{"id":19979,"date":"2014-12-02T18:17:33","date_gmt":"2014-12-02T18:17:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=19979"},"modified":"2014-12-02T18:17:33","modified_gmt":"2014-12-02T18:17:33","slug":"scenometrie-pusi-dinulescu-de-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/12\/02\/scenometrie-pusi-dinulescu-de-george-anca\/","title":{"rendered":"Scenometrie Pu\u0219i Dinulescu de George Anca"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

SCENOMETRIE PU\u0218I DINULESCU<\/p>\n

\n

Pu\u0219i Dinulescu, Lungul drum al prozei scurte,<\/em><\/p>\n

Integrala prozei scurte pu\u0219iene<\/p>\n

TipoMoldova 2014, 973 pagini<\/p>\n

 <\/p>\n

Scenometrie (cf. cartea noastr\u0103 Scenometrie Teatrux<\/em>), termen poate eufonic cu psihometria practicat\u0103 \u00een proza lui Pu\u0219i Dinulescu, are de a face pre\/para teatral cu scena\/scenariul-reprezentare-spectacol a operei scrise, aici. L-am practicat tacit cinci ani la colocviile publice cu Pu\u0219i, \u00eembin\u00e2nd convorbirile literare cu teatrul de poezie, de exemplu. \u0218i includerea \u00een cartea de scenometrie a piesei imposibile Ast\u0103-sear\u0103 se joac\u0103 Noica<\/em> f\u0103cea caz de \u00eent\u00e2lnirile cu filosoful. Ast\u0103zi se joac\u0103 Pu\u0219i. Adic\u0103, precum \u00een piesa pu\u0219ian\u0103 de-o via\u021b\u0103, Adev\u0103rata cas\u0103 cu \u021boape<\/em> etc.: adev\u0103rata scenometrie.<\/p>\n

O lectur\u0103 mediat\u0103, implicit anticritic\u0103, \u00een clasic, preseaz\u0103, aproape, crestoma\u021bia \u00eenscenabil\u0103, oricum de\u0219irarea deslu\u0219irii misterelor acestei opere unice, unic marginalizat\u0103. Cititorul nu e mituit cu niscai coeren\u021be de clas\u0103, nici barat cu ifose de cancelarie, \u0219i fie s\u0103 reac\u021bioneze la scenometrie, vreo noutate oarecare, pe o oper\u0103 de recunoscut cu orice \u0219pil. Numele suprem al cititorului, \u00een sanscrit\u0103, este sahridaya, cititorul cunosc\u0103tor, colaborator al autorului. Cum \u0219i doctrina lacunei, la Poe, Wagner, Baudelaire, l\u0103sat\u0103 cititorului s\u0103 o umple, tot pe acolo bate.<\/p>\n

Scenometria se aplic\u0103 aici pentru prima oar\u0103 \u00een hermeneutica literar\u0103, anume asupra operei lui Pu\u0219i Dinulescu. Nici Roland Barthes, nici alamkara sanscrit\u0103, nici dodiile sistematizate de Marian Popa nu vor e\u0219apa cenzura sau critica ideologic\u0103 aici. L\u0103s\u0103m esen\u021ba lui Pu\u0219i la vedere, ca pe scen\u0103, cine ajungem. Doar vorbim din studen\u021bie, un film, o bere, Robert Calul, hai la teatru. S\u0103 nu pl\u00e2ngem c\u0103 tot nu ne las\u0103 \u0103l r\u00e2s cinic-hercinic. C\u0103 involu\u021bie, c\u0103 ratare, out. R\u00e2s ultra-tehnic, barthesian. Rasa-dhvani \/ sentiment-sugestie? Vidush, ghidu\u0219: s\u0103 ias\u0103 to\u021bi brahmanii \u0219i turn\u0103torii din sal\u0103.<\/p>\n

Abia am prescenometrizat por\u021biuni dialogate din Robert Calul, ca pentru a prinde un fir (rupt anume din pornire, poate a se \u00eennoda fie \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een sensibilitatea receptorului) \u2013 nu se poate povesti nimic din Pu\u0219i, ci lua sculptural-muzical-dramaturgic ca atare fiecare r\u00e2nd \u0219i Urmuz etc. – , a sugera dintru \u00eenceput dialogismul epic al pu\u0219ianismului, ce nu se putea, m\u0103car \u0219i la 60 de ani, a nu se ecloza \u00een piese \u00eentru Caragiale-Mazilu. Romanul, miraj al prozatorului rom\u00e2n \u00een anii 60, este, totu\u0219i, Robert Calul, \u00eesum\u00e2ndu-se, augural, pe mitul dublului, operei avenire, astfel un roman-fluviu printre de\u0219erturi \u0219i liba\u021bii.<\/p>\n

Poveste cu Monica<\/strong> din Linda Belinda <\/strong>se face, reflex, roman, Galaxia Burlacilor. <\/strong>M\u0103car Romanul Sfintei Mogo\u0219oaia<\/strong> este scenometrie curat\u0103, matein\u0103, \u00eencartiruind, grupuri-grupuri, Dulcinee-Rusoaice, misterele paracomuniste bucure\u0219tene, aluzionate \u00een arhipelagul povestirilor, \u0219i cu farfuria zbur\u0103toare ursind-repreromanticiz\u00e2nd-ridendo \u00cengerul contabil<\/strong>, \u0219i iar povestiri, p\u00e2n\u0103 la Etna dramaturgic\u0103 indus\u0103 ca de Caragiale, de nu la concuren\u021b\u0103, ia pun’te tu cu mine, c\u0103 m\u0103 iube\u0219ti. <\/strong><\/p>\n

Tirada maxim\u0103 e autorul-personaj, Pu\u0219i \u00een persoan\u0103, c\u0103ruia, citind cartea lui Grigore Traian Pop, i-a venit \u00een minte comedia Neispr\u0103vitul<\/em>, de Fonvizin. Dar nu m\u0103 tem de acest cuv\u00e2nt, spune el, pentru c\u0103 neispr\u0103vit \u00eenseamn\u0103 viu, iar ispr\u0103vit \u00eenseamn\u0103 mort. \u0218i-mi convine. Acum, cu mi\u0219toul, care nu rareori m\u0103 caracterizeaz\u0103, am s\u0103 amintesc \u0219i faptul c\u0103, la vremea lui, \u0219i Hasdeu a fost derizionat cu porecla de Omul-Fragment.<\/p>\n

