{"id":20044,"date":"2014-12-09T17:22:15","date_gmt":"2014-12-09T17:22:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20044"},"modified":"2014-12-10T19:55:15","modified_gmt":"2014-12-10T19:55:15","slug":"radu-golban-strainul-salvator-in-mitologia-politica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/12\/09\/radu-golban-strainul-salvator-in-mitologia-politica\/","title":{"rendered":"Ec.dr.Radu Golban: Str\u0103inul salvator \u00een mitologia politic\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia se scot de la naftalin\u0103 idei penibile, josnice \u015fi periculoase.<\/strong><\/p>\n

\u201eDomnul Klaus Iohannis a profitat de mitul germanului organizat, eficient \u015fi disciplinat\u201d<\/em>, afirma \u00eentr-un recent interviu \u201eistoricul\u201d Lucian Boia, compar\u00e2ndu-l pe pre\u015fedintele nou ales cu Carol I. Auto-dispre\u0163ul, auto-flagelarea \u015fi auto-orientalizarea sunt elementele obsedante din istoria sa mitologizant\u0103. Sub form\u0103 de studiu de caz din domeniul psihanalizei ar avea un loc mai fericit \u00een lumea occidental\u0103 la muzeul Siegmund Freud din Viena, dec\u00e2t sub parafa de istoric, preocupat de insinuarea mitul civilizator al germanit\u0103\u0163ii prin ra\u0163iuni perimate. Paradoxul \u201eBoia\u201d, adic\u0103 confuzia reproducerii \u015fi analizei unor date istorice cu concep\u0163ii arhaice \u015fi inep\u0163ii darwiniste trebuie privit mai cu aten\u0163ie. Leitmotivul obsesiv al Domnului Boia este simptomatic la o \u00eentreaga auto-definit\u0103 elit\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, pe deplin provincial\u0103, chiar \u015fi dup\u0103 normele vestice la care aspir\u0103, incapabil\u0103 s\u0103 genereze un set de valori proprii dec\u00e2t abjec\u0163ii fa\u0163\u0103 de majoritatea popula\u0163iei, t\u00e2njind \u00een schimb dup\u0103 m\u00e2ntuirea teuton\u0103. Rom\u00e2nilor sau unei elite dispre\u0163uitoare se datoreaz\u0103 subdezvoltarea economic\u0103, politic\u0103 \u015fi social\u0103 a \u0163\u0103rii? Mai bine de un secol si jum\u0103tate de prosl\u0103vire a virtu\u0163ilor germane, dup\u0103 criterii etnice, enoria\u015fii acestui curent scot \u00een Rom\u00e2nia de la naftalin\u0103 idei penibile, josnice \u015fi periculoase. Andrei Ple\u015fu, Teodor Bachonsky, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Gabriel Liiceanu, Horea Roman Patapievici, Radu Carp, Cristian Tudor Popescu \u015fi mul\u0163i al\u0163i \u201egermanofili\u201d au r\u0103mas prizonierii unui mit clocit f\u0103r\u0103 a cunoa\u015fte adev\u0103ratele valori germane. \u00cen ciuda burselor la studii \u00een lumea civilizat\u0103 opteaz\u0103 \u00een baza unor pseudo argumente discriminatorii pentru \u00abstatul Iohannis\u00bb cu \u00eenver\u015funarea \u015fi anacronismul fra\u0163ilor musulmani \u00een lupta lor pentru \u00eenf\u0103ptuirea \u201estatului ISIS\u201d.<\/p>\n

Ne-am transformat de bun\u0103 voie \u00eentr-o colonie.<\/strong><\/p>\n

C\u00e2t\u0103 fericire c\u0103 afirmativului \u201em\u00e2ndru de a fi rom\u00e2n\u201di s-a al\u0103turat mai nou \u015fi diminutivul \u201eM\u00eendru\u021b\u0103\u201d (Lucian), care se str\u0103duie s\u0103 explice cum \u00een exteriorul Carpa\u021bilor g\u0103se\u0219ti numai ho\u021bi \u0219i oameni pe care nu-i duce capul \u00eenc\u00e2t s\u0103 se prind\u0103 cum func\u021bioneaz\u0103 lumea. Argumenta\u0163iile de tip apartheid la adresa poporului rom\u00e2n nu-\u015fi au locul \u00eentr-o \u0163ar\u0103 cu o voca\u0163ie european\u0103. Lec\u0163ia german\u0103 pentru elite const\u0103 tocmai \u00een responsabilitatea acestora fa\u0163\u0103 de propriul popor, \u00een efortul de a-l educa \u015fi de a-l forma, oferindu-i protec\u0163ie fa\u0163\u0103 de riscurile economice, g\u00e2ndind la modele pentru un viitor prosper al \u00eentregii na\u0163iuni \u015fi nu \u00een a te face aliat cu proprii s\u0103i du\u015fmani sau def\u0103im\u00e2ndu-l. Exponen\u0163ii \u201egermanofili\u201dconjuncturali din Rom\u00e2nia bat pasul pe loc la nivelul colonialismului continental german din secolul al XIX-lea a c\u0103rui motiva\u0163ie izvora dintr-un amalgam de idei na\u0163ionalist-primitive care formau baza imperialismului moral german de-a lungul argumentelor bine cunoscute: h\u0103rnicie, punctualitate, spirit de organizare, seriozitate etc. Propaganda de a orienta Bucure\u015ftiul spre Berlin avea la baz\u0103 ideea de a convinge rom\u00e2nul, a\u015fa zis lene\u015f, c\u0103 nu se poate autoguverna, gospod\u0103ri \u015fi c\u0103 numai prin suzeranitate \u00ee\u015fi va atinge fericirea. Dac\u0103 teoria \u201ecotropirii pa\u015fnice\u201d a Berlinului a\u015fa u\u015for s-a putut strecura \u00een inima unei p\u0103turi privilegiate a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, atunci nu mai trebuie s\u0103 ne minun\u0103m de ce imaginea Rom\u00e2niei \u00een str\u0103in\u0103tate este at\u00e2t de deplorabil\u0103 \u015fi de ce ne-am transformat de bun\u0103 voie \u00eentr-o semi-colonie. Aproape unic la nivel mondial este auto-ponegrirea \u015fi auto-bizantinizarea \u0163\u0103rii (Rom\u00e2niei – n.r.)<\/p>\n

