{"id":19626,"date":"2014-10-29T18:15:39","date_gmt":"2014-10-29T18:15:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=19626"},"modified":"2014-10-29T18:15:39","modified_gmt":"2014-10-29T18:15:39","slug":"george-anca-ahimsa-nonviolenta-post-gandhiana-in-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/10\/29\/george-anca-ahimsa-nonviolenta-post-gandhiana-in-romania\/","title":{"rendered":"George Anca: Ahimsa \/ nonviolen\u0163a post-gandhian\u0103 \u00een Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Gandhianismul este o doctrin\u0103 spiritual-politic\u0103 \u00eenemeiat\u0103 pe nonviolen\u0163\u0103, pe ahimsa. Mahatma Gandhi, p\u0103rintele na\u0163iunii indiene, a fost luat drept model \u015fi \u00een afara Indiei, Martin Luther King fiind printre clasici \u015fi martiri, asemeni maestrului. Doamna Usha Mehta, custode al muzeului Gandhi (Nani) din Bombay, mi-a povestit cum Dr. King a rugat-o, iar dumneaei a acceptat, s\u0103-i permit\u0103 s\u0103 doarm\u0103 o noapte unde dormea Gandhi, pentru a primi ceva din tr\u0103irile, vibra\u0163iile aceluia. Voind s\u0103 pronun\u0163 \u201egandhianism\u201d \u00een America, \u00eentr-un context public, am sim\u0163it un impuls ca \u015fi electric purt\u00eendu-i pe cei doi \u015fi cred c\u0103 am t\u0103cut, \u00een spirit jain.<\/p>\n

\n

C\u00eend Lucian Blaga a asistat la o conferin\u0163\u0103 a lui Gandhi la Lausanne, s-a deta\u015fat parc\u0103 de mesajul imediat pentru a face loc unei fulgura\u0163ii unice, altceva dec\u00eet impresiile l\u0103sate de personalit\u0103\u0163ile altor g\u00eenditori pe care \u00eei \u00eent\u00eelnise \u00eenainte, cum a \u015fi scris \u00eentr-un articol cunoscut ast\u0103zi \u015fi \u00een India. Mai mult, acea vedere a devenit povestirea lui preferat\u0103, ritmat\u0103 ca un mahapranam\/respira\u0163ie lung\u0103 \u00eentr-o repovestire materializ\u00eendu-l epic memorial \u015fi pe Rilke:<\/p>\n

Ne-a povestit odata despre Gandhi – Tagore si Gandhi – cum l-a cunoscut \u00een Elvetia.
\nStia, ca un regizor extraordinar, sa povesteasca. Tot \u00eencepea asa, cu un glas domolit. Si \u00eencet se intensifica si privirea, si tot, si pe urma \u00eeti crea ca o halucinatie. Spunea cum a venit \u00eent\u00eei Gandhi. Venise pentru o conferinta. Pe scena era o masa. Si-a venit omuletul acesta. Gandhi, \u00eembracat \u00eentr-o camasa de l\u00eena alba, mi se pare c-avea si picioarele goale, cred, dar nu stiu sigur. Si dintr-un salt s-a asezat \u00een forma de Budha – cum stau ei, asa – pe masa si a \u00eenceput sa vorbeasca cu glas foarte mic \u00eent\u00eei. Lumea a trebuit sa ciuleasca urechile ca sa asculte. Si pe urma, din ce \u00een ce – ca la Blaga – glasul se intensifica. A \u00eenceput sa le vorbeasca, ma rog, de chestiunile lor hinduse… Si glasul se intensifica din ce \u00een ce, din ce \u00een ce, si din ce \u00een ce avea Blaga impresia ca masa se facea mai mare, ca Gandhi crestea, ca tot restul era ca o pestera \u00een care numai Gandhi stralucea la mijloc… \u00cen fine, ca un regizor! El vedea si ce spunea Gandhi. Nu mai tin minte de acum o mie de ani! Dar avea darul acesta nemaipomenit de a se transforma – si \u00een glas, si \u00een toate. Era extraordinar de fermecator si neprevazut \u00een tot felul. Dar eu mai mult nu stiu sa-ti spun, fiindca nu tin minte ce vorbea, de unele si de altele. Spunea ca l-a cunoscut si pe Rilke. Ne povestea din voiajurile lui. Si spunea; “Rilke – \u00eel vezi asa poetic si…” sigur, cum era. Dar zicea ca l-a vazut pe Rilke furios odata. Ca erau poftiti am\u00eendoi, \u00een Italia, nu stiu la cine, la o persoana importanta. Si i-a facut s-astepte la usa. A sunat si n-a venit imediat sa deschida. Blaga a suportat foarte bine asteptarile acestea. Rilke s-a \u00eenfuriat nemaipomenit, a spus, si a batut cu batul \u00een usa. Si c\u00eend a venit sa deschida, i-a reprosat ca l-a facut sa astepte afara. Ceea ce nu te-ai fi asteptat de la Rilke…<\/p>\n

