{"id":19941,"date":"2014-11-30T09:33:27","date_gmt":"2014-11-30T09:33:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=19941"},"modified":"2014-11-30T10:07:03","modified_gmt":"2014-11-30T10:07:03","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-un-fiu-ales-al-daciei-mari-gabriel-artur-silvestri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/11\/30\/gheorghe-constantin-nistoroiu-un-fiu-ales-al-daciei-mari-gabriel-artur-silvestri\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/strong>\u201eSunt con\u015ftient de natura mesianic\u0103 a <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0Credin\u0163ei ortodoxe \u015fi vreau s\u0103 slujesc acestei<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0Credin\u0163e \u00een mod des\u0103v\u00e2r\u015fit p\u00e2n\u0103 la moartea mea. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00cei iubesc pe oameni \u015fi, pentru<\/em><\/strong>\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0m\u00e2ntuirea lor, urmez drumul Crucii\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u00a0(Sf\u00e2ntul Valeriu Gafencu)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Zorii prim\u0103verii <\/strong>anului 1953 a adus familiei de munteni cre\u015ftini din Vla\u015fca, Alexandru \u015fi Georgeta-Elisabeta, un M\u0103r\u0163i\u015for divin, un suflet cu har: pruncul Gabriel. Toat\u0103 copil\u0103ria sa a fost o Dumbrav\u0103 minunat\u0103 <\/em>a bucuriei. Educa\u0163ia i-a fost c\u0103l\u0103uzit\u0103 de fiin\u0163ele cele mai dragi: Mama \u015fi Bunica-D\u0103sc\u0103li\u0163ele de mare voca\u0163ie, care i-au s\u0103dit \u00een suflet dorul de Dumnezeu, de \u0163ar\u0103 \u015fi de carte.<\/p>\n

Ca elev \u015fi student a fost eminent, dar a avut \u015fi privilegiul unor Dasc\u0103li minuna\u0163i, precum \u015fi spiritul tat\u0103lui-scriitor care a ars pentru el toat\u0103 via\u0163a.<\/p>\n

Cunoscut sub pseudonimul literar Al. T. Dr\u0103g\u0103nescu<\/strong>, tat\u0103l s\u0103u ne m\u0103rturise\u015fte: \u201eA\u015fa cum \u00eel \u015ftiu pe Gabi din primele clipe con\u015ftiente ale vie\u0163ii sale \u015fi din to\u0163i anii \u00een care a scris \u015fi a publicat, \u00ee\u015fi dorea o Rom\u00e2nie cunoscut\u0103 \u00een lume, o Rom\u00e2nie \u00een care scriitorii s\u0103 ocupe locul ce-l merit\u0103. O Rom\u00e2nie liber\u0103-a\u015fa cum istoria str\u0103veche o atest\u0103\u201d.<\/em><\/strong> (Artur Silvestri. A\u015fa cum l-am cunoscut. Vol. 1, Ed. Carpathia, 2010, p. 234)<\/p>\n

Tinere\u0163ea petrecut\u0103 la Revista Luceaf\u0103rul<\/em> al\u0103turi de bunii s\u0103i colegi de litere, de condei, consacra\u0163i, l-au umplut de lumin\u0103, de bun\u0103tate, de farmec, de ambi\u0163ie, de m\u0103rinimie, uneori de triste\u0163e, de succes, de curaj, de rafinament, de bucurie, de responsabilitate, dar \u015fi de dor \u015fi cinstire pentru Marele s\u0103u Neam.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>M\u0103re\u0163ia unui Om ales \u00eenflore\u015fte din aura Chipului \u00een care se reflect\u0103 harul Duhului Sf\u00e2nt prin care odr\u0103slesc virtu\u0163iile morale\u00a0 ale Asem\u0103n\u0103rii \u00eentru Atotcreator, prin mireasma \u00eendumnezeirii sale: din Adev\u0103rul lui Dumnezeu spre slava Neamului Dacorom\u00e2n, din s\u00e2nul poporului spre sufletul s\u0103u, din con\u015ftiin\u0163a Na\u0163iunii spre ra\u0163iunea sa, din credin\u0163a Str\u0103bunilor spre n\u0103dejdea sa, din jertfa Str\u0103mo\u015filor spre dragostea sa, din \u00een\u0163elepciunea Logosului divin spre darul s\u0103u creator, din Milos\u00e2rdia Fecioarei spre frumuse\u0163ea Patriei dragi, din R\u0103scump\u0103rarea M\u00e2ntuitorului Hristos spre \u00eenvierea vie\u0163ii \u00een cadrul Cetei Alese:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eVia\u0163a noastr\u0103 nu a fost f\u0103cut\u0103 ca s\u0103 ne pl\u00e2ngem \u015fi ca s\u0103 ne g\u00e2ndim, precum cei ce aduc prigoana, r\u0103ul \u015fi destr\u0103marea, la toate cele trec\u0103toare, ea ni s-a dat ca s\u0103 ne str\u0103duim s\u0103 devenim, \u00een felul nostru, model \u015fi exemplu, iar numele bun \u015fi fapta bun\u0103, oric\u00e2t ar fi, \u00een propor\u0163ie, de m\u0103runt\u0103 \u015fi oric\u00e2t de indefinit\u0103, sunt cele ce ne vor salva de la uitare \u015fi de la Moartea Definitiv\u0103. Noi am aflat \u2013 c\u00e2teodat\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 avem nevoie de cuvinte, c\u0103ci poate doar ni s-a \u015foptit sau exist\u0103 \u00een tiparul ce ne-a f\u0103cut posibili-c\u0103 dincolo de lumile amestecate ce ne \u00eenconjoar\u0103, exist\u0103 \u015fi st\u0103ruie\u015fte o Rom\u00e2nie Tainic\u0103, de unde am ie\u015fit la o vreme \u015fi unde ne vom \u00eentoarce \u015fi noi, la o vreme, adormind p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd suna-vor tr\u00e2mbi\u0163ele Judec\u0103\u0163ii de Apoi. \u00cen acea lume sunt to\u0163i cei despre care, \u00een \u015foapt\u0103 sau \u00een g\u00e2nd, facem adesea pomenire, c\u0103ci sunt P\u0103rin\u0163ii no\u015ftri, oameni buni…\u201d<\/em><\/strong> (Artur Silvestri. A\u015fa cum l-am cunoscut. Vol. 1, Ed. Carpatia, 2010, p. 17)<\/p>\n

