{"id":19724,"date":"2014-11-13T03:56:42","date_gmt":"2014-11-13T03:56:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=19724"},"modified":"2014-11-13T03:56:42","modified_gmt":"2014-11-13T03:56:42","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-mari-romani-marturisitori-ai-dragostei-de-dumnezeu-si-de-neam-sub-flamura-sfintilor-arhangheli-mihail-si-gavriil","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/11\/13\/gheorghe-constantin-nistoroiu-mari-romani-marturisitori-ai-dragostei-de-dumnezeu-si-de-neam-sub-flamura-sfintilor-arhangheli-mihail-si-gavriil\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Mari rom\u00e2ni – m\u0103rturisitori ai dragostei de Dumnezeu \u0219i de neam sub flamura Sfin\u021bilor Arhangheli Mihail \u0219i Gavriil"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eTot mai puternic str\u0103luce\u015fte chipul lui Mihai Viteazul, tot mai vie \u015fi mai luminoas\u0103 este amintirea faptei lui\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>(Constantin C. Giur\u0103scu<\/strong>)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eS\u0103 deie ceriul ca s\u0103 ajungem asemine momente mai adeseori, s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim\u00a0 pe mormintele str\u0103mo\u015filor no\u015ftri plini de virtute, \u015fi s\u0103 ne leg\u0103m de suvenirea lor cu credin\u0163a \u015fi aspira\u0163iile vie\u0163ei noastre. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Numai cu chipul acesta vom putea conserva\u00a0 patria ce avem;\u00a0 numai cu chipul acesta neamul rom\u00e2nesc poate spera slav\u0103 \u015fi pomenire\u00a0 \u00een viitor!…\u201d<\/em><\/strong> (Mihail Eminescu)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>Darul asum\u0103rii responsabilit\u0103\u0163ii ca Om, fiin\u0163\u0103 creat\u0103 dup\u0103 Chipul Atotcreatorului, ca persoan\u0103 religioas\u0103 \u00een cadrul entit\u0103\u0163ii ontologice a Neamului, ca fiu-hristic al Institu\u0163iei divine Biserica, ca cet\u0103\u0163ean-ap\u0103r\u0103tor al Cet\u0103\u0163ii-Patria, ca\u00a0 novator \u00een cultur\u0103 \u00een cadrul spiritualit\u0103\u0163ii na\u0163ional-universale, ca m\u0103rturisitor al Adev\u0103rului revelat, ca jertfitor \u00een procesul de m\u00e2ntuire personal\u0103 \u015fi colectiv\u0103 \u00een cadrul credin\u0163ei, suferin\u0163ei \u015fi iubirii Na\u0163iunii este primit prin harul Sf\u00e2ntului Duh, doar de cei Chema\u0163i \u015fi Ale\u015fi ca Fii ai Bisericii lui Hristos \u015fi ca Elit\u0103 Na\u0163ionalist\u0103 a Patriei Cre\u015ftine, a acestei Vetre str\u0103mo\u015fe\u015fti binecuv\u00e2ntate, pe care se pune Temelia \u015fi St\u00e2lpul Neamului Dacorom\u00e2n, fiecare dup\u0103 treapta sa de d\u0103ruire, m\u0103rturisire \u015fi sacrificiu sf\u00e2nt: de la \u0162\u0103ran la Voievod, de la Poet la Vl\u0103dic\u0103, de la Dasc\u0103l la Duhovnic, de la Me\u015fte\u015fugar la Artist, de la Cioban la Boier, de la Pedagog la Monah, de la Soldat la General, de la Pustnic la Profet, etc., to\u0163i \u00eemplinindu-se ca misiune \u015fi voca\u0163ie, ca ctitori de Biseric\u0103 \u015fi \u0162ar\u0103 \u00een Aristocra\u0163ia Mistic\u0103 a M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos-Domnul