\n– Da. \u00centr-adevar.<\/p>\n

\n– Rilke – pe care mi-l imaginam serafic si extraordinar! Cu totul altfel l-ai fi crezut. Si a spus ca el a fost foarte mirat. Si \u00een seara aceea, Rilke n-a vorbit la masa. A ramas sumbru. Ei, numai la aceasta nu m-as fi asteptat de la Rilke?! Vra sa zica ne povestea lucruri deosebite si ne facea mare placere. Pe urma vorbea de literatura, cu Ionel mai mult. (Stefania Velisar-Teodoreanu, intervievat\u0103 de Ion Opri\u015fan, 12 februarie 1982)<\/p>\n

\n

Vasile Voiculescu moare \u00een noaptea de 25 spre 26 aprilie 1963, dup\u0103 ce refuzase hrana asemeni lui Mahavira, dac\u0103 nu lui Zahei, \u201d\u015ei r\u0103mase acolo \u00eencremenit \u00eentr-o metanie n\u0103ruit\u0103, a\u015ftept\u00e2nd s\u0103 se scoale am\u00e2ndoi la tr\u00e2mbi\u0163a judec\u0103\u0163ii de apoi\u201d. Un paralitic purtat pe umeri de un orb, apud Schopenhauer, asociaz\u0103 Roxana Sorescu voin\u0163a de a exista \u015fi la Zahei-Ulise, Homer-Voiculescu, pe drumul lumii-luminii, transfigurat de ahimsa, nonviolen\u0163a spiritual\u0103.<\/p>\n

Prietenul s\u0103u, Urmuz, s-a sinucis \u00een 1923, \u201c\u00een spiritul veacului\u201d (George C\u0103linescu), c\u0103ut\u00e2nd o moarte \u201cf\u0103r\u0103 nici o cauz\u0103\u201d (glontele?). Dup\u0103 ce poruncise decapitarea lui Miron Costin \u00een decembrie 1691, domnitorul Constantin Cantemir, tat\u0103l lui Dimitrie, \u201cpl\u00e2ngea \u00eentre toat\u0103 boierimea \u015fi bl\u0103st\u0103ma pe cine l-au \u00eendemnat de au gr\u0103bit de i-au t\u0103iat\u201d.<\/p>\n

\u201cochii fura\u0163i-mi c\u00e2t s\u00e2nger\u0103 bl\u00e2nd\/ soare-n amurg cobor\u00e2nd\u201d (Cezar Iv\u0103nescu). \u201cTe voi conduce oriunde vei voi s\u0103 mergi, iar ochii mei \u00ee\u0163i vor \u00eenso\u0163i picioarle\u201d. (Kahlil Gibran)<\/p>\n

Doi credincio\u015fi ai unei Zei\u0163e, \u00eenchin\u00e2ndu-i-se, aceasta le spune s\u0103 cear\u0103 c\u00e2te un dar: cel care va cere primul va primi jum\u0103tate din ce va cere, cel care va cere al doilea va primi dublu din ce a cerut primul. Unul era lacom, altul gelos. Lacomul s-a g\u00e2ndit: dac\u0103 voi cere primul, voi fi p\u0103c\u0103lit, iar gelosul: dac\u0103 voi cere primul, cel\u0103lalt va fi mai bogat. Lacomul tace, dup\u0103 un timp, gelosul spune: O, Mam\u0103, fii bun\u0103 \u015fi scoate-mi un ochi. Iar lacomul \u015fi-a pierdut am\u00e2ndoi ochii. Normal, morala: orientare, g\u00e2ndire negativ\u0103, de unde viloen\u0163a \u015fi \u00een familie, \u00eentre fra\u0163i (\u00eemi ruinez fratele chiar cu pre\u0163ul ruin\u0103rii mele) etc.<\/p>\n

