{"id":19965,"date":"2014-12-01T11:54:46","date_gmt":"2014-12-01T11:54:46","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=19965"},"modified":"2014-12-01T11:56:29","modified_gmt":"2014-12-01T11:56:29","slug":"vasilica-grigoras-calea-fiintei-%e2%80%93-dialog-cu-prof-dr-petre-iosub","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/12\/01\/vasilica-grigoras-calea-fiintei-%e2%80%93-dialog-cu-prof-dr-petre-iosub\/","title":{"rendered":"Vasilica Grigora\u0219: Calea fiin\u021bei. Dialog cu prof. dr. Petre Iosub"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Acest dialog abordeaz\u0103 omul din punct de vedere al antropologiei filosofice, preciz\u00e2ndu-se anumite contexte filosofice \u00een care conceptul-om \u00ee\u015fi \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte con\u0163inutul sau \u00ee\u015fi pierde unele dintre calit\u0103\u0163ile sale de unic\u0103 fiin\u0163\u0103 ra\u0163ional\u0103 \u015fi singur creator de valori cultural-spirituale.<\/p>\n

***<\/p>\n

Vasilica Grigoras: <\/strong>Observ\u0103m c\u0103 din defini\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi lucrarea se prezint\u0103 ca un fel de Atlas orientativ \u00een sondarea g\u00e2ndirii metafizice. De ce?<\/em><\/p>\n

Prof.Dr. Petre Iosub: <\/strong>Sintagma \u201earheologie metafizic\u0103\u201d este o metafor\u0103 care m\u0103 duce cu g\u00e2ndul la r\u0103d\u0103cinile sau \u00eenceputurile metafizicii, la primele lic\u0103riri ale ei \u00een zarea filosofic\u0103. \u201eMiracolul grec\u201d a d\u0103ruit acest minunat cadou g\u00e2ndirii filosofice \u015fi teologiei europene, extinz\u00e2ndu-se, apoi, sub un nume at\u00e2t de frumos, pe \u00eentreaga hart\u0103 spiritual\u0103 a planetei.<\/p>\n

Filosofia, \u00een aplicarea ei metafizic\u0103 sau de \u201efilosofie prim\u0103\u201d \u00eenseamn\u0103 ontologie, ceea ce se ocup\u0103 cu studiul \u201eFiin\u0163ei ca Fiin\u0163\u0103\u201d, adic\u0103 existen\u0163a universal\u0103 f\u0103r\u0103 determin\u0103ri \u015fi f\u0103r\u0103 a putea fi surprins\u0103 \u00eentr-o anume categorie filosofic\u0103, deci acategorial\u0103. Firesc, ar veni \u00eentrebarea: de ce ontologie \u015fi nu filosofie, sau metafizic\u0103? \u00cen perioada de \u00eenceputuri, c\u00e2nd ionienii puneau, prin c\u0103ut\u0103ri insistente, problema g\u0103sirii elementului vital din care s-a z\u0103mislit \u00eentregul univers, \u015fi aduceau \u00een dezbatere apa, aerul, p\u0103m\u00e2ntul ori focul, nu putem vorbi de generaliz\u0103ri teoretice \u015fi abstrac\u0163ii de gen proxim, \u015fi nici despre filosofie. Nu se n\u0103scuse \u00eenc\u0103 acest termen. Cred c\u0103 de aici pleac\u0103 \u015fi W. Windelband, c\u00e2nd a\u015feaz\u0103 \u00een fruntea periodiz\u0103rii istoriei g\u00e2ndiri filosofice tocmai \u201eperioada ontologic\u0103\u201d. G\u00e2ndirea nu va pleca niciodat\u0103, la \u00eenceputuri, de la abstract la concret sau de la speculativ la sensibil, pentru c\u0103 ea este str\u00e2ns legat\u0103 de lucruri individuale, cu determin\u0103ri \u015fi func\u0163ii precise sau presupus precise. \u015ei mult mai t\u00e2rziu, ea se va \u00eendep\u0103rta c\u0103tre construc\u0163ii mentale care s\u0103 \u0163in\u0103 locul \u015fi s\u0103 conserve rezultatele experien\u0163ei sensibile.<\/p>\n

