{"id":19918,"date":"2014-11-28T19:17:49","date_gmt":"2014-11-28T19:17:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=19918"},"modified":"2014-11-28T19:22:33","modified_gmt":"2014-11-28T19:22:33","slug":"artur-silvestri-%e2%80%9enoi-suntem-aici-in-tara-stramosilor-si-vorbim-nu-numai-in-felul-lor-ci-si-in-categoriile-lor-constitutive%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/11\/28\/artur-silvestri-%e2%80%9enoi-suntem-aici-in-tara-stramosilor-si-vorbim-nu-numai-in-felul-lor-ci-si-in-categoriile-lor-constitutive%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"Artur Silvestri: \u201eNoi suntem aici \u00een \u0162ara Str\u0103mo\u015filor \u015fi vorbim nu numai \u00een felul lor ci \u015fi \u00een categoriile lor constitutive\u201c"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Artur Silvestri: <\/strong>Instinctiv, ori de c\u00e2te ori m\u0103 aflu \u00eentr-un spa\u0163iu geografic nou, pa\u015fii m\u0103 poart\u0103 spre drumuri pietruite sau asfaltate, dar \u00eentotdeauna pline de colbul unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri deosebite. Atunci simt cum o piatr\u0103, o u\u015f\u0103, o fereastr\u0103 \u00eencadrat\u0103 \u00eentruc\u00e2tva \u201ealtfel\u201c \u00eemi vorbesc despre prezentul \u015fi viitorul acelei lumi care mi se dest\u0103inuie, tainic, prin ceea ce ast\u0103zi, prozaic, denumim, habitat\u201c ori, spus altfel, \u201espa\u0163iu de locuire\u201c. El se leag\u0103 \u00eentotdeauna de \u201enoi\u201c. Fiindc\u0103 poate p\u0103rea ciudat unora, dar eu cred c\u0103 ne na\u015ftem exact \u00een acel loc care ne iube\u015fte, iar trecerea noastr\u0103 prin via\u0163\u0103 \u0163ine de aceast\u0103 chemare \u015foptit\u0103 a \u201epietrei\u201c. Niciodat\u0103 nu am fost eu cea care a ales o cas\u0103 de locuit sau un spa\u0163iu de lucru, ci acel spa\u0163iu m-a atras spre o pasiune sau alta, pe care am numit-o fie profesie, fie so\u0163, fie \u201ecetate\u201c.<\/p>\n

\n

<\/em>Cu dl. Artur Silvestri am avut mai multe convorbiri de-a lungul anilor, poate cele mai multe destinate unui \u201efolos public\u201c din cele purtate cu scriitori, c\u0103rturari sau arti\u015fti. Una dintre cele mai interesante a avut loc la pu\u0163in timp dup\u0103 ce, la sf\u00e2r\u015fitul lunii septembrie, s-au acordat Premiile Patrimoniului Rom\u00e2nesc, cu prilejul unei reuniuni deosebite.<\/em><\/p>\n

\u00centemeietorul acestor premii (o \u201efloare de aur\u201c la butoniera celor mai merituo\u015fi c\u0103rturari rom\u00e2ni) mi-a vorbit despre ele dar mai ales despre \u201esoarta noastr\u0103 \u00een istorie\u201c, preocuparea sa de c\u0103p\u0103t\u00e2i, a\u015fa cum a spus-o adesea.<\/em><\/p>\n

<\/em><\/strong>Carmen Marinescu:<\/strong> <\/em>Domnule Silvestri, vorbi\u0163i \u00eentotdeauna de cultura unui popor ca despre un spa\u0163iu ce se desf\u0103\u015foar\u0103 pe coordonate din cele mai diverse, dar \u00eentotdeauna convergente. Poate p\u0103rea scos din context, dar cu prilejul acord\u0103rii premiilor Asocia\u0163iei pentru Patrimoniu, cred c\u0103 s-a trecut cu vederea un aspect esen\u0163ial al culturii unei na\u0163iuni, aspect pe care de altfel \u00eel \u00eendr\u0103gi\u0163i la fel de mult ca pe celelalte, cel care prive\u015fte \u201espa\u0163iul nostru de locuire\u201c.<\/em><\/em><\/p>\n