\n

De ahimsa (nonviolen\u0163\u0103), \u00een Rom\u00e2nia a vorbit, \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, prima oar\u0103, Mircea Eliade, \u00een articole, romane, jurnale \u015fi memorii : \u201cPrima floare care i se ofer\u0103 acestuia este ahimsa, \u00een sens propriu ea \u00eenseamn\u0103 non-violen\u0163\u0103\u201d (\u201cIntroducere \u00een tantrismul secret\u201d); \u201cAceast\u0103 extraordinar\u0103 nebunie a Indiei, s\u0103 ias\u0103 ne\u00eenarmat\u0103 \u00een fa\u0163a tancurilor \u015fi mitralierelor europene\u201d; (\u00een \u00eenchisoare) \u201cAm fost rugat \u015fi eu s\u0103 improvizez un curs de istoria religiilor \u015fi s\u0103 vorbesc despre Gandhi \u015fi mi\u015fcarea na\u0163ionalist\u0103 indian\u0103\u201d; \u201c\u015eeful G\u0103rzii de Fier alesese calea nonviolen\u0163ei\u201d; \u201cCe revolu\u0163ie na\u0163ional\u0103 \u015fi social\u0103, \u00een afar\u0103 de cea a lui Gandhi, str\u0103b\u0103tut\u0103 de duh cre\u015ftin \u015fi tolstoian \u2013 a \u00eendr\u0103znit s\u0103-\u015fi fac\u0103 \u201cpropagand\u0103\u201d cer\u00e2nd oamenilor s\u0103 se apropie de c\u0103lug\u0103ri \u015fi s\u0103 fie \u00een orice clip\u0103 aproape de moarte? Semnifica\u0163ia revolu\u0163iei pe care o n\u0103zuie\u015fte d. Corneliu Codreanu este at\u00e2t de profund mistic\u0103 \u00eenc\u00e2t succesul ei ar \u00eensemna \u00eenc\u0103 odat\u0103 victoria duhului cre\u015ftin \u00een Europa\u201d.<\/p>\n

\n

T\u00e2n\u0103rul Eliade consemna \u201cprofunda unitate a culturii aborigene indiene \u015fi cea a tradi\u0163iilor populare rom\u00e2ne\u015fti\u201d. Dup\u0103 Cicerone Poghirc \u015fi Amita Bhose, oarecum protocronist, Rom\u00e2nia-India se citesc \u015fi Miori\u0163a-ahimsa.<\/p>\n

\n

Chiar a\u015fa. \u00cenc\u00e2t am dezvoltat subiectul la Rajsamand (Rajasthan, India), \u00een context interna\u0163ional – ahimsa, cu interes nu numai din partea unui musulman din Sri Lanka. Neopunerea la violen\u0163\u0103 se asociaz\u0103 \u015fi cu metoda jain\u0103 a fr\u0103\u0163iei cu toate fiin\u0163ele (\u015fi cu animalele), deta\u015farea ca \u015fi jain\u0103, ori de sol dacic, fiind tulburat\u0103 de avatarul-nunt\u0103, fost\u0103 moarte.<\/p>\n

\n

\u201cMioar\u0103, mioar\u0103, tu-mi fii surioar\u0103\u201d. \u201cDac\u0103 m-or ur\u00ee\/ \u015ei m-or omor\u00ee,\/ Vina lor o fi,\/ P\u0103cat \u015fi-or pl\u0103ti\u201d. \u201cSt\u0103p\u00e2ne, st\u0103p\u00e2ne,\/ Nu m\u0103 blestema!\/ Nu-i de capul meu,\/ \u015ei-i de capul t\u0103u.\u201d \u201cMic\u0103 miorea,\/ Nu-mi purta grija,\/ Iei m-or omor\u00ee\/ \u015ei m-or \u00eengropa\u201d. \u201cSurioara mea,\/ Semnele tale\/ Sunt \u015fi ale mele.\/ Asear\u0103 m-am culcat\/ \u015ei am visat \/ C\u0103 am s\u0103 mor\u201d.<\/p>\n

\u201c\u015ei, iat\u0103, d\u0103du soarele-n desear\u0103,\/ Se-mplinir\u0103 vorbele mioarei:\/ Ciob\u0103na\u015ful de m\u0103ciuc\u0103 m\u0103ciucat\/ L\u00e2ng\u0103-o ap\u0103-i aruncat\/…\/ Mama oasele-aduna\/ \u015ei os cu os lipea,\/ Mioara din gur\u0103-i sufla\/ \u015ei ciobanul \u00eenvia.\/ O, ce somn somnii\/ Ca-n aripa mor\u0163ii!\/ Mama-i zicea:\/ – \u015ei acum, mioara mea,\/ Nu z\u0103bovi, \u00eendat’\/ D\u0103-te peste cap\/ \u015ei te f\u0103 iar fat\u0103,\/ Ca s\u0103-i fii mireas\u0103\u201d.<\/p>\n