Chiar \u015fi Aristotel, ca fondator al logicii \u015fi ontologiei, nu-\u015fi va numi niciodat\u0103 lucrarea cu acest titlu pe care i l-au dat al\u0163ii mult mai t\u00e2rziu, ci o va denumi \u201e\u015etiin\u0163a fiin\u0163ei ca fiin\u0163\u0103\u201d sau cum mai spunea filosoful rom\u00e2n Dan B\u0103d\u0103r\u0103u, \u201eFiin\u0163a \u00een fiin\u0163area ei\u201d, adic\u0103 filosofie prim\u0103 sau \u201e\u015ftiin\u0163\u0103 a \u015ftiin\u0163elor\u201d, pentru c\u0103 obiectul ei nu se identific\u0103, nu se confund\u0103 \u015fi nu se reduce la un anume domeniu delimitat sau la un grup restr\u00e2ns de lucruri de care se ocup\u0103 fizica matematic\u0103. Dac\u0103 metafizica se delimiteaz\u0103 de toate \u015ftiin\u0163ele, motivul ar consta tocmai \u00een faptul c\u0103, av\u00e2nd ca studiu \u201eFiin\u0163a \u00een fiin\u0163area ei\u201d, ea se va ocupa \u015fi de alte componente esen\u0163iale: mi\u015fcare, devenire, spa\u0163iu, timp, infinit, adev\u0103r, cauz\u0103, substan\u0163\u0103, accident, repaus etc., lucruri pe care nu le trateaz\u0103 celelalte \u015ftiin\u0163e. \u015ei un aspect pe care vreau s\u0103-l subliniez: de\u015fi s-au f\u0103cut multe specula\u0163ii \u015fi s-a mizat de prea multe ori pe \u201etangajul\u201d viziunii aristotelice, pe inconsecven\u0163ele \u015fi chiar unele erori ale sale, trebuie s\u0103 spun c\u0103 Aristotel, prin mutarea transcenden\u0163ei \u00een spa\u0163iul intramundan, \u00ee\u015fi va fundamenta monismul \u015fi ontologia sa, chiar dac\u0103 a recurs la Primul motor sau impuls, acesta nu creeaz\u0103, ci doar mi\u015fc\u0103 lumea \u015fi apoi \u00ee\u015fi vede de treaba lui! El \u00ee\u015fi fundeaz\u0103 astfel ontologia ca fiind raportul \u00eentre Fiin\u0163\u0103 \u015fi \u00eentre aceasta (Fiin\u0163a) \u015fi fiind. Este primul tip de ontologie realist\u0103 \u00een anumite limite, spre deosebire de cea platonian\u0103 de factur\u0103 idealist\u0103. De altfel, permanen\u0163a antichit\u0103\u0163ii grece\u015fti, dar \u015fi cov\u00e2r\u015fitoarea ei influen\u0163\u0103 asupra dezvolt\u0103rii spiritului filosofic european sunt asigurate de cei doi Platon \u015fi elevul s\u0103u Aristotel din Stagira.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>A\u015f vrea s\u0103 revenim la ionieni, unde se presupune c\u0103 se afl\u0103 cuibul de na\u015ftere, cre\u015ftere \u015fi zbor al g\u00e2ndului filosofic; chiar dac\u0103 doctrinele chineze \u015fi indiene sunt mult mai vechi, ele au mers mai ales pe linia unei teosofii \u015fi mitosofii specifice \u015fi cu ecou european mult mai t\u00e2rziu, prin care secolele al 18-lea \u015fi al 19-lea, din care, probabil, se na\u015fte \u015fi g\u00e2ndirea romantic\u0103. <\/em><\/p>\n

P.I.: <\/strong>Cele dou\u0103 no\u0163iuni folosite de dumneavoastr\u0103 ar \u00eensemna, \u00een traducere liber\u0103, \u00een\u0163elepciunea zeului (sau) despre zeu, iar a doua ar reprezenta \u00een\u0163elepciunea (sau) dragostea de mitologie. Este bine s\u0103 le prezent\u0103m m\u0103car par\u0163ial pentru cititorul mai pu\u0163in filosof sau filosof.<\/p>\n

\u00cen ce prive\u015fte ionienii, a\u015f exemplifica o apreciere a filosofului Anton Dumitriu: pornindu-se de la demersurile spontane ap\u0103rute c\u00e2nd se na\u015fte \u201eaura filosofiei grece\u015fti\u201d (Y. Burnet) cam \u00een secolul al VII-lea \u00ee.e.n., \u201eG\u00e2ndirea va \u00eencepe s\u0103 se defineasc\u0103 \u00een propria ei natur\u0103 abia c\u00e2nd va putea s\u0103 enun\u0163e principii abstracte care pot fi g\u00e2ndite independent de realitatea concret\u0103\u201d. (Istoria logicii, p. 69)<\/p>\n

Deci, c\u00e2nd g\u00e2ndirea reu\u015fe\u015fte s\u0103 capteze \u015fi s\u0103 transforme \u00eentr-o form\u0103 abstract\u0103 realitatea \u015fi s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 aceast\u0103 form\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi. \u015ei ionienii au \u00eencercat acest lucru, chiar dac\u0103 nu le-a reu\u015fit pe deplin.<\/p>\n

Unii dintre cercet\u0103torii ocazionali sau mai pu\u0163in familiariza\u0163i cu istoria antic\u0103 circumscriu fenomenul filosofic \u015fi teosofic originar \u2013 protofilosofia \u015fi prototeologia\u00a0 – la c\u00e2teva cet\u0103\u0163i grece\u015fti vechi \u015fi, \u00eendeosebi, Atena, care a constituit cu adev\u0103rat focarul \u201emiracolului na\u015fterii \u015fi evolu\u0163iei g\u00e2ndirii umane dinspre mito-teologie c\u0103tre filosofie. Grecia antic\u0103 are cu totul \u015fi cu totul alt\u0103 dimensiune, afl\u00e2ndu-se la r\u0103scrucea celor trei continente, ea se va \u00eentinde \u201ede la Asia mic\u0103 p\u00e2n\u0103 la Sicilia\u201d \u015fi\u00a0 \u201ede la Cirene p\u00e2n\u0103 \u00een Tracia\u201d. (W.Windelband)<\/p>\n

