{"id":19987,"date":"2014-12-02T18:35:58","date_gmt":"2014-12-02T18:35:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=19987"},"modified":"2014-12-02T18:42:22","modified_gmt":"2014-12-02T18:42:22","slug":"dogma-trinitatii-de-dumitru-draghicescu-1934-tr-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/12\/02\/dogma-trinitatii-de-dumitru-draghicescu-1934-tr-george-anca\/","title":{"rendered":"DOGMA TRINIT\u0102\u021aII de Dumitru Dr\u0103ghicescu (1934). Traducere George Anca (2014)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Dumitru Dr\u0103ghicescu<\/p>\n

***<\/p>\n

DOGMA TRINIT\u0102\u021aII<\/p>\n

Traducere George Anca<\/p>\n

2014<\/p>\n

Dogma central\u0103 a Trinit\u0103\u021bii, cea mai dificil\u0103 \u0219i cea mai contradictorie din toat\u0103 teologia cre\u0219tin\u0103, are o importan\u021b\u0103 excep\u021bional\u0103, c\u0103ci con\u021bine o filosofie prim\u0103, o concep\u021bie a lumii, exprimat\u0103 simbolic ca toate verit\u0103\u021bile cre\u0219tine. Vom \u00eencerca s\u0103 desfacem acest simbol pentru a descoperi ce ascunde \u0219i ce revel\u0103, sau mai cur\u00e2nd ce ascunde mai mult dec\u00e2t ne reveleaz\u0103. Veritatea care se descoper\u0103 \u00een el este surprinz\u0103toare prin simplicitatea sa \u0219i deconcertant\u0103 prin eviden\u021ba sa.
\nF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u0219i noi am v\u0103zut deja, universul, cum \u00eensu\u0219i cuv\u00e2ntul indic\u0103, este o totalitate-unitate. Dar dac\u0103 se analizeaz\u0103, se distinge \u00een aceast\u0103 unicitate o multiplicitate infinit\u0103, un pluralism care pare cu at\u00e2t mai multiplu \u0219i cariat cu c\u00e2t se \u00eempinge analiza mai la fond. Dar, c\u00e2nd \u00een aceast\u0103 multiplicitate se caut\u0103 asem\u0103n\u0103ri, dac\u0103 efortul sintezei reia datele analizei \u0219i remonteaz\u0103 calea pe unde a cobor\u00e2t; c\u00e2nd, \u00een acest maximum de pluralism, se caut\u0103 un minimum de unitate, se ajunge inevitabil la trinitate, sau, \u00een ultim termen, la dualitate. \u00cen univers, se disting trei aspecte esen\u021biale sau trei compartimente: materie, via\u021b\u0103, spirit; sau ceea ce s-a putut numi: sfer\u0103, biosfer\u0103, noosfer\u0103.
\nC\u00e2nd se anvizajeaz\u0103 omul \u00een totalitatea fiin\u021bei sale, se disting egalmente acelea\u0219i trei aspecte: materie, via\u021b\u0103 \u0219i spirit. Noi suntem materie, \u0219i proba este c\u0103 moartea ne reduce la materie. Noi suntem via\u021b\u0103, \u0219i c\u00e2nd pierdem con\u0219tiin\u021ba \u0219i exerci\u021biul ra\u021biunii, suntem via\u021b\u0103 animal\u0103 pur \u0219i simplu. Noi suntem spirit. Fiin\u021ba noastr\u0103 este deci unu, dar \u00een acela\u0219i timp triplu, exact ca universul care este inorganic, organic \u0219i supra-organic; (supra-organic semnific\u00e2nd: social, istoric, moral, spiritual). \u00cen dogma Trinit\u0103\u021bii, at\u00e2t de esen\u021bial\u0103 pentu teologie, se reflect\u0103 triplul aspect al universului, materie, via\u021b\u0103, spirit, exprimate simbolic \u00een cele trei ipostaze ale Dumnezeului unic (13).<\/p>\n

(13) Nu suntem primii a traduce \u015fi a interpreta misterioasa trinitate divin\u0103 \u00eentr-o trinitate realist\u0103 inteligibil\u0103. Sf. Augustin a dat ca o echivalen\u0163\u0103 a trinit\u0103\u0163ii divine aceast\u0103 alta: fiin\u0163\u0103, cunoa\u015ftere, iubire, a c\u0103rei coresponden\u0163\u0103 cu aceea nu este cu totul exact\u0103. \u00cen om, trinitatea ia la unii teologi aceast\u0103 form\u0103: memorie, inteligen\u0163\u0103, iubire. Interpretarea realist\u0103 pe care o d\u0103 teologia de asemenea nu este mai fericit\u0103. Astfel, Dumnezeu Tat\u0103l ar fi spiritul, \u015fi fiul ar fi g\u00e2ndirea, care este incarnarea spiritului, produsul lui; \u015fi Sf\u00e2ndul Spirit ar fi personificarea iubirii reciproce \u00eentre Tat\u0103 \u015fi Fiu. Se poate spune la fel de bine:sentiment, inteligen\u0163\u0103 \u015fi voin\u0163\u0103. Aceste analogii pot fi multiplicate ad libitum.<\/p>\n