Artur Silvestri: <\/strong>\u201eSpa\u0163iul nostru de locuire\u201c, cum \u00eel denumi\u0163i, nu s-a evocat direct \u015fi, deci, nu a constituit \u201etem\u0103\u201c sau \u201eobiectiv\u201c \u00eens\u0103, la drept vorbind, aceast\u0103 realitate este prezent\u0103 pretutindeni, \u00een aceast\u0103 panoram\u0103 de idei fundamentale ce \u00eencerc\u0103m a schi\u0163a. \u00cent\u00e2i de toate, \u00eens\u0103\u015fi no\u0163iunea de \u201epatrimoniu\u201c ar fi de ne\u00een\u0163eles f\u0103r\u0103 a se invoca geografia statornic\u0103 \u015fi felul cum aceasta se or\u00e2nduie\u015fte \u00een reprezent\u0103rile ce sus\u0163in marile colectivit\u0103\u0163i. \u00cen aceast\u0103 materie, noi avem o realitate cosmic\u0103 impresionant\u0103 \u015fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, un fel de \u201epuncte ce iradiaz\u0103\u201c asem\u0103n\u0103toare constela\u0163iilor de pe cer. C\u00e2nd spunem Hobi\u0163a, spunem Br\u00e2ncu\u015fi, c\u00e2nd spunem Ipote\u015fti, spunem Eminescu \u015fi este destul, c\u00e2teodat\u0103, a rosti o denumire geografic\u0103 unde stau \u00eencifrate idei-for\u0163\u0103, strat ireductibil, aproape de goetheanele \u201eMume\u201c. C\u0103ci mai trebuie al\u0103turat un c\u00e2t de m\u0103runt adaos c\u00e2nd spunem \u201eVorone\u0163\u201c sau \u201eCeahl\u0103u\u201d? De fapt, nu \u201ecuv\u00e2ntul\u201c singur impune ci cuprinsul lui at\u00e2t de insondabil prin extensiune \u015fi chiar sentimentul neobi\u015fnuit al \u201ealtei limbi\u201c, ce ne vorbe\u015fte de la sine \u015fi ne comunic\u0103 pe un canal at\u00e2t de enigmatic \u00eenc\u00e2t nici nu mai este nevoie de sens.<\/p>\n

Totul ne apare ca un fel de revela\u0163ie. Aceasta \u00eensemneaz\u0103 ca noi suntem aici \u201e\u00een \u0163ara Str\u0103mo\u015filor\u201c \u015fi vorbim nu numai \u00een felul lor ci \u015fi \u00een categoriile lor constitutive.<\/p>\n

Dar, \u00een fond, acesta este \u201ePatrimoniul\u201c, adic\u0103 locul de unde vin P\u0103rin\u0163ii \u015fi locul unde ei se g\u0103sesc acum. Noi nu ne d\u0103m seama dec\u00e2t arareori c\u0103, indiferent unde ne-am afla, acesta este \u201ecodul nostru inerent\u201c, ce ne define\u015fte \u015fi care, oric\u00e2t ne-am str\u0103dui, nu \u00eel putem \u00eenl\u0103tura c\u0103ci se cuprinde \u00een \u00eens\u0103\u015fi formula noastr\u0103 de compunere rasial\u0103.<\/p>\n

Carmen Marinescu: <\/em><\/strong>Ceea ce spune\u0163i este atr\u0103g\u0103tor dar, poate, prea teoretic. De ce rezon\u0103m, totu\u015fi, diferit, noi, romanii, indiferent de gradul de cultur\u0103 pe care \u00eel avem, la un mediu oarecum artificial, la un anumit stil de a locui?<\/em><\/em><\/p>\n

Artur Silvestri: <\/strong>De obicei, c\u00e2nd vorbim despre \u201erom\u00e2nitate\u201c noi ne \u00eenchipuim un fel unic de a ne manifesta \u015fi chiar o atitudine ce s-ar observa \u00een chip general, nesocotind modurile diverse \u015fi chiar participa\u0163ia individual\u0103. Acestea sunt iluzii sau, mai bine spus, \u201erom\u00e2nit\u0103\u0163i de retort\u0103\u201c \u015fi fiindc\u0103 istoria nu se scrie cu \u201eidealit\u0103\u0163i\u201c \u015fi cu fic\u0163iune antropologica este mai cuminte a vedea nu spe\u0163a pur\u0103 (simpl\u0103 fic\u0163iune) ci \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rile ei, care, totu\u015fi, oric\u00e2t de complexe \u015fi diferite, se \u00eent\u00e2lnesc \u00eentr-un punct ce \u00eensemneaz\u0103 stratul ireductibil. De fapt, aceasta ilustreaz\u0103 marea noastr\u0103 \u00eentindere de geografie \u00eensu\u015fit\u0103.<\/p>\n