Tot acest filosof va consemna c\u0103 \u201eRolul conduc\u0103tor \u00een dezvoltarea cultural\u0103 a grecilor \u00eel avea acea tulpin\u0103, care \u00een \u00eentreaga dezvoltare istoric\u0103 avea cea mai str\u00e2ns\u0103 atingere \u015fi cea mai vie leg\u0103tur\u0103 cu Orientul –\u00a0 ionienii\u201d.<\/p>\n

Prin urmare, Grecia antic\u0103 nu este cea contemporan\u0103 nou\u0103 \u015fi celor care vor apare, iar primii germeni de natur\u0103 s\u0103 trezeasc\u0103 g\u00e2ndirea din confundarea ei cu obiectul \u015fi s\u0103-l diferen\u0163ieze pe acesta de ea \u00eens\u0103\u015fi <\/strong>\u015fi de purt\u0103torul ei sensibil \u2013 subiectul \u2013 au fost sem\u0103na\u0163i de c\u0103tre ionieni, ceea ce \u00eel face pe Windelband s\u0103 numeasc\u0103 aceast\u0103 epoc\u0103 \u201eperioada ontologic\u0103 a g\u00e2ndirii grece\u015fti\u201d.<\/p>\n

Ionienii vor aduce primul mare beneficiu construc\u0163iei imaginare \u015fi ra\u0163ionale a lumii, a existen\u0163ei.<\/p>\n

De aici apari\u0163ia celor dou\u0103 lumi\u00a0 – cea real\u0103 \u015fi cea construit\u0103 sau, mai bine-zis, captat\u0103 \u00een dimensiunea imagina\u0163iei \u2013 ra\u0163ional\u0103. Continuitatea celor dou\u0103 se va stinge la un moment dat \u015fi se vor g\u0103si ca lumi paralele, c\u0103ci g\u00e2ndirea \u00eencepe s\u0103-\u015fi axiomatizeze formele \u015fi s\u0103 le rup\u0103 de concretul sensibil, de ontic. Vor apare astfel obiectul \u015fi obiectualitatea lui (conceptul). Unii filosofi vor eterniza obiectualitatea rupt\u0103 sau considerat\u0103 ca supra-obiect \u015fi model. Al\u0163ii vor lucra cu am\u00e2ndou\u0103 \u015fi vor \u00eenf\u0103ptui cunoa\u015fterea autentic\u0103.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>S-a vorbit, chiar \u00een antichitate dar \u015fi \u00een contemporaneitate, c\u0103 \u201emiracolul grec\u201d nu ar fi dec\u00e2t un \u201emeti\u015f\u201d al influen\u0163elor orientale. Deci, filosofia greac\u0103 ar fi de fapt preponderent oriental\u0103 \u015fi colorat\u0103 pe ici-colo cu elemente grece\u015fti.<\/em><\/p>\n

P.I.: <\/strong>Cred c\u0103 aceasta e marea eroare creat\u0103 de biografii \u015fi doxografii greci \u015fi amplificat\u0103 cu timpul, \u00een lipsa textelor originale, de mul\u0163i comentatori. Culturile, ca \u015fi oamenii, sunt entit\u0103\u0163i dinamice care comunic\u0103 \u00eentre ele, dar nu ajung niciodat\u0103 la identitate. Fondul autohton este cel care asigur\u0103 originalitate \u015fi perenitate.<\/p>\n

Fenomenul influen\u0163ei poate \u00eent\u00e2mpina dou\u0103 pozi\u0163ii opuse: a) deschiderea \u00eentr-o anume m\u0103sur\u0103 pentru asimilare \u015fi prelucrare a ideilor exogene sau b) refuzul prin afirmarea unui puternic spirit de conservare a culturii \u015fi tradi\u0163iilor originare specifice unei anumite comunit\u0103\u0163i umane constituite deja istorice\u015fte \u00een entitate de sine st\u0103t\u0103toare. Dar exist\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, o a treia alternativ\u0103 care s-ar traduce printr-o acceptare prudent\u0103 \u015fi selectiv\u0103 care s\u0103 nu degradeze \u015fi s\u0103 nu pun\u0103 la \u00eendoil\u0103 fondul autohton.<\/p>\n

A doua atitudine caracterizeaz\u0103 cel mai bine comunit\u0103\u0163ile primitive \u00een care spiritul de autoap\u0103rare \u015fi conservare, frica de a nu schimba ordinea material\u0103, dar mai ales spiritual\u0103 sunt manifest\u0103ri aproape instinctive. Aceasta pentru c\u0103 universul lor are anumite dimensiuni \u015fi anumi\u0163i parametri valorici pentru supravie\u0163uire \u015fi orice schimbare \u00een structura lor poate constitui o amenin\u0163are, incalculabil\u0103.<\/p>\n

\u201eActul noetic\u201d al grecilor este originar \u015fi ar fi putut genera anumite similitudini cu alte culturi, dar \u00eentre ei \u015fi orientali sunt mari diferen\u0163e, chiar \u015fi \u00een acelea\u015fi domeniu conceptual. \u00cen timp ce orientalii r\u0103m\u00e2n lega\u0163i de concret \u015fi cotidian, dar \u015fi de anumite scheme mentale \u015fi comportamentale tabu, grecii construiesc liber \u015fi din pl\u0103cere abstrac\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi filosofic\u0103: Aceasta e diferen\u0163a de fond care desparte cele dou\u0103 mari culturi. Tocmai libertatea de g\u00e2ndire a f\u0103cut ca \u201eactul noetic\u201d grecesc s\u0103 nasc\u0103 o metafizic\u0103 multipl\u0103 \u015fi numeroase \u015fcoli filosofice mai ales post-socratice.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>De ce totu\u015fi post-socratice \u015fi despre care nu discuta\u0163i \u00een lucrarea de fa\u0163\u0103?<\/em><\/p>\n