Prietenul drag care l-a vegheat, l-a alinat, l-a alintat, l-a \u00eencurajat, l-a sprijinit, l-a iubit, Mariana Br\u0103escu-Silvestri \u00eei \u0163ine permanent aprins\u0103 candela sufletului lui: \u201eCu eforturi sisife se str\u0103duia s\u0103 \u00eenl\u0103ture uria\u015fa st\u00e2nc\u0103 a nep\u0103s\u0103rii, a del\u0103s\u0103rii, a ignor\u0103rii valorilor na\u0163ionale, a dezn\u0103dejdii marginaliza\u0163ilor oric\u00e2t de valoro\u015fi, a c\u0103ror vin\u0103 nu era dec\u00e2t aceea c\u0103 nu f\u0103ceau parte din corul corect politic indiferent fa\u0163\u0103 de cine, indiferent fa\u0163\u0103 de ce moment. Artur Silvestri s-a stins ca un martir, ca un c\u0103lug\u0103r laic care \u00ee\u015fi luase de bun\u0103 voie asupra sa povara gre\u015felilor timpului s\u0103u \u015fi sub aceast\u0103 povar\u0103 care p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 l-a strivit, \u00eencerca \u00eendreptarea\u201d.<\/em><\/strong> (Artur Silvestri-Fapta Cultural\u0103. Ed. Carpathia, 2009, p.8)<\/p>\n

Nu, Doamn\u0103 Mariana Silvestri, St\u00e2nca nu l-a strivit, fiindc\u0103 el, Artur, devenise\u00a0 muntele unde s\u0103l\u0103\u015fluia C\u0103lug\u0103rul <\/em>Gabriel, cu spiritul, cu harul, cu lumina, cu ruga \u015fi cu d\u0103ruirea sa, slujind Faptele Mari ale Omului Mare \u00eentr-o Dacie Mare, \u015fi \u00eendemn\u00e2ndu-ne pe noi Ucenicii lui s\u0103-l cinstim, s\u0103-l pre\u0163uim \u015fi s\u0103 le continu\u0103m permanent cu demnitate \u015fi onoare \u00een Duhul Ortodoxiei str\u0103mo\u015fe\u015fti.<\/p>\n

Un alt <\/strong>fiu al Daciei Mari, scriitorul Ion Marin Alm\u0103jan <\/strong>l-a surprins pe Artur Silvestri <\/strong>\u00eembr\u0103\u0163i\u015fat de Neam \u00een aura de: \u201emare patriot \u015fi c\u0103rturar rom\u00e2n, scriitor, filosof al culturii, editor \u015fi publicist de elit\u0103, creatorul re\u0163elei de publica\u0163ii electronice<\/em> INTERMUNDUS Media\u201d.<\/em><\/strong> (ibid. p. 24)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00cen comuniunea cu harul hristic, omul cre\u015ftin \u00ee\u015fi define\u015fte esen\u0163a sa ortodox\u0103 sl\u0103vind: adorarea lui Dumnezeu, cinstirea pentru \u00cenainta\u015fi cei Mari, recuno\u015ftiin\u0163a Elitelor spiritual-religioase, flac\u0103ra comuniunii \u00eentru iubire, mireasma misiunii \u00eentru adev\u0103r, voca\u0163ia alegerii \u00een lumina crezului \u015fi autoritatea conducerii de a\u0163i asuma jertfa, vrednicia \u015fi responsabilitatea \u00eentru zidirea Panteonului sacru al Neamului nostru: \u201ePentru mine, care tr\u0103iesc numai ca s\u0103 scriu, toate aceste sim\u0163\u0103minte se r\u0103sfr\u00e2ng \u00een n\u0103zuin\u0163a de a mai face s\u0103 existe \u00eenc\u0103 o carte \u015fi \u00eenc\u0103 una, \u015fi \u00eenc\u0103 una. Iar faptul \u00eensu\u015fi c\u0103 acestea se nasc echivaleaz\u0103 cu \u00eencredin\u0163area unei datorii ce s-a \u00eendeplinit \u00een felul ei, oric\u00e2t de pu\u0163in semnificativ, c\u0103ci important ar fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, c\u0103 ele vor exista. \u015ei mai mult ca sigur c\u0103 vor face bine cuiva, c\u00e2ndva, \u00eentr-un loc oarecare de pe P\u0103m\u00e2nt\u201d.<\/em><\/strong> (ibid. p. 27)<\/p>\n

Scobor\u00e2tor din zenitul demnit\u0103\u0163ii zamolxiene protostr\u0103bune, Gabriel Artur Silvesti <\/strong>a re-aprins prin suferin\u0163a, jertfa \u015fi d\u0103ruirea sa pentru cultul \u015fi cultura Neamului, flac\u0103ra \u00een \u201eConstela\u0163ia Luceaf\u0103rului\u201d, <\/em>\u00een care s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 permanent \u015fi dumnezeie\u015fte Icoana Rom\u00e2niei Tainice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Un fiu str\u0103lucit al Na\u0163iunii noastre, un tr\u0103itor profund al Bisericii celei Una, un ctitor de suflete, profesorul \u015fi doctorul Pavel Chiril\u0103, <\/strong>f\u0103c\u00e2nd radiogafia spiritual\u0103 a Neamului se raporteraz\u0103 \u015fi el \u015fi ne raporteaz\u0103 \u015fi pe noi ce-i responsabili \u015fi asuma\u0163i hristic ca tr\u0103ire, la o Rom\u00e2nie Tainic\u0103, <\/strong>la o Rom\u00e2nie Mistic\u0103: \u201eTotu\u015fi, Rom\u00e2nia are \u00eenc\u0103 un destin imprevizibil, datorit\u0103 celui mai mare num\u0103r de biserici \u015fi m\u0103n\u0103stiri construite \u015fi raportate la num\u0103rul de locuitori, fa\u0163\u0103 de alte \u0163\u0103ri europene, datorit\u0103 num\u0103rului mare de martiri din \u00eenchisori, datorit\u0103 pustnicilor care exist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia (chiar mai mult dec\u00e2t cred ierarhii) \u015fi care tr\u0103iesc \u00een ascez\u0103 maxim\u0103, d\u00e2ndu-\u015fi via\u0163a M\u00e2ntuitorului \u00een post \u015fi rug\u0103ciune, datorit\u0103 unor cre\u015ftini simpli-marele anonim-care umplu bisericile Duminica, datorit\u0103 unor preo\u0163i s\u0103raci care liturghisesc cu bucurie \u015fi f\u0103r\u0103 c\u00e2rtire \u00een parohiile lor\u201d.<\/em><\/strong> (Prof. Univ. Dr. Pavel Chiril\u0103-\u00cent\u00e2mpl\u0103ri din Biseric\u0103 \u015fi Spital. Dialog consemnat de R\u0103zvan Codrescu. Ed. Christiana, Bucure\u015fti, 2014, p. 93)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Criticul literar Nicolae Georgescu, <\/strong>un bun prieten \u015fi colaborator de seam\u0103 al eruditului filosof al culturii, releva faptul c\u0103: \u201eArtur Silvestri este unul dintre cei care au con\u015ftientizat, au individualizat un curent de idei, un grup alc\u0103tuit din indivizi care uneori nici nu se cuno\u015fteau \u00eentre ei. Este ceea ce, \u00een sociologie, se nume\u015fte o \u015fcoal\u0103 de g\u00e2ndire<\/span>: intelectuali r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i pretutindeni care se reg\u0103sesc \u00een modul de a \u00een\u0163elege realitatea\u201d.<\/em><\/strong> (ibid. p. 34)<\/p>\n

