{"id":19841,"date":"2014-11-22T18:48:21","date_gmt":"2014-11-22T18:48:21","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=19841"},"modified":"2014-11-22T18:48:21","modified_gmt":"2014-11-22T18:48:21","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-mari-jertfitori-si-marturisitori-ai-filocaliei-ortodoxe-romane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/11\/22\/gheorghe-constantin-nistoroiu-mari-jertfitori-si-marturisitori-ai-filocaliei-ortodoxe-romane\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Mari Jertfitori \u0219i M\u0103rturisitori ai Filocaliei Ortodoxe Rom\u00e2ne"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cen Chipul divin d\u0103ruit de Dumnezeu, Omului creat Atot\u0163iitorul a pus \u015fi sc\u00e2nteia Jertfei. La cei Ale\u015fi<\/em>sc\u00e2nteia aprinde toate virtu\u0163iile prin dragoste, astfel \u00eenc\u00e2t flac\u0103ra moral\u0103 devine Aura dumnezeiasc\u0103 a Martirului \u015fi a Sf\u00e2ntului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul cre\u015ftin devine un mijlocitor al comuniuni sobornice\u015fti, un fiu haric al Cerului Sfintei Treimi, un creator \u00een natura Crea\u0163iei, o permanent\u0103 aspira\u0163ie de \u00eennoire \u015fi \u00eendumnezeire. A\u015fadar, Omul creat divin \u00een comuniune cu lumina Duhului Sf\u00e2nt devine la r\u00e2ndul s\u0103u creator de sens, de armonie, de sublim, de bucurie, de splendoare, de d\u0103ruire, de jertf\u0103, de r\u0103scump\u0103rare, toate acestea plinindu-le \u015fi sfin\u0163indu-le \u00een Jertfa R\u0103scump\u0103r\u0103rii M\u00e2ntuitorului Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin Sfintele Taine consfin\u0163ite \u00een noi, prin har, credin\u0163\u0103 \u015fi fapte bune urc\u0103m \u00een s\u00e2nul Duhului Sf\u00e2nt, r\u0103stignindu-ne lumii pentru a ne rena\u015fte \u00een Iisus Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103rintele CONSTANTIN GALERIU (Costachi Galeri) <\/strong>s-a n\u0103scut \u00een comuna R\u0103c\u0103t\u0103u, satul R\u0103ze\u015fi, jude\u0163ul Bac\u0103u, \u00een pragul Zorilor Unirii celei Mari, la 21 Noiembrie 1918, din evlavio\u015fii s\u0103i p\u0103rin\u0163i Elisabeta \u015fi Neculai. Dup\u0103 copil\u0103ria \u00eenc\u0103rcat\u0103 de tradi\u0163ii, urmeaz\u0103 8 ani cursurile Seminarului \u201eSf. Gheorghe\u201d din Roman, apoi \u00eenc\u0103 4 ani pe cele ale Facult\u0103\u0163ii de Teologie din Bucure\u015fti (1930-1942), sus\u021bin\u00e2nd sub \u00eendrumarea marelui teolog-poet\u00a0 Nichifor Crainic, Teza de licen\u0163\u0103 cu titlul \u00cendumnezeirea omului. <\/em>Prime\u015fte hirotonia la Biserica \u201eZl\u0103tari\u201d, iar ulterior ajunge preot \u00een satul Podul V\u0103leni<\/em>, comuna Poenarii Burchii <\/em>din Prahova (1943-1947).\u00centre 1947-1973 sluje\u015fte la Biserica \u201eSf. Vasile\u201d-Ploie\u015fti, \u00eencheindu-\u015fi misiunea, voca\u0163ia \u015fi apostolatul cu un ciclu de 3 decenii la renumita Biseric\u0103 din capital\u0103, \u201eSf. Silvestri\u201d (1973-2003)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 H\u0103r\u0103zit de Bunul Dumnezeu cu har peste har, cu bun\u0103tate de sf\u00e2nt, cu dreapt\u0103 credin\u0163\u0103 muceniceasc\u0103 \u015fi cu dragoste de martir, P\u0103rintele profesor Constantin Galeriu<\/strong> a urcat toate treptele ierarhico-didactico-pedagogico-spirituale: preot-spiritual, profund-pedagog, lector-universitar, profesor-titular, profesor-consultant \u015fi conduc\u0103tor de doctorat, vicar al Arhiepiscopiei Bucure\u015ftilor, m\u0103rturisitor.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Gra\u0163ie meritelor sale deosebite \u015fi a d\u0103ruirii ie\u015fite din comun pe l\u00e2ng\u0103\u00a0 multele distinc\u0163ii biserice\u015fti, P\u0103rintele Galeriu a mai primit:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -\u00een 1942 \u00a0Premiul Senatului Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>-\u00een 1990 i s-a acordat premiul revistei Flac\u0103ra;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>-\u00een 1992 i s-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa <\/em>al Universit\u0103\u0163i<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ecologice din Bucure\u015fti;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -\u00een 1993 prime\u015fte Diploma de Onoare a Societ\u0103\u0163ii Academice \u201eTitu <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Maiorescu\u201d, <\/em>apoi <\/em>\u00eenalte recuno\u015ftin\u0163e