Carmen Marinescu: <\/em><\/strong>Geografie \u00eensu\u015fit\u0103?<\/em><\/em><\/p>\n

Artur Silvestri: <\/strong>\u00centocmai. Noi nu avem doar o realitate de \u201enavigator\u201c, precum grecii sau portughezii, \u015fi nici un fel de a vedea lumea de popor ce nu \u015fi-a p\u0103r\u0103sit mun\u0163ii, precum locuitorii din Tibet; nu ne manifest\u0103m previzibil \u00een spa\u0163iul f\u0103r\u0103 noutate precum beduinul \u00een de\u015fert \u015fi nici exclusivamente ocult \u015fi naturist, cum se \u00eent\u00e2lne\u015fte la \u201eomul de p\u0103dure\u201c. Geografia, ce \u015fi-a depus \u00een \u201eomul rom\u00e2n\u201c fenomenala ei diversitate, se traduce printr-o extensiune de reac\u0163ii ce apar\u0163in deopotriv\u0103 dacilor ag\u0103\u0163a\u0163i de mun\u0163i ca \u015fi omului de codru \u015fi omului de lunc\u0103, spre a nu exclude, totu\u015fi, pe \u201eor\u0103\u015feanul\u201c recent, \u00een forma lui de viitur\u0103 heteroclit\u0103.<\/p>\n

Carmen Marinescu: <\/em><\/strong>Vorbi\u0163i despre conflictul clasic dintre \u201e\u0163\u0103ran\u201c \u015fi \u201eor\u0103\u015fean\u201c, \u201e\u0163\u0103ranul\u201c fiind dac?<\/em><\/em><\/p>\n

Artur Silvestri: <\/strong>Nu, nici pe departe. Acesta este un conflict inventat mai \u00eencoace, c\u00e2nd, spre a se putea descrie autohtonul \u00een termeni depreciativi, s-a n\u0103scocit o tradi\u0163ie a \u201e\u0163\u0103r\u0103nismului\u201c reac\u0163ionar, opus\u0103 \u00een chip virulent\u201c or\u0103\u015fenismului\u201c civilizat, socotit a fi, mai mult chiar, un factor de progres. Dar ie\u015find din schema ideologic\u0103, suntem \u00eent\u00e2mpina\u0163i de cu totul alte realit\u0103\u0163i. Noi aveam, la Sarmisegetuza, la Genucla, poate chiar \u015fi la Petrodava, \u00eendat\u0103 dup\u0103 ocupa\u0163ia \u201eDaciei aurifere\u201c de c\u0103tre Romani, o civiliza\u0163ie or\u0103\u015feneasc\u0103 despre care nu se vorbe\u015fte \u00een chip inten\u0163ionat, c\u0103ci astfel s-ar r\u0103sturna nu doar prejudec\u0103\u0163i ci \u015fi \u201eversiuni doctrinare\u201c ce nu \u00ee\u015fi afl\u0103, de fapt, cine \u015ftie ce reazem prin \u00eensumare de dovezi. Dar s\u0103 nu uitam c\u0103, acum mai bine de 5.000 de ani, \u201ecucutenienii\u201c locuiau \u00eentr-un fel de ora\u015fe.<\/p>\n

Carmen Marinescu: <\/em><\/strong>Dumneavoastr\u0103 folosi\u0163i adesea no\u0163iuni \u015fi terminologie personal\u0103; acum a\u0163i spus \u201eocuparea Daciei aurifere\u201c. Ce s\u0103 \u00een\u0163elegem prin asta?<\/em><\/em><\/p>\n