C\u0103-\u0219i permite s\u0103 citeze din r\u0103spunsul lui Hasdeu \u2013 unde? – \u00een Galaxia burlacilor<\/strong>, de\u0219i roman, zice, adic\u0103 nu ce? Hasdeu: Orice por\u021biune a infinitului este un fragment. Un fragment este o raz\u0103 a soarelui, un fragment \u0219i soarele \u00eensu\u0219i, un fragment este \u00eentreagas sistem\u0103 solar\u0103. De ce s\u0103 nu fiu \u0219i eu un biet fragment. Fiecare fragment, \u00eens\u0103, are o misiune pe care o \u00eendepline\u0219te \u00een sfera totalit\u0103\u021bii. Unquote.<\/p>\n

\u0218i mai: Dubito ergo cogito, cogito ergo sum, nu-i a\u0219a domnule Desartes? Dar te-ntreb pe dumneata de ce criticii, de ce chiar un biograf care mi-e prieten, de ce chiar femeile, uneori, m\u0103 iau drept un neispr\u0103vit? De ce? Numai pentru c\u0103 nu sunt un cerc \u00eenchis. Nu, domnule, eu nu sunt \u00eenchis, eu nu sunt ispr\u0103vit, eu sunt ca infinitul, un Neisprvit! A\u0219a s\u0103 \u0219ti\u021bi voi! (Pu\u0219i Dinulescu)<\/p>\n

\u0218i \u00een Poveste<\/em> \u0219i \u00een Galaxie<\/em> \u0219i \u00een Burlacul<\/em>, mai (re) citeaz\u0103 o noti\u021b\u0103 de la cursul lui Vianu:<\/p>\n

\n

Cursul 6.<\/em><\/p>\n

Sf.Augustin: <Geniul poetic are un caracter malefic>.<\/em><\/p>\n

Jakob Burckhardt: Die Kultur der Renaissance in Italien.<\/em><\/p>\n

Volksgeist (De aici o s\u0103geat\u0103 spre Burckhardt).<\/em><\/p>\n

Hegel Filozofia istoriei (De aici o s\u0103geat\u0103 spre Volksgeist).<\/em><\/p>\n

Weltgeist lu\u00e2nd cuno\u015ftin\u0163\u0103 de sine devine Kultur.<\/em><\/p>\n

Istoria omenirii \u2013 istoria con\u015ftiin\u0163ei de libertate<\/em>.<\/p>\n

 <\/p>\n

Peste at\u00e2\u021bia nem\u021bi, Sf. Augustin. Cum scenometria nu se bordeaz\u0103 la literatur\u0103, nici la \u0219tiin\u021b\u0103, nici la spirit, s\u0103 facem caz, la aceast\u0103 citare, de Noua cetate a lui Dumnezeu<\/em>, de Dumitru Dr\u0103ghicescu, Paris, 1929. Traducerea mea din francez\u0103 este \u00eenc\u0103 inedit\u0103, a\u0219a c\u0103, se citesc aici unele paragrafe pentru prima oar\u0103, repatriate lingvistic, dup\u0103 85 de ani. Cum Cetatea lui Dumnezeu<\/em> de Augustin este Roma, \u0219i Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em> de Dumitru Dr\u0103ghicescu este Societatea Na\u021biunilor, a\u0219a \u0219i Einstein este Dumnezeu \u00een \u00cengerul contabil<\/em>.<\/p>\n

Dumitru Dr\u0103ghicescu<\/em>:<\/p>\n

Pentru c\u0103 \u0219tiin\u021ba timpului s\u0103u este \u00eenc\u0103 la debuturile ei, \u0219i prin urmare insignifiant\u0103, ea nu satisface deloc aspira\u021biile sale. Dorin\u021bele sunt \u00een fapt infinite. Faust concepe efectiv c\u0103 un dumnezeu locuie\u0219te \u00een el; prin elanurile sale spre infinit, pe care le-a mo\u0219tenit de la educa\u021bia sa religioas\u0103, aspira\u021biile sale se prelungesc la infinit \u0219i nimic din ce este bornat nu-l mai mul\u021bume\u0219te. De aici aceast\u0103 inchietudine impacient\u0103 \u0219i aceast\u0103 nemul\u021bumire obstinat\u0103, aceast\u0103 revolt\u0103 contra oric\u0103rei limite care-l face, cum am v\u0103zut, s\u0103 blesteme toat\u0103 existen\u021ba \u0219i s\u0103 ia realitatea \u00een oroare. \u0218i de aceea eroul lui Goethe se ded\u0103 magiei, \u0219i aceasta este exact anticiparea \u0219tiin\u021bei ce va veni. Mefistofel este cea mai fericit\u0103 \u0219i perfect\u0103 incarnare a \u0219tiin\u021bei timpului nostru.<\/p>\n

Ceea ce Faust cere de la magia lui Mefistofel, burghezia cere de la \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i aceasta \u00eei ofer\u0103 sau \u00eel las\u0103 s\u0103 spere. Aspira\u021biile burgheziei secolului nostru sunt exact cele ale lui Faust. Ca \u0219i el, burghezia noastr\u0103 ar vrea s\u0103 se bucure \u201ef\u0103r\u0103 ca vreodat\u0103 s\u0103 fie un moment satisf\u0103cut\u201d. Ca \u0219i Faust, burghezia zilelor noastre arunc\u0103 aceast\u0103 sfidare Mefistofelului ei care este \u0219tiin\u021ba:<\/p>\n

\u201eDac\u0103 vreodat\u0103 m\u0103 \u00eentind lini\u0219tit pe un pat de lene, fie-mi \u00eendat\u0103 sf\u00e2r\u0219itul. Dac\u0103, flat\u00e2ndu-m\u0103, tu m\u0103 po\u021bi abuza p\u00e2n\u0103 la punctul \u00een care eu s\u0103 m\u0103 complac \u00een mine \u00eensumi, dac\u0103 tu po\u021bi s\u0103 m\u0103 \u00een\u0219eli prin juisan\u021b\u0103… Dac\u0103 eu spun clipitei care trece: A\u0219teapt\u0103, e\u0219ti a\u0219a frumoas\u0103… atunci eu consimt bucuros s\u0103 pier \u0219i c\u0103 mi-e timpul revolut.\u201d<\/p>\n

\u0218i, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, burghezia cere Mefistofelului ei, adic\u0103 \u0219tiin\u021bei \u201em\u00e2nc\u0103ri care nu satur\u0103, un loc la care nu se c\u00e2\u0219tig\u0103 niciodat\u0103\u201d. Bref, ceea ce cere ea \u0219tiin\u021bei este s\u0103 se bucure indefinit, f\u0103r\u0103 sa\u021bietate posibil\u0103, c\u0103ci ea \u00ee\u0219i dore\u0219te \u0219i crede \u00een capacitatea sa infinit\u0103 de a se bucura (1).<\/p>\n