P.I.: <\/strong>Cum se \u015ftie, primul capitol poart\u0103 numele de \u201eRudimente metafizice\u201d ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 am dorit s\u0103 scot la iveal\u0103 unele elemente preg\u0103titoare \u00eentemeierii acestei discipline filosofice. Or, acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat odat\u0103 cu \u00eentemeierea egologiei<\/em> sau ra\u0163ionalismului socratic, care precede doctrinele platonic\u0103 \u015fi aristotelic\u0103, dar st\u0103 la temelia lor. Din acest moment apar numeroase \u015fcoli filosofice care nu mai poart\u0103 numele cet\u0103\u0163ilor ca anterior, ci \u015fi-l \u00eentemeiaz\u0103 pe fondul de valori cognitive \u015fi axiologice pe care-l promoveaz\u0103.<\/p>\n

Deci, nu se mai numesc \u015fcoala ionian\u0103 sau milezian\u0103, ci stoicism, scepticism, \u015fcoala cinic\u0103, cisendic\u0103 etc. Aceste \u015fcoli, chiar dac\u0103 uneori au anumite idei morale \u015fi filosofice apropiate, ele vor constitui p\u0103r\u0163i distincte ale \u00eentregului spiritualit\u0103\u0163ii grece\u015fti, c\u0103ruia \u00eei vor da diversitate \u00een unitate. Ele sunt \u015fi vor r\u0103m\u00e2ne mereu \u015fcoli filosofice de sine st\u0103t\u0103toare \u015fi prin ele se va \u00eenchega metafizica, iar prin Platon \u015fi Aristotel va fi des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 ca disciplin\u0103 filosofic\u0103. De fapt opera celor doi mari filosofi sunt r\u0103d\u0103cinile ei perene, \u00eenfipte ad\u00e2nc \u00een solul g\u00e2ndirii grece\u015fti.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>Dumneavoastr\u0103 folosi\u0163i conceptul de metafizic\u0103 \u00een sens de disciplin\u0103 filosofic\u0103 \u015fi nu de metod\u0103, a\u015fa cum este distribuit \u015fi opera\u0163ional \u00een anumite scrieri. Este vreo diferen\u0163\u0103 \u00eentre aceste sensuri?<\/em><\/p>\n

P.I.: <\/strong>Ca\u00a0 g\u00e2ndire speculativ\u0103 asupra existen\u0163ei sau a principiilor existen\u0163ei, ea apare ca ontologie \u00een sensul aristotelic, \u00eentruc\u00e2t Andronicos din Rodos a considerat c\u0103 metafizica vine dup\u0103 Fizica lui Aristotel. Metafizica apare ca \u015fi metod\u0103 opus\u0103 dialecticii, chiar \u00een antichitate, deoarece ar privi procesele \u015fi fenomenele izolat \u015fi cantitativ, neg\u00e2nd calitatea acestora.<\/p>\n

\u00censu\u015fi Kant, pornind de la aceste elemente, va considera metafizica \u00eentemeiat\u0103 \u015ftiin\u0163ific \u015fi o va defini, \u00een Prolegomene, ca orice \u015ftiin\u0163\u0103 a viitorului.<\/p>\n

Aceste aspecte nu trebuie s\u0103 ne \u00eempiedice\u00a0 s\u0103 folosim metafizica \u00een aplicarea ei ontologic\u0103, cur\u0103\u0163at\u0103 de zgura care o acoper\u0103 de at\u00e2ta vreme. Orice concept are via\u0163\u0103 \u015fi evolu\u0163ia sa istoric\u0103, devenind, prin \u00eembog\u0103\u0163irea con\u0163inutului \u015fi l\u0103rgindu-i sfera, opera\u0163ional.<\/p>\n

Modelarea conceptual\u0103 a existen\u0163ei mai ales prin formalizare \u015fi axiomatizare reprezint\u0103 darul de mare pre\u0163 al contemporaneit\u0103\u0163ii \u00een ad\u00e2ncirea cunoa\u015fterii lumii, chiar dac\u0103 prin aceasta se pierd sau scap\u0103 unele elemente reale, de natur\u0103 ontic\u0103. \u00cens\u0103 numai a\u015fa g\u00e2ndirea poate p\u0103trunde \u00een cele mai subtile \u0163esuturi ale existen\u0163ei.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>A\u0163i inclus \u00een lucrare c\u00e2teva aprecieri despre filosofia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi a\u0163i detaliat unele structuri metafizice din g\u00e2ndirea lui Lucian Blaga. Cum a\u0163i califica fenomenul filosofic rom\u00e2nesc: ca unul de \u00eemprumut sau de sine st\u0103t\u0103tor, na\u0163ional \u015fi hibridat? V\u0103 \u00eentreb, pentru c\u0103 unii, chiar rom\u00e2ni fiind,\u00a0 dar \u015fi unii vecini, consider\u0103 c\u0103 nu prea avem o filosofie rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi c\u0103 ar trebui s\u0103 fim mai mode\u015fti \u00een aprecieri.<\/em><\/p>\n

