{"id":20152,"date":"2014-12-21T19:26:39","date_gmt":"2014-12-21T19:26:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20152"},"modified":"2014-12-21T19:32:39","modified_gmt":"2014-12-21T19:32:39","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-nasterea-domnului-in-porfira-verde-a-suferintei-si-a-jertfei-martirilor-dacoromani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/12\/21\/gheorghe-constantin-nistoroiu-nasterea-domnului-in-porfira-verde-a-suferintei-si-a-jertfei-martirilor-dacoromani\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Na\u0219terea Domnului \u00een Porfira Verde a Suferin\u021bei \u015fi a Jertfei Martirilor Dacoromani"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0,B\u0103tr\u00e2ni cu obrazul de cea\u0163\u0103
\nCu pa\u015fi n\u0103cl\u0103i\u0163i \u00een triste\u0163e,
\nPrin moarte am trecut, nu prin via\u0163\u0103,
\nNoi nu am avut tinere\u0163e<\/em><\/strong>\u201d. <\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>(Radu Demetrescu Gyr)<\/strong><\/p>\n


\n<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Dacorom\u00e2nul cre\u015ftin ortodox care p\u0103\u015fe\u015fte sub harul \u00een\u0163elepciunii Duhului Sf\u00e2nt, indiferent dac\u0103 este liber<\/em>, sau foarte liber<\/em>, c\u0103l\u0103uzit \u00eens\u0103 de Adev\u0103r \u015fi de Iubire cap\u0103t\u0103 o \u00eenalt\u0103 noble\u0163e sufleteasc\u0103 \u00een care s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte deplina libertate a spiritului creator \u015fi m\u0103rturisitor:<\/p>\n

\u201eDe aceea,<\/em><\/strong> <\/em>gr\u0103ie\u015fte p\u0103rintele Mihai Andrei Aldea<\/strong>, ap\u0103rarea, m\u0103rturisirea \u015fi promovarea credin\u0163ei cr\u015ftin-ortodoxe<\/strong><\/em> (ca \u015fi cale m\u00e2ntuitoare unic\u0103 \u00eentru \u015fi spre Dumnezeul cel Viu) este dovada unei tr\u0103iri duhovnice\u015fti \u00eenalte, unde iubirea de Dumnezeu \u015fi de semeni merge adesea p\u00e2n\u0103 la jertfa de sine. Sfiin\u0163ii Martiri \u015fi M\u0103rturisitori dintre \u00eenainta\u015fii no\u015ftri sunt eroii adev\u0103ra\u0163i \u015fi modelele autentice ale credin\u0163ei, pentru care m\u0103rturise\u015fte \u00censu\u015fi M\u00e2ntuitorul Hristos \u00eenaintea Tat\u0103lui \u00een ve\u015fnicie. Dar lupta \u015fi jertfa lor pentru noi \u015fi pentru a noastr\u0103 m\u00e2ntuire este \u015fi o chemare puternic\u0103 adresat\u0103 nou\u0103. Ei sunt <\/em>\u201epreo\u0163i ai de\u015ftept\u0103rii noastre\u201d din plutirea mioritic\u0103 autosuficient\u0103, din be\u0163ia resemnat\u0103 \u015fi t\u00e2mp\u0103 \u00een care zacem adesea confund\u00e2nd pacea lui Dumnezeu \u015fi trezvia lucr\u0103toare cu pasivitatea iner\u0163ial\u0103 a a\u015ftept\u0103rii ca altcineva s\u0103 ne fac\u0103 ordine \u00een via\u0163\u0103, \u00een cas\u0103 \u015fi \u00een societate\u201d.<\/em><\/strong> (Ortodoxia \u015fi artele mar\u0163iale. Ed. Episcopiei Giurgiului, 2014, p. 10-11)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Spre toamna t\u00e2rzie a anului 1949, doi feciori ve\u015fteji\u0163i dup\u0103 lungile anchete ale securit\u0103\u0163ii, dar cu tr\u0103s\u0103turi \u00eenc\u0103 frumoase intrau pe poarta \u015fubred\u0103 a \u00eenchisorii T\u00e2rgu\u015for: doi elevi-muzicieni ai Liceului Mihai Viteazu din Bucure\u015fti: Ion Niculescu-\u00eenalt, cutez\u0103tor \u015fi drept ca frasinul, al\u0103turi de colegul s\u0103u Romic\u0103 (Romulus) Teodoru-mai scund, dar vesel, comunicativ cu ging\u0103\u015fia florilor de mac \u00eentr-un sur\u00e2s pe buze.<\/p>\n