\n

(1) \u201eMereu am dorit s\u0103-mi ast\u00e2mp\u0103r dorurile, apoi am r\u00e2vnit iar… C\u0103 omul dresat pe acest p\u0103m\u00e2nt prive\u015fte \u00een jurul lui… c\u0103 \u00een acest mers \u00eenainte el g\u0103se\u015fte noroc \u015fi nenoroc, f\u0103r\u0103 ca vreodat\u0103 s\u0103 fie o singur\u0103 clip\u0103 satisf\u0103cut.\u201d (Faust<\/em>, partea a doua.)<\/p>\n

\n

Dar pentru c\u0103 Mefistofel, simbolul \u0219tiin\u021bei \u0219i magiei sale, poart\u0103 ca semn distinctiv inevitabilele coarne de \u021bap, el marcheaz\u0103 bine prin aceasta c\u0103 puterea sa nu poate procura dec\u00e2t pl\u0103cerile lumii mici, \u0219i mai precis cele ale sim\u0163urilor, ale senzualit\u0103\u021bii. \u00cen el, ca \u00een \u0219tiin\u021ba noastr\u0103, este materia care \u0219i-a aservit spiritul \u0219i inteligen\u021ba.<\/p>\n

\u00centr-o societate \u00een care astfel este starea de suflet \u0219i astfel aspira\u021biile, via\u021ba moral\u0103 nu putea fi altfel dec\u00e2t ne-a descris-o Proudhon. Epoca noastr\u0103 este cea a lui Mefistofel; el \u00eel \u00eenlocuie\u0219te pe Dumnezeu. Burghezia juisant\u0103 vrea, \u00eentocmai ca Faust, s\u0103 introduc\u0103 infinitul \u00een satisfacerea nevoilor sale finite \u0219i aceasta d\u0103 senzualit\u0103\u021bii sale caracterul nepotolit, termin\u00e2ndu-se prin dezgust \u0219i prin detracarea sim\u021burilor, prin viciu sau prin nebunie. Goethe a v\u0103zut at\u00e2t de bine aceasta, pun\u00e2ndu-i \u00een gur\u0103 lui Mefistofel aceste cuvinte profunde apropo de om \u0219i adres\u00e2ndu-le Domnului Dumnezeu: \u201eMicul Dumnezeu al lumii… El ar fi tr\u0103it mai bine dac\u0103 tu nu-i d\u0103deai reflexul luminii celeste; el a numit-o ra\u021biune \u0219i n-o uzeaz\u0103 dec\u00e2t pentru a fi mai bestial dec\u00e2t toate bestiile.\u201d<\/p>\n

\u00cen 1914, scaden\u021ba p\u0103ru, un moment, ajuns\u0103 la termen pentru burgheziile na\u021bionale; timpul p\u0103ru un moment revolut pentru Faust burghez. \u0218tiin\u021ba mefistofelic\u0103 a timpului nostru a procurat Faustului s\u0103u burghez aceea\u0219i trezire catastrofic\u0103, din care el n-a fost tras, \u00eentocmai sufletului celuilalt Faust, dec\u00e2t printr-o minune a indulgen\u021bei divine. \u0218tiin\u021ba \u0219i Mefistofel pot, pe drept, spune despre noi: \u201eNicio pl\u0103cere nu-l potole\u0219te, nicio fericire nu-i ajunge… \u0218i iat\u0103 c\u0103 ultimul moment, mediocru \u0219i vid, nenorocitul dore\u0219te s\u0103-l re\u021bin\u0103.\u201d (Faust<\/em>, partea a doua).<\/p>\n

Dac\u0103 Satan simbolizeaz\u0103 corup\u021bia moravurilor, recunoa\u0219tem c\u0103 el \u0219i-a \u00eendeplinit o misiune necesar\u0103 c\u0103ci, dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 bobul de gr\u00e2u nu germineaz\u0103 \u00eenainte de a se descompune, progresul moral \u0219i \u0219tiin\u021bific nu este posibil dac\u0103 vechile moravuri, ca \u0219i vechile legi \u0219i toat\u0103 organizarea social\u0103 \u0219i ideologic\u0103 a popoarelor, nu se descompun de asemenea. Mefistofel este agentul cel mai activ al progresului uman, Goethe a pus \u00een el o profund\u0103 intui\u021bie c\u00e2nd l-a f\u0103cut s\u0103 spun\u0103 c\u0103 el este:<\/p>\n

\u201eO parte a acestei for\u021be care totdeauna vrea r\u0103ul \u0219i totdeauna creeaz\u0103 binele.\u201d<\/p>\n

Pentru a ar\u0103ta c\u0103 aici este unul din adev\u0103rurile cele mai esen\u021biale, Goethe a f\u0103cut c\u0103tre Domnul Dumnezeu reflexiunea urm\u0103toare:<\/p>\n

\u201eActivitatea omului se domoli prea u\u0219or, el s-a compl\u0103cut repede \u00een odihna absolut\u0103; de aceea eu \u00eei al\u0103tur binevoitor acest companion care s\u0103-l \u00eemboldeasc\u0103 \u0219i stimuleze \u0219i, \u00een diavol ce este, trebuie s\u0103 munceasc\u0103.\u201d<\/p>\n

Cert, odihna \u00een care se compl\u0103cea adesea burghezia bogat\u0103 nu este compatibil\u0103 cu progresul. \u0218i, pe de alt\u0103 parte, pentru a schimba moravurile, trebuie mai \u00eent\u00e2i a le determina descompunerea. Omul trebuie s\u0103 plonjeze mai profund \u00een animalitate pentru ca, asemeni lui Anteu, s\u0103 prind\u0103 noi for\u021be \u0219i s\u0103 se reidice mai sus apoi, deasupra animalit\u0103\u021bii. Iat\u0103 de ce Satan creeaz\u0103 totdeauna binele, tocmai voind totdeauna r\u0103ul. (P\u00e2n\u0103 aici, Dumitru Dr\u0103ghicescu, pe subiect mult colocviat cu Dinulescu)<\/p>\n

Pu\u0219i Dinulescu se autoprefa\u021beaz\u0103 ca E.T. Hoffman, \u0219i introducerile acestea arunc\u0103 zaruri scenometrice.<\/p>\n