Sub \u201eLampadarul Luceaf\u0103rului\u201d<\/em> <\/strong>unde Gabriel Artur<\/strong> Silvestri <\/strong>a aprins lumina \u00een crea\u0163ia multor scriitori afla\u0163i sub vremea Orizonturilor ro\u015fii, <\/em><\/strong>asupra <\/em>sa s-a ab\u0103tut taifunul autocroni\u015ftilor,<\/em> <\/strong>al paradoxului: c\u0103r\u0163ile lui trudite cu migal\u0103, cu bun\u0103 \u00eentocmire, r\u0103m\u00e2n nepublicate mult timp.<\/p>\n

Gabriel Artur Silvestri-<\/strong>unul dintre desc\u0103lec\u0103torii protocronismului <\/strong>culturii vechi cre\u015ftine \u015fi a celei clasice valoroase a b\u0103t\u0103torit potecile istoriei scotocind dup\u0103 chipurile luminate ale Elitei Neamului Dacorom\u00e2n acoperite de lutul nep\u0103s\u0103rii, de negura uit\u0103rii ori de \u00eengroparea<\/em> de c\u0103tre pigmeii <\/em>\u015fi epigonii <\/em>Literaturii rom\u00e2ne, recuper\u00e2nd sau descoperind valorile nemuritoare ale spiritualit\u0103\u0163ii cre\u015ftin ortodoxe, (cum m\u0103rturise\u015fte eminescologul Theodor Codreanu) ca: opera protorom\u00e2nului\u00a0 Martinus de Bracara (sec. VI d. Hr.) sau opera Voievodului Dobrogei-Ioancu (sec. XIV),<\/em> s-a aplecat<\/em>, asupra Arhetipului C\u0103lug\u0103rilor sci\u0163i, a sprijinit cercet\u0103rile \u015fi traducerea Codexului Rohonczi de c\u0103tre Viorica En\u0103chiuc, a \u00eenfiin\u0163at edituri \u015fi publica\u0163ii etc. Toate acestea i-au adus multe prietenii, a format \u00een jurul s\u0103u o adev\u0103rat\u0103 mi\u015fcare na\u0163ional\u0103 \u00een cultur\u0103\u201d.<\/em><\/strong> (ibid. p. 69) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Noul \u201eCristofor Columb\u201d<\/em> <\/strong>al Noii Geografii Literare, <\/strong>s-a reg\u0103sit pe sine \u00een atitudinea creatoare \u00eendrum\u00e2ndu-\u015fi pa\u015fii c\u0103tre Biserica neamului ctitorind \u00een chipul Mitropolitului Ardealului Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Modelul Omului Mare<\/em>: \u201e\u00cen lumea \u00een care tr\u0103im <\/em>(m\u0103rturise\u015fte P\u0103rintele Profesor Theodor Damian), unde valorile autentice se pierd pe zi ce trece, unde meschin\u0103ria, vulgaritatea, \u00eenv\u00e2rteala \u015fi alte atitudini asemenea acestora sunt \u00een plin\u0103 ascensiunne, ideea de model <\/span>\u00een primul r\u00e2nd \u015fi apoi cea de om mare<\/span>, \u00eemi apar ca fiind imperative morale absolut necesare azi, c\u00e2nd societatea \u00een care tr\u0103im este \u00een deriv\u0103. Conceptul de model al omului mare sun\u0103 a fi menit s\u0103 salveze o civiliza\u0163ie, fie c\u0103 Artur a inten\u0163ionat asta sau nu, fie c\u0103 a spus-o \u015fi deci a con\u015ftientizat-o, fie c\u0103 doar a intuit-o<\/span>\u201d.<\/em><\/strong> (ibid. p. 76)<\/p>\n

Reputatul sociolog, critic \u015fi scriitor Adrian Dinu Rachieru <\/strong>\u00eel contureaz\u0103 pe Micul C\u0103linescu<\/em> astfel: \u201eCu gust semi-profetic, Artur Silvestri palpa originismul cultural, umplea goluri, eviden\u0163ia <> \u015fi r\u0103spunsul autohton\u201d.<\/em><\/strong> (ibid. p. 96)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Dincolo de jertf\u0103 \u015fi iubire<\/em><\/strong>, <\/em>\u00eentr-un Peisaj l\u0103untric <\/em><\/strong>al unor Galaxii paralele, <\/em><\/strong>poeta <\/em>\u015fi <\/em>prozatoarea Melania Cuc, <\/strong>brodeaz\u0103 chipul Maestrului: \u201eArtur Silvestri avea caracter, avea cuv\u00e2nt de onoare \u015fi se bucura cu adev\u0103rat s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103, nu s\u0103 primeasc\u0103… Ve\u015fnicirea lui este r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een monadele pe care le-a \u00eemp\u0103r\u0163it ca un nabab prin toat\u0103 Rom\u00e2nia Tainic\u0103-o \u0162ar\u0103 care \u00eei apar\u0163ine… Artur Silvestri a fost un semn de la Dumnezeu pentru a ne demonstra c\u0103 totul \u0163ine de noi, de verticalitatea cu care privim lucrurile esen\u0163iale… S-a fr\u00e2nt ca o prescure, pentru noi, fiecare\u201d.<\/em><\/strong> ( p.112-113, 125, 157) <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Unul dintre Marii Duhovnici \u015fi M\u0103rturisitori ai Ortodoxiei, p\u0103timitor al prigoanelor \u015fi persecu\u0163iilor atee din veacul al XX-lea, P\u0103rintele Arhimandrit Arsenie Papacioc <\/strong>ne arat\u0103 m\u0103sura tr\u0103irii cre\u015ftinului autentic, a ortodoxului mistico-ascetic prin excelen\u0163\u0103: \u201eNu este vorba de cum tr\u0103ie\u015fti, ci ce tr\u0103ie\u015fti\u201d, <\/em><\/strong>c\u0103l\u0103uzire care vine dup\u0103 <\/em>\u00eendemnul l\u0103sat de unul dintre St\u00e2lpii Bisericii lui Hristos, Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul (+662): \u201eRug\u00e2ndu-v\u0103 s\u0103 face\u0163i \u015fi s\u0103 lucra\u0163i cele bune tuturor oamenilor cu luare aminte, \u015fi cu mult\u0103 cercare, \u015fi f\u0103c\u00e2ndu-v\u0103 tuturor toate, dup\u0103 cum are nevoie fiecare dintre voi\u201d.<\/em><\/strong> (Arhimandrit Arsenie Papacioc-Singur Ortodoxia, Constan\u0163a, 205, p. 82, 96)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Binecunoscutul istoric din Bremen-Germania, Viorel Roman, <\/strong>clarific\u0103 lucrurile \u00een simplitatea lor profund\u0103: \u201eRom\u00e2nia Tainic\u0103 a lui Artur Silvestri refuz\u0103 \u00een mod categoric formele f\u0103r\u0103 fond, care domin\u0103 \u015fi ast\u0103zi pia\u0163a ideologic\u0103 de la Por\u0163ile Orientului. Convins c\u0103 nu trebuie s\u0103 ne ploconim pentru a avea dreptate, el c\u0103uta r\u0103d\u0103cinile culturii \u015fi civiliza\u0163iei rom\u00e2nilor \u015fi lupta pentru dep\u0103\u015firea superficialit\u0103\u0163ii \u015fi a occidentaliz\u0103rii f\u0103r\u0103 noim\u0103 a \u0163\u0103rii\u201d.<\/em><\/strong> (ibid. p.130)<\/p>\n