Aceast\u0103 constatare, f\u0103cut\u0103 a priori, ar putea p\u0103rea o simpl\u0103 analogie de suprafa\u021b\u0103. Dar, dac\u0103 se examineaz\u0103 lucrurile mai \u00eendeaproape, se vede c\u0103 analogia se men\u021bine, se precizeaz\u0103 \u0219i se justific\u0103.
\nCeea ce teologia a analizat cel mai bine este natura lui Dumnezeu \u0219i a lui Crist. \u00cen persoana lui Iisus Hristos, exist\u0103 dou\u0103 naturi \u00eentr-o singur\u0103 persoan\u0103. Din contra, \u00een persoana lui Dumnezeu , care este una, exist\u0103 trei naturi, sau mai cur\u00e2nd trei ipostaze. Este mai \u00eent\u00e2i Dumnezeu Tat\u0103l exist\u00e2nd din toat\u0103 eternitatea; apoi Dumnezeu Fiul, exist\u00e2nd din toat\u0103 eternitatea ca \u0219i Tat\u0103l, dar care s-a manifestat \u00een timp, c\u0103ci el s-a n\u0103scut la un moment dat al eternit\u0103\u021bii; \u0219i apoi Dumnezeu Sf\u00e2ntul Spirit, care procedeaz\u0103 din Tat\u0103 prin Fiu, deci din Tat\u0103 \u0219i din Fiu, \u0219i se manifest\u0103 ulterior, c\u0103ci este Paracletul, spiritul verit\u0103\u021bii pe care Iisus l-a trimis discipolilor s\u0103i, dar a existat din toate timpurile. Astfel sunt cel pu\u021bin raporturile pe care teologia le stabile\u0219te \u00eentre cele trei ipostaze.
\nOr, este exact la fel cu trinitatea cosmic\u0103, \u00een ochii \u0219tiin\u021belor \u0219i ai filosofiei ra\u021bionaliste. C\u0103 este materialist\u0103 sau spiritualist\u0103, g\u00e2ndirea ra\u021bional\u0103 concepe procesul cosmic de aceea\u0219i manier\u0103; numai ordinea este inversat\u0103. Pentru unii, exist\u0103 mai \u00eent\u00e2i materia, care a existat din toate timpurile. Apoi a ap\u0103rut via\u021ba. Pe urm\u0103 omul \u0219i spiritul. Experien\u021ba \u0219i \u0219tiin\u021ba arat\u0103 c\u0103 via\u021ba este ireductibil\u0103 la materie. Deci via\u021ba este o natur\u0103, o ipostaz\u0103 ireductibil\u0103 la materie, independent\u0103 de natur\u0103. Pasteur a demonstrat c\u0103 via\u021ba procede de la via\u021b\u0103, c\u0103 nu exist\u0103 genera\u021bie spontanee. Totu\u0219i, ra\u021biunea este monist\u0103 \u0219i ea tinde s\u0103 reduc\u0103 via\u021ba la materie. Terra, s\u0103 remarc\u0103m, a produs via\u021ba f\u0103r\u0103 germen, c\u0103ci ea a trecut prin starea de materie ignee,i ncandenscent\u0103, la o temperatur\u0103 care distruge orice germene al vie\u021bii. Via\u021ba este deci dependent\u0103 de materie, un produs al materiei. La aceasta, Avenarius, confirm\u00e2nd pe Pasteur, a r\u0103spuns cu ipoteza germenilor c\u0103zu\u021bi pe p\u0103m\u00e2nt din spa\u021biile interplanetare. Dar soarta altor stele fu acela\u0219i precum al terrei, c\u0103ci toate stelele au trecut prin starea ignee, dac\u0103 ipoteza Kant, Laplace este adev\u0103rat\u0103.
\n\u00cen opozi\u021bie cu experien\u021ba care constat\u0103 independen\u021ba vie\u021bii \u00een raport cu materia, ra\u021biunea conclude la unitatea vie\u021bii cu materia. \u0218i, \u00eentr-adev\u0103r, dac\u0103 se exclude posibilitatea germenilor de via\u021b\u0103 pe terra, r\u0103m\u00e2ne adev\u0103rat c\u0103 materia con\u021bine via\u021b\u0103 \u00een poten\u021b\u0103, c\u0103-n ultim\u0103 analiz\u0103 genera\u021bia spontanee este posibil\u0103 \u015fi c\u0103 a\u0219a a fost, \u00een orice caz, originea prim\u0103 a vie\u021bii. Pentru inteligen\u021ba care caut\u0103 unitatea, via\u021ba se g\u0103se\u0219te con\u021binut\u0103 \u00een poten\u021b\u0103 \u00een materie. Dac\u0103 ea ap\u0103rea \u00een timp la un moment dat prin genera\u021bie spontanee, este pentru c\u0103 ea este con\u021binut\u0103 \u00een poten\u021b\u0103 \u00een materie \u0219i, ca atare, ea exist\u0103 din toate timpurile.