spirituale:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –pre\u015fedintele de Onoare al Ligii Culturale a Rom\u00e2nilor <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 de Pretutindeni;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -membru \u00een Comisia Na\u0163ional\u0103 UNESCO;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -membru \u00een Consiliul Na\u0163ional UNICEF;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -pre\u015fedinte al Editurii \u201eHARISMA\u201d;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -membru fondator \u015fi Pre\u015fedinte de onoare al Asocia\u0163iei Filantropice<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Medicale \u201eCHRISTIANA\u201d;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -pre\u015fedinte al Funda\u0163iei \u201eELENA DOAMNA\u201d;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -pre\u015fedinte al a\u015fez\u0103m\u00e2ntului \u201eSF. STELIAN\u201d;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -membru fondator \u015fi pre\u015fedinte de onoare al Asocia\u0163iei \u201eDELPHI\u201d;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -membru de onoare al Funda\u0163iei \u201eMEMORIA\u201d;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -pre\u015fedinte-executiv al FR\u0102\u0162IEI ORTODOXE ROM\u00c2NE;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -membru fondator al Funda\u0163iei ECUMENICE SF. AP. ANDREI, \u015f.a.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>P\u0103rintele Profesor Constantin Galeriu pe l\u00e2ng\u0103 mul\u0163imea de articole \u015fi studii publicate \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, a scris \u015fi publicat urm\u0103toarele volumele de referin\u0163\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –Jertf\u0103 \u015fi r\u0103scump\u0103rare<\/em>, (1973, Tez\u0103 de Doctorat);<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –Medita\u0163ii<\/em> la Tat\u0103l Nostru <\/em>\u015fi la Fericiri, 1990;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -T\u00eelcuiri la mari praznice de peste an: 22 de modele omiletice, 2001;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -\u00centre Genez\u0103 \u015fi Apocalips\u0103. Convorbiri realizate de Dorin Popa, 2002;<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Cartea celor nou\u0103 Fericiri, 2004.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103rintele Profesor Constantin Galeriu a fost arestat prima dat\u0103 \u00eentre 7 August-7 Octombrie 1950, urm\u00e2nd a doua arestare \u00eentre August 1952-Octombrie 1953.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bunul Dumnezeu m-a binecuv\u00e2ntat s\u0103-l cunosc pe marele Duhovnic al Ortodoxiei, mai \u00eent\u00e2i ca Dasc\u0103l, fiindu-i student la Facultatea de Teologie din Bucure\u015fti \u015fi ulterior colaborator al misiunii spirituale, la r\u00e2ndul meu, ca profesor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca student am fost \u00eentre cei aprecia\u0163i de P\u0103rintele Galeriu \u00eendeosebi pentru atitudinea \u015fi zelul meu cre\u015ftin ortodox privind valorile fundamental-divine ale Neamului protodac \u015fi ale Bisericii lui Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eram spre finalul anului IV la Teologie, c\u00e2nd P\u0103rintele Profesor Constantin Galeriu \u00eendeplinind \u015fi func\u0163ia de Vicar al Arhiepiscopiei Bucure\u015ftilor mi-a propus recomandarea sa spre o parohie din B\u0103r\u0103gan. Trebuia doar s\u0103 m\u0103 decid \u015fi s\u0103 m\u0103 gr\u0103besc. Nu m-am decis, dar m-am gr\u0103bit cu r\u0103spunsul: P\u0103rinte drag, nu-mi place zona arid\u0103 \u015fi zdren\u0163uit\u0103 de v\u00e2nturi a B\u0103r\u0103ganului. Dac\u0103 era muntele m\u0103 hot\u0103ram pe loc!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marele Duhovnic a \u00een\u0163eles imediat, accept\u00e2ndu-mi motiva\u0163ia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am debutat \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt ca profesor teolog la \u015ecoala Normal\u0103<\/em> din Bucure\u015fti. \u00cen\u00a0 cadrul manifest\u0103rii Zilei Colegiului, Directoarea a propus c\u00e2torva profesori mai remarca\u0163i s\u0103-\u015fi invite un profesor colaborator din afara Colegiului. \u00cenc\u00e2ntat de propunere l-am ales pe cel mai semnificativ Profesor \u015fi poate cea mai aleas\u0103 personalitate spiritual\u0103 a Capitalei \u015fi a \u0162\u0103rii: P\u0103rintele Galeriu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre al\u0163i invita\u0163i de onoare s-au aflat: poetul \u015etefan Augustin Doina\u015f, criticul literar Nicolae Manolescu, Inspectorul General din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt Vasile Molan, un reprezentant al Ministerului Educa\u0163iei, e.t.c.