactitudine care se verific\u0103 deja sub
\nochii no\u0219tri.<\/p>\n

Krause. -Vederi foarte analoge celor ale lui Bunsen \u0219i Schelling se g\u0103sesc expuse \u00een operele lui Lotze \u0219i Lazarus. Dar la Krause g\u0103sim noi punctul de vedere cel mai curajos \u0219i cel mai original, care se apropie sensibil de ceea ce am expus noi \u00een\u0219ine \u00een aceast\u0103 carte. \u201eLumea nu este identic\u0103 lui Dumnezeu, nici separat\u0103 de el; ea \u00eei este expresia \u0219i imagine finit\u0103… via\u021ba este fondat\u0103 pe atributele esen\u021biale ale naturii divine; ea implic\u0103 toate atributele; prin urmare ea este, chiar \u00een Dumnezeu, un tot organic… Via\u021ba lui Dumnezeu este realizarea esen\u021bei sale, care este binele, binele unic \u0219i absolut, care pentru om nu este dec\u00e2t \u021belul spre care aspir\u0103\u201d… \u201eel (omul) este astfel sinteza cea mai complet\u0103 a universului precum \u0219i imaginea cea mai fidel\u0103 a lui Dumnezeu\u201d… \u201eFiecare individ are drept misiune de a realiza la fasonul s\u0103u ideea total\u0103 a omului; fiecare este \u00een sine un scop; to\u021bi sunt esen\u021bial egali.<\/p>\n

Cu toate acestea, individul nu poate intra \u00een posesiunea veritabilului s\u0103u eu \u0219i \u00ee\u0219i \u00eempline\u0219te destinul dec\u00e2t prin asocierea \u0219i comer\u021bul cu semenii s\u0103i.\u201dPe de alt\u0103 parte, societatea \u00eentreag\u0103 a genului uman trebuie s\u0103 fie considerat\u0103 ca un individ, \u0219i fiecare societate mai restr\u00e2ns\u0103, ca un individ mai mic. \u201e\u021aelul acestor societ\u0103\u021bi, persoane morale colective, este de a dezvolta, de a cultiva toate elementele naturii umane \u0219i de a realiza toate aspira\u021biile vie\u021bii umane cu ordine \u0219i armonie. Toate na\u021biunile globului vor sf\u00e2r\u0219i prin a fi legate \u00eentre ele prin leg\u0103turi str\u00e2nse ale asocierii \u0219i ale Federa\u021biei\u201d (8).<\/p>\n

(8) Pp. 235-236-237.<\/p>\n

Krause distinge \u0219i el trei v\u00e2rste \u00een umanitate, din care cea mai importan\u0103 este natural ultima. \u201eA treia v\u00e2rst\u0103 a omenirii (Das Reifalter) este cea \u00een care toate puterile sale sunt \u00een \u00eentregime \u0219i armonios dezvoltate, \u00een care ea exerseaz\u0103 o domina\u021bie complet\u0103 asupra naturii fizice \u0219i asupra ei \u00eense\u0219i, \u00een care toate societ\u0103\u021bile care o compun se unesc pentru a forma o cast\u0103 individualitate colectiv\u0103 a organiza\u021biei complexe; … totalitatea genului uman pe terra nu va mai forma dec\u00e2t un Stat pacific prosper. Oamenii nu vor lua doar plina con\u0219tiin\u021b\u0103 a unit\u0103\u021bii lor \u00eentru Dumnezeu \u0219i \u00een umanitate; ei o vor realiza practic \u0219i exterior \u00een fiecare din sferele vie\u021bii: sfere morale, politice, industriale, estetice, \u0219tiin\u021bifice \u0219i religioase. \u0218tiin\u021ba \u0219i arta, religia \u0219i morala, jurispruden\u021ba \u0219i politica vor deveni cosmopolite c\u00e2nd ele \u00ee\u0219i vor fi atins maturitatea \u0219i vor contribui la legarea str\u00e2ns\u0103, la unirea rasei noastre terestre, care va forma o cetate, un regat al lui Dumnezeu\u201d (9).<\/p>\n