Artur Silvestri: <\/strong>Ceea ce observa\u0163i la o c\u00e2t de sumar\u0103 privire a h\u0103r\u0163ii Daciei de dinainte \u015fi de dup\u0103 Decebal. Noi ar trebui s\u0103 formul\u0103m, \u00een aceast\u0103 materie, concluzii lipsite de prejudec\u0103\u0163i \u015fi de iluzii \u015fi s\u0103 spunem c\u0103 \u201er\u0103zboaiele dacice\u201c, fiind o expansiune tipic\u0103, avuseser\u0103 drept etiologie st\u0103p\u00e2nirea z\u0103c\u0103mintelor aurifere, tot at\u00e2t de atr\u0103g\u0103toare atunci pe c\u00e2t este ast\u0103zi petrolul arab. Odat\u0103 ce \u201eEl Dorado\u201c este atins, invazia militar\u0103 \u00eenceteaz\u0103 \u015fi \u00eei las\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 pe administratori. De obicei, ori\u015fiunde p\u0103trunde, Imperiul aduce nu at\u00e2t \u201eveterani\u201c c\u00e2t func\u0163ionari; face recens\u0103m\u00e2nt, spre a c\u00e2nt\u0103ri \u201eimpunerea la d\u0103ri\u201c, apoi organizeaz\u0103 drumuri pe unde perceptorul va c\u0103l\u0103tori ca s\u0103 \u00eencaseze birul \u015fi zeciuiala, \u00een fine, dac\u0103 se a\u015feaz\u0103 mai bine, introduce \u201egeometria omului \u00een spa\u0163iu\u201c, adic\u0103, \u00een termen modern, \u201esistematizeaz\u0103 teritoriul\u201c, spre a identifica de \u00eendat\u0103 sediul contribuabilului ce se va transforma \u00eentr-un num\u0103r sau \u00een punct de intersec\u0163ie de linii stradale. Acestea sunt desf\u0103\u015fur\u0103ri de istorie de \u201eDacie Roman\u0103\u201c, ce nu ne definesc, nici m\u0103car \u00een imediatul ocupa\u0163iei, dec\u00e2t par\u0163ial. Adeseori, spre a se ar\u0103ta \u201econtinuitatea elementului local\u201c se st\u0103ruie asupra factorului orogenic, zic\u00e2ndu-se c\u0103 \u201edacul izolat \u00een munte\u201c s-ar fi sustras f\u0103r\u0103 efort num\u0103r\u0103torii, \u00eencas\u0103rii de taxe \u015fi, deci, nimicirii. \u00cencheierea este elementar\u0103 c\u0103ci o confirm\u0103 realit\u0103\u0163i ulterioare-\u015fi, deci, schema de evolu\u0163ie specific\u0103-atunci c\u00e2nd g\u0103sim, \u00een Ardealul Evului Mediu, \u201e\u0163\u0103ri\u201c autonome, izolate pe mun\u0163i, ignorate de St\u0103p\u00e2nire \u015fi, la r\u00e2ndul lor, impasibile \u00eenaintea veneticului ce se privea de pe creasta \u00eenz\u0103pezit\u0103 cum evolueaz\u0103 \u00een funduri de v\u0103i, ca ni\u015fte g\u00e2ng\u0103nii minuscule.<\/p>\n

Dar aceast\u0103 idee, ce s-ar \u00eentruchipa \u00een formula \u201esociet\u0103\u0163ilor paralele\u201c (fapt indiscutabil!) nu-i esen\u0163ial\u0103, totu\u015fi, \u00een materia \u201eocupa\u0163iei romane\u201c. Noi am avut, f\u0103r\u0103 de nici o \u00eendoial\u0103, un stat dacic continuu, tr\u0103ind \u00een paralel cu \u201e\u0163ara ocupat\u0103\u201c, ce poate doar \u015fi-a str\u0103mutat capitala, a\u015fez\u00e2nd-o la Petrodava, \u00eens\u0103 \u015fi-a conservat muntele sacru care, fiind Ceahl\u0103ul, a r\u0103mas imaculat. Acum, se va obiecta c\u0103 \u201esursele\u201c nu fac men\u0163iune despre aceasta st\u0103ruin\u0163\u0103 \u00een statalitatea autohton\u0103 \u015fi c\u0103, deci, f\u0103r\u0103 \u201eizvoare\u201c, nu ar fi existat nimic. Dar atunci c\u00e2nd \u201etriumful dacic\u201c s-a pref\u0103cut \u00eentr-o aproape modern\u0103 suprarealitate propagandistic\u0103 ar fi fost cu neputin\u0163\u0103 a se \u00eenregistra documentul \u201eeretic\u201c \u015fi informa\u0163ia \u201erevizionist\u0103\u201c.<\/p>\n