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aula Colegiului era arhiplin\u0103, frem\u0103t\u00e2nd de s\u0103rb\u0103toare. Conducerea \u015fcolii la cererea expres\u0103 a invita\u0163ilor a f\u0103cut impruden\u0163a de a-i acorda primul cuv\u00e2nt P\u0103rintelui Galeriu. \u00centr-o lini\u015fte de simfonie, Marele Duhovnic a vorbit 3 ceasuri electriz\u00e2nd \u015fi fascin\u00e2nd \u00eentregul auditoriu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ceilal\u0163i invita\u0163i s-au rezumat doar la cele c\u00e2teva minute care au mai r\u0103mas, dup\u0103 care Cadrele Didactice ne-am retras la o Cin\u0103 festiv\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen toiul agapei, i-am provocat pe invita\u0163ii de onoare s\u0103 r\u0103spund\u0103 la urm\u0103toarea \u00eentrebare:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –Dac\u0103 a\u0163i fi for\u0163a\u0163i de \u00eemprejur\u0103ri ultimative s\u0103 p\u0103r\u0103si\u0163i \u0163ara pentru totdeauna, ce c\u0103r\u0163i a\u0163i considera necesare s\u0103 v\u0103 \u00eenso\u0163easc\u0103 \u00een necunoscut?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Primul a r\u0103spuns Nicolae Manolescu, care arz\u00e2nd \u00een cenu\u015fa sa critic\u0103 a exclamat: I. L. Caragiale \u015fi orice critic\u0103…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A urmat, \u015etefan Augustin Doina\u015f: Eminescu, Co\u015fbuc. Alecsandri…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Inspectorul Vasile Molan a r\u0103spuns: Biblia \u015fi Istoria Literaturii Rom\u00e2ne a lui George C\u0103linescu. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Invitatul din Ministerul Educa\u0163iei a spus doar c\u0103: se mai g\u00e2nde\u015fte…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103rintele Constantin Galeriu a fost total \u015fi categoric: Biblia, Scrierile Sf. P\u0103rin\u0163i: Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz, Ioan Gur\u0103 de Aur, Clement Alexandrinul, Maxim M\u0103rturisitorul, Grigore Palama, Ioan Damaschin, Simion Noul Teolog, Serafim de Sarov, Dumitru St\u0103niloae, Vladimir Lossky, N. A. Berdeaev, Jacques Maritain, Dosoftei, V. P\u00e2rvan, N. Paulescu, Eminescu, Co\u015fbuc, Alecsandri, Goga, L. Blaga, \u015f.a.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cencheind seria r\u0103spunsurilor, am gr\u0103it la r\u00e2ndul meu: Toate c\u0103r\u0163ile men\u0163ionate de P\u0103rintele Profesor Constantin Galeriu, la care mai adaug expres: Noul Testament <\/em>cu <\/em>accent pe Evanghelie<\/em> \u015fi Epistolele Sf. Ap. Pavel<\/em>, \u00a0Ciclul FILOCALIA, Origen, Sf. Ioan Casian, Mihail Pselos, Andrei \u015eaguna, Cuviosul Paisie Aghioritul, Serafim Rosse, Cuv. Sofronie, Sf. Ignatie Briancianinov, Florenski, Sf. Ioan de Kron\u015ftadt, Arsenie Boca, P\u0103rintele Galeriu, Pr. Vasile \u0162epordei, patriarhul Justinian Marina; filosofii: Socrate, Seneca, Plotin, Boe\u0163ius, Eminescu, Petre \u0162u\u0163ea, Nae Ionescu, Ernest Bernea, Vasile B\u0103ncil\u0103, Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu; istoricii: Herodot, Strabon, Socrates, Sozomen, Udri\u015fte N\u0103sturel, Stolnicul Cantacuzino, Ana Comnena, Dimitrie Cantemir, Nicolae Densu\u015fianu, Ha\u015fdeu, Xenopol, Ion Nistor, P.P.Panaitescu, \u015etefan Pascu, Silviu Dragomir, Constantin Gane, Gheorghe Br\u0103tianu; scriitori-oameni de cultur\u0103: Melchisedec \u015etef\u0103nescu, Varlaam, Olahus, Gh. Laz\u0103r, Dostoevski, Dan Botta, Marin Sorescu, \u00a0poe\u0163ii: Homer, Petrarca, Sf. Ioan al Crucii, Shakespeare, Pu\u015fkin, Hugo, Al. Mateevici, Vasile Voiculescu, Ioan Alexandru, Ion Pillat, Radu Gyr, Nicolae Labi\u015f, Iulia Ha\u015fdeu, Andrei Ciurunga, Aron Cotru\u015f, Nichifor Crainic, Sandu Tudor, \u015f.a. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>La mirarea tuturor P\u0103rintele Galeriu a afirmat: Vede\u0163i, Giorgic\u0103 este discipolul meu deosebit. De pe acum promite mult \u015fi multe preocup\u0103ri de folos va aduce Neamului nostru Dacorom\u00e2n!