(9) P. 243. (sublinierile noastre).<\/p>\n

Recapitulare. – Se constat\u0103 analiz\u00e2nd aceste diferite sisteme ale istoriei trei puncte esen\u021biale comune: 1) identificarea spiritului omului cu Dumnezeu; 2) istoria este consdierat\u0103 ca o revela\u021bie, o manifestare \u0219i o dezvoltare real\u0103 a lui Dumnezeu \u00een umanitate; 3) reu\u0219ita istoriei este societatea universal\u0103 a umanit\u0103\u021bii, federa\u021bia tuturor popoarelor, \u00een fine universalismul, care este ca o contra-parte, sau chiar condi\u021bia principal\u0103, dup\u0103 noi, a realiz\u0103rii lui Dumnezeu. Pentru ace\u0219ti filosofi, popoarele sunt ca tot at\u00e2tea buc\u0103\u021bi de umanitate, decupate nu demult, nu se \u0219tie c\u00e2nd \u0219i cum, \u0219i care, animate de un sort de reminiscen\u021b\u0103, aspir\u00e2nd s\u0103 se reuneasc\u0103, s\u0103 reconstituie unirea distrus\u0103, \u0219i la care s\u0103 parvin\u0103 prin mijloace variate, de la cele mai violente p\u00e2n\u0103 la cele mai ra\u021bionale \u0219i umane. S-ar spune c\u0103 \u00een aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 a unit\u0103\u021bii se manifest\u0103 puseul \u00eensu\u0219i al Divinit\u0103\u021bii, cre\u0219terea \u0219i efortul s\u0103u de a se realiza din plin.<\/p>\n

Sensul istoriei \u0219i ideea de Dumnezeu. –\u00a0\u00a0\u00a0 Toate aceste concep\u021bii, toate aceste sisteme de filosofie a istoriei n-ar avea sens dac\u0103 n-ar presupune c\u0103 Dumnezeu se g\u0103se\u0219te, de la origine, cum am presupus noi, \u00een germene, sau \u00een toat\u0103 puterea \u00een umanitate. C\u0103ci cum s\u0103 se conceap\u0103 c\u0103 un organism poate s\u0103 apar\u0103, s\u0103 creasc\u0103 \u0219i s\u0103 se dezvolte f\u0103r\u0103 un germen prealabil; cum s\u0103 se recolteze ce nu s-a sem\u0103nat? Dac\u0103 o providen\u021b\u0103 divin\u0103 pare s\u0103 guverneze istoria umanit\u0103\u021bii, este pentru c\u0103 aceasta a creat \u00een m\u0103sura dezvolt\u0103rii sale care seam\u0103n\u0103 \u00een oarecare fason divinit\u0103\u021bii, manifest\u0103 un plan, un plan, un finalism, al c\u0103rei reu\u0219it\u0103 este sau aproape echivalent\u0103 cu ideea de Dumnezeu. Deci nu Dumnezeu este cel care a creat istoria, ci istoria l-a creat pe Dumnezeu, \u0219i de aceea pare c\u0103 Dumnezeu a creat istoria. \u015ei \u00eentr-un caz \u0219i \u00een altul, termenii sunt aceia\u0219i, dar raporturile sunt inversate. Este aici o veritabil\u0103<\/p>\n

prefa\u0163\u0103 la concep\u021bia pe care autorii bibliei \u0219i-au f\u0103cut-o despre raporturile \u00eentre om \u0219i Dumnezeu.
\nDar trebuie f\u0103cut\u0103 aceast\u0103 dreptate tot a\u0219a \u0219i filosofiei istoriei, precum bibliei, c\u0103 omul a conceput ideea de Dumnezeu pentru c\u0103 el a g\u0103sit \u00een el \u00eensu\u0219i germenii atributelor divine (aspira\u021biile sale infinite) \u0219i dac\u0103 istoria universal\u0103 este efectiv revela\u021bia \u0219i manifestarea lui Dumnezeu \u00een timp, este pentru c\u0103 evolu\u021bia istoric\u0103 a umanit\u0103\u021bii spre federalismul universal este condi\u021bia indispensabil\u0103 a realiz\u0103rii acestor aspira\u021bii infinite \u0219i, prin urmare, a dezvolt\u0103tii divinului \u00een umanitate.<\/p>\n