Bine\u00een\u0163eles c\u0103 astfel de examin\u0103ri nu se fac defel \u015fi nici nu sunt de n\u0103d\u0103jduit nici \u00een viitor c\u0103ci acela\u015fi fel de a scrie istoria dup\u0103 directiv\u0103 se practic\u0103 \u015fi azi. De fapt, ca s\u0103 reiau, noi am cunoscut o tradi\u0163ie \u201eor\u0103\u015feneasc\u0103\u201c cu vechime, ce va trebui clarificat\u0103 c\u00e2ndva spre a nu se mai insista \u00een ideea vie\u0163uirii primitive \u015fi \u00een tabloul, devenit clasic, de \u201ebordeieni\u201c lipsi\u0163i de civiliza\u0163ie, adic\u0103 de \u201etroglodi\u0163i\u201c. Noi avem, \u00een \u201e\u0163\u0103rile\u201c noastre a c\u0103ror continuitate \u00een evolu\u0163ia de termen propriu impune prin st\u0103ruin\u0163\u0103, un fel de a locui de un echilibru aproape clasic, fiindc\u0103 \u00een geometria casei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti afl\u0103m ceva din sec\u0163iunea de aur a templului grecesc, care, \u00eentr-un fel, este traducerea \u00een piatr\u0103 \u015fi \u00een marmur\u0103 alb\u0103 a propor\u0163iilor aproape perfecte ale casei din Carpa\u0163i.<\/p>\n

Carmen Marinescu: <\/em><\/strong>A\u0163i mai spus, \u00eens\u0103, despre \u201ediversitate\u201c \u00een raport de \u201espa\u0163iul de locuire\u201c \u015fi acum vorbi\u0163i despre \u201ecasa \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103\u201c, model pentru templul grec. Nu este o contradic\u0163ie?<\/em><\/em><\/p>\n

Artur Silvestri: <\/strong>Nicidecum. Oriunde este geografie cu l\u0103rgime \u015fi forme de relief at\u00e2t de diferite precum sunt la noi, aparen\u0163a de mod de via\u0163\u0103 diferen\u0163iat apare dar nu stinge stratul cel mai profund, \u201elamura\u201c, fondul ireductibil. Noi avem, cu adev\u0103rat, om de munte, de \u015fes \u015fi de lunca, \u201epoienari\u201c ce fondeaz\u0103 a\u015fez\u0103ri omene\u015fti t\u0103ind lumini\u015f \u00een p\u0103duri \u015fi poate chiar atitudine de om de a\u015fezare lacustr\u0103, \u00eens\u0103 mai presus de acestea st\u0103 \u00eentocmirea originar\u0103. \u00cen aceast\u0103 ordine a lumii, \u201eromanul prototipistic\u201c este, f\u0103r\u0103 de nici o \u00eendoial\u0103, Br\u00e2ncu\u015fi.<\/p>\n

Carmen Marinescu: <\/em><\/strong>S\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 exist\u0103 o \u201eciviliza\u0163ie \u201etradi\u0163ional\u0103, foarte pu\u0163in cunoscut\u0103? Istoric, \u00een ani, am des\u0103v\u00e2r\u015fit tehnici \u015fi materiale de construc\u0163ie noi, am descoperit principii universale, \u00eenscrise \u00een c\u0103r\u0163i citite de to\u0163i constructorii lumii. Cum explica\u0163i nevoia omului de a des\u0103v\u00e2r\u015fi arta construc\u0163iei \u00eenaintea altor me\u015fte\u015fuguri (uneori chiar simplul scris sau socotit) c\u0103ci exist\u0103, \u00eenc\u0103, oameni, care \u00ee\u0163i fac locuin\u0163e, sau construiesc poduri sau drumuri f\u0103r\u0103 calcule de rezisten\u0163\u0103?<\/em><\/em><\/p>\n