\nCare sunt atunci raporturile reale, actuale, \u00eentre materie \u0219i via\u021b\u0103? Se explic\u0103 via\u021ba suficient prin legile fizico-chimice pe care analiza \u0219tiin\u021bific\u0103 le descoper\u0103 la baza fenomenelor vitale? \u00cen al\u021bi termeni, se reduce via\u021ba la un mecanism? Aici, exist\u0103 dou\u0103 concep\u021bii care se \u00eenfrunt\u0103, se combat \u0219i se exclud. Exist\u0103 \u00een via\u021ba celulei \u0219i \u00een organism o impulsiune directoare care dep\u0103\u0219e\u0219te mecanismul \u0219i nu se reduce la el. Claude Bernard, chiar dac\u0103 partizan al concep\u021biei chimice a vie\u021bii, se vede obligat s\u0103 afirme c\u0103 via\u021ba este mai mult dec\u00e2t chimism. To\u021bi partizanii vitalismului \u00eei dau dreptate. Foarte recent, M. Driesch sus\u021bine, cu mult\u0103 for\u021b\u0103 \u0219i probe, existen\u021ba unui principiu vital finalist, care se suprapune mecanismului fizico-chimic \u0219i-l dep\u0103\u0219e\u0219te pentru a-l dirija. Se arat\u0103 chiar cum determinismul vital ajunge s\u0103 altereze determinismul mecanic al fenomenelor fizico-chimice, cum via\u021ba
\ndescompune substan\u021bele chimice \u0219i le asimileaz\u0103, introduc\u00e2ndu-le propriile ei legi, care sunt originare \u0219i altele dec\u00e2t legile fizico-chimice: ereditatea, asimilarea func\u021bional\u0103, suprapunerea legilor fizico-chimice, sau mai exact subordon\u00e2ndu-le pe acestea scopurilor, legilor sale.
\nUn germene este un laborator \u00een miniatur\u0103 \u00een care, cu materia, se creeaz\u0103 via\u021b\u0103, si materia inorganic\u0103 se transform\u0103 \u00een materie vivant\u0103. Dar acest laborator are legile sale proprii de a proceda pe care le impune fenomenelor chimice \u0219i legilor lor. Astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een fiecare celul\u0103 vivant\u0103, exist\u0103 dou\u0103 determinisme suprapuse, func\u021bion\u00e2nd armonios unul de partea celuilalt \u0219i unul pentru cel\u0103lalt. Dar Loeb \u0219i moni\u0219tii arat\u0103 c\u0103 mi\u0219carea de direc\u021bie exist\u0103 chiar \u00een dezvoltarea corpurilor inorganice, precum anumite cristale, \u0219i c\u0103, prin urmare, via\u021ba se reduce la mecanism, legile vie\u021bii se reduc la vie\u021bile materiei.
\nSpiritul, a c\u0103rui unitate este legea, nu se opre\u0219te \u00eenainte de a fi redus multiplicitatea la unitate, pluralismul la monism. \u0218i atunci chiar dac\u0103 s-ar fi probat specificitatea ireductibil\u0103 a vie\u021bii \u0219i a legilor sale, s-ar fi triumfat spun\u00e2ndu-se c\u0103 materia fizico-chimic\u0103 con\u021bine \u00een poten\u021b\u0103 diferen\u021ba specific\u0103 a vie\u021bii \u0219i cea a legilor sale, c\u0103ci altfel apari\u021bia vie\u021bii ar fi imposibil\u0103, un miracol produc\u00e2nd ceva cu nimic. Faptul c\u0103 determinismul s\u0103u se poate armoniza cu determinismul mecanic al materiei pare destul de semnificativ \u0219i a ceast\u0103 semnifica\u021bie vrea s\u0103 spun\u0103, \u00een sum\u0103, c\u0103 via\u021ba este compatibil\u0103 cu materia. A fi compatibil cu materia revine a zice c\u0103 ea este \u00een poten\u021b\u0103 \u00een materie. Altfel, toat\u0103 acomodarea \u00eentre via\u021b\u0103 \u0219i materie, \u00een aceea\u0219i fiin\u021b\u0103, ar fi imposibil\u0103. \u00cen realitate, \u00een orice fiin\u021b\u0103 vivant\u0103, legile materiei coexist\u0103 cu cele ale vie\u021bii \u0219i coopereaz\u0103 cu ele, exact cum \u00een Iisus Hristos, care este o singur\u0103 persoan\u0103, coexist\u0103 \u0219i coopereaz\u0103 cele dou\u0103 naturi, una uman\u0103 \u0219i cealalt\u0103 divin\u0103. Incarnarea lui Dumezeu \u00een omul Iisus este din toate punctele analog\u0103 cu vivificarea materiei. Urmeaz\u0103 deci c\u0103 via\u021ba, ca inerent\u0103 materiei, exist\u0103 ca aceasta din eternitate. Doar manifestarea a ap\u0103rut \u00een timp.
\nDar incarnarea lui Dumnezeu \u00een Iisus Hristos reflect\u0103 \u0219i arat\u0103 \u00eenc\u0103 mai mult actul spiritualiz\u0103rii c\u0103rnii, sau al incarn\u0103rii spiritului, ca vitalizarea materiei.