\n

\u201cC\u00e2te fete-n sat la noi,\/ F\u0103-le, doamne, toate oi,\/ \u015ei pe mine-un ciob\u0103na\u015f\/ S\u0103 le c\u00e2nt din fluiera\u015f,\/ \u015ei pe m\u00e2ndruli\u0163a mea\/ F\u0103-o, doamne, o mielu\u015fea\/…\/ Dumnezeu l-a ascultat\/ \u015ei a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat\/…\/ Da’ \u015fapte fl\u0103c\u0103i din sat,\/ Doamne, r\u0103u s-a sup\u0103rat\/…\/ C\u0103tre sar\u0103 s\u0103-l prindem,\/ Buc\u0103\u0163ele s\u0103-l t\u0103iem,\/ Inima s\u0103 i-o m\u00e2nc\u0103m,\/ Blestemul s\u0103-l dezleg\u0103m,\/ Fetele s\u0103 le lu\u0103m\/…\/ Da’ m\u00e2ndra ciobanului\/ Pe cei \u015fapte i-auzea\/…\/ Fugi, st\u0103p\u00e2ne,\/ C\u0103 nu-i bine,\/ C\u0103 vin \u015fapte c\u0103tre tine\/ Da’ ciobanu se ruga\/ \u00cenainte de-al t\u0103ia,\/ s\u0103-l las’ s\u0103-\u015fi c\u00e2nte doina\/…\/ Cei \u015fapte l-o apucat,\/ Buc\u0103\u0163ele l-o t\u0103iat,\/ Inimioara i-o m\u00e2ncat,\/ Blestemul s-o dezlegat\/ \u015ei din turma cea de oi\/ Se f\u0103cea fete-napoi.\/ Da’ m\u00e2ndra ciobanului\/ Nu lua fa\u0163a omului.\/ Pe morm\u00e2ntu lui pl\u00e2ngea\/ \u015ei din gur\u0103 cuv\u00e2nta:\/ Cin’ blestemu l-o-mplinit\/ S\u0103 n-aib\u0103 loc pe p\u0103m\u00e2nt\/ De iubit \u015fi de murit,\/ \u015ei nici traiu de tr\u0103it,\/ Numa tot de chinuit,\/ Cum m\u0103 leg\u0103n eu \u00een v\u00e2nt\/ \u015ei-s legat\u0103 de morm\u00e2nt\u201d.<\/p>\n

\u201cDe ce tr\u00e2mbi\u0163a nu tace,\/ Turm\u0103-ntoarce pe d\u00e2mboace,\/ P\u0103 la strunge turme str\u00e2nge,\/ P\u00e2n’ ce-\u015fi rupe-un grai \u015fi z\u00e2ce:\/ – P\u0103curar mic, str\u0103inic,\/ Auzea numai un pic,\/ Cei mai mari o \u0163\u00e2nut sfat,\/ C\u00e2nd la ap\u0103 te-o m\u00e2nat,\/ O grea lege c\u0103 \u0163i-a dat:\/ S\u0103 te pu\u015fte, s\u0103 te taie,\/ S\u0103 te pun\u0103-n trei f\u00e2rtaie,\/ S\u0103 te taie, s\u0103 te pu\u015fte,\/ S\u0103 te puie-n trei \u0163\u0103pu\u015fe.\/ – Tr\u00e2mbi\u0163\u0103, tr\u00e2mbi\u0163ulic\u0103,\/ Sora mea \u015fi sorulic\u0103,\/ Gr\u0103ia c\u0103tre p\u0103curari,\/ C\u0103, de-or vrea s\u0103 m\u0103 omoare,\/ Nu m\u0103-ngroape \u00een pripoare,\/ Nici \u00een negru \u0163intirim,\/ De-acolo s\u0103 nu mai vin,\/ Ci \u00een v\u00e2rful muntelui,\/ Sub cruci\u0163a bradului\/…\/…n\u0103na\u015f mare\/ Luceaf\u0103r de l\u00e2ng\u0103 soare\/ \u015ei luna, soruca lui,\/ Din marginea cerului.\u201d<\/p>\n