\u201eMul\u0163i oameni de cultur\u0103, arti\u015fti \u015fi creatori<\/em><\/strong> (remarca renumitul medic \u015fi scriitor Dimitrie Grama<\/strong>), sunt limita\u0163i de un egoism feroce \u015fi de invidie \u015fi tocmai aceste manifest\u0103ri nefaste Artur a \u00eencercat s\u0103 le combat\u0103 prin atitudinea sa altruist-superioar\u0103…M-a impresionat mult la Artur dragostea lui fa\u0163\u0103 de originea \u015fi istoria rom\u00e2nilor \u015fi, ca o continuitate normal\u0103 a acesteia, angajamentul lui \u00een toate problemele de p\u0103strare \u015fi afirmare a tot ceea ce este frumos \u015fi bun la rom\u00e2ni\u201d<\/em>. <\/strong>(ibid. p. 151)<\/p>\n

Marele Pedagog rom\u00e2n Virgiliu Radulian. <\/strong>colaborator \u015fi sus\u0163in\u0103tor al filosofului <\/em>culturii, conchidea c\u0103: \u201eArtur Silvestri avea sentimentul responsabilit\u0103\u0163ii vremurilor ce le tr\u0103im. Cred c\u0103 a fost o f\u0103clie a contemporaneit\u0103\u0163ii noastre… A fost \u00eentotdeauna drept \u015fi demn, om luminos, credincios, optimist \u015fi senin suflete\u015fte, \u00eencrez\u0103tor \u00een puterea binelui \u015fi a credin\u0163ei, smerit \u015fi modest, muncitor \u015fi harnic, d\u0103ruit total cauzei rom\u00e2nismului, a na\u0163iei noastre… L-a\u015f compara cu Dimitrie Cantemir pentru spiritul lui enciclopedic, cu Eminescu pentru for\u0163a sentimentului \u015fi cu oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 ca George Emil Palade, pentru asiduitatea studiului, a document\u0103rii…\u201d<\/em><\/strong> (ibid. p. 158, 167)<\/p>\n

Poetul, eseistul \u015fi jurnalistul Lucian Hetco-<\/strong>redactorul \u015fef al revistei Agero \u2013 Stuttgart \u2013 Germania<\/strong>, consemna la r\u00e2ndu-i: \u201eAv\u00e2nd con\u015ftiin\u0163a nem\u0103rginirii, a eternit\u0103\u0163ii, a tragismului intelectualului rom\u00e2n, opera lui Artur Silvestri-\u015fi nu m\u0103 refer aici doar la cartea scris\u0103, ci \u00een special la fapta Omului Mare ce a fost-nu mai este ast\u0103zi nici tainic\u0103 \u015fi nicidecum ascuns\u0103, ori de factur\u0103 dizident\u0103, ci este de acum \u00eenainte un punct de reper pentru orice intelectual ce se respect\u0103, chiar \u015fi pentru cei ce i-au purtat s\u00e2mbetele\u201d. <\/em><\/strong>(ibid. p. 175)<\/p>\n

Poeta \u015fi prozatoarea cre\u015ftin\u0103 Mariana Gurza<\/strong>, \u00eel surprinde pe Artur \u00een nimbul s\u0103u mistic: \u201eAvem nevoie de o <<hran\u0103 a spiritului>> \u015fi Artur Silvestri a \u00een\u0163eles acest lucru. \u00centr-o lume \u00een care criza moral\u0103 se ad\u00e2nce\u015fte, d\u00e2nsul a vrut s\u0103 ne preg\u0103teasc\u0103 pentru suflet… \u00cel vedeam \u00een noapte ca pe un c\u0103lug\u0103r venit din alt\u0103 lume, aplecat spre c\u0103r\u0163i vechi, spre chipuri domne\u015fti ce au f\u0103cut istorie. O minte luminat\u0103 ce \u00eencerca s\u0103 vad\u0103 dincolo de noi, via\u0163a. Era ca o rug\u0103ciune \u00een noapte pentru noi care trudeam \u00een <<gr\u0103dina>> sa. O voce puternic\u0103, un suflet cald, o modestie ne\u00een\u0163eleas\u0103 dec\u00e2t la schiturile din mun\u0163i. Parc\u0103 \u00eencepusem din nou s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 s\u0103 merg, s\u0103 v\u0103d, s\u0103 citesc. Se crease o armonie a clipei care este unic\u0103. Eram mereu elev\u0103 \u00een fa\u0163a dasc\u0103lului gata s\u0103 beau din apa f\u00e2nt\u00e2nii plin\u0103 de \u00een\u0163elepciune. Dragostea de neam, de \u0163ar\u0103 \u015fi de loc mi le puteam exprima. Am putut s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een timp, pentru a vedea drumul mo\u015filor mei marca\u0163i de trecerea timpului. Mereu g\u0103seam elemente comune. Ceva dincolo de om, dincolo de spa\u0163iu \u015fi timp… \u00cent\u00e2lnirea mea cu Artur Silvestri a fost un dar de la Dumnezeu… A <<zidit>> ceva \u00een noi, a \u00eenve\u015fm\u00e2ntat <<cetatea>> \u00een straie ale biruin\u0163ei\u201d.<\/em><\/strong><\/em><\/strong>(Artur Silvestri-A\u015fa cum l-am cunoscut, op. cit. p. 201; M\u0103rturii tulbur\u0103toare, Carpathia, 2009, p. 155-156)<\/p>\n