<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00a0\u015ei a\u015fa a fost: am colaborat fidel \u015fi entuziast \u00een cadrul Asocia\u0163iei Studen\u0163ilor Cre\u015ftini Ortodoc\u015fi Rom\u00e2ni, (A.S.C.O.R), al Fr\u0103\u0163iei Ortodoxe Rom\u00e2ne ca membru fondator, al Funda\u0163iei Ec. Sf. Apostol Andrei \u00eenfiin\u0163at\u0103 de mine, \u00een atmosfera diferitelor conferin\u0163e \u015fi dezbateri cultural-religioase din Bucure\u015fti, \u00een formarea mi\u015fc\u0103rii pro-revolu\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 din Decembrie \u201989, \u00een zelul rena\u015fterii spirituale a poporului rom\u00e2n, etc. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ast\u0103zi, acum la acea list\u0103 de personalit\u0103\u0163i religioase, spirituale \u015fi oameni de cultur\u0103 dacorom\u00e2ni pot s\u0103 mai adaug c\u00e2teva sute bune<\/em> \u015fi \u00een mod expres: Elita M\u0103rturisitorilor Cre\u015ftini-Ortodoc\u015fi<\/em>, al\u0103turi de Corifeii Ortodoxiei Universale<\/em>.<\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00a0\u00a0 Marii Preo\u0163i, Dasc\u0103li, Poe\u0163i, Filosofi, Cuvio\u015fi, Oameni de Cultur\u0103, Istorici, Arti\u015fti, \u00eentr-un cuv\u00e2nt to\u0163i Marii Rom\u00e2ni Cre\u015ftini, Ctitori de Adev\u0103r, Frumos \u015fi Bine ai tezaurului Tradi\u0163iei sfinte a Neamului, r\u0103m\u00e2n nemuritori prin misiunea, voca\u0163ia \u015fi m\u0103rturisirea lucr\u0103rilor lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Preo\u0163ii r\u0103m\u00e2n deodat\u0103 cu Bisericile lor, Duhovnicii tr\u0103iesc permanent \u00een Discipolii lor, Dasc\u0103lii str\u0103lucesc \u00een Ucenicii lor, Poe\u0163ii se cuminec\u0103 \u00een Frumuse\u0163ea Neamului, Sfin\u0163ii se aprind \u00een Icoana Dumnezeirii, M\u0103rturisitorii s\u0103l\u0103\u015fluiesc \u00een Jertfa Martirilor, Cuvio\u015fii se \u00eentrupeaz\u0103 din Slava Str\u0103bunilor \u015fi mireasma \u00cengerilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen lumea cre\u015ftin-ortodox\u0103, \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Hristos, vremurile stau sub Oameni<\/span>, sub spiritualitatea lor, care iese din timp, din spa\u0163iu \u015fi puncteaz\u0103 transcenden\u0163a<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ace\u015fti Oameni sunt Rom\u00e2ni sau Dacorom\u00e2ni absolu\u0163i!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un Rom\u00e2n absolut a fost \/ este \u015fi P\u0103rintele Constantin Galeriu, care odr\u0103slind din Logosul divin s-a f\u0103cut Cuv\u00e2nt crucificat, pref\u0103c\u00e2nd Biserica \u201eSf\u00e2ntul Silvestru\u201d<\/em>din Bucure\u015fti \u00een Amvonul Marii Cet\u0103\u0163i-<\/em>Jertf\u0103 pilduitoare \u015fi r\u0103scump\u0103r\u0103toare \u00eentru \u00cenvierea celor mul\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cuv\u00e2ntul s\u0103u de folos, de lumin\u0103, de \u00eennoire, rostit din amvon, de la catedr\u0103, dintr-un amfiteatru anume sau dintr-o aul\u0103 oarecare, str\u0103lucea,\u00a0 binecuv\u00e2nta, electriza, fascina, armoniza, \u00eencununa, \u00eenc\u00e2nta, rodea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 L-am ascultat de multe ori \u015fi de fiecare dat\u0103 \u00een toate momentele, evenimentele, s\u0103rb\u0103torile cre\u015ftin-na\u0163ionale aducea ceva nou. O mireasm\u0103 de duh plutea deasupra tuturor. Am ascultat sute de preo\u0163i \u00een predicile lor: 98 % nu ad\u0103ugau un cuv\u00e2nt la predic\u0103, nu puneau o virgul\u0103, se mul\u0163umeau cu pericopa evanghelic\u0103 rostit\u0103 de 2000 de ani \u015fi at\u00e2t… Ba, mai cereau c\u00e2te un ajutor pentru acoperi\u015f, pentru pictur\u0103, pentru ve\u015fminte, pentru praznicar, rareori pentru s\u0103rmani…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 1 % din preo\u0163i mai ad\u0103ugau la cuv\u00e2nt c\u00e2te o spoial\u0103 pe ici pe colo, ceva nesemnificativ slab \u015fi cu bule…, ca sifonul \u00eembuteliat prost.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Restul de 1 % erau Marii Predicatori: Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, Teofil P\u00e2r\u00e2ianu, Ilie Moldovan, Ilie Cleopa, Daniil Tudor, Constantin Galeriu, Ioan Iovan, Nil Doroban\u0163u, Milan \u015eesan ori Mitropoli\u0163ii: Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Bartolomeu Anania, Serafim Joant\u0103, Teofan Savu, Patriarhul \u00cen\u0163elepciunii Petre \u0162u\u0163ea, etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca to\u0163i Rom\u00e2nii absolu\u0163i P\u0103rintele Galeriu l-a iubit enorm pe Luceaf\u0103rul Ortodoxiei rom\u00e2ne\u015fti, Mihail Eminescu-Voevodul Limbii Rom\u00e2ne. Iat\u0103 ce ne m\u0103rturise\u015fte Marele P\u0103rinte Galeriu: \u201eMihai Eminescu a apar\u0163inut vremii \u00een care