Auto-flagelarea \u015fi umilin\u0163a \u00een fa\u0163a elementelor<\/strong> str\u0103ine.<\/p>\n

Cum se explic\u0103 acest comportament defectuos la unii rom\u00e2ni de a-\u015fi denigra propria imagine \u015fi de a se pune voluntar \u00een cea mai proast\u0103 lumin\u0103? Auto-flagelarea \u015fi umilin\u0163a \u00een fa\u0163a elementelor str\u0103ine ar putea fi expresia de teologie politic\u0103 pe un fond cultural ancorat \u00een idea de a primi, m\u0103rturisindu-\u015fi p\u0103catele, drept r\u0103splat\u0103, recuno\u015ftin\u0163a unui st\u0103p\u00e2n str\u0103in. Astfel privind lucrurile, integrarea Rom\u00e2niei \u00een structurile euroatlantice este \u00een percep\u0163ia unora doar un blazon g\u0103unos \u015fi nu o oportunitate pentru a dezvolta o gam\u0103 proprie de idei puse \u00een slujba interesului na\u0163ional. Av\u00e2nd la baz\u0103 ra\u0163ionamentul pasiv de supus al unor valori \u015fi puteri externe, democra\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi statul rom\u00e2n au \u015fanse \u00eengrijor\u0103tor de diminuate pentru a supravie\u0163ui. Fapt f\u0103r\u0103 precedent \u00een istoria universal\u0103 a alegerilor democratice sunt recentele alegerile preziden\u0163iale f\u0103r\u0103 campanie electoral\u0103, care a dublat efectul ploconirii fa\u0163\u0103 de str\u0103in\u0103tate prin mistificarea votului din diaspor\u0103.<\/p>\n

Procesul de auto-\u00eenvinov\u0103\u0163ire la rom\u00e2ni este un act de domina\u0163ie cultural\u0103 ai du\u015fmanilor Neamului. <\/strong><\/p>\n

De un secol \u015fi jum\u0103tate (excep\u0163ie, unele perioade – n.r.) am optat pentru un regionalism politic necompetitiv inspirat dintr-o g\u00e2ndire fanariot\u0103 care asigur\u0103 pe spinarea unei majorit\u0103\u0163i batjocorite, \u00eenjosind-o \u015fi ponegrind-o, respectul nejustificat unei domina\u0163ii str\u0103ine. A\u015fadar procesul de auto-\u00eenvinov\u0103\u0163ire la rom\u00e2ni este un act de domina\u0163ie cultural\u0103 ai du\u015fmanilor neamului, prin care din interiorul \u0163\u0103rii se desf\u0103\u015foar\u0103 exact \u00een numele progresului \u015fi al unei misiuni civilizatorii, destr\u0103marea Rom\u00e2niei ca stat \u015fi na\u0163iune. Pentru a ne feri de pericolul acestei diversiunii culturale \u015fi de procesul de auto-colonizare, trebuie s\u0103 privim mai critic distan\u0163at mitologiz\u0103rile ru\u015finoase de tip Boia. Compara\u0163ia dintre Domnul Klaus Iohannis \u015fi Regele Carol I, perceput\u0103 ca un gest de servilitate fa\u0163\u0103 de pre\u015fedintele ales al Rom\u00e2niei nu schimb\u0103 nici locul \u00een istorie al regelui \u015fi nici nu-i aduce un plus de prestigiu pre\u015fedintelui.<\/p>\n

Ec. dr. Radu Golban<\/p>\n

Sursa:\u00a0Revista ART \u2013 EMIS<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Rom\u00e2nia se scot de la naftalin\u0103 idei penibile, josnice \u015fi periculoase. \u201eDomnul Klaus Iohannis a profitat de mitul germanului [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-20044","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20044","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20044"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20044\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20047,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20044\/revisions\/20047"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20044"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20044"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20044"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}