Dac\u0103 deci Dumnezeu se revel\u0103 \u015fi se manifest\u0103 \u00een istoria umanit\u0103\u021bii, aceasta nu este pentru c\u0103 un Dumnezeu real, dat, existent pe undeva, precum ceva gata f\u0103cut, ar determina sensul istoriei \u0219i peripe\u021biile sale, ca \u0219i cum evenimentele istorice n-ar face dec\u00e2t s\u0103 execute deciziile sale unilaterale. Astfel era f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 concep\u021bia \u201epoporului ales\u201d dup\u0103 cum \u0219i cea a teologiei, \u0219i filosofiile pe care tocmai le-am citat au r\u0103mas \u00eenc\u0103, \u00een oarecare fason \u0219i de o manier\u0103 confuz\u0103, chiar la acest punct de vedere. Dar f\u0103r\u0103 s\u0103 o degajeze complet de aceast\u0103 eroare, se poate spune c\u0103 ei au observat-o vag.<\/p>\n

Istoria constituie revela\u021bia \u0219i manifestarea lui Dumnezeu, nu pentru c\u0103 un Dumnezeu exterior a f\u0103cut ceea ce ea este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 se fac\u0103, ci pentru c\u0103 Dumnezeu \u00eensu\u0219i se face, se creeaz\u0103, prin istorie, prin devenirea sa, \u00een fazele sale succesive. Dumnezeu este deci imanent la istorie, \u00een timp ce se creeaz\u0103 progresiv prin istorie \u0219i va fi real, dat, numai la sf\u00e2r\u0219itul timpului, adic\u0103 atunci c\u00e2nd istoria, ciclul evolu\u021biei umane va fi \u00eenchis. A\u0219a cum tulpina gr\u00e2ului d\u0103 un bob asem\u0103n\u0103tor celui care \u00eei este origine, istoria umanit\u0103\u021bii va da divinul care trebuie s\u0103-i fi fost origine.<\/p>\n

Istoria \u0219i ideea de providen\u021b\u0103 care o dirijeaz\u0103. – Aceast\u0103 veritate ideologic\u0103, mai mult sau mai pu\u021bin confuz, este fondul diferitelor concep\u021bii germane ale filosofiei istoriei. Dumnezeu, ideea de Dumenzeu \u0219i religiile (care au tradus aceast\u0103 idee de maniere diferite \u0219i au materializat-o \u0219i organizat-o \u00een sisteme diferite) au fost, de o manier\u0103 general\u0103, \u00een via\u021ba umanit\u0103\u021bii, exact ce este, dup\u0103 Claude Bernard, principiul vital, acest principiu metafizic care, neput\u00e2nd fi sesizat \u0219i exprimat dup\u0103 un mod fizico-chimic, exist\u0103 totu\u0219i \u0219i se manifest\u0103 d\u00e2nd direc\u021bia, determin\u00e2nd succesiunea fenomenelor fizico-chimice \u00een dezvoltarea unui embrion.
\nAcest principiu metafizic traseaz\u0103 \u00een dezvoltarea unui embrion planul fiin\u021bei vivante \u0219i al organelor sale. Dac\u0103 marele fiziologist nume\u0219te acest principiu vital un principiu metafizic, este pentru c\u0103 el scap\u0103 oric\u0103rei determin\u0103ri fizico-chimice, este imponderabil \u0219i insesizabil, dar real prin ac\u021biunea directoare pe care o exerseaz\u0103 asupra \u00eenl\u0103n\u021buirii opera\u021biunilor fizico-chimice \u00een embrion (10). Ni se pare c\u0103 este absolut la fel \u0219i ideea de Dumnezeu, de Dumnezeu \u0219i de Religie, \u00een evolu\u021bia<\/p>\n