Cunoscutul eminescolog \u015fi poet Teofil R\u0103chi\u0163eanu <\/strong>referindu-se la lupta, elanul, zelul, buna credin\u0163\u0103 \u015fi con\u015ftiin\u0163a de foc a Dacului <\/em><\/strong>ce ardea pentru Neam, pentru ve\u015fnicie afirm\u0103: \u201eArtur Silvestri a fost un om cu idei mari, o personalitate complex\u0103, din stirpea marilor no\u015ftri enciclopedi\u015fti, de tipul lui Ha\u015fdeu, P\u00e2rvan sau Eliade\u201d.<\/em><\/strong> (Op. cit. p. 206)<\/p>\n

Tor\u0163a spiritului, vehemen\u0163a luptei pentru cinste, dreptate, cre\u015ftinism, onoare, adev\u0103r, demnitate \u015fi locul arhimeritoriu al Na\u0163iei noastre \u00een lumea Culturii ortodoxe universale, convingerea \u00een puterea harului sf\u00e2nt care nu i s-a luat Neamului drag, l-a angajat pe Rom\u00e2nul Gabriel Artur Silvestri la o responsabilitate moral-religioas\u0103 prea \u00eenalt\u0103, c\u00e2t divinul Cehl\u0103u. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor Artur era fascinat \u015fi m\u00e2ndru de acest Kogaion dac al nemuririi noastre.<\/p>\n

\u201eScrierile sale<\/em>, <\/strong>m\u0103rturise\u015fte scriitoarea noastr\u0103 rom\u00e2nc\u0103 din Canada-Elena Buic\u0103, adev\u0103rate str\u0103fulger\u0103ri de idei cu \u00een\u0163elesuri ad\u00e2nci \u00een care binele este \u00eenfr\u0103\u0163it cu frumosul, impresioneaz\u0103 \u015fi prin demnitatea mesajului.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A fost un om profund religios. Religia a fost axa scrierilor \u015fi a vie\u0163ii sale\u201d.<\/em><\/strong> (ibid. p. 208)<\/p>\n

Eseista \u015fi poeta Maia Cristea-Vieru <\/strong>ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103-l \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103m pe Artur Silvestri ca fiind: \u201ea fost \u015fi va r\u0103m\u00e2ne un far, unul dintre cele mai minunate modele umane ale acestei epoci, <\/em><\/strong>\u00een care tocmai modelele \u015fi caracterele lipsesc\u201d.<\/em> (ibid. p. 216)<\/p>\n

Ca o ml\u0103diere a spiritului, Gabriel \u00eenflorea \u00een oamenii pe care \u015fi-i alegea cu migal\u0103, cu dorire, cu duh, \u00eei s\u0103dea apoi \u00een sufletul s\u0103u pentru a \u00eenmiresma Marea Gr\u0103din\u0103 a Maicii Domnului nostru.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Gabriel Artur Silvestri<\/strong> era con\u015ftient c\u0103 Neamul nostru care f\u0103cea parte din prima Familie a lumii, din Zorii Crea\u0163iei, binecuv\u00e2ntat\u0103 de Bunul Dumnezeu prin \u00eense\u015fi numele<\/strong> care i le-a dat: pelasg, trac, scit, bes, agat\u00e2r\u015f, get, ilir, dac, rom\u00e2n<\/em><\/strong>, <\/em>nume<\/strong> care a odr\u0103slit \u00een \u00eentreaga omenire, re-nume <\/strong>care a cunoscut cel dint\u00e2i Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihast\u0103, \u00cen\u0163elepciunea<\/em> B\u0103tr\u00e2nilor, Sibilele-profetese, Siha\u015ftrii \u015fi Schivnicele nemuritoare<\/strong> nu putea deci, s\u0103 nu aib\u0103 Tezaurul Izvoarelor sale scrise, chiar dac\u0103 nemurirea s\u0103l\u0103\u015fluia pururea \u00een faptele m\u0103re\u0163e ale Marilor Daci.<\/strong><\/p>\n

Bunul Dumnezeu-Ziditorul<\/strong> a toate ne-a h\u0103r\u0103zit ca Neam o Aur\u0103 special\u0103, cu harismele ei divine, deosebite de alte na\u0163ii \u015fi anume: Autoritatea demnit\u0103\u0163ii spiritului ca apoteoz\u0103 Domneasc\u0103, de a conduce, de a c\u0103l\u0103uzi, de a dob\u00e2ndi iubirea dumnezeiasc\u0103 \u015fi de a o \u00eemp\u0103r\u0163i tuturor. Nu aveam nevoie s\u0103 devenim imperiu ca s\u0103 o demonstr\u0103m sau s\u0103 o certific\u0103m \u00een scris. Trebuia doar s\u0103 ne p\u0103str\u0103m fidelitatea fa\u0163\u0103 de Atotcreatorul, menirea \u015fi d\u0103ruirea noastr\u0103 \u00een lume. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 M\u0103re\u0163ia noastr\u0103 spiritual\u0103 era at\u00e2t de \u00eenalt\u0103 \u00een omenire, \u00eenc\u00e2t ar fi fost dezonorant pentru Noi s\u0103 r\u00e2vnim la orice, altceva sau la oricine, altcineva.<\/em><\/strong><\/p>\n