\n

GEORGE ANCA<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

LINDA BELINDA<\/strong><\/p>\n

(1979)<\/strong><\/p>\n

NOTA AUTORULUI<\/em><\/p>\n

\n

Volumul a ap\u0103rut la Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, <\/em>\u00een timp ce director era Marin Preda. Autorul \u00eel intiulase Linda Bellinda, <\/em>dar redactoarea , mai pu\u021bin familiarizat\u0103 cu limba italian\u0103, i l-a prezentat lui Marin Preda cu un singur l. <\/em>Autorul a atras aten\u021bia c\u0103 nu e corect, dar marele om a zis: \u201eLas\u0103-l a\u0219a, c\u0103 e mai autohton!\u201d \u0218i-a\u0219a a r\u0103mas! <\/strong><\/p>\n

Cartea a fost distins\u0103 cu Premiul Asocia\u021biei Scriitorilordin Bucure\u0219ti pe 1979, de un juriu prezidat de Romul Munteanu. <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

La dou\u0103 din povestirile <\/em>din<\/strong> Linda Belinda<\/em> au fost schimbate titlurile. Raul \u0219i nostalgia sa<\/em> a devenit \u0218pri\u021bul de var\u0103,<\/em> iar Povestea unui copil <\/em>a devenit Amantul, mama \u0219i copilul.<\/em><\/strong><\/p>\n

Dintre prozele din acest volum, Poveste cu Monica <\/em>a fost <\/em>ulterior amplificat\u0103, devenind romanul Burlacul, <\/em>din cartea Galaxia Burlacilor(1980), <\/em>tradus\u0103 \u00een limba francez\u0103 cu titlul Le vieux gar\u00e7on <\/em>\u0219i av\u00e2nd versiunea definitiv\u0103 \u00een volumul Burlacul(2011).<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

Acas\u0103 <\/em>\u0219i <\/em><\/strong>Eu Liza \u0219i Nae <\/strong><\/em>au fost incluse \u00een antologia lui Cornel Regman Nuvela \u0219i povestirea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een deceniul opt (Editura Eminescu 1983), <\/em>iar <\/em><\/strong>Familia Atanasiu <\/strong><\/em>\u00een antologia de <\/em>proz\u0103 scurt\u0103 contemporan\u0103 <\/em><\/strong>Arhipelag, <\/strong><\/em>a lui Mircea Iorgulescu(Editura Eminescu 1981).<\/em><\/strong><\/p>\n

Acas\u0103 <\/strong><\/em>a fost tradus\u0103<\/strong> \u00een rus\u0103, <\/strong>Familia Atanasiu<\/em> <\/strong>\u00een german\u0103, englez\u0103 <\/strong>\u0219i rus\u0103<\/strong>, <\/strong>Desp\u0103r\u021bire<\/em> \u00een rus\u0103, <\/strong>Eu, Liza \u0219i Nae<\/em> \u0219i <\/strong>Poveste de la mare <\/em>\u00een englez\u0103<\/strong>, Amantul, mama \u0219i copilul<\/em> <\/strong>\u00een maghiar\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n

\u00cen antologia de autor <\/strong>Crim\u0103 la circ(2003) au intrat \u0219i povestirile <\/strong>Familia Atanasiu, Juc\u0103torii de pingpong, Acas\u0103, Eu, Liza \u0219i Nae, Poveste de la mare <\/em>\u0219i<\/strong> \u0218arada.<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

GALAXIA BURLACILOR<\/strong><\/p>\n

(1980)<\/strong><\/p>\n

\n

Romanul Galaxia Burlacilor<\/strong> avea ini\u021bial o arhitectur\u0103 destul de sofisticat\u0103. S-ar fi chemat Galaxia Burlacilor sau Istoria lui<\/strong> Om-e-el<\/strong> \u0219i ar fi tratat patru ipostaze ale lui Om-e-el<\/strong>, de fapt ipostaze ale singur\u0103t\u0103\u021bii: Artistul, Burlacul, Aventurierul<\/strong> \u0219i Repetentul. <\/strong>\u00cen centru era, \u00eens\u0103, Burlacul <\/strong>\u2013 artist el \u00eensu\u0219i, av\u00e2nd ceva \u0219i de aventurier, dar \u0219i de repetent!<\/p>\n

\n

S\u0103 fi fost aceasta o r\u0103st\u0103lm\u0103cire a Omului Absurd din Mitul lui Sisif<\/strong> al lui Albert Camus? Posibil, din moment ce autorul prezentase la terminarea Facult\u0103\u021bii de Litere o tez\u0103 de licen\u021b\u0103 despre \u00a0Problema individului la Camil Petrescu \u0219i Albert Camus.<\/strong><\/p>\n

\n

\u00cen orice caz, doamna redactoare i-a scos Artistul <\/strong>\u0219i au r\u0103mas doar ceilal\u021bi trei, dar f\u0103r\u0103 a mai fi vorba despre Om-e-el<\/strong> \u0219i astfel ambi\u021bia autorului de a da o mai cuprinz\u0103toare \u0219i mai semnificativ\u0103 privire asupra unor leg\u0103turi din lume a fost compromis\u0103.<\/p>\n

\n

Traduc\u00e2nd romanul \u00een limba francez\u0103, Michel Wattremez a ales doar Burlacul, <\/strong>ceea ce-a f\u0103cut apoi <\/strong>\u0219i autorul, care, pentru edi\u021bia <\/strong>rom\u00e2neasc\u0103 din 2011, s-a rezumat \u0219i el doar la Burlacul,<\/strong> rev\u0103zut pu\u021bin fa\u021b\u0103 de edi\u021bia din 1980, ca \u0219i edi\u021bia francez\u0103.<\/p>\n

\n

Burlacul <\/strong>a r\u0103mas, deci, ca orice burlac, de sine st\u0103t\u0103tor \u0219i, fiind roman, nu-\u0219i are rostul aici. A\u0219a c\u0103 au r\u0103mas p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00een fa\u021ba dumneavoastr\u0103 aici doar p\u0103r\u021bile a doua \u0219i a treia: Aventurierul<\/strong> \u0219i Repetentul<\/strong><\/p>\n

\n

*<\/strong><\/p>\n

\n

(ca o addenda aceste Memorii de fapt, fiindc\u0103 ie\u015fim din marjele fic\u0163iunii \u015fi respir\u0103m \u00een fine aerul tare al adev\u0103rului nemediat)<\/p>\n

 <\/p>\n

Prefa\u021b\u0103 involuntar\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

\n

(am \u00eencredin\u0163at aceste Memorii \u00eent\u00e2i unui influent personagiu, care, citind, probabil, doar o parte din ele, iat\u0103, ce mi-a referat:)<\/p>\n