(10) Vezi LOSSKI, Intuition, vie, mati\u00e8re, p. 125, 145 etc.<\/p>\n

istoric\u0103 a umanit\u0103\u021bii. Imponderabil \u0219i insesizabil, Dumnezeu pare acest principiu metafizic care marcheaz\u0103 direc\u021bia dezvolt\u0103rii istorice a umanit\u0103\u021bii \u0219i deseneaz\u0103 liniile esen\u021biale ale evolu\u021biei sale (11). F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 pentru filosofii germani, ca pentru Sf\u00e2ntul Augustin \u0219i Bossuet, cursul istoriei<\/p>\n

(11) \u201eEu v\u0103d prin istorie necesitatea manifest\u0103 a unei autorit\u0103\u0163i divine \u015fi vizibile pentru dezvoltarea vie\u0163ii genului uman\u201d. Aug. Thierry, citat de BAINVEL: La foi et l’acte de Foi, p. 116.<\/p>\n

antice \u0219i moderne este reglat nu de hazard, ci de o providen\u021b\u0103 divin\u0103. Numai c\u0103 aceast\u0103 providen\u021b\u0103 este produsul istoriei; ideea acestei providen\u021be divine a fost degajat\u0103 sau \u00een oarecare sort sugerat\u0103 de analiza reflexiv\u0103 asupra istoriei, mai ales a celei antice greco-romane. Este inevitabil atunci ca cursul acestei istorii s\u0103 nu poat\u0103 fi dec\u00e2t reglat de providen\u021ba divin\u0103, pentru c\u0103 precizamente ideea acestei providen\u021be a fost tras\u0103 din ea. O lege fizic\u0103 este tras\u0103 din observarea faptelor pentru c\u0103 ea le este imanent\u0103; ea determin\u0103 \u0219i regleaz\u0103 faptele c\u0103rora le este imanent\u0103, din care ea fost tras\u0103 printr-o munc\u0103 de analiz\u0103 \u0219i de sintez\u0103 ra\u021bionale. Liniile generale converg\u00e2nd spre o direc\u021bie unic\u0103, ce se poate discerne \u00een istoria umanit\u0103\u021bii, schi\u021beaz\u0103 tr\u0103s\u0103turile caracteristice ale lui Dumnezeu. Chestiunea ar fi de a \u0219ti dac\u0103 istoria schi\u021beaz\u0103 \u0219i creeaz\u0103 progresiv ideea \u0219i realitatea lui Dumnezeu, sau dac\u0103 Dumnezeu, real, exist\u00e2nd de vreo manier\u0103 insesizabil\u0103 pentru noi, creeaz\u0103 \u0219i dirijeaz\u0103 istoria. Sentimentul nostru este c\u0103 dezvoltarea istoric\u0103 schi\u021beaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u0219i creeaz\u0103 apoi ideea de Dumnezeu, prin care aceasta, clar conceput\u0103, devine o idee for\u021b\u0103 care va fi concretizat\u0103 printr-un ansamblu de institu\u021bii domin\u00e2nd \u0219i dirij\u00e2nd istoria fazelor ulterioare ale evolu\u021biei umane. Nu este oare aici explica\u021bia rolului de prim ordin pe care sociologia contemporan\u0103 \u00eel recunoa\u0219te religiilor \u0219i institu\u021biilor religioase pe care ea le studiaz\u0103 cu anumit\u0103 predilec\u021bie?<\/p>\n