\n\u00centr-adev\u0103r, trecerea de la via\u021b\u0103 la con\u0219tiin\u021b\u0103 prezint\u0103 acelea\u0219i dificult\u0103\u021bi \u0219i acelea\u0219i controverse. Se reduce con\u0219tiin\u021ba la via\u021b\u0103? Se explic\u0103 natura sa \u0219i legile sale prin legile vie\u021bii? Experien\u021ba constat\u0103, aici \u00eenc\u0103, \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103, o realitate specific\u0103, radical diferit\u0103 de via\u021b\u0103. Dar tendin\u021ba unifiant\u0103 a spiritului caut\u0103, \u0219i aici, s\u0103 reduc\u0103 diferen\u021ba \u0219i s\u0103 ajung\u0103 la unitate, la monism. A\u0219a cum \u00een Iisus exist\u0103 o persoan\u0103 \u0219i dou\u0103 naturi, exist\u0103, \u00een om, paralelisme psiho-fizice, dou\u0103 naturi ireductibile, una psihic\u0103, cealalt\u0103 fiziologic\u0103.
\nS-a \u00eenceput mai \u00eent\u00e2i prin a nega con\u0219tiin\u021ba, c\u0103ci s-a f\u0103cut din ea un sort de entitate, simplu epifenomen, care acompaniaz\u0103 ca o umbr\u0103 dezvoltarea fenomenelor organice \u00een organismul uman. Se cunoa\u0219te formula: creierul secret\u0103 g\u00e2ndirea a\u0219a cum ficatul secret\u0103 bila. Dar aceast\u0103 nega\u021bie este at\u00e2t de ilegitim\u0103 \u0219i absurd\u0103 \u00eenc\u00e2t ea provoac\u0103 nega\u021bia contrar\u0103: materia este cea care nu exist\u0103 c\u0103ci materia \u0219i chiar via\u021ba sunt simple date ale con\u0219tiin\u021bei, simple concep\u021bii ale spiritului, inaccesibile \u00een ele \u00eensele. De unde fenomenismul, un sort de agnosticism deandoaselea \u0219i idealism solipsist care declar\u0103 c\u0103 universul fizic, materia organic\u0103 \u0219i inorganic\u0103, este incognoscibil, inaccesibil.
\nA\u0219a cum cum con\u0219tiin\u021ba nu este dec\u00e2t socialul grefat pe individ, un social asimilat \u0219i ca s\u0103 zicem a\u0219a incarnat, o controvers\u0103 asem\u0103n\u0103toare exist\u0103 asupra raporturilor societ\u0103\u021bii cu individul. Este cert, experien\u021ba o probeaz\u0103, c\u0103 societatea este o realitate diferit\u0103 de via\u021b\u0103, superioar\u0103 organismului indivizilor, un supra-organism. Ea este astfel real\u0103 \u0219i, pentru unii, mai real\u0103 chiar dec\u00e2t indivizii, c\u0103ci nu exist\u0103 indivizi care s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een afara unei societ\u0103\u021bi. Dac\u0103 familia este deja o societate elementar\u0103, aceast\u0103 societate este precis sursa \u00eens\u0103\u0219i a indivizilor. Experien\u021ba constat\u0103 realitatea societ\u0103\u021bii, specificitatea sa, contra partipriului spiritului, care este monist.
\nCu toate acestea, moni\u0219tii \u00eencep prin a contesta realitatea societ\u0103\u021bii. Nu exist\u0103, spun ei, dec\u00e2t indivizi, societatea este o entitate \u00een genul celor care au creat scolastica; sau precum con\u0219tiin\u021ba, un sort de epifenomen. Societatea, natura sa \u0219i legile sale, se reduc la cele ale vie\u021bii, adic\u0103 la cele ale individului. Sociologia organicist\u0103 a crezut a fi probat c\u0103 societatea este un imens individ. M. Bergson de asemenea, chiar dac\u0103 a subliniat deseori diferen\u021ba de natur\u0103 care exist\u0103 \u00eentre om \u0219i speciile animale \u0219i \u00eentre om, \u00een calitate social\u0103, \u0219i speciile care tr\u0103iesc \u00een societate, a \u021binut s\u0103 sublinieze de asemenea expres c\u0103, pentru el, biologicul, vitalul este esen\u021bialul \u0219i explic\u0103 totul, c\u0103 con\u0219tiin\u021ba \u0219i via\u021ba spirirului deriv\u0103 din ele \u0219i nu difer\u0103 de ele. Nu vrea aceasta s\u0103 spun\u0103 c\u0103 con\u0219tiin\u021ba este \u00een \u00eentregime spirit \u0219i \u00een \u00eentregime via\u021b\u0103, c\u0103 omul este \u00een \u00eentregime spirit \u0219i \u00een \u00eentregime animal?<\/p>\n