s-a n\u0103scut, format \u015fi afirmat ca geniu al spiritualit\u0103\u0163ii neamului. Ca geniu deosebit de sensibil \u015fi receptiv la prodigioasa emisie de idei din vremea sa-filosofice, artistice, \u015ftiin\u0163ifice-a receptat ne\u00eendoielnic o anume influen\u0163\u0103 a lor, dar nu s-a l\u0103sat, \u015fi nici nu o putea face, impregnat de acestea \u00een profunzimea lui, \u00een identitatea care i-a r\u0103mas nealterat\u0103. Cu puterea geniului s\u0103u a asimilat ideile \u015fi valorile epocii, ca \u015fi cele ale trecutului, a surprins esen\u0163a, partea de adev\u0103r din fiecare \u015fi le-a tezaurizat \u00een vistieria inimii \u015fi cugetului s\u0103u\u201d.<\/em><\/strong> (Studii Teologice…, Seria a II-a, an. XLIII, nr.1 Ian.-Feb., 1991, Pr. Galeriu, Chipul M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos \u00een g\u00e2ndirea lui Mihai Eminescu, p. 45)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Autoritatea duhovniceasc\u0103 a P\u0103rintelui Constantin Galeriu a str\u0103lucit pe zenitul secolului al XX-lea cople\u015findu-l de emo\u0163ie spiritual\u0103, \u00eensu\u015findu-\u015fi cel mai sublim act creator: jertfa ca d\u0103ruire tuturor \u015fi de \u00eemplinire \u00eentru Hristos \u015fi \u00eentru sine, ca Apostol<\/em> al Cre\u015ftinismului social<\/em> pe care l-a promovat cu os\u00e2rdie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Jertfa<\/strong> a fost sinonimul con\u015ftiin\u0163ei sale morale. A suferit prigoan\u0103, persecu\u0163ie, temni\u0163\u0103, purt\u00e2ndu-\u015fi crucea \u015fi ren\u0103sc\u00e2nd str\u0103lucitor de fiecare dat\u0103 ca Marele Trac \u015fi Apostol Pavel, predic\u00e2nd \u00een marile Cet\u0103\u0163i ale Neamului. Pe to\u0163i \u00eei asculta cu mare aten\u0163ie \u015fi cu mult\u0103 r\u0103bdare \u00eei aducea pe mul\u0163i la isihia \u015fi dragostea lui Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 \u00een Vechiul Testament Frica era \u00eenceputul \u00cen\u0163elepciunii, <\/em>\u00een Testamentul Iubirii lui Hristos, dragostea \u015fi isihia (lini\u015ftea) aduc \u00cen\u0163elepciunea ve\u015fnic\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dragostea ortodox\u0103 \u00eenseamn\u0103 a-l iubi pe cel\u0103lalt \u00eentru Hristos, \u00eentru lini\u015ftea dumnezeiasc\u0103 ce te rena\u015fte, ren\u0103sc\u00e2ndu-l.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Isihia<\/strong> vine de la cuv\u00e2ntul protodac: sihastru <\/em><\/strong>= cel ce tr\u0103ie\u015fte \u00een pacea Domnului, \u00een lumina clar\u0103 a Adev\u0103rului, \u00een dorin\u0163a \u015fi dorul dup\u0103 Dumnezeu.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iat\u0103 ce sublinia marele P\u0103rinte Galeriu \u00eentr-o rostire duhovniceasc\u0103: \u201eSincer, pot m\u0103rturisi c\u0103 \u00een Evanghelie, \u00een Hristos, \u00een comuniunea cu El simt c\u0103 m\u0103 aflu \u00een adev\u0103r, \u00een lumina adev\u0103rului \u015fi nici o filosofie din lume nu m\u0103 poate sminti, nimic din lume; n-am nici un argument \u00eempotriva adev\u0103rului de la Dumnezeu, toate argumentele sunt pentru Dumnezeu \u015fi dimpotriv\u0103 toate celelalte sunt \u201eargin\u0163ii\u201d<\/em><\/strong> c\u0103derii, ai pr\u0103bu\u015firii omului din adev\u0103r (cum a c\u0103zut satana ca un fulger din cer). \u015ei atunci po\u0163i da aceast\u0103 m\u0103rturie c\u0103 \u00een Iisus Hristos te afli \u00een Adev\u0103r. C\u0103uta\u0163i acest timp pentru isihasm, ve\u0163i dob\u00e2ndi negr\u0103ita bucurie a isihiei care vine din adev\u0103r, pentru c\u0103 nelini\u015ftea vine din lupta ta l\u0103untric\u0103 pentru adev\u0103r\u201d.<\/em><\/strong> (Pagini de Pateric Rom\u00e2nesc. Ed. Anastasis, 2009, p. 38)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103rintele Galeriu ca un mare vizionar \u015fi ziditor al Cet\u0103\u0163ii \u015fi Bisericii Dumnezeului-Om Hristos a promovat cu mare zel \u00een cadrul Apostolatului Social, ecumenicitatea cultural\u0103 \u015fi spiritual\u0103 a omenirii:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAr trebui to\u0163i, \u015fi iudeul \u015fi musulmanul, \u015fi \u015fintoistul \u015fi confucianistul, \u015fi hinduistul \u015fi budistul \u015fi oricare din lumea aceasta, s\u0103 recunoasc\u0103 cum c\u0103 printre oameni nu g\u0103sim des\u0103v\u00e2r\u015firea. Des\u0103v\u00e2r\u015firea este \u00een Dumnezeu \u015fi la Dumnezeu ajungem prin Dumnazeu-Omul, Hristos. \u015ei El Singurul e Cel Care ne-a \u00eenv\u0103\u0163at Iubirea. A iubi \u00eenseamn\u0103 a tr\u0103i via\u0163a celuilalt. El singur a cobor\u00e2t din cer, a p\u0103r\u0103sit cerul ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 via\u0163a acestei omeniri. El n-a jertfit pe nimeni pentru El, ci numai pe El s-a jertfit pentru toat\u0103 lumea. Deci aceasta este calea \u00een\u0163elegerii \u00eentre oameni\u201d.