P.I.: <\/strong>Lucrurile evidente totdeauna sunt greu de g\u00e2ndit \u015fi mai ales de descoperit, s\u0103 presupunem c\u0103 ace\u015ftia s-ar afla \u00een situa\u0163ia de a trece peste un r\u00e2u ale c\u0103rui maluri ad\u00e2nci sunt unite printr-un pod larg \u015fi de mare siguran\u0163\u0103. Acum spune\u0163i-mi, dac\u0103 ei au v\u0103zut podul? Dar dac\u0103 erau \u00een situa\u0163ia de a trece r\u00e2ul f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 vreun pod? Atunci ar fi \u00eenceput s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 fel de fel de variante pentru a ajunge dincolo, pe malul cel\u0103lalt.<\/p>\n

Filosofia rom\u00e2neasc\u0103 este tot at\u00e2t de evident\u0103 precum existen\u0163a podului, numai c\u0103 orbii v\u0103z\u0103tori nu prea o v\u0103d din anumite considerente de ordin intelectual: ori vor s\u0103 strice podul, pentru a nu mai trece nimeni pe el, ori \u00eel consider\u0103 prea mare fa\u0163\u0103 de mintea lor extrem de \u00eengust\u0103 \u015fi obtuz\u0103.<\/p>\n

Eu \u00eens\u0103 pot s\u0103 spun un lucru evident demonstrat de str\u0103vechimea noastr\u0103 etnic\u0103 \u015fi cultural\u0103: avem o bogat\u0103 filosofie rom\u00e2neasc\u0103, pe undeva, dus\u0103 dincolo de antichitatea greac\u0103, o filosofie care este na\u0163ional\u0103 \u015fi \u00een care sunt \u00eencrustate numeroase cristale poetice \u015fi religioase de \u00eendelungat\u0103 tradi\u0163ie.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>A\u0163i spus na\u0163ional\u0103 \u015fi mi-a\u0163i sugerat s\u0103 v\u0103 \u00eentreb: dac\u0103 exist\u0103 \u015fi filosofii universale?<\/em><\/strong><\/p>\n

P.I.: <\/strong>Dup\u0103 umila mea p\u0103rere, doar conceptele de maxim\u0103 gneralitate sunt universale, \u00een rest toate crea\u0163iile culturii spirituale \u015fi materiale poart\u0103 pecetea specific\u0103 unui popor sau unei na\u0163iuni, chiar dac\u0103 influen\u0163eaz\u0103 ori sunt folosite \u015fi de al\u0163ii.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>\u015ei crede\u0163i c\u0103 noi suntem at\u00e2t de originali \u015fi nu avem nimic str\u0103in \u00een structurile noastre conceptuale ori comportamentale?<\/em><\/p>\n

P.I.: <\/strong>Departe de mine acest g\u00e2nd! Am vrut s\u0103 spun c\u0103 nici o na\u0163iune nu tr\u0103ie\u015fte \u015fi supravie\u0163uie\u015fte prin \u201e\u00eemprumuturi intelectuale\u201d. Chiar cei care au venit mult mai t\u00e2rziu \u00een istorie \u015fi s-au hr\u0103nit din \u00eemprumuturi, au o anumit\u0103 protospiritualitate specific\u0103.<\/p>\n

Protomitologia \u015fi prototeologia noastr\u0103 ne recomand\u0103 printre primii contributori la istoria spiritual\u0103 \u015fi civiliza\u0163iei europene.<\/p>\n

C\u0103, \u00een timp, am asimilat prudent \u015fi selectiv elemente din alte culturi, este o cu totul alt\u0103 problem\u0103.<\/p>\n

\u00cens\u0103 g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 \u00een istorie niciodat\u0103 n-am fost l\u0103sa\u0163i s\u0103 ne pr\u0103\u015fim ogorul la timp \u015fi p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t darmite s\u0103 mai culegem \u015fi roadele. P\u0103m\u00e2ntul acesta a atras prin bog\u0103\u0163iile lui toate hoardele euro-asiatice \u015fi aceast\u0103 h\u0103r\u0163uire nu ne-a l\u0103sat prea mult r\u0103gaz s\u0103 \u015fi mai scriem ceea ce g\u00e2ndeam \u015fi purtam \u00een spiritualitatea noastr\u0103. Duceam totul \u00een oralitate, lucru pe care \u00eel confirm\u0103 \u015fi Miron Costin. Noroc de arheologie \u015fi de scrierile greco-romane care ne-au consemnat, umeri cu mare patos, existen\u0163a aici.\u00a0\u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n

V.G.: <\/strong>\u015etiu c\u0103 acest \u201eAtlas orientativ de arheologie metafizic\u0103\u201d, cum plastic \u00eel numi\u0163i, nu este nici o istorie a filosofiei, nici un tratat exhaustiv al acesteia. Atunci, ce este el?<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/strong>P.I.: <\/strong>Este un itinerar sau incursiune \u00een g\u00e2ndirea filosofic\u0103 pentru a scoate la lumin\u0103 parcursul \u00een care au prins via\u0163\u0103 \u015fi au evoluat anumite concepte \u015fi structuri metafizice. Toate acestea urm\u0103rite prin prisma interpret\u0103rii Fiin\u0163ei (existen\u0163ei \u00een ansamblu).<\/p>\n