\u00cen fapt, societatea ca \u0219i con\u0219tiin\u021ba au natura lor specific\u0103, realitatea lor proprie \u0219i legi ale lor, originale \u0219i ireductibile, care coopereaz\u0103 \u0219i coexist\u0103 cu legile vie\u021bii biologice. Pentru omul con\u0219tient, s-a stabilit \u00eentre legile con\u0219tiin\u021bei \u0219i cele ale vie\u021bii, justamente acela\u0219i acord care exist\u0103, \u00eentr-un organism, \u00eentre legile vitale \u0219i mecanismele legilor fizico-chimice. Cele dou\u0103 mecanisme se suprapun \u0219i se armonizeaz\u0103 subordon\u00e2ndu-se unul celuilalt.
\nExact a\u0219a cum \u00een Iisus, divinul divinul se suprapune naturii umane subordon\u00e2nd-o \u0219i transform\u00e2nd-o, diviniz\u00e2nd-o, determinismul spiritual se suprapune naturii vitale, vie\u021bii biologice a omului, \u0219i o spiritualizeaz\u0103. \u00cen om, mai \u00eent\u00e2i, materia este vivifiat\u0103 \u0219i apoi via\u021ba se transform\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103, carnea se spiritualizeaz\u0103. Omul este deci un laborator \u00een care materia se transform\u0103 \u00een carne \u0219i \u00een care carnea se transform\u0103 \u00een spirit.
\nNumai c\u0103, aici, lucrurile sunt infinit mai complicate. Omul nu devine un laborator care transform\u0103 via\u021ba \u00een spirit dec\u00e2t pentru c\u0103 el \u00eensu\u0219i este parte integrant\u0103 a laboratorului care este societatea. Aceasta, \u00een fapt, reia individul biologic \u0219i, prin regimul legilor sale, ajunge s\u0103 domine instinctele, legi biologice ale vie\u021bii \u00eel transform\u0103 \u00eentr-un sort de fabric\u0103 a con\u0219tiin\u021bei. Numai dup\u0103 ce va fi fost el \u00eensu\u0219i astfel modelat, schimbat, el devine, \u00een imensul atelier spiritualizant al societ\u0103\u021bii, un mic laborator, care transform\u0103, sublimizeaz\u0103 sau spiritualizeaz\u0103 via\u021ba. \u00cen capitolul II, noi am ar\u0103tat pe larg cum toate acestea se \u00eent\u00e2mpl\u0103, \u00een fapt, pentru a nu mai fi necesar a insista aici.
\nFaptul este c\u0103, \u00een omul con\u0219tient, se g\u0103se\u0219te \u00eentr-o singur\u0103 fiin\u021b\u0103 concret\u0103, o suprapunere a trei determinisme diferite, reprezent\u00e2nd cele trei regnuri ale naturii: materia, via\u021ba \u0219i spiritul; \u00een el, ca \u00een Dumnezeu, exist\u0103 trei naturi care coexist\u0103, coopereaz\u0103, se subordoneaz\u0103 \u0219i se armonizeaz\u0103. Omul care g\u00e2nde\u0219te este o veritabil\u0103 trinitate. Astfel teologia concepe c\u0103 trinitatea divin\u0103 se reflect\u0103 \u00een sufletul cretinului pios.
\n\u00cen Dumnezeu ca \u0219i \u00een univers, experien\u021ba descoper\u0103 pluralismul \u0219i spiritul \u00eel reduce la minimumul s\u0103u care este trinitatea \u0219i, la rigoare, dualitate; dar el n-are r\u0103gaz p\u00e2n\u0103 ce nu a redus divinul la unitatea sa monoteist\u0103 \u0219i pluralismul natural la unitatea monist\u0103.. Monismul \u0219i monoteismul sunt egale; unul este intui\u021bia simbolic\u0103 a celuilalt, Trinitatea divin\u0103 ca \u0219i trinitatea cosmic\u0103 nu este dec\u00e2t un sort de compromis \u00eentre experien\u021b\u0103 \u0219i spirit, a c\u0103rui lege esen\u021bial\u0103 este legea unit\u0103\u021bii, a identific\u0103rii. C\u0103ci, \u00een timp ce experien\u021ba nu face dec\u00e2t s\u0103 descopere diferen\u021be \u0219i s\u0103 diferen\u021bieze lumea pe m\u0103sur\u0103 ce ea o aprofundeaz\u0103, spiritul, gra\u021bie legii unit\u0103\u021bii, reface ceeea ce a desf\u0103cut analiza experien\u021bei \u0219i reduce totul la unitate, identific\u0103 tot ceea ce experien\u021ba a difieren\u021biat.
\nDiscu\u021biile \u0219tiin\u021bifice \u0219i filosofice care se prelungesc \u00een timpurile recente la a nu se mai sf\u00e2r\u0219i \u00een jurul vitalismului, al materialismului \u0219i al spiritualismului, reedit\u00e2nd mai mult sau mai pu\u021bin controversele inepuizabile \u00een jurul ereziilor care agitar\u0103 lumea cre\u0219tin\u0103 a primelor secole \u0219i fur\u0103 obiectul preocup\u0103rilor celebrelor concilii, \u00eencep\u00e2nd prin cel de la Niceea. \u00cen jurul acestor erezii se livrar\u0103 lupte dialectice celebre, \u00eenver\u0219unate. Arianism, monoteism, nestorianism, monofizitism, iat\u0103, foarte pe scurt \u00een ce consistau. Pentru arianism, Dumnezeu nu s-a putut incarna; \u201enatura \u0219i umanitatea r\u0103m\u00e2n separate de divinitate, nu-i sunt unite\u201d. Exist\u0103 aici un dualism la fel de ireductibil ca cel al lui Pasteur \u0219i Driesch \u00eentre via\u021b\u0103 \u0219i materie. Monotei\u0219tii afirm\u0103 c\u0103, \u00een Iisus, Omul-Dumnezeu, umanitatea este pur pasiv\u0103, exclusiv determinat\u0103 de faptul absolut al divinit\u0103\u021bii, \u0219i aceasta conduce la negarea libert\u0103\u021bii \u0219i a voin\u021bei umane. Monofizitismul face s\u0103 dispar\u0103 complet umanitatea lui Iisus, absorbit\u0103 \u00een divinitatea sa; \u0219i din contr\u0103 nestorianismul consider\u0103 umanitatea lui Iisus ca absolut separat\u0103 de divinitatea sa. La dualismul Arianilor se opunea deci monismul celor dou\u0103 erezii conjugate.<\/p>\n