<\/em> <\/strong>(ibid. p. 39)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Desigur \u00een viziunea sa ampl\u0103, ca: to\u0163i s\u0103 fie una, <\/em>adic\u0103: pace, iubire, crez, adev\u0103r, isihie, n\u0103dejde, jertf\u0103, m\u00e2ntuire, marele Predicator n-a ocolit nici sfera politic\u0103: \u201e Harisma \u00eent\u00e2i<\/span> a conducerii implic\u0103 negre\u015fit modelul<\/span>. Fiul Omului nu a venit s\u0103 I se slujeasc\u0103, ci El s\u0103 slujeasc\u0103, s\u0103-\u015fi dea via\u0163a Lui pre\u0163 de r\u0103scump\u0103rare pentru cei mul\u0163i. Al doilea-ca<\/span> tu s\u0103 sluje\u015fti pentru mul\u0163i<\/span>. S\u0103 ai con\u015ftiin\u0163a<\/span> \u015fi modelul<\/span>. Dar cum sluje\u015fti pentru cei mul\u0163i? Al treilea punct al omului politic: a sluji pentru cei mul\u0163i \u00eenseamn\u0103 a-i cunoa\u015fte pe cei mul\u0163i<\/span>, a \u015fti categoriile sociale<\/span>, a cunoa\u015fte situa\u0163ia lor economic\u0103<\/span>, s\u0103 pleci de la aceste obiective de realizare. Totodat\u0103, ce e \u015fi mai profund, sunt trei factori care zidesc o societate, cel spiritual<\/span>, de schimbare a mentalit\u0103\u0163ii<\/span>, adic\u0103 o con\u015ftiin\u0163\u0103 clar\u0103, cel moral<\/span>, comportament \u00een raport cu crezul pe care \u00eel ai; o moral\u0103 nef\u0103cut\u0103 de un crez precis nu-i moral\u0103. Deci morala e \u00een leg\u0103tur\u0103 cu crezul. Iar al treilea, cel economic-social<\/span>. Deci ace\u015fti trei factori trebuie s\u0103-i aib\u0103 \u00een vedere omul politic. Un conduc\u0103tor politic dac\u0103 nu se identific\u0103 cu crezul oamenilor pe care \u00eei conduce, cum s\u0103-i reprezinte\u201d?<\/em><\/strong> (ibid. p. 43)<\/p>\n

\u00a0 Prinosul \u00een\u0163elepciunii sale l-a f\u0103cut pe P\u0103rintele Profesor Constantin\u00a0 Galeriu s\u0103 abordeze toate problemele omului, ale societ\u0103\u0163ii, printre altele \u015fi rolul presei. \u00centrebat fiind de un reporter oarecare, P\u0103rintele \u00eei r\u0103spunde cu profund\u0103 autoritate:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Are \u015fi ziaristul o harism\u0103?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAre harisma \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firii cuv\u00e2ntului, dar cuv\u00e2ntul Adev\u0103rului.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>-Care este rolul presei?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Rolul presei? Unii au spus c\u0103 dac\u0103 ar fi fost presa \u015fi mass-media pe timpul Sf\u00e2ntului Apostol Pavel, precis c\u0103 el ar fi fost \u015fi ziarist. El, care a mers 40 000 km pe jos. Dup\u0103 M\u00e2ntuitorul \u015fi Maica Domnului, pentru noi, e cel mai mare om din istorie…<\/span> <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>-Ave\u0163i un mesaj de adresat publici\u015ftilor?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un mesaj ca, \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 slujeasc\u0103 adev\u0103rului, adev\u0103rului care s\u0103-l zideasc\u0103 pe om. Eu socotesc c\u0103 adev\u0103rul, iubirea, credin\u0163a, libertatea, creativitatea sunt \u00eensu\u015firi fundamentale care-l definesc pe om: acestea sunt chipul lui Dumnezeu \u00een om, sunt firea omului, sunt s\u0103n\u0103tatea omului \u015fi c\u00e2nd cazi din ele, te-ai \u00eemboln\u0103vit. Ori mesajul este ca ziaristul s\u0103 slujeasc\u0103 aceste valori, s\u0103 zideasc\u0103 adev\u0103rul, iubirea, credin\u0163a, libertatea, care \u00eenseamn\u0103 eliberare de tot r\u0103ul\u201d.<\/em><\/strong> (ibid. p. 44)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Neocolind nici pe cea mai sublim\u0103 dimensiune-tain\u0103 a condi\u0163iei cre\u015ftinului ortodox \u00een drumul s\u0103u spre urcu\u015ful m\u00e2ntuirii, Crucea, pe care P\u0103rintele Dasc\u0103l Constantin Galeriu a purtat-o hristic:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eM\u00e2ntuirea \u00eenseamn\u0103: iubirea Tat\u0103lui Care r\u0103stigne\u015fte; iubirea Fiului r\u0103stignit\u0103; iubirea Duhului Sf\u00e2nt Care triumf\u0103 \u00een puterea de ne\u00eenvins a Crucii, <\/em>cum t\u00e2lcuie\u015fte un ierarh ortodox. Tat\u0103l este reazemul fundamental al Crucii: P\u0103rinte, \u00een m\u00e2inile Tale \u00eencredin\u0163ez Duhul Meu.<\/em> Fiul este Jertfa; Duhul, Porumbelul Care r\u0103m\u00e2ne mereu peste Fiul, este pacea Crucii lui Hristos \u015fi puterea \u00cenvierii. Crucea descoper\u0103 astfel iubirea Treimii \u00een manifestarea ei concret\u0103, \u00een plin\u0103tatea \u015fi \u00een \u00eent\u00e2lnirea\u00a0 ei decisiv\u0103 cu p\u0103catul\u201d.<\/strong><\/p>\n