Artur Silvestri: <\/strong>Aici sunt dou\u0103 tematici ce se \u00eent\u00e2lnesc \u00eentr-un punct foarte pu\u0163in vizibil c\u0103ci, la drept vorbind, ne afl\u0103m \u00een \u201eistoria enigmatic\u0103\u201c. Ea se constat\u0103 numai prin efect \u015fi, pentru cei ce se rezum\u0103 doar la desf\u0103\u015fur\u0103rile superficiale, se include \u00een categoria \u201eiregularului\u201c, a \u201emiticului\u201c \u015fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, a \u201ehazardului\u201c. Dar, bine\u00een\u0163eles, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u201ehazard\u201c. Unii, observ\u00e2nd desf\u0103\u015fur\u0103rile sistematice \u015fi previzibile \u00een urmarea principiilor de logic\u0103 \u015fi de calcul matematic, dob\u00e2ndesc un sim\u0163\u0103m\u00e2nt de confort \u015fi de \u00eenvoial\u0103 cu o schem\u0103 ce reflect\u0103 \u201eefortul uman\u201c, adic\u0103 progresul tehnic, reprezentat \u00een felul unui adaos periodic de la \u201eprimitiv\u201c la \u201eevoluat\u201c. De aici provin marile erori de apre\u0163uire \u015fi de a\u015fezare gre\u015fit\u0103 pe c\u00e2ntar. \u201ePrimitivul\u201c r\u0103m\u00e2ne astfel un soi de \u201epre-om\u201c, un \u201eur-mensch\u201c, \u015fi, ca atare, etap\u0103 dep\u0103\u015fit\u0103 \u015fi \u00een mod definitiv inactiv\u0103. Numai \u201eomul evoluat\u201c, reie\u015fit din \u201eciviliza\u0163ie\u201c, adic\u0103 din \u201e\u00eenaintare tehnic\u0103\u201c, ar fi de urm\u0103rit \u015fi de \u00eenregistrat \u00een istorie iar aceasta devine, f\u0103r\u0103 a se rezema aceast\u0103 concep\u0163ie pe o realitate indiscutabil\u0103, \u201eformul\u0103 canonic\u0103 de existen\u0163\u0103\u201c. Dar aici sunt cantit\u0103\u0163i uria\u015fe de argumente contrare.<\/p>\n

\u00cent\u00e2i de toate, \u201erevolu\u0163iile tehnice\u201c, despre care se vorbe\u015fte cu insisten\u0163\u0103 \u015fi adeseori se transform\u0103 \u00een feti\u015f \u015fi \u00een cheie universal\u0103, explic\u00e2nd totul. Mul\u0163i socotesc c\u0103 \u00een afara acestora nu se poate \u00een\u0163elege nimic \u015fi c\u0103, deci, atunci c\u00e2nd apare \u201enoul\u201c, el se constituie pe cale ra\u0163ional\u0103 \u015fi prin \u201e\u015ftiin\u0163\u0103\u201c, de\u015fi nu se explic\u0103 etiologia acestuia \u015fi, mai pe \u00een\u0163eles, cum apare \u201enoul absolut\u201c. Noi, \u00eens\u0103, avem, \u00een aceast\u0103 materie, un \u015fir de miracole, ce impresioneaz\u0103 atunci c\u00e2nd se evoc\u0103, m\u0103car pe scurt. Cine a n\u0103scocit roata \u015fi, mai ales, din ce motiv? \u00aai cine a or\u00e2nduit \u00eentrebuin\u0163area focului \u015fi \u201e\u00eembl\u00e2nzirea \u201elui spre a se preface din stihie \u00een factor de \u201epunere misterioas\u0103 \u00een lucrare\u201d? Acestea ar fi episoade de neimaginat dac\u0103 \u201eomul primitiv\u201c ar fi fost primitiv. Istoria \u00eens\u0103\u015fi cuprinde o tain\u0103 de nedezlegat atunci c\u00e2nd o privim de sus \u015fi f\u0103r\u0103 sentimentul, dezgust\u0103tor prin sub\u0163irime, c\u0103 nimic nu trebuie re-v\u0103zut \u015fi, deci, \u00een\u0163eles.<\/p>\n

Carmen Marinescu: <\/em><\/strong>A\u015fa se explic\u0103 geniul me\u015fte\u015fugarilor \u2013 \u0163\u0103rani care cl\u0103desc case \u015fi poduri f\u0103r\u0103 calcule?<\/em><\/em><\/p>\n