Nu ne reaminte\u0219te aceasta, \u00een fapt, discu\u021biile care se \u00eenv\u00e2rtesc \u00een jurul chestiunilor: con\u0219tiin\u021ba produs al vie\u021bii \u0219i reduc\u00e2ndu-se la ea, cum g\u00e2ndea Bergson; con\u0219tiin\u021ba epifenomen al fiziologi\u0219tilor materiali\u0219ti: Maudsley, Le Dantec, Ribot \u00eensu\u0219i; sau con\u0219tiin\u021ba singura realitate concret\u0103 care na\u0219te tot restul , cum o concepe filosofia idealist\u0103 solipsist\u0103; sau \u00een fine, \u00een ce prive\u0219te raporturile dintre via\u021b\u0103 \u0219i materie, lupta \u00eentre vitalismul re\u00eennoit al lui Driesh, care diferen\u021biaz\u0103 de-o manier\u0103 tran\u0219ant\u0103 via\u021ba de materie, \u0219i mecanismul celor care, ca Loebe, explic\u0103 totalul vie\u021bii prin mecanismul materiei?<\/p>\n

Nu ar fi poate loc de a reuni un nou Conciliu de la Niceea, sub forma unui Congres Interna\u021bional de Filosofie, pentru a dezbate aceast\u0103 problem\u0103 \u0219i a ajunge \u00een fine la o concep\u021bie unic\u0103. Pentru noi, nu exist\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 concluzia ar fi o concep\u021bie trinitar\u0103 a realit\u0103\u021bii lumii. Lupta se va da \u00eentre moni\u0219ti \u0219i plurali\u0219ti, \u00eentre partizanii experien\u021bei \u0219i analizei \u0219i cei ai sintezei, adic\u0103 ai concep\u021biei sintetice, \u0219i de aceast\u0103 dat\u0103 \u00eenc\u0103 trebuie s\u0103 se ajung\u0103 la un compromis \u00eentre unitate \u0219i multiplicitate, \u0219i acest compromis nu poate fi dec\u00e2t adoptarea minimumului de multiplicitate care este precis trinitatea. Cum lumea antic\u0103, divizat\u0103 \u00eentre monoteism \u0219i politeism, a trebuit s\u0103 decid\u0103, la Niceea, pentru dogma trinit\u0103\u021bii, compromisul \u00eentre monoteism \u0219i politeism, pentru c\u0103 el con\u021bine un minimum de politeism; vitali\u0219tii, materiali\u0219tii \u0219i spirituali\u0219tii timpurilor moderne trebuie a recunoa\u0219te c\u0103 aceste trei concep\u021bii sunt egal adev\u0103rate, c\u0103 ele se echivaleaz\u0103 \u0219i c\u0103 \u00een loc de a se exclude \u0219i de a se nega, ele trebuie s\u0103 coexiste \u0219i s\u0103 se concilieze \u00een inteligen\u021b\u0103, a\u0219a cum ele coexist\u0103 \u0219i se conciliaz\u0103 \u00een realitate. Ei trebuie s\u0103 accepte c\u0103 omul este o fiin\u021b\u0103 cu trei aspecte ireductibile, sau trei etaje sau compartimente: materie, via\u021b\u0103 \u0219i spirit; \u0219i c\u0103 universul, ca \u0219i omul, este, \u0219i el, o fiin\u021b\u0103 cu trei aspecte sau etaje: materie via\u021b\u0103 \u0219i spirit, cu aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 apropae c\u0103 spiritul universului coincide cu spiritul uman. \u00cen aceast\u0103 trinitate, poate ceea ce se nume\u0219te elan vital va lua locul \u0219i importan\u021ba lui Dumnezeu Tat\u0103l, c\u0103ci, dup\u0103 M. Bergson, din el ar proceda materia vie\u021bii. Cum natura elanului vital nu este nici con\u0219tient\u0103 nici material\u0103, pentru c\u0103 el pretinde c\u0103 ea este un sort de supra-con\u0219tiin\u021b\u0103, s-ar putea poate identifica astfel cu ceea ce teologia \u00een\u021belege prin Sf\u00e2ntul Spirit.
\nTrinitatea cre\u0219tin\u0103 nu ar fi dec\u00e2t simbolul trinit\u0103\u021bii cosmice.
\nSe vede deci p\u00e2n\u0103 la ce punct sunt lipsite de ra\u021biune contesta\u021biile \u0219i injuste protesta\u021biile lui M. Wells contra monoteismului lui Dumnezeu absolut ca \u0219i contra dogmei trinit\u0103\u021bii. Dup\u0103 p\u0103rerea sa, dogma trinit\u0103\u021bii fu adoptat\u0103 \u0219i consacrat\u0103 de conciliul de la Niceea \u201euna din cele mai dezastruoase \u0219i mai pu\u021bin venerabile din toate adun\u0103rile religioase\u201d \u0219i dogma este o difromitate spiritual\u0103 n\u0103scut\u0103 de aceast\u0103 adunare f\u0103r\u0103 dignitate (p. 108), pentru c\u0103 exist\u0103 \u00een ideea de Dumnezeu mai multe idei esen\u021bialmente diferite, incompatibile.
\nM. Wells a remarcat judicios c\u0103 una dintre ele este Dumnezeu-Natur\u0103, Dumnezeul lui Spinoza sau creatorul; o alta este Dumnezeu-Crist, m\u00e2ntuitorul. Acesta este deci Dumnezeul locuind \u00een inimile noastre; pentru o alta M. Wells se serve\u0219te, pentru a o designa, de expresia Fiin\u021b\u0103 voalat\u0103, pentru a semnifica \u00een ea misterul ultim al universului, incontestabil, \u0219i el se refuz\u0103 de a scruta raporturile care se pot avea \u00eentre Fiin\u021ba voalat\u0103 \u0219i realitatea vivant\u0103 din vie\u021bile noastre chemate adev\u0103ratul Dumnezeu (op. cit., pp. 115-116).
\n\u00cen om, ca \u0219i \u00een Iisus Hristos, natura uman\u0103 se conciliaz\u0103 cu natura divin\u0103, adic\u0103 spiritul cu carnea, biologia cu socialul. Urmeaz\u0103 c\u0103 raporturile \u00eentre Dumnezeu \u0219i lume, asem\u0103n\u0103toare cu raporturile care exist\u0103 \u00een Iisus \u00eentre divin \u0219i uman, sunt identice cu cele care sunt \u00een om \u00eentre spirit \u0219i corp. Or spiritul poate ac\u021biona asupra materiei prin intermediul c\u0103rnii deoarece carnea este materia vivant\u0103 sau vivifiat\u0103. Ea sluje\u0219te cu totul natural spiritului ca organ de execu\u021bie, c\u0103ci ea este tr\u0103s\u0103tura de unire \u00eentre spirit \u0219i materie. \u0218i chiar teologia concepe c\u0103 natura divin\u0103 a lui Iisus se manifest\u0103 \u00een \u0219i prin natura sa uman\u0103. Pentru tot ce face Dumnezeu pentru oameni, el \u00eemprumut\u0103 c\u0103ile naturii umane.
\nDar este mai mult. Privind bine fondul lucrurilor, trinitatea cre\u0219tin\u0103 are o alt\u0103 significa\u021bie \u00eenc\u0103; ea indic\u0103, la drept vorbind,\u00a0 dar grosso modo, sensul \u00eensu\u0219i al evolu\u021biei universale, a\u0219a cum o reprezint\u0103 \u0219tiin\u021ba: materie, via\u021b\u0103, spirit. Este adev\u0103rat c\u0103, la prima vedere, Dumnezeu Tat\u0103l nu are nimic de a face cu Fiin\u021ba voalat\u0103 care este materia, el pare a-i fi nega\u021bia \u00eens\u0103\u0219i, dar este prezumat a-i fi creator \u0219i modelator primordial. La fel, Iisus Hristos nu poate fi identificat cu via\u021ba, cu via\u021ba biologic\u0103. Nu este dec\u00e2t Sf\u00e2ntul Spirit, ultimul venit, care pare s\u0103 coincid\u0103 cu spiritul uman. Dar el coincide mai cur\u00e2nd cu \u0219tiin\u021ba, cu spiritul de veritate al \u0219tiin\u021bei; \u0219i, precis, \u0219tiin\u021ba, \u00een particular \u0219tiin\u021bele naturale, au ca misiune s\u0103 devoaleze Fiin\u021ba voalat\u0103 (14). P\u00e2n\u0103 aici, evolu\u021bia natural\u0103 s-a<\/p>\n