V.G.: <\/strong>Dar nu apare nimic despre epoca roman\u0103 sau medieval\u0103?!<\/em><\/strong><\/p>\n

P.I.: <\/strong>\u00cen mare parte romanii au mediat cunoa\u015fterea culturii grece\u015fti de c\u0103tre europeni, limba latin\u0103 fiind principala limb\u0103 a culturii europene \u00een acea vreme Min\u0163ile str\u0103lucite ale romanilor se vor afirma nu \u00een filosofie, ci mai ales \u00een retoric\u0103 \u015fi construc\u0163ia dreptului. Iar perioada medieval\u0103 nu reprezenta un interes deosebit pentru tematica abordat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Metafizica nu poate fi odat\u0103 teologie iar alt\u0103 dat\u0103 ontologie. Neotomistul J. Maritain va recunoa\u015fte c\u0103 metafizica se ocup\u0103 cu studiul naturii (existen\u0163ei), recunosc\u00e2nd pe Dumnezeu, dar f\u0103r\u0103 s\u0103-l poat\u0103 cerceta \u015fi descoperi.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>Lu\u00e2nd \u00een discu\u0163ie acest itinerar, crede\u0163i c\u0103 exist\u0103 o migra\u0163ie a fenomenului filosofic la nivel continental?<\/em><\/strong><\/p>\n

P.I.: <\/strong>Sunt de acord, cu c\u00e2teva rezerve: 1. fiecare popor are propria lui mentalitate \u015fi structur\u0103 spiritual-moral\u0103 \u015fi 2. nu putem \u00eembarca \u00eentr-un vapor \u201efenomenul filosofic\u201d \u015fi s\u0103 d\u0103m fiec\u0103ruia c\u00e2te o por\u0163ie. Putem considera \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een rena\u015ftere \u015fi modernitate, prin deschiderile de comunicare, lumea s-a f\u0103cut mai mic\u0103, popoarele s-au apropiat f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 teritoriul, cu excep\u0163ia barbarilor migratori \u015fi a imperiilor! \u00cen acest caz, \u00eencep marile confluen\u0163e dintre culturi \u015fi civiliza\u0163ii, ceea ce va avea drept consecin\u0163\u0103, favorabil\u0103 apropierea \u015fi conlucrarea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Grecia a construit abstrac\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi filosofic\u0103 care, apoi, s-a reflectat \u00een mod specific \u00een viziunile din Rom\u00e2nia, Italia, Fran\u0163a, Anglia \u015fi Germania care, odat\u0103 cu Leibniz \u015fi Kant, se va transforma \u00een \u201e\u0163ara filosofiei\u201d.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 s-au manifestat numeroase curente realiste sau idealiste, totu\u015fi singurele care s-au amplificat \u015fi au adus mari beneficii Europei au fost ra\u0163ionalismul \u015fi empirismul \u2013 am\u00e2ndou\u0103 tr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi seva din antichitatea greac\u0103.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>\u00centr-o lucrare a dumneavoastr\u0103 aducea\u0163i \u00een discu\u0163ie faptul c\u0103, \u00een timp ce India descoperea omul, Europa descoperea lumea. Dar oare g\u00e2ndirea european\u0103 va descoperi \u015fi omul?<\/em><\/p>\n

P.I.: <\/strong>\u00cen Europa, omul va fi descoperit mult mai t\u00e2rziu de Rena\u015ftere \u015fi modernitate. Un lucru interesant: \u00een timp ce India a descoperit omul, Europa a creat un mediu cultural \u015fi de civiliza\u0163ie pentru ca el s\u0103 se autodescopere, nu numai ca fiin\u0163\u0103 biologic\u0103, ci mai ales ca demiurg, creator integrat \u00een \u201edinamismul istoric\u201d, aspect prin care el \u00ee\u015fi proiecteaz\u0103 existen\u0163a dincolo de prezent \u015fi intr\u0103 \u00een timpul social \u015fi istoric.<\/p>\n

Arta renascentist\u0103 \u00eel va ridica la perfec\u0163iune \u2013 dup\u0103 idealul grecesc; Blaise Pascal \u00eel va vedea ca \u201etrestie meditativ\u0103\u201d, dar \u00een profunda lui natur\u0103 contradictorie; empirismul inductivist \u00eel va cobor\u00ee\u00a0 printre lucruri, iar ra\u0163ionalismul \u00eei va da aripi \u201es\u0103 zboare\u201d \u015fi \u00eel va \u00eenv\u0103\u0163a totu\u015fi relativismul existen\u0163ei sale \u015fi al cunoa\u015fterii.<\/p>\n

Deci, \u00een timp ce India educ\u0103 medita\u0163ia contemplativ\u0103 \u015fi ascetismul, Europa va cultiva activismul \u015fi n\u0103zuin\u0163a de a crea \u015fi de a cunoa\u015fte, \u00eentruc\u00e2t cunoa\u015fterea, \u015ftiin\u0163a este cea mai mare putere a omului \u2013 cum spune Fr. Bacon.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>De ce \u00een acest \u201eAtlas…\u201d v-a\u0163i oprit \u00een ordine, la: Aristotel, Lao-tzi, Leibniz, Kant, Heidegger \u015fi Lucian Blaga \u015fi nu asupra altor filosofi? Din preferin\u0163\u0103 sau din necesitatea acoperirii temei propuse?<\/em><\/p>\n