Ale\u015fii Fii ai Daciei Mari-ilu\u015ftrii traco-dacologi \u015fi urma\u015fii urma\u015filor lor, \u00eencep\u00e2nd cu: Hestia, Zamolxis, Orfeu, Burebista, Deceneu, Decebal, Socrate, Herodot, Sfin\u0163ii Apostoli: Andrei, Pavel, Ioan, Filip, Marcu, Matei, Luca; Marii sfin\u0163i P\u0103rin\u0163i \u015fi \u00cemp\u0103ra\u0163i: Ioan Gur\u0103 de Aur, Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz, Nicolae de Mira-Lichiei, Sf. M. Mc. Gheorghe, Sf. M. Mc. Dimitrie, Sf. M. Mc. Mina, Sf. M. Mc. Pantelimon, Maxim M\u0103rturisitorul, Ioan Damaschin, Ioan Casian, Gherman, Timotei I, Alexandru Macedon, Constantin cel Mare, Teodosie cel Mare, Justinian cel Mare, Heraclius, Asan I, Petru \u015fi Ioni\u0163\u0103 Caloian-Asan; Marii Voievozi: Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, Neagoe Basarab, Vlad \u0162epe\u015f, \u015etefan cel Mare, Petru Cercel, Mihai Viteazul, \u015eerban Cantacuzino, Constantin Br\u00e2ncoveanu, Dimitrie Cantemir, Tudor Vladimirescu, Nicolae Mavrocordat, Grigore al III-lea Ghica, Regina Maria, Prin\u0163ii: Nicolae I, Alexandru Ghica, Alexandru Cantacuzino, Gheorghe Cantacuzino-Gr\u0103nicerul, Mihail Sturdza, Gheorghe Br\u0103tianu, prin\u0163esa Ileana-Maica Alexandra; Ierarhii de seam\u0103: Niceta de Remesiana, Nicolae Olahus, Andrei \u015eaguna, Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanu, Melchisedec \u015etef\u0103nescu, Visarion Puiu, Gurie Grosu, Bartolomeu St\u0103nescu, Efrem En\u0103chescu, Irineu Mih\u0103lcescu, Justinian Marina, Nestor Vornicescu \u015fi to\u0163i ceilal\u0163i dimpreun\u0103 cu d\u00e2n\u015fii, tr\u0103itori \u015fi jertfitori ; Marii c\u0103rturari, pedagogi, poe\u0163i, filosofi, istorici, arti\u015fti \u015fi preo\u0163i: Xenopol, Ha\u015fdeu, Nicolae Densu\u015fianu, Gheorghe Laz\u0103r, Mihail Eminescu, Mihail Kog\u0103lniceanu, Nicolae Paulescu, Vasile P\u00e2rvan, Al. Papiu Ilarian, Gheorghe Manu, Corneliu Z. Codreanu, Ion I. Mo\u0163a, Vasile Marin, Nicoleta Nicolescu, Valeriu Gafencu, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Ioan Ianolide, Ion Banea, George Usc\u0103tescu, Horia Sima, Vasile Cristescu, Ion Nistor, Ioan Lupa\u015f, Ion Moga, \u015etefan Pascu, Dan. R\u0103dulescu-Weg, D.D. Ro\u015fca, Constantin Papanace, P.P.Panaitescu, Simion B\u0103rnu\u0163iu, Simion Mehedin\u0163i, Ciprian Porumbescu, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, Maria T\u0103nase, George Enescu, C. R\u0103dulescu-Motru, Faust Br\u0103descu, Romulus Vulc\u0103nescu, Mircea Nicolau, Iordache Nicoar\u0103, Traian Golea, Dimitrie G\u0103zdaru, Ion Claudian, Constantin Gane, Silviu Dragomir, Iuliu Moldovan, Platon Chirnoag\u0103, Aristide Zdru, Dan Botta, Gh. Buzatu, Traian Cotig\u0103, Gheorghe Furdui, Mircea Dumitrescu, Alexandru Pop\u015for, Mircea Mor\u0103r\u0103scu, Gheorghe Grecu, Gheorghe Jijie, Zaharia Marineasa, Sf. Nicodim de la Tismana, Diac. Coresi,\u00a0 Pr. Dumitru B\u0103la\u015fa, Pr. Dimitrie Bejan, Pr. Ilie Imbrescu, Pr. Ilarion Felea, Pr. Vasile \u0162epordei, Pr. Sergiu Ro\u015fca, Ierom. Gheorghe Ghelasie, Pr. Constantin Galeriu, Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Arhim. Arsenie Boca, Arhim. Arsenie Papacioc, Pr. Vasile \u015fi Haralambie Vasilache, Ierom. Victor Bli\u0163, Nicolae Gai\u0163\u0103, Dimitrie-Ciolanu, Antonie Grigora\u015f, Stavrofora Nectaria, Stavrof. Nicodima Vasilache, Stavrof. Veronica Gur\u0103u, Maica Mihaela Portase, Maica Mihaela Iordache, Arhim. Nil Doroban\u0163u, Arhim. Nicodim M\u0103ndi\u0163\u0103, Arhim Mina Dobzeu, Arhim. Iustin P\u00e2rvu, Pr. Vasile Boldeanu, Pr. Constantin S\u00e2rbu, Pr. Ioan Gl\u0103jar, Arhim. Ioanichie B\u0103lan, Ieroschimonahul Daniill Tudor, Teodor M. Popescu, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Mircea Vulc\u0103nescu, Ovidiu G\u0103in\u0103, Ovidiu Papadima, Ioan Petru Culianu, Petre \u0162u\u0163ea, Ernest Bernea, Vasile B\u0103ncil\u0103, Radu M\u0103rculescu, Vladimir Dumitrescu, Vasile Conta, Ilariu Dobridor, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Pan. Vizirescu, Sextil Pu\u015fcariu, Gherghe Sofronie, Aurelian \u015fi Traian Iona\u015fcu, Emil \u015fi Iuliu Ha\u0163ieganu, Eugeniu Speran\u0163ia, Maica Teodosia Zorica La\u0163cu, Anastasia Sica Popescu, Aron Cotru\u015f, Ioan Alexandru, Vasile Posteuc\u0103, Virgil Mateia\u015f, Virgil Maxim, Andrei Ciurunga, Dumitru Leontie\u015f, Octavian Goga, Mihai R\u0103dulescu, Nicolae Stroescu-St\u00e2ni\u015foar\u0103, Dan Lucinescu, Monahul Ioasaf, Pr. Gheorghe Dinc\u0103, Demostene Andronescu, Gheorghe Iscru, Ioan Scurtu, Radu Teodoru, Ion Vl\u0103duc\u0103, Gh. Jipa Rotaru, Marin Naidim, Cornel B\u00eersan, Drago\u015f Vasile P\u00e2slaru, Mircea Platon, Tudor V. Cucu, Petre C. Baciu, Ion Coja, Ilie Tudor, Dan Puric, Aspazia O\u0163el- Petrescu, Dinu Zamfirescu, Vasile Parizescu, Vasile Danion, Pavel Chiril\u0103, Costion Nicolescu, R\u0103zvan Codrescu, Sorin Dumitrescu, Viorica En\u0103chiuc, Alexandru Nemoianu, George Roca, Gheorghe \u015eeitan, Adrian Botez, Pr. Mihai Andrei Aldea, Gabriel Bohol\u0163, Mugur Vasiliu, Theodor Codreanu, Ion M\u0103ld\u0103rescu, Radu Mihai Cri\u015fan, Ben Todic\u0103, Radu Boti\u015f, Dimitrie Grama, Florentin Smarandache, Ioan Micl\u0103u, Mariana Gurza, Aurelia Satc\u0103u, Dumitru Ionescu, Marius Finca, Maica Onufria Codreanu, Maica Gregoria, Vasile Manea \u015fi at\u00e2\u0163ia al\u0163ii la fel de Mari, <\/span>M\u0103rturisitori \u015fi Martiri, \u015ftiau \u015fi \u015ftiu de marele atentat al Apusului, al Ocultei, care a \u00eencercat s\u0103 fr\u00e2ng\u0103 spiritul nemuritor al Daciei Mari, prin distrugerea Izvoarelor scrise care, atestau identitatea, cultura \u015fi continuitatea spiritual\u0103 a Neamului nostru Dacorom\u00e2n, sc\u0103p\u00e2nd de la pieire doar p\u0103rticele de fragmente \u00eempr\u0103\u015ftiate \u00een vasta oper\u0103 clasic\u0103 a omenirii.\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Du\u015fmanii din l\u0103untru \u015fi din afar\u0103 au distrus cea mai mare parte a izvoarelor scrise, dar geniile, eroii, martirii, cuvio\u015fii \u015fi sfin\u0163ii au m\u0103rturia Neamului scris\u0103 \u00een ceruri, unde cei r\u0103i nu pot niciodat\u0103 ajunge. <\/em><\/strong><\/p>\n