\n

P\u00e2n\u0103 la un florilegiu din care n-ar lipsi Inorogul \u015fi oceanul<\/em> lui Lucian Blaga \u2013 oricum ahimsa rom\u00e2neasc\u0103 poate fi prefa\u0163at\u0103 \u00een absolut cu \u201cEu nu strivesc corola de minuni a lumii\u201d – sau Lumin\u0103 lin\u0103 <\/em>de Tudor Arghezi, ne-am \u00eentoarce, atavic fie, la Eminescu, pe r\u0103spunsul verbal al unui editor: nonviolent\u0103 e Rug\u0103ciunea unui dac<\/em>. Dar ahimsa finalului din C\u0103lin<\/em> (Kali\/dasa), s\u0103rb\u0103torindu-se contrapunctic, nunt\u0103 interregn, \u00een cosmos jain? Dar prefacerea, ca-n Ramayana <\/em>lui Valmiki a durerii-soka \u00een verset-sloka – \u201c…greieri, \u015foareci,\/ Cu u\u015for m\u0103runtul mers,\/ Readuc melancolia-mi,\/ Iar\u0103 ea se face vers\u201d ? Valmiki iar (?): \u201cO pas\u0103re plute\u015fte cu aripi ostenite,\/ Pe c\u00e2nd a ei pereche nainte tot s-a dus\/ C-un p\u00e2lc \u00eentreg de p\u0103s\u0103ri, pierz\u00e2ndu-se-n apus.\u201d\/ Arunc\u0103 pe-a ei urm\u0103 priviri suferitoare,\/ Nici r\u0103u nu-i pare-acuma, nici bine nu… ea moare,\/ Vis\u00e2ndu-se-ntr-o clip\u0103 cu anii \u00eenapoi\u201d. \u201cMai e-n tot universul o stea plin\u0103 e pace,\/ Netulburat\u0103 vecinic de ur\u0103, de r\u0103zboi\u201d? \u201cDe-aceea te-ai retras tu, \u00eei zice magu-atuncea,\/ S\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u00een asceze g\u00e2ndind la Dumnezeu,\/ B\u00e2nd apa m\u0103rii-amar\u0103 \u00een negrele spelunce -\/ Ca s\u0103 domini in tine ispita, geniul r\u0103u\u201d.<\/p>\n

\u00cen teatru, dac\u0103 nu pe scen\u0103 \u2013 Decebal <\/em>– Zalmoxe–<\/em>Hristos \u2013 Rigveda<\/em>:<\/p>\n

De\u015fi du\u015fman, \u00ee\u0163i zic: Bine-ai venit!<\/p>\n

Eu du\u015fmanii mei nu-i ur\u0103sc… \u00eei bat,<\/p>\n

Dar\u0103 \u00eenvin\u015fi \u2013 eu \u00eei iubesc \/…\/<\/p>\n

Un singur lucru e mai bun ca via\u0163a,<\/p>\n

Pentru c\u0103 nu-i nimic, nimic chiar: moartea.<\/p>\n

Ah, cum nu suntem pe atunci pe c\u00e2nd<\/p>\n

Nici fiin\u0163\u0103 nu era, nici nefiin\u0163\u0103,<\/p>\n

Nici marea aerului, nu auzul,<\/p>\n

Nimic cuprinz\u0103tor, nimic cuprins,<\/p>\n

Nu era moarte, nemurire nu<\/p>\n

\u015ei f\u0103r\u0103 suflet r\u0103sufla \u00een sine<\/p>\n

Un ce unic ce poate nici n-a fost!<\/p>\n

Dar vai! un s\u00e2mbure \u00een acel caos,<\/p>\n

Mi\u015fc\u00e2ndu-se rebel, a nimicit<\/p>\n

Eterna pace \u015fi de-atunci durere,<\/p>\n

Numai durere este-n ast\u0103 lume…<\/p>\n

Unde e starea aceea unde zeii<\/p>\n

Nu existau, nici oameni, nici p\u0103m\u00e2nt,<\/p>\n

Pe c\u00e2nd acea fiin\u0163\u0103 ne-n\u0163eleas\u0103<\/p>\n

Nu-\u015fi aruncase umbrele \u00een lume?<\/p>\n

\n

\n

George ANCA<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gandhianismul este o doctrin\u0103 spiritual-politic\u0103 \u00eenemeiat\u0103 pe nonviolen\u0163\u0103, pe ahimsa. Mahatma Gandhi, p\u0103rintele na\u0163iunii indiene, a fost luat drept model [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-19626","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19626","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19626"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19626\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19629,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19626\/revisions\/19629"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19626"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19626"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19626"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}