lumii, \u00cemp\u0103rat al Cerului \u015fi al P\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae precizeaz\u0103 noble\u0163ea spiritual\u0103 a neamului dacorom\u00e2n, astfel: \u201eLa noi este o luminozitate \u00een poporul nostru, e o cuviin\u0163\u0103, e o delicate\u0163e, o bl\u00e2nde\u0163e, o bun\u0103tate, o generozitate, o c\u0103ldur\u0103, o cur\u0103\u0163ie, sunt ni\u015fte virtu\u0163i… Noi vorbim foarte mult de lumin\u0103, noi zicem \u015fi lumii lumin\u0103; lume de la lumin\u0103… noi avem ni\u015fte ad\u00e2ncimi foarte clare, ni\u015fte ad\u00e2ncimi luminoase, lumina e ad\u00e2ncimea noastr\u0103… basmele, iar\u0103\u015fi; e-at\u00e2ta bun\u0103tate, at\u00e2ta lumin\u0103 \u00een ele… avem colindele, doinele sau dorul-cuvinte f\u0103r\u0103 echivalen\u0163\u0103 la alte popoare\u201d. <\/em><\/strong>(Scara, 2001, Dec., p.153)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Sturdza-prin\u0163,<\/strong> descendent al C\u00e2nejilor Sturze\u015fti ai veacului al XII-lea, Familie princiar\u0103 ce s-a \u00eempletit cu marea Na\u0163iune regal\u0103 a Dacorom\u00e2nilor de pe vremea desc\u0103lec\u0103rilor prin: c\u00e2nezii Nan, Bali\u0163\u0103, Marele Hatman \u015fi P\u00e2rc\u0103lab de Hotin Ion Sturdza, c\u00e2neazul B\u0103rboi, Marele Vornic Nestor Ureche-Cronicarul \u015fi Kneaghina lui Maria Jora-ctitorii M\u00e2n\u0103stirii Secu, Marele Logof\u0103t Alexandru Sturdza, p\u00e2n\u0103 la Domnitorii Moldovei, Ioni\u0163\u0103 \u015fi Mihalachi Sturdza, Caimacanul Moldovei Vasile Sturdza, boierul Costachi Negri, Maica Efghenia Negri-Stare\u0163a M\u00e2n\u0103stirii V\u0103ratec, Mihail Kog\u0103lniceanu, cumnatul bunicului s\u0103u Mihail Jora (Dafina Jora fiind Doamna lui Dabija Vod\u0103, iar Antioche Jora-ultimul P\u00e2rc\u0103lab al Cet\u0103\u0163ii Neam\u0163), la diplomatul Radu Sturdza \u015fi Maria Jora, p\u0103rin\u0163ii s\u0103i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dotat cu o inteligen\u0163\u0103 cov\u00e2r\u015fitoare, cu o educa\u0163ie princiar\u0103 aleas\u0103 \u00eenr\u00e2urit\u0103 de apoteoza Neamului Dacorom\u00e2n, prin\u0163ul Mihail Sturdza s-a \u00eentrupat cu spiritualitatea ortodox\u0103 dup\u0103 modelul Marilor str\u0103buni care au ctitorit Cetatea, Voievodatul, Patria, Biserica, \u015fi-a asumat personalitatea \u00eenflorind-o \u00een iubirea de Dumnezeu \u015fi de Neam: \u201e Sunt un vr\u0103jit al slavelor trecute. Cred c\u0103 orice neam, orice sat, orice \u0163inut, orice \u0163ar\u0103, are datoria \u015fi dreptul la m\u00e2ndria trecutului s\u0103u, \u015fi c\u0103 uitarea trecutului de c\u0103tre p\u0103tura conduc\u0103toare a unui popor este cea mai mare nenorocire ce i se poate \u00eent\u00e2mpla acestuia\u201d.<\/em><\/strong> (Mihail Sturdza, Rom\u00e2nia \u015fi Sf\u00e2r\u015fitul Europei. Amintiri din \u0162ara pierdut\u0103. Ed. Fronde, Alba Iulia-Paris, 1994, p. 51) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 H\u0103r\u0103zit cu o demnitate de erou \u015fi o dreapt\u0103 credin\u0163\u0103 binecuv\u00e2ntat\u0103 \u00een cadrul slujirii \u015fi comuniunii cu Elita Na\u0163ionalist-cre\u015ftin\u0103, Mihail Sturdza a atins adev\u0103rata \u00een\u0163elegere a semnifica\u0163iei \u015fi