Marele General, om de \u015ftiin\u0163\u0103, scriitor, pictor Vasile Parizescu <\/strong>i-a conturat cu mult s\u00e2rg \u015fi c\u0103ldur\u0103 sufleteasc\u0103 portretul-icoan\u0103: \u201eA str\u00e2ns bucurie cu bucurie, fericire cu fericire, lacrim\u0103 cu lacrim\u0103 \u015fi le-a prins \u00een sufletul s\u0103u dogoritor, \u00eensetat \u015fi luminat ca izvoarele unui fluviu \u015fi ca str\u0103lucirea unui r\u0103s\u0103rit, \u00eentr-un ocean de ceruri, \u00eentr-un imposibil finit al infinitului \u015fi, toate, nu m\u0103rg\u0103ritare, nu diamante, nu stele, ci p\u0103m\u00e2nte\u015fti \u00eempliniri, de la \u00eenceputuri \u015fi p\u00e2n\u0103 departe, \u00eencoace, spre zilele \u015fi timpurile noastre de oameni mode\u015fti \u00een aparen\u0163\u0103, dar cu suflete \u015fi min\u0163i luminate, oameni care au reu\u015fit s\u0103 str\u00e2ng\u0103 \u015firurile g\u00e2ndurilor sc\u0103pate, ca prin minune, din subcon\u015ftientul lor, \u00een istorii \u015fi crea\u0163ii ale semenilor din mo\u015fi-str\u0103mo\u015fi afla\u0163i pe meleagurile Gr\u0103dinii Maicii Domnului.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A str\u00e2ns cu migal\u0103, ardoare \u015fi r\u0103bdare toate g\u00e2ndurile bune legate de crea\u0163ia poporului nostru, de patrimoniul lui, de esen\u0163a r\u0103d\u0103cinilor lui \u015fi de inima istoriei lui zbuciumate, pline de biruin\u0163e nemai\u00eent\u00e2lnite \u00een alte istorii, dar, din p\u0103cate, nescrise \u015fi ne\u015ftiute dec\u00e2t din rarele impresii cuprinse \u00een marile cronici \u015fi documente a\u015fternute de pu\u0163inele personalit\u0103\u0163i str\u0103ine, care, cu mult\u0103 dreptate \u00een suflet, nu se temeau s\u0103 scrie despre acel neam ce ocupa teritoriul de la Nistru p\u00e2n\u0103 la Tisa \u015fi spre nord ceva, \u015fi spre sud mai mult, \u015fi care \u00eentindea simbolica hor\u0103 a sacrificiului propriu, pentru a st\u0103vili n\u0103vala hoardelor s\u00e2ngeroase cu suflete crude de diavol.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A str\u00e2ns cu pasiune, cu grij\u0103 de p\u0103rinte, cu grij\u0103 de apostol, toate r\u00e2ndurile scrise de al\u0163ii-mari oameni dota\u0163i \u015fi patrio\u0163i-public\u00e2ndu-le unde reu\u015fea, cu sacrificiul s\u0103u material, numai \u015fi numai s\u0103 nu se piard\u0103 acele pietre pre\u0163ioase ale rom\u00e2nismului, ale noastre, ale tuturora \u015fi care compuneau patrimoniul sf\u00e2nt al oamenilor n\u0103scu\u0163i pe aceste meleaguri de peste dou\u0103zeci de secole-cunosc\u00e2nd matematic ce va fi \u00een viitor, c\u0103 na\u0163iunea noastr\u0103 nu va disp\u0103rea \u015fi c\u0103 acesteia trebuie s\u0103-i r\u0103m\u00e2n\u0103 simbolica avere, cl\u0103dit\u0103 \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i, \u015fi de el-de acel om care, cu eforturile min\u0163ii sale \u015fi-a transcris pe foaia alb\u0103, ne\u015ftiutoare, valoarea scriiturii ce se va a\u015fterne, \u00eennegrid-o cu semnele venite de undeva, de un <> ne\u015ftiut, transmis de Unica voin\u0163\u0103 Dumnezeiasc\u0103 celui ales pentru a \u00eentregi patrimoniul cu peste 200 de cercet\u0103ri \u015fi studii de istorie literar\u0103 rom\u00e2n\u0103, cu peste 50 de c\u0103r\u0163i \u015fi mai mult de 2 500 articole de promovare a culturii\u201d.<\/em><\/strong> (A\u015fa cum l-am cunoscut. Op. cit. p. 98-99)<\/em><\/p>\n

Dimensiunea spiritului s\u0103u multidimensional prin binecuv\u00e2ntarea \u015fi harul Logosului l-a concretizat \u00een ctitor al Culturii dacorom\u00e2ne, conferindu-i autoritatea misionar\u0103 de Apostol al spiritualit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Omul de crea\u0163ie: Dasc\u0103lul, Geniul, Duhovnicul, Sf\u00e2ntul, potrive\u015fte, f\u0103ptuie\u015fte \u015fi \u00eennoie\u015fte sensul spiritual al Culturii Na\u0163iei sale, d\u00e2ndu-i m\u0103re\u0163ia, func\u0163iunea \u015fi dimensiunea unei ordini superioare universale: \u201e\u00cen acest fel,<\/em> <\/strong>sublinia Marele filosof cre\u015ftin Ernest Bernea, a f\u0103ptui \u00eenseamn\u0103 a fi activ interior, a rodi pe calea credin\u0163ei \u015fi dragostei, \u00eenseamn\u0103 crea\u0163ie.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fapta \u00een \u00een\u0163eles de colaborare a omului la opera lui Dumnezeu este legat\u0103 de sensul ad\u00e2nc \u015fi permanent al trecerii omului prin lumea aceasta.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omului nu-i este \u00eendeajuns s\u0103 cunoasc\u0103 cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, nu-i este \u00eendeajuns s\u0103 aib\u0103 credin\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 de-a ascultare \u00eennoirii, ci trebuie s\u0103 lucreze neobosit, s\u0103 fie <>\u201d.<\/em><\/strong> (Ernest Bernea, \u00cendemn la simplitate. Ed. Vremea, Bucure\u015fti, 2006, p. 56)<\/p>\n