(14) M. Wells opune lui Dumnezeu \u201einimile Fiin\u0163ei voalate, care exist\u0103 \u00een spatele tuturor lucrurilor cunoscute, ca o perdea impenetrabil\u0103, care pare a nu \u015fti nimic nici de via\u0163\u0103 nici de moarte, nici de bine nici de r\u0103u… Ea se poate s\u0103 fie dotat\u0103 cu o complexitate \u015fi posibilit\u0103\u0163i aproape ilimitate. Noua religie nu pretinde dec\u00e2t ca Dumnezeul vie\u0163ii sale s\u0103 fie aceast\u0103 fiin\u0163\u0103… \u00centr-o zi, \u00eentr-un foarte \u00eendep\u0103rtat viitor, va str\u0103luci poate o cunoa\u015ftere, o comprehensiune… care va traversa aceste voaluri opace. Poate Dumnezeul nostru, C\u0103pitanul umanit\u0103\u0163ii ne va conduce p\u00e2n\u0103 acolo\u201d. Dar \u015ftiin\u0163ele naturale au \u00eendeplinit deja o parte din misiunea pe care M. WELLS o a\u015fteapt\u0103 de la C\u0103pitanul Umanit\u0103\u0163ii \u015fi au traversat mai mult de unul din voalurile opace ale Fiin\u0163ei voalate.<\/p>\n