 <\/p>\n

Drag\u0103 Domn\u2019 Dinulescu,<\/em><\/p>\n

Humorul absurd este evident, dar faptele sunt prea particulare ca s\u0103 treac\u0103 rampa curiozit\u0103\u0163ii celorlal\u0163i. <\/em>Ca amintiri de repetent (memorii) (le spui d-ta) mi se par prea sub\u0163iri.<\/em><\/p>\n

\n

Cu prietenie,<\/em><\/p>\n

Al d-tale,<\/em><\/p>\n

E.B.<\/em><\/p>\n

(cu scuze pentru \u00eent\u00e2rziere)<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Not\u0103 din 2013<\/span><\/strong>\u00a0:<\/strong><\/p>\n

Cine-o fi fost E.B.? Desigur, Eugen Barbu!<\/p>\n

Cine-o fi fost, apoi, M.D.? Desiguir, Mircea Dr\u0103gan! Dar G.V. nu era cumva Gheorghe Vitanidis? Ba da, bine\u00een\u0163eles! Iar M.I. nu era Ministerul de Interne, era Mihai Iacob, E.B. era Elisabeta Bostan, A.C. era nimeni altul dec\u00e2t Alecu Croitoru \u015fi-n fine, ultimul pe list\u0103, era I.N., autorul celui mai prost film rom\u00e2nesc din istorie, ceea ce n-a fost lucru u\u015for, \u00een acest mare campionat al stupidit\u0103\u0163ii! Mai era \u015fi S.D., adic\u0103 Silviu (Sicu) Dimitrovici, singura figur\u0103 luminoas\u0103 \u00eentr-un conglomerat de personaje de tenebre. Apropo de Dr\u0103gan \u0219i Vitanidis. \u00cenc\u0103 de c\u00e2nd erau stuiden\u021bi, cic\u0103 erau bine cu Partidul \u0219i cu Secu, demasc\u00e2ndu-\u0219i<\/em> colegii, care din cauza lor n-au mai putut termina \u0219i au trebui s\u0103-\u0219i caute alt drum: e cazul unor Grigore Hagiu, Boris Ciobanu sau George-Radu Chirovici.<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

EU \u0218I ROBERT CALUL<\/strong><\/p>\n

(1982)<\/strong><\/p>\n

NOTA AUTORULUI<\/strong><\/em><\/p>\n

\n

 <\/p>\n

Volumul a ap\u0103rut la Editura Eminescu \u0219i a fost puricat r\u0103u de conducerea editurii. N-a avut succes de critic\u0103. A fost tratat cu indiferen\u021b\u0103 sau chiar cu ostilitate.<\/strong><\/p>\n

O zi din via\u021ba unui pinpongist<\/em> a fost tradus\u0103 \u00een francez\u0103, englez\u0103, rus\u0103 \u0219i german\u0103, <\/strong>Roman de familie <\/em>\u00een englez\u0103 \u0219i maghiar\u0103,<\/strong> Poem <\/em>\u00een gernan\u0103 \u0219i<\/strong> <\/em>maghiar\u0103, <\/strong>Planete, \u00cen lumea diplomatic\u0103, Ploaia <\/em>\u0219i<\/strong> Poveste de<\/em> <\/strong>moarte <\/em>\u00een maghiar\u0103, <\/strong>Promovarea tovar\u0103\u0219ului <\/strong>G\u0103in\u0103 <\/strong><\/em>\u00een bulgar\u0103, <\/strong>Dup\u0103 opera\u021bia de apendicit\u0103<\/em> \u00een englez\u0103, francez\u0103, german\u0103 \u0219i spaniol\u0103. <\/em><\/strong>Manuela <\/strong><\/em>a fost tradus\u0103 \u00een german\u0103 \u0219i a mai a ap\u0103rut \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een Ungaria, la Gyula, \u00een revista Foaia noastr\u0103<\/em>, a rom\u00e2milor din Ungaria.<\/strong><\/p>\n

\u00cen antologia de autor <\/strong>Crim\u0103 la circ <\/em><\/strong>(2003) au intrat <\/strong>Boul \u0219i Lumini\u021ba, V.H. \u0219i amintirea m\u0103rii, Manuela <\/strong><\/em>\u0219i <\/strong>O zi din via\u021ba unui pinpongist.<\/em><\/p>\n

\n

*<\/p>\n

\n

CRIM\u0102 LA CIRC <\/strong><\/p>\n

(2003)<\/strong><\/p>\n

\n

NOTA AUTORULUI<\/strong><\/p>\n

\n

Volumul e subintitulat <\/strong>o antologie sau o ontologie de <\/strong>autor <\/em>\u0219i afar\u0103 de prozele preluate din volumele anterioare: <\/strong>Robert Calul<\/em>-1968 (Priveghiul, Reportaj \u0219i Dumitrescu, repetentul clasei), Linda Belinda-<\/em>1979 (Familia Atanasiu, Juc\u0103torii de pingpong, Acas\u0103, Eu, Liza \u0219i Nae, Poveste de la mare \u0219i \u0218arada) \u0219i Eu \u0219i Robert Calul<\/em> -1982 (V.H. \u0219i amintirea m\u0103rii, O zi din via\u021ba unui pinpongist \u0219i Boul \u0219i Lumini\u021ba) mai cuprinde \u0219i texte inedite \u00een volum sau chiar total inedite, pe care le public \u00een continuarea acestei pagini. <\/strong><\/p>\n

Cartea a ap\u0103rut la Editura Meronia \u0219i nu a fost difuzat\u0103, iar critica , pur \u0219i simplu decimat\u0103 sau supus\u0103 consemnelor mafiotice dup\u0103 1989, n-a \u00eenregistrat-o, cu o singur\u0103 excep\u021bie: o cronic\u0103 citit\u0103 la radio de Ion Adam \u0219i apoi publicat\u0103 \u00eentr-o revist\u0103 din Foc\u0219ani.<\/strong><\/p>\n

Dintre ineditele \u00een volum, au ap\u0103rut \u00een presa literar\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eenainte de 1989 <\/strong>Nadia \u0219i Pesc\u0103ru\u0219ul <\/strong><\/em>(\u00een \u201eVia\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103\u201d) sau<\/strong><\/p>\n

Nev\u0103stuica<\/em> (\u00een \u201eLucedaf\u0103rul\u201d) , iar <\/strong>Iarna sau Starea de <\/strong>na\u0219pa <\/em>\u00een 2003 la \u201eLuceaf\u0103rul\u201d. <\/strong>Pis\u0103loaga<\/em> \u0219i <\/strong>\u00cen c\u0103utarea<\/em> <\/strong>Lumini\u021bei<\/em>, scrise am\u00e2ndou\u0103 \u00eenainte de Revolu\u021bie, n-au ap\u0103rut \u0219i \u00een periodice.<\/strong><\/p>\n