Urm\u00e2nd Calea care str\u0103lumina Modelul omului mare, <\/em>Gabriel Artur Silvestri <\/strong>a mers p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, red\u00e2ndu-ne \u015fi \u00eenfiindu-ne Frumuse\u0163ii Rom\u00e2niei cre\u015ftine <\/em><\/strong>cunoscute \u015fi necunoscute \u00een toat\u0103 splendoarea ei: \u201eA\u015fadar, precum o \u0163ar\u0103 are bog\u0103\u0163ii naturale, <\/em><\/strong>spune marele Fiu cre\u015ftin ortodox al Rom\u00e2niei Tainice Dan Puric, tot a\u015fa are \u015fi bog\u0103\u0163ii suflete\u015fti. Iar aceste bog\u0103\u0163ii suflete\u015fti care \u0163\u00e2\u015fnesc la suprafa\u0163\u0103 \u00een credin\u0163a, tradi\u0163ia \u015fi cultura\u00a0 \u015fi \u00een final, \u00een spiritualitatea unui neam, dau sens acestui popor \u00een lume. Lovind \u00een ele \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vrei s\u0103-l sco\u0163i din istorie. Haide\u0163i s\u0103 ne lu\u0103m libertatea s\u0103 le ap\u0103r\u0103m! C\u0103ci ce sunt, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, credin\u0163a, tradi\u0163ia \u015fi cultura noastr\u0103, dac\u0103 nu acele neclintiri suflete\u015fti de care ne-am ag\u0103\u0163at dispera\u0163i la vreme de furtun\u0103!?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ele sunt acele rosturi ad\u00e2nc izb\u0103vitoare care ne-au refuzat virtutea de a rezista politic la suprafa\u0163\u0103, \u00een v\u0103zul lumii, pentru a ne d\u0103rui voca\u0163ia str\u0103mo\u015feasc\u0103 de a d\u0103inui ca neam, pe dedesubt, \u00een v\u0103zul lui Dumnezeu\u201d.<\/em><\/strong> (Dan Puric-Suflet rom\u00e2nesc. Bucure\u015fti, 2013, p. 130)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte m\u0103rturisesc c\u0103 personal nu l-am cunoscut pe Gabriel Artur Silvestri-<\/strong>P\u0103rintele meu spiritual \u00een Taina voca\u0163iei scrisului.<\/em><\/p>\n

\u00cen sih\u0103stria mea din Cetatea lui Bucur<\/em>, comunicam \u00een tain\u0103 cu Dumnezeu, cu Neamul meu \u015fi cu poporul drept m\u0103ritor cre\u015ftin prin adorarea M\u00e2ntuitorului, prin supravenerarea Maicii Domnului, prin aleasa venerarea a Sfin\u0163ilor \u015fi Martirilor, prin c\u0103utarea \u015fi cunoa\u015fterea M\u0103rturisitorilor afla\u0163i \u00een via\u0163\u0103 \u015fi prin ei, a celor urca\u0163i la ceruri, prin cinstirea Marilor \u00eenainta\u015fi de pe fiecare treapt\u0103 de misiune, voca\u0163ie, jertfire \u015fi slujire a Neamului \u015fi a lui Dumnezeu.<\/p>\n

Referirile mele \u00een scris, \u00een manuscris, despre diversitatea lucrurilor \u015fi a esen\u0163elor lor, \u00eensumau cca. 3000 de pagini, dup\u0103 30 de ani de informare, de c\u0103utare, de selectare a valorii, de g\u0103sire, de aflare a tuturor lucrurilor care sunt circumscrise Lui, \u00een \u015fi prin Hristos, manuscrise \u00een stare latent\u0103, spontan\u0103, puse la dospit poate, dar sub sigiliul smereniei.<\/p>\n

Numai c\u0103, Dumnezeu a vrut altfel: l-a h\u0103r\u0103zit pe ArturSilvestri s\u0103 m\u0103 caute…<\/p>\n

De fapt \u00eenainte ca Artur s\u0103 purcead\u0103 la drum \u00een aflarea mea, eu deja plecasem mai de mult \u00een calea sa, prin interferen\u0163a \u015fi comuniunea cu multe locuri \u015fi personalit\u0103\u0163i pe care Dacul <\/em>Gabriel Silvestri le-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat cu c\u0103ldur\u0103 \u015fi suflet.<\/p>\n

Ceea ce pot spune \u00een \u00eencheierea acestei prime p\u0103r\u0163i a studiului, responsabilit\u0103\u0163ii \u015fi m\u0103rturisirii mele de credin\u0163\u0103 ortodox\u0103-literar\u0103 este urm\u0103torul lucru:<\/p>\n

Gabriel Artur Silvestri este permanent cu noi, al\u0103turi de Marii Lumin\u0103tori ai Neamului nostru ortodox dacorom\u00e2n, veghindu-ne, c\u0103l\u0103uzindu-ne, \u00eendrum\u00e2ndu-ne \u015fi bucur\u00e2ndu-se de bucuria noastr\u0103 care se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte \u00een tot mai mul\u0163i Ucenici ai spiritului filocalic biruitor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bunul Dumnezeu s\u0103-i m\u00e2ntuiasc\u0103 sufletul. Amin!<\/strong><\/p>\n

Ciclul: Filocalia Suferin\u0163ei \u015fi a Jertfei<\/strong><\/p>\n

\u00a0Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/a><\/p>\n

( Brusturi-Neam\u021b, 30 noiembrie 2014- Sf\u00e2ntul Apostol Andrei )<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eSunt con\u015ftient de natura mesianic\u0103 a \u00a0Credin\u0163ei ortodoxe \u015fi vreau s\u0103 slujesc acestei \u00a0Credin\u0163e \u00een mod des\u0103v\u00e2r\u015fit p\u00e2n\u0103 la moartea [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-19941","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19941","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19941"}],"version-history":[{"count":12,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19941\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19944,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19941\/revisions\/19944"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19941"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19941"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19941"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}