\u00centr-o zi, la \u00eenchisoarea Jilava intr\u0103 \u00eentr-o camer\u0103-celul\u0103 pentru a completa datele personale ale de\u0163inu\u0163ilor un gardian \u201edo-cent\u201d<\/em><\/strong> (de-un cent), <\/em>care confunda ini\u0163iala numelui cu ini\u0163iativa…<\/strong><\/em><\/p>\n

De\u0163inu\u0163ii alinia\u0163i unul \u00een spatele celuilalt a\u015fteapt\u0103 ini\u0163iativa <\/em><\/strong>gardianului:<\/p>\n

–Cum te cheam\u0103?… domiciliul?… \u015fi \u00een sf\u00e2r\u015fit… Care-\u0163i este ini\u0163iativa ?<\/em><\/strong><\/p>\n

Surprins de ultima \u00eentrebare un de\u0163inut titrat \u00eei r\u0103spunde:<\/p>\n

-Domnu\u2019 gardian, eu sunt \u00een \u00eenchisoare unde m\u0103 supun unui regulament. Mie nu-mi este permis s\u0103 am ini\u0163iativ\u0103, numai cadrele de conducere ale \u00eenchisorii au dreptul la ini\u0163iativ\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

Gardianul sc\u0103rpin\u00e2ndu-se \u00een ceafa groas\u0103, turtit\u0103 de cozorocul \u015fepcii a\u015fezat de\u015ftept pe-o parte, \u00eei mai pune o \u00eentrebare ajut\u0103toare<\/em>:<\/p>\n

–M\u0103, tu ce e\u015fti? adic\u0103 ce meserie ai?<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Sunt profesor universitar la Facultatea de litere.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Da prost te-o mai l\u0103sat Dumnezeu!… Cum \u00eel cheam\u0103 pe tat\u0103l t\u0103u?<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Petru.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Ei bine s\u0103 \u015ftii de acum \u00eenainte c\u0103 ini\u0163iativa<\/em> ta este \u201eP\u201d…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 (Gheorghe Andreica-Cei Doi Muzicieni, Constan\u0163a, 2003, p.7, 30-31)<\/em><\/p>\n

La Canalul Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103-Drumul social-comunismului maritim <\/em>\u00een prag de iarn\u0103 se lucra cu roabe, cu lope\u0163i, cu\u00a0 vagone\u0163i \u015fi bice primite pe spate, al\u0103turi de \u00eenjur\u0103turile care curgeau doldora sub lovituri. Pe cozile lope\u0163ilor \u00eencremenise un strat confortabil de ghea\u0163\u0103. Se lucra circa 12 ore pe zi, cu cele 30 de minute pauza pentru po\u015firca \u00een care erau fierte mur\u0103turi stricate, varz\u0103 \u00eempu\u0163it\u0103 \u015fi cartofii muceg\u0103i\u0163i. Pentru a nu \u00eenghe\u0163a po\u015firca care se \u00eemp\u0103r\u0163ea cu m\u0103rinimie<\/em> se renun\u0163a la lingur\u0103, sorbindu-se direct din gamel\u0103. Pe pieptul de\u0163inu\u0163ilor acoperit cu zdren\u0163e, stropii ce c\u0103deau din gamel\u0103 deveneau \u00een c\u00e2teva secunde \u0163ur\u0163uri ce se zg\u00e2l\u0163\u00e2iau aprig sub asaltul necru\u0163\u0103tor al criv\u0103\u0163ului.<\/p>\n