Povestirea <\/strong>O crim\u0103 la circ <\/strong><\/em>a ap\u0103rut \u00eent\u00e2i \u00een limba german\u0103 <\/strong>(Mord im Zirkus, tradus\u0103 de Gerhard Csejka<\/strong>, \u00een Neue Litertatur <\/em>(nr.5\/1983) \u0219i apoi \u00een Gernania, \u00eentr-o antologie a literaturii rom\u00e2ne<\/strong> contemporane:<\/strong> Erkundugen II, <\/em>la <\/strong>Verlag Volk und Welt, <\/em>Berlin, 1985.<\/p>\n

\n

 <\/p>\n

\n

*<\/p>\n

\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Prefa\u021ba autorului<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Mi-e team\u0103 s\u0103-ncep aceast\u0103 prefa\u021b\u0103, fiindc\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la Alexandru Odobescu, minunatul autor al lui <\/em>Pseudokyneghetikos, care vr\u00e2nd s\u0103 scrie o prefa\u021b\u0103 a ajuns la ditamai carte. \u0218i ce carte!<\/em><\/p>\n

Subiectul acestei prefe\u021be nu este \u00eens\u0103 <\/em>v\u00e2n\u0103toarea, ca la \u00eendep\u0103rtatul meu confrate, ci <\/em>ratarea.<\/p>\n

A\u0219a c\u0103 m-apropiu astfel mai mult de Cehov, al c\u0103rui subiect predilect, mai ales \u00een piese, este <\/em>ratarea.<\/p>\n

Cum? S\u0103 m\u0103 fac eu \u00eensumi<\/em> ratat?<\/p>\n

De ce nu? Oricum, via\u021ba mea de familist s-a ratat, fiindc\u0103 n-am fost \u00eensurat niciodat\u0103 \u0219i acum, ajuns la 71 de ani, f\u0103r-un picior \u0219i mai ales \u0219i plin de hachi\u021be, cine-o s\u0103 m\u0103 mai ia?<\/em><\/p>\n

M\u0103-mpac \u0219i cu ideea asta, treac\u0103 de la mine!<\/em><\/p>\n

Mai grav e poate c\u0103 n-am rodit. Nu las \u00een urma mea nici un ADN.<\/em><\/p>\n

Doar virusurile min\u021bii mele, asta las. Personaje, situa\u021bii, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, fic\u021biuni sau pur \u0219i simplu p\u00e2re, fantezii, adun\u0103turi cu \u00eenceput \u0219i sf\u00e2r\u0219it, ce mai, proze… Mai scurte sau mai lungi…<\/em><\/p>\n

Aici sunt cele scurte, \u00eentinse pe-aproape o mie de pagini, \u00eentr-o carier\u0103 de aproape 50 de ani…<\/em><\/p>\n

Dar o <\/em>carier\u0103 f\u0103r\u0103 carier\u0103! Vezi, de-aia sunt un ratat!<\/em><\/p>\n

\u00cen loc, la v\u00e2rsta mea, s\u0103 ocup \u0219i eu un fotoliu la Academie sau s\u0103 iau m\u0103car un Premiu Nobel, eu m\u0103 f\u0103lesc doar cu un premiu al uniunii scriitorilor autohtoni, luat \u0219i \u0103la acum 28 de ani \u0219i cu un premiu al asocia\u021biei din Bucure\u0219ti, luat acum 35 de ani. \u0218i nici m\u0103car nu figurez \u00een monstruasa, prin dimensiunile ei, istorie a literaturii a lui acad. N.Manolescu \u0219i nu m\u0103 aflu nici chiar \u00een istoria tot a\u0219a de groas\u0103, dar parc\u0103 mai pu\u021bin ambi\u021bioas\u0103 a dragului nostru de Alex.\u0218tef\u0103nescu, furnizor de tichii de m\u0103rg\u0103ritar, pobate-nt\u00e2i pe propriul s\u0103u cap, at\u00e2t de frumos \u00eenc\u0103 \u0219i ferit de necazurile calvi\u021biei con\u0219tiente de sine.<\/em><\/p>\n

\u0218i-atunci ce mai vreau? Ce-mi mai trebuie? Cum \u00eemi permit eu s\u0103 scot o carte monumental\u0103, de aproape 1000 de pagini, ce-s eu? Sunt eu Breban, sunt eu Buzura sau sunt m\u0103car un D.R.Popescu? Nici m\u0103car! Eu sunt un vierme , at\u00e2t!<\/em><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 Dinu S\u0103raru, care cum de n-a intrat \u0219i el \u00een Academie?- eu nu sunt dec\u00e2t un vierme, dar ce zic eu vierme? Nu! Sunt pur \u0219i simpu un sub-vierme!<\/em><\/p>\n

\u0218i to\u021bi \u0103\u0219tia \u0219i chiar \u0219i al\u021bii, nu chiar a\u0219a sus pro\u021b\u0103pi\u021bi, sunt dintre oamenii serio\u0219i, pe la casele lor, mul\u021bi sunt \u0219i bunici, sunt fala na\u021biunii \u0219i a familiei lor, ba chiar se bag\u0103 bani \u00een ei, ca s\u0103 fie f\u0103cu\u021bi cunoscu\u021bi lumii \u00eentregi, c\u0103 malurile jegoase ale D\u00e2mbovi\u021bei sunt prea str\u00e2mte pentru ei \u0219i mergem a\u0219a cu to\u021bii \u00eenainte, p\u00e2n\u0103 unde s-o mai putea, p\u00e2n\u0103 unde s-o mai cine \u0219tie ce…<\/em><\/p>\n

E drept c-am f\u0103cut \u0219i gre\u0219eli \u00een via\u021b\u0103.<\/em> Probabil c\u0103 cea mai mare este c\u0103 nu mi-a ajuns scrisul \u0219i m-am f\u0103cut \u0219i regizor. <\/em><\/p>\n

Era prin 1966, lucram la Ploie\u0219ti. Sau s\u0103 fi fost deja 1967? P-acolo…<\/em><\/p>\n

F\u0103ceam naveta cu trenul. Era unul pe la opt jumate sau nou\u0103 jumate \u0219i ne l\u0103sa \u00een gara Ploie\u0219ti Vest. <\/em><\/p>\n