Artur Silvestri: <\/strong>\u00centr-un anumit fel, da, a\u015fa se explic\u0103, este evident. Dar, \u00een acest strat foarte profund \u015fi in-analizat dar analizabil cu altfel de metode dec\u00e2t \u201e\u015ftiin\u0163a\u201c curent\u0103, prea reduc\u0163ionist\u0103, exist\u0103 o \u201erealitate paralel\u0103\u201c care se reveleaz\u0103 c\u00e2teodat\u0103 \u015fi surprinde fiindc\u0103 noi suntem prizonierii unor prejudec\u0103\u0163i ce ne \u00eempiedic\u0103 sa \u00een\u0163elegem totul mai distinct. Aceasta este \u201eistoria sub \u2013 lunar\u0103\u201c, socotita a fi \u201emagic\u0103\u201c \u015fi \u201emiraculoas\u0103\u201c, c\u00e2nd de fapt nu este dec\u00e2t dovada ciclurilor aproape \u201ebudiste\u201c, adic\u0103 uimitor de lungi \u015fi ininteligibile \u00een perspectiva vie\u0163ii noastre, prea scurt\u0103 ca s\u0103 c\u0103p\u0103tam sensul timpului strivitor. C\u00e2ndva, pe c\u00e2nd eram t\u00e2n\u0103r, documentasem material divers \u00een ideea de a face o \u201etez\u0103\u201c privitoare la \u201erevolu\u0163ia industrial\u0103 \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne, \u00een Evul Mediu\u201c; acestea ar fi fost inventare de civiliza\u0163ie a\u015fa-zis \u201e\u0163\u0103r\u0103neasc\u0103\u201c \u015fi, deci, un tablou de altfel de realit\u0103\u0163i, de \u201elumi paralele\u201c unde Leonardo da Vinci, dac\u0103 o fi existat, este categoric un anonim.<\/p>\n

Carmen Marinescu: <\/em><\/strong>A\u0163i scris-o? \u00cen ce faz\u0103 se g\u0103se\u015fte?<\/em><\/em><\/p>\n

Artur Silvestri: <\/strong>A r\u0103mas un \u201edosar deschis\u201c, \u00een coper\u0163i ce str\u00e2ng fragmente. Eram \u00eencredin\u0163at c\u0103 o voi scrie degeaba \u015fi c\u0103 nu numai c\u0103 nu o voi putea publica, dar \u015fi c\u0103 voi fi luat \u00een der\u00e2dere. Prejudecata curent\u0103, de fapt \u201esectarismul evolu\u0163ionist\u201c, aduce astfel de reac\u0163ie descurajat\u0103.<\/p>\n

Deocamdat\u0103 r\u0103m\u00e2ne un \u201edocument intelectual\u201c care, poate, \u00eentr-o zi, se va ad\u0103uga la o carte ce o visez \u015fi unde ar fi introduse cele c\u00e2teva mii de teme obligatorii, cu neputin\u0163\u0103 de a se consuma \u00eentr-o via\u0163\u0103 de om. I-am spus \u201eEnciclopedia c\u0103r\u0163ilor nescrise\u201c.<\/p>\n

Carmen Marinescu: <\/em><\/strong>\u00cen aceast\u0103 carte s\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 poate intra \u015fi r\u0103spunsul la \u00eentrebarea privind \u201earta construc\u0163iei \u201ecare apare \u00eenaintea \u201escrierii\u201c \u015fi \u201esocotitului\u201c?<\/em><\/em><\/p>\n

Artur Silvestri: <\/strong>Ideea este fascinant\u0103, mai cu seam\u0103 c\u0103 se confirm\u0103 istorice\u015fte. Aici eu am s\u0103 spun ,\u00eens\u0103, o fabul\u0103, l\u0103s\u00e2nd a se \u00een\u0163elege ce se poate din cuprinsul ei. \u00centr-o tulbur\u0103toare \u201eurm\u0103\u201c r\u0103mas\u0103 de la \u201eoamenii Cucutenilor\u201c, un fel de altar din p\u0103m\u00e2nt ars, ce se or\u00e2nduie\u015fte \u00eentr-o form\u0103 aproape cilindric\u0103, se dest\u0103inuie\u015fte forma unei case. Aceasta este o imagine ori, mai bine spus, o hieroglif\u0103 a sufletului. Casa este \u201esemnul sufletului\u201c \u015fi, \u00een\u0103untrul ei, este \u201esufletul casei\u201c, insondabil, nedeslu\u015fit. Poate un \u00cenger.<\/p>\n

 <\/p>\n

Interviu de Carmen Marinescu<\/p>\n

http:\/\/dacologica.wordpress.com\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Artur Silvestri: Instinctiv, ori de c\u00e2te ori m\u0103 aflu \u00eentr-un spa\u0163iu geografic nou, pa\u015fii m\u0103 poart\u0103 spre drumuri pietruite sau [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-19918","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19918","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19918"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19918\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19921,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19918\/revisions\/19921"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19918"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19918"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19918"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}