Unul dintre cei mai sensibili de\u0163inu\u0163i politici ai Canalului era poetul basarabean Robert Cahuleanu-Andrei Ciurunga<\/strong>, un spirit profund cu un suflet de floare peste care se prelingea ca o mireasm\u0103 lacrimile de azur ale camarazilor ascult\u0103tori ai versurilor sale pline de duh \u015fi de dor de Basarabia. Poemele Canalului, ca toate marile poeme ce s-au n\u0103scut \u00een temni\u0163\u0103 au fost elaborate \u00een duh \u015fi mintal. Autorul pe care Bunul Dumnezeu mi-a \u00eeng\u0103duit s\u0103-l cunosc, s\u0103-l pre\u0163uiesc \u015fi s\u0103-l iubesc, crea cu o u\u015furin\u0163\u0103 ca de adiere cereasc\u0103, ca o rev\u0103rsare de har, cum numai Atotcreatorul binecuvinteaz\u0103 fiin\u0163ele ginga\u015fe, \u00eembr\u0103\u0163i\u015findu-Le cu splendoarea Sa divin\u0103.<\/p>\n

\u00cen Noaptea sf\u00e2nt\u0103 a Cr\u0103ciunului poetul \u015fi-a \u00eembr\u0103cat sufletul \u00eentr-un c\u00e2ntec de leag\u0103n, \u00eempodobind inimile celor mul\u0163i, prea mul\u0163i \u015fi prea suferinzi:<\/p>\n

\u201eSufletul-copil de alt\u0103dat\u0103\/ s-a trezit \u00een noaptea fermecat\u0103.\/\u00a0 S-a trezit cu ochii de m\u0103rgic\u0103\/\u00a0 \u015fi cu pumnii \u00eencle\u015fta\u0163i de fric\u0103,\/\u00a0 r\u0103t\u0103cind cu degetele roze\/\u00a0 dup\u0103 steaua cu lumini \u015fi poze.\/ Dar zadarnic cearc\u0103: steaua nu-i,\/\u00a0 Mo\u015ful a plecat \u00een drumul lui\/\u00a0 \u015fi-a l\u0103sat ca un amar desc\u00e2ntec,\/ numai somnul leg\u0103nat de c\u00e2ntec-\/ c\u00e2ntecul de leag\u0103n f\u0103r\u0103 mam\u0103\/\u00a0 s\u0103-i \u00eenchid\u0103 ochii ar\u015fi de team\u0103:\/\u00a0 Nani, suflet de z\u0103pad\u0103,\/\u00a0 las\u0103 genele s\u0103 cad\u0103.\/\u00a0 Las\u0103 fruntea, ca o und\u0103,\/ <\/em>\u00a0\u00a0\u00eentre perne s\u0103 se-ascund\u0103,\/ c\u0103ci \u00een lumea asta rea\/\u00a0 nu mai arde nici o stea.\/ Steaua magilor, albastr\u0103,\/ a fugit de la fereastr\u0103\/ \u015fi s-a dus pe drum \u00een sus\/ s\u0103 se-nchine lui Iisus\/ undeva, spre alt norod\/ unde n-a ajuns Irod.\/ St\u0103 Cr\u0103ciunul sur \u00een tinde\/\u00a0 \u015fi se teme s\u0103 colinde.\/ N-are m\u0103r, n-are covrig,\/ numai foame, numai frig.\/ Brazii cu g\u0103teli \u015fi nuci\/ s-au f\u0103cut pe dealuri cruci\/ sau sicrie \u00een morm\u00e2nt,\/ sub trei st\u00e2njeni de p\u0103m\u00e2nt\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

(Colonia Coasta Gale\u015fului-C\u00e2ntec de leag\u0103n \u00een noaptea Cr\u0103ciunului- Poemele cumplitului Canal. <\/em>Ed. Universalia, Craiova,1992)<\/p>\n

* EVRICA ANCHETATORULUI!<\/em><\/p>\n

\u201eEram \u00een anchet\u0103 dup\u0103 ce-a de-a doua arestare, <\/em><\/strong>poveste\u015fte Romic\u0103 Teodoru, din 1958 c\u00e2nd C. Cenu\u015fe, anchetatorul mi-a adus urm\u0103toarea acuza\u0163ie:<\/em><\/strong><\/p>\n