Printre tovar\u0103\u0219ii de navet\u0103 erau mai mul\u021bi actori \u0219i era vesel, drumul nu dura dec\u00e2t o or\u0103, poate \u0219i mai pu\u021bin, stam deobicei la vagonul-restaurant \u0219i ne beam acolo cafeaua sau berea. \u00cen aceste condi\u021bii, cum era \u0219i normal, m-am combinat cu o actri\u021b\u0103. \u0218i unde mai pui c\u0103 la revista literarr\u0103, care se-nfiin\u021ba atunci \u0219i acolo, \u0219eful meu, \u0218tefan B\u0103nulescu, mi-a \u00eencredin\u021bat \u0219i cronica dramatic\u0103. A\u0219 fi putut s\u0103 tai \u0219i s\u0103 sp\u00e2nzur de pe-acest post, dar revista n-a mai ap\u0103rut, logodna mea cu actri\u021ba s-a spart, n-am recuperat nici inelul, fiindc\u0103 ea mi-a spus c\u0103 l-a aruncat \u00een lac, \u00een lacul Her\u0103str\u0103u.<\/em><\/p>\n

Dar am r\u0103mas cu dorul de-a fi regizor, m\u0103 obi\u0219nuisem cu mirosul de actri\u021b\u0103, pe care cine l-a-ncercat nu-l mai uit\u0103 niciodat\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00cen 1968 m\u0103 angajez la Televiziune, acolo \u00eencep s\u0103 fac filme, \u00eempreun\u0103 cu Boris Ciobanu \u0219i peste doi ani intru la IATC, fac Regia de Film, termin\u0103nd-o \u00een ciuda unor \u00eenfrunt\u0103ri p\u0103tima\u0219e cu profesorii mei, ie\u0219ind la liman totu\u0219i numai \u00een urma unei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, dup\u0103 c\u00e2t se pare.<\/em><\/p>\n

E o \u00eent\u00e2mplare pe care trebuie s-o povestesc, ceva m\u0103 m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u0219i trebuie s-o spun.<\/em><\/p>\n

Eram distrus. A doua zi aveam programat\u0103 restan\u021ba la <\/em>Arta regizorului de film \u0219i televiziune. Vitanidis, cu care dam examenul, m\u0103 ura. \u0218i eram repetent \u0219i a doua oar\u0103 nu mai puteam r\u0103m\u00e2ne, a\u0219a era regula.<\/em><\/p>\n

Examenul se d\u0103dea cu un film, pe care nu-l putusem face, n-avusesem bani ca s\u0103-l pot termina \u0219i trebuia astfel s\u0103 m\u0103 prezint \u00een fa\u021ba du\u0219manului. M\u0103 g\u00e2ndeam chiar s\u0103 nu m\u0103 prezint deloc. Mai ales c\u0103 \u00een aceea\u0219i zi cu examenul meu era concurs pentru un post de redactor la Arhiva Na\u021bional\u0103 de Filme \u0219i m\u0103 g\u00e2ndeam mai bine s\u0103 m\u0103 prezint acolo.<\/em><\/p>\n

\u0218i-n seara aceea de dinainte de examen eram invitat la un ceai, la Mi\u0219u Diaconescu. Pe-atunci era poet \u0219i mai c\u00e2nta \u0219i la ghitar\u0103. Mai t\u00e2rziu, cu pseudonimul Anghel Mora, avea s\u0103 devin\u0103 \u00eent\u00e2i scenarist al lui Veroiu \u0219i apoi un apreciat regizor de film de lung metraj. A murit t\u00e2n\u0103r, din p\u0103cate, nu foarte mult dup\u0103 Marea Revolu\u021bie Rom\u00e2n\u0103 din Decembrie, urmat\u0103 de contrarevolu\u021bia din aceea\u0219i zi. <\/em><\/p>\n

Dar eram \u00een seara aceea de dinainte de examen \u0219i eram distrus \u0219i v\u0103z\u00e2ndu-m-a\u0219a Mi\u0219u m\u0103-ntreab\u0103 ce-i cu mine. \u0218i-i spun toat\u0103 t\u0103r\u0103\u0219enia.<\/em><\/p>\n

– Las\u0103, c\u0103 poate se rezolv\u0103, \u00eemi zice el.<\/em><\/p>\n

– Cum, m\u0103?<\/em><\/p>\n

\u0218i-atunci \u00eemi spune c\u0103 trebuie s\u0103 vin\u0103 la ceai \u0219i o tip\u0103, o doimaist\u0103, dup\u0103 care ar fi \u00eennebunit Ciulei.<\/em><\/p>\n

– Ciulei? m\u0103 mir eu<\/em><\/p>\n

– Da, m\u0103! \u00ce\u021bi dai seama c\u0103 dac\u0103-i d\u0103 un telefon grecului, \u0103la se cac\u0103 pe el!<\/em><\/p>\n

Nu prea am \u021binut eu cont de ce mi-a spus Mi\u0219u, am b\u0103ut ceva de necaz \u0219i chiar am adormit, \u00eentr-o camer\u0103, pe undeva. Dar am fost la un moment dat, parc\u0103, trezit din somn, parc\u0103, zic, fiindc\u0103 nu sunt foarte sigur \u0219i parc-a\u0219 fi stat de vorb\u0103 cu o tip\u0103 mi\u0219to, destul de \u00eenalt\u0103 \u0219i i-a\u0219 fi spus povestea mea. Nu mai \u0219tiu… ceva \u00een genul \u0103sta!<\/em><\/p>\n

Cert e \u00eens\u0103 c\u0103 a doua zi m-am prezentat la examen \u0219i n-aveam nimic ce s\u0103 prezint. Totu\u0219i, spre surprinderea mea, mi s-au pus doar c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri de form\u0103 \u0219i de sanchi \u0219i am luat cinci-ul de care aveam at\u00e2ta nevoie.<\/em><\/p>\n

Pe Liviu Ciulei nu l-am cunoscut niciodat\u0103 \u0219i nici pe tipa respectiv\u0103 n-am mai \u00eent\u00e2lnit-o vreodat\u0103 \u0219i am mai stat un an printre \u0103ia \u0219i am devenit regizor.<\/em><\/p>\n

Dar victoria mea \u00een meciul \u0103sta cu Bestia a fost ca o pr\u0103jitur\u0103 otr\u0103vit\u0103. Bestia asta, precum \u0218iva parc\u0103, avea bra\u021be multe \u0219i lungi.<\/em><\/p>\n

\u0218i mai era o chestie \u00een povestea asta cu regia la care eu nu m-am prins. Banii! Da, da! Banii!<\/em><\/p>\n