P.I.: <\/strong>Din am\u00e2ndou\u0103 punctele de vedere, prin prisma unui criteriu bine stabilit care s\u0103 acopere drumul parcurs de la apari\u0163ia ei ca obiect metafizic \u015fi p\u00e2n\u0103 la marile construc\u0163ii metafizice moderne \u015fi contemporane! Am considerat c\u0103 ace\u015fti filosofi marcheaz\u0103 cel mai bine etapele \u00een construc\u0163ia conceptului de metafizic\u0103.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>Ave\u0163i premoni\u0163ia c\u0103 aceast\u0103 lucrare va st\u00e2rnit interes \u2013 critici \u015fi aprecieri \u2013 \u00een r\u00e2ndul speciali\u015ftilor sau al cititorilor ne-filosofi?<\/em><\/p>\n

P.I.: <\/strong>Nu mi-am pus \u015fi nici nu-mi pun aceast\u0103 \u00eentrebare. O mam\u0103, c\u00e2nd \u00ee\u015fi na\u015fte copilul nu-\u015fi pune problema dac\u0103 acesta va deveni mai frumos sau mai ur\u00e2t, mai de\u015ftept sau mai prost, mai onest sau mai necinstit, ci pur \u015fi simplu l-a n\u0103scut \u015fi trebuie s\u0103-l creasc\u0103 \u015fi s\u0103-l educe c\u00e2t mai bine.Cartea pe care am construit-o o consider un dar \u015fi pentru cel \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi pentru cel care vrea s\u0103 \u00eenve\u0163e \u015fi care deja sunt \u201ea\u015feza\u0163i \u00een esen\u0163a\u201d lor uman\u0103.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>Dintre lucr\u0103rile dumneavoastr\u0103, care crede\u0163i c\u0103 vor persevera spre longevitate existen\u0163ial\u0103?<\/em><\/p>\n

P.I.:<\/strong> E o \u00eentrebare complicat\u0103, mai ales c\u0103 lumea se schimb\u0103 de la o zi la alta. Publicistica este o pat\u0103 (\u015fi o palm\u0103 ru\u015finoas\u0103) pe tragica existen\u0163\u0103 contemporan\u0103. Poate uneori am gre\u015fit la marginea visului crez\u00e2nd c\u0103 va fi mai bine. Este marele meu regret c\u0103 am visat a\u015fa ceva.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte poezia, poate c\u00e2teva poeme s\u0103 aib\u0103 destin mai lung, chiar dac\u0103 viitorul apare at\u00e2t de prozaic \u015fi f\u0103r\u0103 sincer\u0103 sensibilitate. Banul \u00eenlocuie\u015fte omul \u015fi-l simplific\u0103, \u00eei devoreaz\u0103 calit\u0103\u0163ile \u015fi \u00eel transform\u0103 \u00eentr-un biet rumeg\u0103tor! Travers\u0103m un timp al dez-humaniz\u0103rii \u015fi al lipsei de apetit pentru valori spirituale!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Referitor la lucr\u0103rile de filosofie, a\u015f \u00eendr\u0103zni s\u0103 fac o precizare mai optimist\u0103 \u015fi mai plin\u0103 de speran\u0163\u0103! \u00cens\u0103 \u015fi aici am \u00eendoieli, \u00eentruc\u00eet a \u00eenceput s\u0103 se degradeze masiv spiritul de crea\u0163ie \u015fi suntem invada\u0163i de analfabetism \u015fi r\u0103utate p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai \u00eenalte fotolii! Dar \u00eemi mai r\u0103m\u00e2ne ceva speran\u0163\u0103 c\u0103 se va mai g\u0103si o for\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 care s\u0103 ne salveze de la aceast\u0103 c\u0103dere \u00een subistorie \u015fi primitivism. Nu \u015ftiu! Poate gre\u015fesc, \u00eens\u0103 trebuie s\u0103 exprim \u015fi s\u0103 tr\u0103iesc \u015fi acest g\u00e2nd frumos!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei cred, cum spunea Ungaretti, c\u0103 nu va dispare \u015fi \u201ePuritatea mun\u0163ilor \/ \u00een\u0103l\u0163at\u0103 \/ \u00een globul \/ domesticit \/ al vremii\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Timpul nu se cump\u0103r\u0103, ci \u0163i se d\u0103 o singur\u0103 dat\u0103 \u015fi dac\u0103 l-ai ratat, adio! Pentru totdeauna \u015fi de-a pururi! Vremea poate fi domesticit\u0103 prin valori spirituale obiectivate \u015fi instituite ca oper\u0103 identitar\u0103 prin care se dob\u00e2nde\u015fte calitatea de timp istoric \u015fi de non-anonimitate! Un fel de d\u00e2r\u0103 creionat\u0103 \u015fi \u00eencrustat\u0103 \u00een globul vremii, o domesticire a acesteia!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Poate sper prea mult ca s\u0103 arunc o punte \u00een incertitudinile viitorului. \u00cen orice caz, cei care m\u0103 vor c\u0103uta, m\u0103 vor g\u0103si \u00een c\u00e2teva repere: Interpretarea metafizicii lui Lucian Blaga \u015fi Al. Boboc, \u00een Pluralismul ontologic, \u00een tipologie experien\u0163ial\u0103 \u015fi, de ce nu?, \u00een Pas\u0103rea m\u0103iastr\u0103 \u015fi Flori de tei pe care le-am rugat \u015fi le rog mereu: \u201e\u015ei-ngropa\u0163i \u00een tain\u0103 zarea \/ Unde-ascult murindu-mi marea!\u201d. Despre viitor nu po\u0163i dec\u00e2t s\u0103 poveste\u015fti la trecut! \u015ei a\u015fa cum spunea Hegel \u201eEste tot at\u00e2t de nebunesc a-\u0163i \u00eenchipui c\u0103 o filosofie trece dincolo de lumea contemporan\u0103\u201d.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>\u015ei acum o \u00eentrebare care transcende dialogul tematic: ce crede\u0163i c\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla cu noi, vorbesc ca popor \u015fi na\u0163iune?<\/em><\/p>\n