-De Cr\u0103ciun ai c\u00e2ntat colindul legionar \u201eO brad frumos\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

-Domnule anchetator, colindul acesta nu este legionar. E un c\u00e2ntec de Cr\u0103ciun luat \u015fi tradus din nem\u0163e\u015fte… n-are nici o leg\u0103tur\u0103 cu politica.<\/em><\/strong><\/p>\n

-Nu se poate… i-a spune tu viersurile!<\/em><\/strong><\/p>\n

-Bine. \u015ei am \u00eenceput s\u0103 spun:<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eO brad frumos, o brad frumos<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 cu cetina tot verde…\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

-Opre\u015fte!… Gata. Asta este: VERDE!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Exist\u0103 o variant\u0103 a acestui colind compus\u0103 \u00een \u00eenchisoare de cel mai mare poet al Sfintelor Suferin\u0163e Rom\u00e2ne\u015fti, Radu Demetrescu Gyr:<\/p>\n

\u00a0\u201eO brad frumos ce sf\u00e2nt p\u0103reai\/ \u00een alt\u0103 s\u0103rb\u0103toare\/ M\u0103 v\u0103d copil cu p\u0103r b\u0103lai<\/em><\/strong><\/p>\n

\u015fi ochi ca de cicoare.\/ Rev\u0103d un alb \u015fi scump c\u0103min\/ cu chipul mamei sfinte\/ Imagini cu Cr\u0103ciun senin\/ mi-apar \u015fi azi \u2019nainte.\/ Un pom cu daruri \u015fi lumini\/ \u00een amintiri s-arat\u0103\/ \u00cen vis z\u00e2mbe\u015fte ca un crin\/ copilul de-alt\u0103 dat\u0103.\/ Copil b\u0103lai, Cr\u0103ciun \u015fi brad\/ s-au dus \u00een alte zile\/ Acum doar numai lacrimi cad\/ pe-ng\u0103lbenite file.\/ Azi nu mai vine Mo\u015f Cr\u0103ciun\/ \u00een seara de cenu\u015f\u0103\/ Ci doar triste\u0163ile s-adun\/ s\u0103-mi pl\u00e2ng\u0103 l\u00e2ng\u0103 u\u015f\u0103.\/ \u00cen chinul temni\u0163ei m\u0103 fr\u00e2ng\/ sub grele lespezi mute\/ \u015ei-nfiorat de doruri pl\u00e2ng\/ \u00cen amintiri pierdute.\/ Om\u0103tul spulberat de v\u00e2nt\/ se cerne prin z\u0103brele\/ \u015ei-mi pare temni\u0163a morm\u00e2nt\/\u00a0 al tinere\u0163ii mele\u201d. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Na\u015fterea Domnului nostru Iisus Hristos, este cea mai frumoas\u0103 \u015fi cea mai \u00eempodobit\u0103 s\u0103rb\u0103toare a Anului care pleac\u0103<\/em> spre trecutul lui de azur<\/em>, preg\u0103tind decorul cu deosebit\u0103 culoare \u015fi str\u0103lucire: cu evlavie, cu bucurie, cu nea, cu tradi\u0163ii, cu stea, cu p\u0103stori, cu magi, cu plugu\u015for, cu datini, cu gazde mari primitoare, cu ur\u0103ri \u015fi c\u00e2nt\u0103ri frumoase ale prichindeilor \u015fi a cetelor mai mari, fiind totodat\u0103, s\u0103rb\u0103toarea familiei, a copiilor, a colindelor, a Maicii Domnului, a \u00eentregului Cer \u015fi a unei mari p\u0103r\u0163i a p\u0103m\u00e2ntului binecuv\u00e2ntat.<\/p>\n