(Glasul Bisericii-Revista Oficial\u0103 a Sfintei Mitropolii a Munteniei \u015fi Dobrogei, An. L, nr.3-4, Iulie-Decembrie, 1992, Bucure\u015fti, p. 59)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Evoc\u00e2ndu-l pe marele Pandur, pe primul Domn al Drept\u0103\u0163ii Sociale al epocii moderne, care s-a jertfit pentru Dumnezeu \u015fi Neam, pe Tudor Vladimirescu \u015fi Revolu\u0163ia de la 1821, condus\u0103 de el, P\u0103rintele Galeriu consemneaz\u0103 c\u0103: \u201e… aceast\u0103 mi\u015fcare revolu\u0163ionar\u0103 purcede din str\u0103fundurile setei de echitate \u015fi dreptate social\u0103 a unui neam bun, r\u0103bd\u0103tor \u015fi bl\u00e2nd, dar nu mai pu\u0163in con\u015ftient de voca\u0163ia \u015fi demnitatea sa uman\u0103; con\u015ftient de dreptul fiec\u0103rei persoane \u015fi al fiec\u0103rui popor de a-i fi respectate \u015fi \u00eemplinite \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 cu ceilal\u0163i semeni, in\u015fi sau na\u0163iuni, aspira\u0163iile \u015fi interesele legitime fundamentale. Iar c\u00e2nd aceste drepturi sunt \u00eenc\u0103lcate brutal, sistematic \u015fi timp \u00eendelungat, \u015fi alt\u0103 cale de ob\u0163inere a lor nu mai exist\u0103, se impune revolta cu toate suferin\u0163ele \u015fi jertfele implicate \u00een ea, ca expresie a drept\u0103\u0163ii divine \u00eense\u015fi<\/span>. \u2013 La acest ceas al istoriei, Tudor Vladimirescu a \u00eentrupat, a dat glas, a luptat \u00eenfrunt\u00e2nd toate ororile luptei \u015fi s-a jertfit, tocmai pentru <> celor n\u0103p\u0103stui\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 glas. Mai cuprinz\u0103tor \u015fi dintru \u00eenceput spus, mi\u015fcarea de rena\u015ftere de atunci a urm\u0103rit deodat\u0103 un \u0163el social \u015fi unul patriotic-na\u0163ional: eliberarea de sub jugul intern \u015fi extern, reprezentat de <<<\/em>domnii str\u0103ini ai \u0163\u0103rii, care cum scria Tudor guvernatorului Vidinului, <\/em>dimpreun\u0103 cu boierii… unindu-se cu to\u0163ii, ne-au pr\u0103dat \u015fi ne-au despuiat, \u00eenc\u00e2t am ajuns numai cu sufletele>>.<\/strong> (Glasul Bisericii…, Anul XL, nr. 3-5, Martie-Mai 1981, p. 426)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre cuvintele alese \u015fi testamentare l\u0103sate Rom\u00e2nilor de Marele Duhovnic \u015fi Predicator Dac, P\u0103rintele Profesor Constantin Galeriu se num\u0103r\u0103 \u015fi cel referitor la Na\u0163iune \u015fi la Biserica lui Hristos: \u201eLegitimitatea titulaturii de <\/em><> pentru Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 unii poate c\u0103 pur \u015fi simplu n-o \u00een\u0163eleg, fie din sl\u0103biciunea min\u0163ii, fie din pu\u0163in\u0103tatea cuno\u015ftin\u0163elor; al\u0163ii o \u00een\u0163eleg, dar oportunismul este mai puternic \u015fi atunci se conformeaz\u0103 anumitor comandamente ideologice sau stereotipuri din lumea occidental\u0103, a\u015fa cum ieri f\u0103ceau ascultare fa\u0163\u0103 de dogmele ideologice emanate din Uniunea Sovietic\u0103: a\u015fa e omul bietul de el, slab \u015fi ispitit s\u0103 stea <<<\/em> sub vremi>>, cum zicea cronicarul. dar mai sunt \u015fi al\u0163ii-s\u0103rmanii de ei, Dumnezeu s\u0103-i ierte!-care s-au \u00eenvechit \u00een sminteal\u0103 \u015fi li s-a \u00eentinat lor \u015fi cugetul, \u015fi inima; ace\u015ftia cred c\u0103 sunt st\u0103p\u00e2nii adev\u0103rului \u00eempotriva lui Dumnezeu, r\u0103st\u0103lm\u0103cind totul \u015fi smintindu-i \u015fi pe al\u0163ii, cu ra\u0163ionamente \u015fi vorbe me\u015fte\u015fugite…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De unde ar trebui s\u0103 porneasc\u0103 o astfel de discu\u0163ie? Desigur, de la na\u0163ie sau na\u0163iune, de unde deriv\u0103 cuv\u00e2ntul na\u0163ional. Este na\u0163iunea o realitate sau o simpl\u0103 conven\u0163ie? Este na\u0163iunea de la Dumnezeu sau de la oameni? \u015ei atunci, dac\u0103 na\u0163iunea este conven\u0163ie omeneasc\u0103, ea are o valoare relativ\u0103, ca toate lucrurile omene\u015fti; dar dac\u0103 este o realitate r\u00e2nduit\u0103 de Dumnezeu, atunci