Fiindc\u0103 un regizor depinde de o produc\u021bie. \u0218i produc\u021bia \u00eenseamn\u0103 bani \u0219i doar cu bani se pot angaja actori, scenografi, operatori, p\u00e2n\u0103 departe \u00een jos, p\u0103n\u0103 la \u0219oferi, costumiere, tapi\u021beri, ma\u0219ini\u0219ti, c\u0103 de-aia c\u00e2nd se termin\u0103 un film \u0219i vezi o list\u0103, care nu se mai sf\u00e2r\u0219e\u0219te, te tot \u00eentrebi ce-or fi f\u0103c\u00e2nd to\u021bi \u0103\u0219tia, e cert \u00eens\u0103 c\u0103 f\u0103r\u0103 ei nu se poate…<\/em><\/p>\n

\u0218i uite \u00een ce m\u0103 b\u0103gasem!<\/em><\/p>\n

\u00cen loc s\u0103 stau eu lini\u0219tit, o pisic\u0103 s\u0103 se frece de picioarele mele \u0219i eu s\u0103 visez cu pixul \u00een m\u00e2n\u0103, doar cu el… s\u0103racul!<\/em><\/p>\n

N-am reu\u0219it s\u0103 fac p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 dec\u00e2t dou\u0103 filme de lung metraj \u0219i s\u0103 montez dou\u0103 piese de teatru.<\/em><\/p>\n

A fost poate un mare noroc pentru literatua din mine sau care-a ie\u0219it din mine, fiindc\u0103 am fost parc\u0103 for\u021bat s\u0103 m\u0103-ntorc la ea, la draga de literatur\u0103, pe care totu\u0219i m\u0103 g\u00e2ndisem s-o abandonez.<\/em><\/p>\n

\u00cent\u00e2i pentru c\u0103 nu credeam c\u0103 sunt \u00een stare de prea mari performan\u021be \u00een scris \u0219i c\u0103-n film e drumul meu. Iar dup\u0103 v\u00e2rsta de 60 de am f\u0103cut alt\u0103 mi\u0219care, surprinz\u0103toare poate chiar \u0219i pentru mine \u0219i am laut-o-n serios de tot cu teatrul. Cu dramaturgia..<\/em><\/p>\n

Cine s\u0103 mai \u00een\u021beleag\u0103 ceva?<\/em><\/p>\n

Oamenii mici oricum nu pot \u00een\u021belege. Ei se cantoneaz\u0103 \u00een c\u00e2te-o carier\u0103, o fac cel mult pe aia cu r\u00e2vn\u0103 \u0219i-n general asta e cheia unui succes sigur \u00een via\u021b\u0103.<\/em><\/p>\n

Un Eminescu \u0219tim \u00eens\u0103 cum a respins cu superbie ideea de a-\u0219i lua un doctorat \u00een Germania, care l-ar fi putut chivernisi.<\/em><\/p>\n

Dar el ardea! Privi\u021bi-i fotgrafiile succesive, vede\u021bi c\u00e2t de repede-a-mb\u0103tr\u00e2nit! El n-avea timp de doctorate!<\/em><\/p>\n

Nu c\u0103 m-a\u0219 compara eu cu Eminescu, ar fi o prostie! Dar trebuie \u00een\u021beles c\u0103 anumi\u021bi oameni nu pot fi \u00een\u021bele\u0219i sau \u00eendruma\u021bi conform unui simplu \u0219i s\u0103n\u0103tos bun sim\u021b.<\/em><\/p>\n

Poate de-aia nu m-am f\u0103cut inginer ca tata, care tare-ar fi vrut s\u0103 urmez \u0219i eu tradi\u021bia familiei, mai ales c\u0103 mai mul\u021bi unchi \u0219i veri din partea lui \u0219i chiar frate-meu au p\u0103\u0219it pe aceast\u0103 cale.<\/em><\/p>\n

Dar eu, dac\u0103 aveam la matematic\u0103 5, c\u00e2nd sistemul de notare era cel sovetic, adic\u0103 de la 1 la 5, c\u00e2nd s-a revenit la cele zece note tradi\u021bionale, eu am r\u0103mas tot cu nota 5!<\/em><\/p>\n

Iar profesorul de matematic\u0103, un g\u0103g\u0103uz, unul, Gaidarji, spunea:<\/em><\/p>\n

– S\u0103 \u0219tie \u0103la c\u0103 o s\u0103 mearg\u0103 la c\u0103rat cartofi!<\/em><\/p>\n

Eu eram \u0102la, n-aveam nume. \u0218i la oral nu m\u0103 scotea din 3, dar \u00een scris, fiindc\u0103 nu eram bou, scoteam un 7 \u0219i a\u0219a treceam…<\/em><\/p>\n

– Mai ai mult?<\/em><\/p>\n

– Nu. Stai c\u0103 termin acuma… Dar de unde pornisem \u0219i unde vroiam s-ajung?<\/em><\/p>\n

A! Da! Era vorba de r\u0103t\u0103cirea mea prin regia artistiic\u0103. P\u0103i, regizorii m\u0103 socoteau un intrus, fiindc\u0103 eram scriitor, dar scriitorii, acum \u0219i ei, bucuro\u0219i c\u0103 sc\u0103paser\u0103 de mine, a\u0219a credeau, nu m\u0103 mai socoteau, practic, de-al lor.<\/em><\/p>\n

Eram \u00eentre linii…<\/em><\/p>\n

A\u0219a m-am trezit la v\u00e2rsta asta f\u0103r\u0103 carier\u0103, f\u0103r\u0103 sprijin \u0219i-ntr-o lume literar\u0103, unde criticii aproape c\u0103 nu mai exist\u0103 \u0219i care sunt se-nchin\u0103 doar la bisericu\u021bele puternicilor zilei, ca s\u0103 nu mai vorbim \u0219i de alte \u0219mecherii… iar eu r\u0103t\u0103cesc \u0219i se trage din toate p\u0103r\u021bile \u0219i-ncerc s\u0103 supravie\u021buiesc, mai mult t\u00e2r\u00e2ndu-m\u0103, \u00eenconjurat de s\u00e2rme ghimpate \u0219i pe deaasupra se trage, se trage al dracului…<\/em><\/p>\n

\n

\n

Pu\u0219i Dinulescu<\/strong><\/p>\n

4 ianuarie 2014<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

SCENOMETRIE PU\u0218I DINULESCU Pu\u0219i Dinulescu, Lungul drum al prozei scurte, Integrala prozei scurte pu\u0219iene TipoMoldova 2014, 973 pagini   Scenometrie [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-19979","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19979","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19979"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19979\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19986,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19979\/revisions\/19986"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19979"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19979"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19979"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}