S\u0103rb\u0103toarea divin\u0103 se r\u0103sfr\u00e2ngea \u015fi peste gerul \u00eenghe\u0163at din celule, peste pove\u015ftile \u015fi amintirile celor care se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nau s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 terorii atee, diabolice, bol\u015fevice: \u201e Sim\u0163eam c\u0103 ne apropiem de Sfintele s\u0103rb\u0103tori ale Cr\u0103ciunului, <\/em><\/strong>poveste\u015fte licen\u0163iatul \u00een Litere \u015fi Filosofie, bravul ofi\u0163er al Armatei Rom\u00e2ne, prizonier al Siberiei, Radu M\u0103rculescu. C\u00e2nd \u00eentr-o sear\u0103, chiar \u00een seara de Ajun, pu\u0163in \u00eenainte de stingere, am auzit \u00eent\u00e2i ca un murmur, apoi din ce \u00een ce mai accentuat \u015fi mai cald, intonat de o voce plin\u0103 \u015fi profund\u0103 de bas, nemuritorul, nepereche, plinul de har \u015fi de sfin\u0163enie, \u00eenc\u0103rcat cu miresmele tuturor Cr\u0103ciunurilor copil\u0103riei noastre, acel <\/strong><\/em>Stille Nacht, heilige Nacht… \u015fi parc\u0103 \u00eentreaga noastr\u0103 celul\u0103 s-a umplut de c\u0103ldura pe\u015fterii din Betleem. Am ascultat t\u0103cu\u0163i \u015fi vr\u0103ji\u0163i, cu lacrima \u00een col\u0163ul ochiului, aceast\u0103 c\u00e2ntare \u00eengereasc\u0103 p\u00e2n\u0103 s-a topit \u00eentr-un murmur ad\u00e2nc, a\u015fa cum se \u015fi ivise. Binecuv\u00e2ntat fii tu, necunoscutule c\u00e2nt\u0103re\u0163, care ne-ai adus \u00een \u00eentunericul \u015fi frigul celulei aceast\u0103 f\u0103r\u00e2m\u0103 de cer!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 L-am mai auzit o dat\u0103 c\u00e2nt\u00e2nd, mai demult, rupse Pascu <\/em><\/strong>(Nicolae Pascu-magistrat pensionar)primul t\u0103cerea. Nu venise\u015fi \u00eenc\u0103 la noi. Un avocat trecut pentru pu\u0163in timp prin celula asta ne-a spus atunci: <<<\/strong>Trebuie c\u0103 e un c\u0103lug\u0103r de la Patriarhie, Valeriu Anania.>>…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei a\u015fa am petrecut primul Cr\u0103ciun din gulagul autohton. Pentru Pascu, de\u0163inut cu vechime, era al treilea. I-am povestit \u015fi eu de cele nou\u0103 petrecute de mine \u00een p\u00e2ntecul chitului ro\u015fu, cum \u00eemi pl\u0103cea s\u0103 denumesc prizonieratul sovietic. \u00cendeosebi i-am povestit de cel de-al cincelea, din 1946, petrecut-sau mai bine zis, \u00eendurat-\u00een lag\u0103rul de pedeaps\u0103 de la Usciora, denumit-nu degeaba-\u015fi Gura Dracului. \u00cen acest punct pierdut \u00een taigaua ml\u0103\u015ftinoas\u0103 de dincolo de Volga, noi, un grup de ofi\u0163eri rom\u00e2ni, fuseser\u0103m expedia\u0163i din lag\u0103rul-matc\u0103 Oranki \u00eentr-un vagon pu\u015fc\u0103rie, cu gratii \u015fi c\u0103tu\u015fe, ca pentru fioro\u015fi criminali, fiind califica\u0163i de NVD-ul local,<\/strong> fost NKVD-ul, ca ireconciliabili du\u015fmani ai Uniunii Sovietice \u015fi ca <\/strong><\/em>\u201einstigatori\u201d ai grevelor de foame declarate acolo ca r\u0103spuns la tortura muncilor istovitoare \u015fi degradante la care eram supu\u015fi…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eram primii pizonieri-\u015fi singurii din lag\u0103rele Uniunii Sovietice-care printr-o disperat\u0103 grev\u0103 de foame reu\u015fiser\u0103 s\u0103 for\u0163eze m\u00e2na atotputernicei \u015fi discre\u0163ionarei autorit\u0103\u0163i \u015fi s\u0103-i smulg\u0103 un drept elementar: acela de a nu mai fi supu\u015fi muncii silnice.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Apoi, \u00een noaptea aceea sf\u00e2nt\u0103 a Na\u015fterii Domnului, am c\u00e2ntat <\/em><\/strong>O, ce veste minunat\u0103. Adev\u0103rat. Minunat\u0103 a fost vestea care ne-a fost adus\u0103 \u00een noaptea aceea. Cu voci firave la \u00eenceput, apoi din ce \u00een ce mai ferme, din ce \u00een ce mai puternice, de-ar fi cl\u0103tinat \u015fi Por\u0163ile Iadului. Nu mai sim\u0163eam nici foamea, nici frigul, nici \u00eentunericul, c\u0103ci peste noi cobor\u00e2se de sus c\u0103ldura \u015fi lumina pe\u015fterii din Betleem\u201d.<\/em><\/strong> (Radu M\u0103rculescu-M\u0103rturii pentru Judecata de Apoi adunate din gulagul rom\u00e2nesc. <\/em>Ed. Humanitas, Bucure\u015fti, p. 112-114)<\/p>\n