ea face parte din ordinea crea\u0163iei dumnezeie\u015fti, este bun\u0103 \u00een sine, iar a o nega sau a o dispre\u0163ui e o lucrare cel pu\u0163in nedreapt\u0103…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 tradi\u0163ia \u015fi deci adev\u0103rata identitate spiritual\u0103, cultural\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103, tinerii no\u015ftri ar trebui \u00eendruma\u0163i s\u0103 asculte, dincolo de m\u0103rturiile istorice biserice\u015fti, glasul voievozilor c\u0103rturari, precum Neagoe Basarab sau Dimitrie Cantemir, al voievozilor martiri, precum Mihai Viteazul sau Constantin Br\u00e2ncoveanu, al scriitorilor no\u015ftri clasici, de la Heliade-R\u0103dulescu la Eminescu. Zice bun\u0103oar\u0103, Neagoe Basarab: <\/em><\/strong><>! Ce m\u0103rturie mai frumoas\u0103 a credin\u0163ei \u015fi evlaviei ortodoxe se poate \u00eenchipui? \u015ei ea vine de la un om de stat, de la un voievod!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De aceea, trebuie s\u0103 se \u015ftie \u015fi s\u0103 se spun\u0103 r\u0103spicat:<\/em><\/strong> recunosc\u00e2nd Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne titlul de <<Biseric\u0103 na\u0163ional\u0103>>, <\/em>recunoa\u015ftem \u015fi poporului rom\u00e2n titlul de suprem\u0103 cinstire de a fi ortodox\u201d.<\/span><\/strong> (10 Predici de P\u0103rintele Galeriu la 10 ani de la mutarea sa la cer. Ed. Lumea Credinei, Bucure\u015fti, 2013, p. 163-170)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen urcu\u015ful meu spiritual adus ca recuno\u015ftiin\u0163\u0103 Marelui P\u0103rinte drag, adaug \u015fi m\u0103rturiile a trei Rom\u00e2ni Mari:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea: Eram odat\u0103 cu ni\u015fte tineri, nu mai \u015ftiu despre ce le vorbeam, \u015fi unul sare \u015fi-mi zice, plin de admira\u0163ie:<> Eu, care \u00eenclin s\u0103 m\u0103 cred genial era s\u0103 m\u0103 sup\u0103r. Pe urm\u0103, g\u00e2ndindu-m\u0103 mai bine, m-am sim\u0163it onorat! <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nicolae Steinhardt: Sub ochii no\u015ftri, sfid\u00e2nd aceste vremuri de apostazie, la Biserica Sf. Silvestru din Bucure\u015fti, se petrece ceva esen\u0163ial: e acolo un preot minunat, de un unic har m\u0103rturisitor, Constantin Galeriu, ale c\u0103rui predici nimeni n-ar trebui s\u0103 le ignore. Nu e numai un mare teolog \u015fi un propov\u0103duitor de excep\u0163ie al dumnezeie\u015ftii Scripturi, ci- o spun cu toat\u0103 r\u0103spunderea-un neasemuit rug\u0103tor.<\/em><\/strong><\/p>\n

Dan Ciachir: P\u0103rintele Galeriu a fost, poate, cel mai mare predicator al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. Ortodoxia are oameni de tr\u0103ire duhovniceasc\u0103, dar nu prea are predicatori. P\u0103rintele avea un patos al comuniunii deosebit. Aceasta era tr\u0103s\u0103tura sa cea mai puternic\u0103 \u015fi care \u00eel individualiza.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0Parafraz\u00e2ndu-l pe Ioan Slavici, care l-a numit pe cel mai mare Mitropolit al Transilvaniei (a\u015f putea spune al tuturor Rom\u00e2nilor f\u0103r\u0103 s\u0103 gre\u015fesc), \u015eaguna-Mesia ardelenilor<\/em><\/strong>, pot afirma cu certitudine: P\u0103rintele Galeriu-Mesia bucure\u015ftenilor<\/em><\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0 +<\/strong> Marele Duhovnic, M\u0103rturisitor \u015fi Jertfitor \u00eentru Hristos a urcat la ceruri la 10 August 2003.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sl\u0103vit s\u0103 fie Domnul, \u00eentru \u015fi cu Ale\u015fii S\u0103i!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 ( Fragment din \u00a0Ciclul: Filocalia Suferin\u0163ei \u015fi a Jertfei) <\/strong><\/p>\n

\n

Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Chipul divin d\u0103ruit de Dumnezeu, Omului creat Atot\u0163iitorul a pus \u015fi sc\u00e2nteia Jertfei. La cei Ale\u015fisc\u00e2nteia aprinde toate virtu\u0163iile [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-19841","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19841","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19841"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19841\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19844,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19841\/revisions\/19844"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19841"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19841"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19841"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}