a menirii Neamului nostru dacorom\u00e2n \u00een dimensiunea Suferin\u0163ei \u015fi a Jertfei sale de-a lungul istoriei, m\u0103rturisind: \u201eDin ad\u00e2nc\u0103 dumerire c\u0103 singur Adev\u0103rul este M\u00e2ntuitor, c\u0103 numai pe temelia Adev\u0103rului<\/em><\/strong> se va putea cl\u0103di acea \u00eempreunare a tot ce este Rom\u00e2nesc \u00eemprejurul n\u0103zuin\u0163elor nemuritoare ale Neamului; \u00eempreunare care ne-a dat Desc\u0103lic\u0103rile, minunea D\u0103inuirii Voevodatelor, Unirea, Neat\u00e2rnarea \u015fi \u00centregirea, singura Putere care cu Mila lui Dumnezeu, ne va putea da Re\u00eenvierea\u201d.<\/em><\/strong> (ibid., p. 47)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Mihai Buracu-de\u0163inut politic na\u0163ionalist, senator de Mehedin\u0163i, poet mistic-cre\u015ftin <\/strong>s-a n\u0103scut \u00een numeroasa familie-11 copiii a preotului militar Coriolan Iosif Buracu, la Turnu Severin \u00een anul 1930.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La 7 Iunie 1949, pe c\u00e2nd era licean a fost arestat de securitate \u015fi condamnat la 2 ani de \u00eenchisoare. \u201eBinevoitorul\u201d <\/em>regim ateu i-a prelungit pedeapsa la 5 ani trec\u00e2nd prin \u00eenchisorile: Caransebe\u015f, Lugoj, Timi\u015foara, T\u00e2rg\u015for, Poarta Alb\u0103, Peninsula, Pite\u015fti, Ghencea, Bicaz, Borze\u015fti, One\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Elevul Mihai Buracu, sclipitor de inteligent \u015fi str\u0103lucitor ca chip cre\u015ftin a gustat din plin ororile absolut-diabolice ale Iadului-Pite\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A absolvit dup\u0103 eliberare ca \u015fef de promo\u0163ie, Facultatea de Filologie din Ia\u015fi, sec\u0163ia rom\u00e2n\u0103-istorie, lucr\u00e2nd ca bibliotacar \u015fi profesor de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, apoi parlamentar, trec\u00e2nd pe t\u0103r\u00e2mul de lumin\u0103 \u00een 2011.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lucr\u0103rile sale memorialisto-poetice create mental \u00een perioada deten\u0163iei \u015fi publicate dup\u0103 1990: T\u0103bli\u0163ele de s\u0103pun de la It\u015fet-ip, <\/em>la care adaug\u0103 cele 3 volume de poezie mistic\u0103 s-au bucurat \u015fi se bucur\u0103 de o aleas\u0103 pre\u0163uire \u00een cercurile lumii culte.<\/p>\n

Gra\u0163ie temperamentului s\u0103u \u00eend\u00e2rjit \u00een credin\u0163\u0103, a dragostei atotcuprinz\u0103toare\u00a0 \u015fi a rezisten\u0163ei \u00een n\u0103dejde, t\u00e2n\u0103rul na\u0163ionalist a supravie\u0163uit torturilor \u015fi prigoanelor comuniste, prin nem\u0103surata sa jertf\u0103 \u015fi iubire de \u0162ar\u0103 \u015fi de Dumnezeu, m\u0103rturisind-o la vremea de aur a senectu\u0163ii, ca \u00eenalt parlamentar, militant al re\u00eentregirii tuturor rom\u00e2nilor, astfel:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e A\u015fa cum Carpa\u0163ii nu au fost niciodat\u0103 un hotar \u00eentre fiii aceluia\u015fi neam, nici Dun\u0103rea nu a putut fi o grani\u0163\u0103 \u00eentre fra\u0163ii de aceea\u015fi limb\u0103 \u015fi acela\u015fi s\u00e2nge…Fra\u0163ii no\u015ftri nu au nici o revendicare de ordin politic ce ar amenin\u0163a structurile