Taigaua sovietic\u0103 era echivalent\u0103 cu iure\u015ful n\u0103v\u0103lirilor musulmane \u00een n\u0103p\u0103stuita lor sete de cucerire, era drumul hoardelor migratoare \u015fi a celor sovietice, care s-au n\u0103pustit asupra Cre\u015ftinilor, asupra celor l\u0103sa\u0163i de Bunul Dumnezeu \u00een Vetrele lor de mo\u015ftenire milenar\u0103, era foamea de s\u00e2nge pr\u0103dalnic, pres\u0103r\u00e2nd \u00een fuga lor furibund\u0103 \u015fi uciga\u015f\u0103, Sfintele Moa\u015fte ale Martirilor, pe Calea Robilor spre Cer<\/em>.<\/p>\n

Ortodoxia noastr\u0103 \u015fi cea universal\u0103 au \u00een cursul fiec\u0103rui An-bisericesc dou\u0103 Nop\u0163i mari, evanghelice, hristice, albe, sacre, divine: Noaptea \u00cenvierii<\/strong> dumnezeie\u015fti<\/strong> \u015fi Noaptea Na\u015fterii dumnezeie\u015fti<\/strong>.<\/p>\n

\u00cen aceste Nop\u0163i Sfinte sufletele cre\u015ftinilor, oriunde sunt se \u00eembrac\u0103 \u00een hlamida dumnezeiasc\u0103, vibr\u00e2nd de bucurie \u015fi de extaz ceresc.<\/p>\n

Paradoxal, \u00een penitenciarele \u015fi \u00eenchisorile din timpul regimurilor totalitare carlisto-antonesco-comuniste, de\u0163inu\u0163ii na\u0163ionali\u015fti sau \u201ebandi\u0163ii\u201d<\/em> cum mai erau numi\u0163i de cei care-i torturau s-au \u201ebucurat\u201d<\/em> \u00een cadrul izol\u0103rilor de o puzderie de Nop\u0163i albe, tremur\u00e2nde, \u00eenc\u0103rcate de promoroaca ro\u015fie a jertfei \u015fi a suferin\u0163ei, \u00eentru Dumnezeu \u015fi Neam…<\/strong><\/p>\n