P.I.:<\/strong> \u00cen ultimii ani, \u0163ara a \u00eenceput s\u0103 moar\u0103 bucat\u0103 cu bucat\u0103, \u00eens\u0103 am reu\u015fit o mare performan\u0163\u0103: am statuat la rang de principii supreme patologia puterii \u015fi acefalismul politic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ce ne-am omor\u00e2t cultura \u015fi demnitatea \u2013 ultimele care se mai zv\u00e2rcoleau s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103, am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 arunc\u0103m la co\u015f \u015fi revolta! \u015ei st\u0103m ca ni\u015fte Cri\u015fti \u0163intui\u0163i \u015fi a\u015ftept\u0103m s\u0103 vin\u0103 al\u0163ii s\u0103 ne recupereze istoria.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Unii mai murim, al\u0163ii mai plec\u0103m \u00een lume \u015fi l\u0103s\u0103m capetele seci \u015fi ple\u015fuve s\u0103 profaneze \u00een continuare, ca pe-un st\u00e2rv anonim, aceast\u0103 \u0163ar\u0103 trist\u0103 \u015fi vl\u0103guit\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am ajuns s\u0103 ne \u00een\u015furubeze Berlusconi, un alt dement ie\u015fit din ciubota de saltimbanci, degetul \u00een t\u00e2mpl\u0103, iar la reuniuni europene, cleptomanul nostru ori doarme dus ori e \u0163inut ca lacheu \u015fi cot\u00e2rl\u0103 \u00een spatele coloanei oficiale, duhnind a rachiu \u015fi ron\u0163\u0103ind semin\u0163e!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ne-a izolat de lume \u015fi ne-a \u00eenstr\u0103inat de noi \u00een\u015fine, iar el \u00ee\u015fi scrie numele pe conturi \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi pe clopote de biseric\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 \u00eenc\u0103 mai sper s\u0103 ne trezim din aceast\u0103 mahmureal\u0103 politic\u0103! Orice om \u015fi orice na\u0163ie tr\u0103ie\u015fte mereu \u00een perspectiv\u0103, \u00eentr-o proiec\u0163ie continu\u0103. Asta pentru c\u0103, dincolo de ceea ce este, trebuie s\u0103 mai fie ceva. \u015ei acest ceva ne someaz\u0103 s\u0103-l c\u0103ut\u0103m \u015fi s\u0103-l atingem mereu pentru a transforma \u201eg\u0103rile\u201d \u00een amintiri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Or, \u0163ara asta, prin \u201evajnicii\u201d s\u0103i politicieni, navigheaz\u0103 mereu \u00eentr-un trecut aproape ancestral \u00een care numai \u015fi numai ei au un viitor luminos!<\/p>\n

V.G.: <\/strong>Permite\u0163i-mi, o ultim\u0103 \u00eentrebare: regreta\u0163i c\u0103 v\u0103 desp\u0103r\u0163i\u0163i de aceast\u0103 frumoas\u0103 construc\u0163ie?<\/em><\/p>\n

P.I.: <\/strong>R\u0103spunsul meu este lapidar:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La desp\u0103r\u0163ire<\/p>\n

Nu se pl\u00e2nge<\/p>\n

Se planteaz\u0103 cuvinte<\/p>\n

\u015ei cu aripi de p\u0103s\u0103ri \u00een zbor<\/p>\n

Se scrie duios pe covorul inimii<\/p>\n

 <\/p>\n

Unul se ascunde pu\u0163in<\/p>\n

Iar cel\u0103lat \u00eel caut\u0103<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 se ascunde \u015fi el<\/p>\n

 <\/p>\n

\u015ei peste ascunderea lor<\/p>\n

\u0162\u0103ranul trage brazde reav\u0103ne<\/p>\n

\u00cen care s\u0103de\u015fte<\/p>\n

Viitoare armonii vegetale<\/p>\n

\u015ei cu aripi de p\u0103s\u0103ri \u00een zbor<\/p>\n

Scrie cite\u0163 pe cerul albastru.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>V\u0103\u00a0 mul\u0163umesc \u015fi v\u0103 doresc mult\u0103 lumin\u0103 \u015fi … crea\u0163ie!<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Acest dialog abordeaz\u0103 omul din punct de vedere al antropologiei filosofice, preciz\u00e2ndu-se anumite contexte filosofice \u00een care conceptul-om \u00ee\u015fi \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-19965","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19965","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19965"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19965\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19968,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19965\/revisions\/19968"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19965"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19965"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19965"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}