fundamentale ale statului de drept \u00een care se afl\u0103 cei mai vechi autohtoni cu atestare istoric\u0103 de peste 2 milenii. Ei nu-\u015fi revendic\u0103 dec\u00e2t recunoa\u015fterea dreptului de minoritate… Ei vor s\u0103 fie asemenea nou\u0103, cet\u0103\u0163eni ai limbii lui Dosoftei \u015fi Eminescu… Urma\u015fii rom\u00e2nilor din Vlahiile medievale: Vlahia Mare, Vlahia Mic\u0103, Vlahia Alb\u0103, Vlahia Rodopi, Vlahia Sirmium \u015fi Stari Vlahi (Rom\u00e2nii B\u0103tr\u00e2ni) din Bosnia sunt supu\u015fi unui regim comparabil cu cel al iobagilor rom\u00e2ni din Transilvania dup\u0103 acel faimos Unio Trium Nationum, de\u015fi \u00ee\u015fi arat\u0103 cu orice prilej respectul deplin fa\u0163\u0103 de statul c\u0103ruia \u00eei sunt cet\u0103\u0163eni loiali… <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0Suntem poporul cu cei mai mul\u0163i minoritari \u00een s\u00e2nul altor na\u0163iuni \u015fi tocmai aceast\u0103 uria\u015f\u0103 comunitate rom\u00e2neasc\u0103 este condamnat\u0103 la dispari\u0163ie din vina noastr\u0103 \u00een primul r\u00e2nd, deci \u015fi acelor aici de fa\u0163\u0103 din Senatul Rom\u00e2niei\u201d. <\/em><\/strong>(Mihai Buracu, Eu sunt Scribul… Amintiri \u015fi poezii din \u00eenchisoare, Ed. Filos, Bucure\u015fti, p. 247-279)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen \u00eenchisorile comuniste, \u00een v\u00e2ltoarea suferin\u0163ei sale au odr\u0103slit ca un z\u00e2mbet de soare \u00eentr-un m\u0103rg\u0103ritar de rou\u0103-\u00eenro\u015fit de lacrimi \u015fi s\u00e2nge: psalmii de dor <\/em>\u015fi psalmii de lupt\u0103<\/em>. A\u015fa s-a ivit \u00een cugetul s\u0103u cinstirea limbii rom\u00e2ne, \u00een Camera 4 Spital \u00een penitenciarul Iadului-Pite\u015fti:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Inscrip\u0163ie pe o carte de limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tu n-ai umblat \u00een larguri purtat\u0103 de cor\u0103bii. \/ Nu \u0163i-au slujit \u00een temple ginga\u015fele fecioare. \/ Doinit\u0103, ori rostit\u0103 \u00een z\u0103ng\u0103nit de s\u0103bii, \/ te-ai z\u0103mislit din glie \u015fi te-ai umplut de soare, \/ asemeni florii albe ivite din z\u0103pezi \/ ce o privesc cum cre\u015fte \u00een zori de prim\u0103var\u0103 \/ \u015fi-n g\u00e2nd mi-e\u015fti, ce frumoas\u0103 vei fi mai spre amiezi \/ \u015fi c\u00e2t de prea \u00eenalt\u0103 vei fi mai c\u0103tre sear\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Gavriil Stoica-Arhimandrit, ctitor, pedagog <\/strong>s-a n\u0103scut \u00een comuna Aninoasa din jude\u0163ul Arge\u015f, \u00eentr-o familie cu 10 copii ai lui Stelian \u015fi Maria Stoica, la 21 Februarie 1935. Pe la v\u00e2rsta de 12-13 ani s-a \u00eemboln\u0103vit de inim\u0103, dar s-a \u00eens\u0103n\u0103to\u015fit prin leacul Sf. Scripturi \u015fi a scrierilor religioase cunoscute prin Oastea Domnului. <\/em>La 23 Iunie 1953 p\u0103r\u0103se\u015fte casa p\u0103rinteasc\u0103 pentru Casa Domnului<\/em> la Schitul Sl\u0103nic-Prahova, ren\u0103scut din numele de Gheorghe \u00een cel de Gavriil. T\u00e2n\u0103rul monah a studiat la Seminarele Teologice de la Neam\u0163, Curtea de Arge\u015f \u015fi Bucure\u015fti, apoi Facultatea de Teologie din capital\u0103, devenind