derulat \u00een ordinea pe care o indic\u0103 trinitatea teologic\u0103. Care-i este evolu\u021bia \u00een perspectiva viitorului? Ea ne pare a se derula \u00eentr-o ordine care este contrar\u0103 ordinii realiste, o ordine ranversat\u0103.<\/p>\n

Ordinea \u00een care cele trei ipostaze ale trinitatii sunt prezentate de credin\u021ba tradi\u021bional\u0103, adic\u0103 Dumnezeu Tat\u0103l, Fiul \u0219i Sf\u00e2ntul Spirit, nu este ordinea real\u0103 a apari\u021biei lor, ordinea real\u0103 este precis invers\u0103: Sf\u00e2ntul Spirit, Fiul \u0219i Dumnezeu Tat\u0103l. Ordinea Trinit\u0103\u021bii teologice este produsul unei mentalit\u0103\u021bi naiv realiste, trebuie s-o ranvers\u0103m pentru a avea ordinea real\u0103 \u00een care se vor realiza cele trei ipostaze, a\u0219a cum Copernic a trebuit s\u0103 ranverseze aparen\u021ba mi\u0219c\u0103rii cerului \u00een jurul terrei produs precis de acela\u0219i realism naiv, \u00eenlocuindu-l cu mi\u0219carea real\u0103 a terrei \u00een jurul ei \u00eense\u0219i \u0219i al soarelui.
\n\u00cen timpul perioadei precre\u0219tine a istoriei umane, evolu\u021bia universal\u0103 ne-a dat realitatea spiritului \u0219i a ajuns la pragul \u0219tiin\u021bei \u2013 \u0219i aici este realizarea celei de-a treia ipostaze a trinit\u0103\u021bii teologice, cea a Spiritului sf\u00e2nt. Sensul epocii pe care noi o travers\u0103m, al erei cre\u0219tine, este de a de\u0103v\u00e2r\u0219i \u0219tiin\u021ba \u0219i a incarna spiritul, de a \u00eendeplini \u00een realitate opera simbolizat\u0103 prin Iisus Hristos: incarmarea spiritului, moralizarea, spiritualizarea c\u0103rnii. A\u0219a f\u0103c\u00e2nd, umanitatea trebuie s\u0103 realizeze \u00een ea \u00eens\u0103\u0219i persoana secund\u0103 a trinit\u0103\u021bii divine dup\u0103 ce realizase pe a treia \u00een con\u0219tiin\u021ba sa \u0219i mai ales \u00een \u0219tiin\u021ba sa \u2013 spiritul adev\u0103rului. Dar pe m\u0103sur\u0103 ce con\u0219tiin\u021ba devine spiritul verit\u0103\u021bii \u0219i \u0219tiinei \u0219i pe m\u0103sur\u0103 ce carnea se spiritualizeaz\u0103 prin incarnarea progresiv\u0103 a spiritului, spiritul face carnea s\u0103 revin\u0103 asupra universului material, asupra acestei Fiin\u021be voalate, de care vorbe\u0219te M. Wells \u0219i \u0219tiin\u021bele naturale vor fi \u00een fine devoalate, pentru a o transforma pe ea \u00eens\u0103\u0219i, pentru a o adapta aspira\u021biilor umane, pentru a o umaniza prin urmare, indirect, pentru a o spiritualiza. Astfel spiritul se incarneaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u0219i apoi se insereaz\u0103 \u00een\u00a0 materie, supun\u00e2nd complet materia legilor sale proprii. F\u0103c\u00e2nd sinteza vie\u021bii \u0219i a spiritului, Fiin\u021ba voalat\u0103 devine atunci echivalentul primei ipostaze, Dumnezeu Tat\u0103l. Acesta va fi \u00een consecin\u021b\u0103 ultimul venit, \u0219i ordinea ipostazelor este ranversat\u0103.
\nSpiritul incarnat, devenit verb, nu a creat natura \u0219i universul, c\u0103ci ele \u00eei sunt date a\u0219a cum haosul Genezei i-a fost dat lui Iehova. Omul se g\u0103se\u0219te, la \u00eenceput, \u00een fa\u021ba unei naturi tot at\u00e2t de haotic\u0103 precum fu haosul \u00een fa\u021ba c\u0103ruia se g\u0103si Iehova demiurg. \u00cen ea \u00eens\u0103\u0219i, natura este un veritabil haos pentru omul ignorant \u0219i ea este de asemenea \u00een profund\u0103 discordan\u021b\u0103 cu dorin\u021bele \u0219i aspira\u021biile sale. Pentru a o adapta la nevoile sale, el va face din acest haos aproape ceea ce Geneza poveste\u0219te c\u0103 a f\u0103cut Iehova din haosul primordial. El va pune ordine, ordinea sa, realiz\u00e2nd \u00een acest haos, un cosmos \u00een genul Paradisului terestru. F\u0103c\u00e2nd aceasta, umanitatea va \u00eemplini opera de crea\u021bie pe care Biblia o atribuie lui Dumnezeu Tat\u0103l, creator al cerului \u0219i al terrei.
\nCatolicismul nu poate nega omului dreptul de a continua opera lui Dumnezeu (10).<\/p>\n

(10) \u201eNimic nu probeaz\u0103, va spune un catolic, c\u0103 lumea noastr\u0103 \u00eens\u0103\u015fi nu va deveni cea mai bun\u0103 \u00een viitor. Dat fiind c\u0103 Dumnezeu ne-a f\u0103cut liberi \u015fi c\u0103 ne-a dat facultatea de a progresa indefinit, Dumnezeu a f\u0103cut tot ce trebuia f\u0103cut, ne r\u0103m\u00e2ne nou\u0103 s\u0103 cooper\u0103m la opera lui Dumnezeu\u201d (PRUNEL, Fondement de la Doctrine Chr\u00e9tienne, p. 133).<\/p>\n

Tiranizat de nevoia de a g\u0103si o cauz\u0103 primordial\u0103, omul, odat\u0103 conceput\u0103 ideea de Dumnezeu, nu putu s\u0103 se \u00eempiedice de a-i atribui de asemenea paternitatea lumii; el \u00eel f\u0103cu creatorul cerului \u0219i al terrei, al tot vizibilului \u0219i invizibilului. Neput\u00e2nd remonta la infinit scara cauzelor, el se opri la no\u021biunea de Dumnezeu, odihnindu-se \u00een el c\u00e2t mai comod posibil. Astfel Dumnezeu fu \u00eenc\u0103rcat cu totul pentru a desc\u0103rca omul aproape de tot. Astfel s-a ob\u021binut ideea lui Dumnezeu absolut, Dumnezeul cu trei fe\u021be ale Trinit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Incarnat \u00een umanitate, spiritul uman va fi sufletul naturii terestre \u0219i va fi la fine echivalentul lui Dumnezeu Tat\u0103l: st\u0103p\u00e2n \u0219i, dac\u0103 nu creator, recreator al cerurilor \u0219i al terrei. \u00cen acest sens Dumnezeu este sau devine sufletul lumii \u0219i, de aceast\u0103 manier\u0103, chiar ce p\u0103rea absurd \u00een Panteism \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 inteligibil.<\/p>\n

ADEV\u0102R \u0218I\u00a0 REVELA\u021aIE, Paris,\u00a0Felix Alcan, 1934, pp. 798-811. Tr. George Anca (2014)<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dumitru Dr\u0103ghicescu *** DOGMA TRINIT\u0102\u021aII Traducere George Anca 2014 Dogma central\u0103 a Trinit\u0103\u021bii, cea mai dificil\u0103 \u0219i cea mai contradictorie [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-19987","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19987","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19987"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19987\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19990,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19987\/revisions\/19990"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19987"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19987"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19987"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}