Nu hazardul guverneaz\u0103 istoria, \u0219i dac\u0103 se exclude hazardul, nu mai este dec\u00e2t Dumnezeu. Or, guvernarea lui Dumnezeu \u00een istorie este ceea ce se nume\u0219te Providen\u021b\u0103. C\u00e2nd Origene spune c\u0103 acesta nu este hazard ci Dumnezeu care a reunit toate na\u021biunile sub legea Romei, pentru a facilita propagarea cre\u0219tinismului, trebuie presupus c\u0103 cuceritorii au f\u0103cut voin\u021ba \u0219i opera lui Dumnezeu f\u0103r\u0103 a se \u00eendoi. Despre aceasta, profe\u021bii lui Israel au avut o intui\u021bie puternic\u0103 \u0219i net\u0103. Ei au v\u0103zut \u00een maii cuceritori ai Asiriei \u0219i ai Persiei instrumentele de executare a inten\u021biilor voin\u021bei lui Dumnezeu. Cert, profe\u021biile lor au fost f\u0103cute retrospectiv, c\u0103ci, sensul operei \u00eemplinite nu se reveleaz\u0103 dec\u00e2t mai t\u00e2rziu: finalismul este totdeauna viziune retrospectiv\u0103. Providen\u021ba este realmente viziunea a ceea ce este finalitate, ordine logic\u0103 \u00een istorie.
\nSe recunoa\u0219te \u00eentr-adev\u0103r c\u0103 mecanismul fenomenelor fizico-chimice ale vie\u021bii nu exclude, dimpotriv\u0103, finalismul. C\u0103ci aranjamentul molecular primordial al germenului con\u021bine precis \u00een putere dezvoltarea \u0219i derularea fenomenelor-fizico-chimice ulterioare (12). \u00cen al\u021bi termeni,<\/p>\n

(12) HUXLEY, cit\u00e9 par Marcel H\u00c9BERT: Le Divin, p. 73.<\/p>\n

finalismul se explic\u0103 prin aranjamentul mecanic al moleculelor germenului. \u00cen realitate, forma final\u0103 nu face dec\u00e2t s\u0103 reediteze forma ini\u021bial\u0103, care ea \u00eens\u0103\u0219i este produsul unui proces identic sau cel pu\u021bin asem\u0103n\u0103tor celui c\u0103reia ea \u00eei va fi origine.<\/p>\n

Adev\u0103rul este c\u0103 dezvoltarea istoriei nu face dec\u00e2t s\u0103 ofere embrionului divin, care se g\u0103se\u0219te \u00een om, substan\u021ba \u0219i condi\u021biile propice \u00eenfloririi sale. Dar cum nici mama nu concepe \u0219i nu na\u0219te f\u0103r\u0103 un germen prealabil, la fel istoria nu va concepe \u0219i nu va manifesta pe Dumnezeu dac\u0103 divinitatea n-ar fi fost \u00een germene sau \u00een putere \u00een umanitate.<\/p>\n

La Schelling, g\u0103sim la fel, o precizare pe care teza noastr\u0103 o justific\u0103: aceasta este c\u0103 oamenii sunt colaboratori ai lui Dumnezeu, c\u0103ci, \u00een fond, prin ei, prin eforturile lor se realizeaz\u0103 Dumnezeu \u00een istorie. Krause a avut dreptate g\u00e2ndind c\u0103 atunci c\u00e2nd totalitatea oamenilor de pe tera nu va forma dec\u00e2t un mare Stat pacific \u0219i prosper, \u201eoamenii nu vor lua doar plina con\u0219tiin\u021b\u0103 a unit\u0103\u021bii lor \u00een Dumnezeu \u0219i umanitate; ei o vor realiza practic \u0219i exterior \u00een fiecare sfer\u0103 a vie\u021bii\u201d.<\/p>\n