unul dintre ucenicii marelui P\u0103rinte M\u0103rturisitor Nicodim M\u0103ndi\u0163\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00cendemnul tat\u0103lui s\u0103u i-a fost pav\u0103z\u0103 \u00een via\u0163\u0103: \u201e Omul cel muncitor, cel ce spune totdeauna adev\u0103rul \u015fi cel ce este cinstit \u00een toate, r\u0103zbe\u015fte frumos \u00een via\u0163\u0103 \u015fi este pre\u0163uit \u015fi iubit de to\u0163i\u201d<\/em><\/strong>, la care s-a ad\u0103ugat pilduitor \u015fi rug\u0103mintea mamei: \u201e s\u0103 respect\u0103m \u015fi s\u0103 cinstim pe to\u0163i oamenii, s\u0103 ajut\u0103m la nevoie \u015fi s\u0103 s\u0103rut\u0103m m\u00e2na b\u0103tr\u00e2nilor, s\u0103 vorbim cuvincio\u015fi \u015fi s\u0103 nu spunem minciuni, s\u0103 nu \u00eendr\u0103znim vreodat\u0103 s\u0103 ne \u00eensu\u015fim vreun lucru str\u0103in, s\u0103 nu r\u00e2dem de neputin\u0163ele altora, s\u0103 fim milo\u015fi \u015fi ajut\u0103tori celor din nevoi, s\u0103 nu fim risipitori, s\u0103 fim muncitori, s\u0103 pre\u0163uim orice lucru ob\u0163inut prin munc\u0103…\u201d. <\/em><\/strong>(Arhim. Gavriil Stoica, De o mie de ori dac\u0103\u00a0 m\u0103 n\u0103\u015fteam, tot c\u0103lug\u0103r eram.<\/em> Ed. Lumea Credin\u0163ei, Bucure\u015fti, 2009, p. 134-135)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Ajung\u00e2nd slujitor al lui Dumnezeu, la Curtea de Arge\u015f, P\u0103rintele Gavriil s-a pus \u015fi \u00een slujba Neamului, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 \u00eendrume poporul, gratuit cu c\u0103r\u0163i religioase, numai c\u0103 securitatea care v\u00e2na astfel de \u00eendeletniciri moral-cre\u015ftine l-a arestat pe 25 August 1964, dup\u0103 marele decret de eliberare a tuturor de\u0163inu\u0163ilor politici. Mai \u00eent\u00e2i i-a propus colaborarea ca informator <\/em>\u015fi \u00eendulcirea pedepsei: \u201e Nu, domnule, nu pot s\u0103 colaborez, Iud\u0103 din mine nu pute\u0163i s\u0103 face\u0163i. Nu pot s\u0103 v\u00e2nd pe fra\u0163ii mei. Ori Hristos, ori nimic\u201d.<\/em><\/strong> (ibid., p. 142)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unul din temeiurile arest\u0103rii P\u0103rintelui Gavriil a fost g\u0103sirea de c\u0103tre securitate la domiciliul s\u0103u a c\u0103r\u0163ii dactilografiate: Scara Sf. Ioan Sc\u0103rarul.<\/em><\/strong> Securi\u015ftii ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd tematica \u015fi con\u0163inutul spiritual au apelat la consilierul cultural din Departamentul Cultelor, care a elaborat un referat favorabil<\/em> condamn\u0103rii p\u0103rintelui \u00eentre 1964-1967.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Iat\u0103 icoana P\u0103rintelui Gavriil r\u0103mas\u0103 posterit\u0103\u0163ii: \u201e Drept ca bradul, cu voce tun\u0103toare, intransigent dar omenos \u00een toate deciziile duhovnice\u015fti, cu o vitalitate remarcabil\u0103 pentru v\u00e2rsta pe care oricum nu \u015fi-o tr\u0103deaz\u0103, cu un sim\u0163 al umorului m\u0103surat, a\u015fa \u00eel cunosc \u015fi a\u015fa \u00eel vor purta ve\u015fnic \u00een inim\u0103 pe p\u0103rintele Gavriil Stoica to\u0163i cei care trec pragul M\u0103n\u0103stirii Zamfira\u201d. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Am fost unul dintre cre\u015ftinii care au trecut pragul acestei Sfinte M\u00e2n\u0103stiri c\u0103nd P\u0103rintele \u00eenc\u0103 slujea Hristosului nostru-M\u00e2ntuitor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A primit cununa ve\u015fniciei la 25 August 2008.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Gabriel Constantinescu, scriitor, jurnalist, de\u0163inut politic, lupt\u0103tor anticomunist, editor, publicist <\/strong>s-a n\u0103scut \u00een 5 Noiembrie 1921 la Sibiu \u00een familia scriitorului Paul Constant (1895-1981). Absolv\u0103 Colegiul Na\u0163ional Gheorghe Laz\u0103r<\/em> din Sibiu, iar \u00een 1942 \u015ecoala Militar\u0103 de Ofi\u0163eri de Cavalerie \u201eRegele Ferdinand I\u201d din T\u00e2rgovi\u015fte. Particip\u0103 ca proasp\u0103t sublocotenent \u00een Regimentul de Gard\u0103 C\u0103lare la campania anticomunist\u0103 din R\u0103s\u0103rit. Cade prizonier \u00een m\u00e2inile sovieticilor, nerecunosc\u00e2nd actul de tr\u0103dare militar\u0103 de la 23 August 1944, refuz\u00e2nd \u00eenrolarea \u00een Diviziile ro\u015fii \u201eTudor Vladimirescu\u201d \u015fi \u201eHoria, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan, astfel c\u0103 r\u0103m\u00e2ne oaspetele bol\u015fevicilor p\u00e2n\u0103 \u00een 1948, trec\u00e2nd prin Oranki, M\u0103n\u0103st\u00e2rca, Krasnigorsk, Gorki, Mri\u0163eiska, Mar\u015fansk.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ob\u0163ine la excep\u0163ional licen\u0163a \u00een Filosofie dup\u0103 numai 2 ani, dar \u00een 1950 este arestat de securitate \u015fi condamnat la 10 ani deten\u0163ie pentru uneltire \u00eempotriva ordinii sociale, tip\u0103rirea \u015fi difuzarea de publica\u0163ii interzise \u015fi de\u0163inerea ilegal\u0103 de arme \u015fi muni\u0163ie.<\/em> Dup\u0103 ce cunoa\u015fte rigorile bestiale ale \u00eenchisorilor Sibiu, Jilava, Aiud, Canal-Peninsula, Baia Sprie, Valea Nistrului, Lugoj \u015fi Gherla, prime\u015fte un supliment de 2 ani cu domiciliu obligatoriu \u00een B\u0103r\u0103gan, \u00een comuna Satu Nou-Vii\u015foara unde se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Maria Blaj, la fel de\u0163inut\u0103 politic. \u00centre 1966-1972 parcurge cursurile Facult\u0103\u0163ii de Cibernetic\u0103 din Bucure\u015fti. Dup\u0103 1989 devine membru al Asocia\u0163iei Fo\u015ftilor De\u0163inu\u0163i Politici \u015fi al Uniunii Veteranilor de R\u0103zboi, particip\u00e2nd \u015fi la constiruirea Uniunii Democrat-Cre\u015ftine din Rom\u00e2nia. Gabriel Constantinescu \u015fi-a elaborat Teza de Doctorat \u00een Filosofie \u00eenchinat\u0103 filosofului arab Ibn Haldun (sec. XVI-lea): Filosofia arab\u0103 a istoriei. Ibn Haldun, <\/em>ap\u0103rut\u0103 la Ed. Anastasia, Bucure\u015fti, 1996, la care se adaug\u0103: Marginalii la Talmud<\/em>, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1999, Evreii \u00een Rom\u00e2nia<\/em> (secolele\u00a0 XVI-XX, Ed. Fronde, Alba Iulia-Paris, 2000, G\u00e2lceava anticomunistului cu lumea. Cronica unui deceniu de tranzi\u0163ie (1991-2001), <\/em>Ed. Christiana, Bucure\u015fti, 2002. \u00cen anul 1991 a fondat Revista cultural-cre\u015ftin\u0103 Puncte Cardinale<\/em>, pe care a condus-o timp de 16 ani.