Na\u021biunile, universalismul interna\u021bional (S.N.) \u0219i individualismul absolut (Dumnezeu). – Despre ceea ce este a treia idee comun\u0103 a tuturor concep\u021biilor filosofice ale istoriei, anume viziunea unit\u0103\u021bii \u0219i a unific\u0103rii sau a federaliz\u0103rii tuturor na\u021biunilor \u00eentr-o organiza\u021bie unic\u0103, trebuie s\u0103 remarc\u0103m, ceea ce am spus \u00een alt\u0103 parte: unificarea \u0219i organizarea tuturor popoarelor \u00eentr-o societate unic\u0103 nu implic\u0103 \u0219i nu cere deloc dispari\u021bia sau eclipsarea diferen\u021belor na\u021bionale. Chiar dimpotriv\u0103, interna\u021bionalismul trebuie s\u0103 aib\u0103 ca misiune de a asigura totdeauna existen\u021ba na\u021biunilor, libertatea lor, libera lor dezvoltare, a\u0219a cum misiunea Statului este de a asigura existen\u021ba, libertatea, libera dezvoltare a indivizilor. A\u0219a cum indivizii au dob\u00e2ndit prin societate calit\u0103\u021bi pe care nu le-ar fi posedat niciodat\u0103, izola\u021bi, redu\u0219i doar la resursele lor, la fel ni se pare c\u0103 na\u021biunile solidarizate, federate, reunite \u00eentr-o asocia\u021bie universal\u0103, ar putea realiza progrese care le sunt inaccesibile \u00een stare izolat\u0103. Societatea Na\u021biunilor singur\u0103 va putea oferi na\u021biunilor mijlocul de a manifesta toate virtualit\u0103\u021bile, pe care ele le con\u021bin \u00een putere, \u0219i pe cale de consecin\u021b\u0103 s\u0103 determine indirect o dezvoltare infinit mai ampl\u0103 a indivizilor.
\nVine de la sine c\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care na\u021biunea \u00ee\u0219i va fi dezvoltat toate virtualit\u0103\u021bile, ea va oferi indivizilor posibilit\u0103\u021bi mult mai ample de dezvoltare, Universalismul cel mai complet realizat va determina na\u021bionalismul cel mai larg \u0219i cel mai bogat, care, la r\u00e2ndul s\u0103u, va procura cele mai bogate resurse dezvolt\u0103rii individualismului (13). Universalismul este \u0219i va fi corelativ<\/p>\n

(13) Cum se conciliaz\u0103 independen\u0163a na\u0163iunilor cu unitatea? \u201e … Aceast\u0103 chestiune este una din fe\u0163ele redutabilei probleme care agit\u0103 lumea modern\u0103… Care este rela\u0163ia dintre finit \u015fi infinit? dintre om \u015fi Dumnezeu? dintre na\u0163iune \u015fi umanitate? Viitotul umanit\u0103\u0163ii este angajat \u00een solu\u0163ia acestei probleme. Ea nu poate fi dat\u0103 dec\u00e2t printr-o concep\u0163ie general\u0103 a lui Dumnezeu, a omului \u015fi a umanit\u0103\u0163ii. Cum se va opera aceast\u0103 conciliere? Este secretul lui Dumnezeu. … trebuie ca doctrina viitorului s\u0103 \u0163in\u0103 seam\u0103 totodat\u0103 de om \u015fi de Dumnezeu, de na\u0163iuni \u015fi de umanitate…\u201d (F. LAURENT, Etudes, I. IV, p. 15). \u00centr-adev\u0103r, S.N. A furnizat deja secretul concilierii Na\u0163iunilor \u015fi a umanit\u0103\u0163ii. Deci, acest secret a fost deja smuls lui Dumnezeu. R\u0103mane s\u0103-i smulgem secretul concilierii omului cu Dumnezeu, este problema care se vrea tratat\u0103 aici.<\/p>\n

Individualismului. Umanitatea \u00eentreag\u0103 va fi inserat\u0103 \u00een fiecare om \u0219i \u00eei va dilata indefinit personalitatea, augment\u00e2ndu-i la infinit \u0219tiin\u021ba \u0219i puterea sa. De acest fason se va realiza divinul \u00een uman. Universalismul istoriei va crea no\u021biunea absolut\u0103 de Dumnezeu \u0219i \u00een acela\u0219i timp va realiza \u00een om ceva care trebuie s\u0103 se apropie de acest absolut, tot a\u0219a cum realitatea, dus\u0103 la maximum, se poate apropia de ideal.<\/p>\n

Tr.: George Anca<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

M\u0102RTURIA FILOSOFIEI ISTORIEI (1) Care sunt raporturile pe care filosofia german\u0103 a istoriei, din ultimele dou\u0103 secole, le concepe \u00eentre [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-19541","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19541","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19541"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19541\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19544,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19541\/revisions\/19544"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19541"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19541"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19541"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}