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marele M\u0103rturisitor Gabriel Constantinescu poseda una dintre cele mai rafinate biblioteci private din Sibiu sau alte capitale de jude\u0163. Am avut cinstea s\u0103-l cunosc personal, fiindu-i oaspete de c\u00e2teva ori pe c\u00e2nd eram student teolog la Sibiu, onor\u00e2ndu-m\u0103 cu c\u0103r\u0163i alese \u015fi prodigioasa sa Revist\u0103 cre\u015ftin-ortodox\u0103 Puncte Cardinale, <\/em>c\u0103reia i-am f\u0103cut o elogioas\u0103 prezentare printre cunoscu\u0163ii mei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Gabriel Constantinescu, rafinatul intelectual \u015fi omul de cultur\u0103 aleas\u0103, ca oricare cre\u015ftin autentic a pus accentul axiologic \u015fi crucial pe Tradi\u0163ia \u015fi Pedagogia cre\u015ftin\u0103, c\u0103l\u0103uzind tineretul prin harul iubirii de Neam \u015fi de Dumnezeu: \u201e Rolul educa\u0163iei \u00een familie, \u015fcoal\u0103, biseric\u0103 \u015fi \u00een toate celelalte institu\u0163ii care particip\u0103 la procesul de formare a persoanei umane este capital \u00een procesul de transformare al sentimentului na\u0163ional-materie brut\u0103-\u00eentr-o concep\u0163ie na\u0163ionalist\u0103 despre lume \u015fi via\u0163\u0103… Na\u0163ionalismul este deci un sentiment natural, \u00eenn\u0103scut, care exist\u0103 \u00een sufletul oamenilor ca o for\u0163\u0103 latent\u0103. Pentru a deveni \u00eens\u0103 for\u0163\u0103 creatoare, sentimentul na\u0163ional trebuie s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 stadiul difuz de stare afectiv\u0103, devenind fapt de con\u015ftiin\u0163\u0103\u201d.<\/em><\/strong> (Gabriel Constantinescu, G\u00e2lceava Anticomunismului cu lumea… Ed. Christiana, Bucure\u015fti, 2002, p. 302-303)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Slav\u0103 \u015fi sf\u00e2nt\u0103 cinstire Marilor Voievozi ai Cerului \u015fi P\u0103m\u00e2ntului, Mihail \u015fi Gavriil!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aleas\u0103 pre\u0163uire \u015fi cinstire Marilor Rom\u00e2ni M\u0103rturisitori, purt\u0103tori ai Sfintelor nume!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aleas\u0103 urare \u015fi cinstire tuturor purt\u0103torilor cu demnitate al numelor Sfin\u0163ilor Arhangheli Mihail \u015fi Gavriil! <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/a><\/p>\n

+8 Noiembrie 2014, Brusturi-Neam\u0163-Dacorom\u00e2nia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eTot mai puternic str\u0103luce\u015fte chipul lui Mihai Viteazul, tot mai vie \u015fi mai luminoas\u0103 este amintirea faptei lui\u201d. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Constantin [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-19724","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19724","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19724"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19724\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19727,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19724\/revisions\/19727"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19724"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19724"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19724"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}