Unul dintre sutele de mii de\u00a0 \u201ebeneficiari\u201d<\/em> ai acestor Nop\u0163i albe<\/em> a fost \u015fi marele scriitor Constantin Gane, Mo\u015f Costache<\/em>, autorul celebrei lucr\u0103ri: Trecute vie\u0163i de doamne \u015fi domni\u0163e<\/em>, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1930, \u00een 3 volume, premiate cu laud\u0103 de Academia Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\u201e\u00cen iarna anului 1960, <\/em><\/strong>m\u0103rturise\u015fte alt mare de\u0163inut politic, poet \u015fi scriitor \u00een via\u0163\u0103, Demostene Andronescu, \u00een preajma Cr\u0103ciunului, executam pedeapsa de \u015fapte zile de izolare… C\u00e2nd <\/strong>\u201ecaraliul\u201d a deschis u\u015fa s\u0103 arunce zdrean\u0163a, r\u00e2njind:<\/strong> \u201eNa,pune-\u0163i pijamaua \u015fi te culc\u0103!\u201d… de dincolo de u\u015f\u0103 \u00eel \u00eent\u00e2mpin\u0103 un glas stins \u015fi rug\u0103tor, care se vedea c\u0103 este al unui om care a ajuns la cap\u0103tul puterilor: <\/strong>\u201eDomnule plutonier, v\u0103 rog, scoate\u0163i-m\u0103 de aici! Sunt bolnav \u015fi dac\u0103 m\u0103 mai \u0163ine\u0163i \u00eenc\u0103 o noapte aici mor\u201d. R\u0103spunsul a venit promt \u015fi rostit cu glas tare, ca s\u0103 fie auzit de to\u0163i << bandi\u0163ii>>: \u201eMori \u00een pa\u015ftele m\u0103-ti, c\u0103 de-aia te-am adus aici, s\u0103 mori!\u201d<\/strong>.<\/em><\/p>\n

Mo\u015f Costache<\/em> avea atunci 75 de ani \u015fi un duh t\u00e2n\u0103r, spiritual. Prezicerea caraliului <\/em>\u00eenfuriat s-a \u00eemplinit \u00eens\u0103, abia peste 2 ani, \u00een Aprilie 1962, acolo la Aiud. (Demostene Andronescu-Reeducarea de la Aiud. Peisaj L\u0103untric. Memorii \u015fi versuri din \u00eenchisoare. Ed. Christiana, Bucure\u015fti, 2009, p. 52-54<\/em>)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Iarna \u00een hlamida de s\u0103rb\u0103toare sc\u00e2nteia pe brazii \u00eenal\u0163i \u015fi verzi, pe crengile copacilor desfrunzi\u0163i, pe coamele \u0163uguiate ale caselor ca ni\u015fte cu\u015fme de daci liberi, l\u0103s\u00e2ndu-se peste tot: peste livezi, peste cur\u0163ile oamenilor, peste cl\u0103diri, peste toate penitenciarele, peste toate \u00eenchisorile, peste cei deporta\u0163i, peste celebrul, fl\u0103m\u00e2ndul \u015fi cumplitul Canal, cum striga pentru trezvie, pentru cei suferinzi \u015fi pentru posteritate admirabilul poet Andrei Ciurunga \u00een poezia Canalul<\/em>:<\/p>\n

\u201eAici am ars \u015fi-am s\u00e2ngerat cu anii,\/\u00a0 aici am rupt cu din\u0163ii din \u0163\u0103r\u00e2n\u0103,\/ \u015fi-aici ne-am cununat, cu bolovanii,\/ c\u00eete-un picior uitat sau c\u00e2te-o m\u00e2n\u0103.\/\/<\/em><\/strong> Aprin\u015fi sub biciul v\u00e2ntului fierbinte,\/\u00a0 bolnavi \u015fi goi pe ger \u015fi pe ninsoare,\/ am pres\u0103rat cu mii de oseminte\/ meleagul dintre Dun\u0103re \u015fi Mare.\/\/ Istoria, ce curge-acum \u00eentoars\u0103,\/\u00a0 va \u0163ine minte \u015fi-ntre foi va str\u00e2nge\/ acest cumplid Danubiu care vars\u0103\/ pe trei guri ap\u0103 \u015fi pe-a patra s\u00e2nge\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

Demnitatea, con\u015ftiin\u0163a, spiritul, credin\u0163a, jertfa, suferin\u0163a, r\u0103bdarea fie la b\u0103rba\u0163ii de\u0163inu\u0163i, fie la femeile arestate (fecioare, eleve, studente, monahii, mame, so\u0163ii de demnitari) era la fel. Ceea ce distingea aceste categorii de onoare era curajul feminin, care prisosea, se rev\u0103rsa viu.<\/p>\n

Din contigentul destul de numeros al femeilor celebre arestate sub regimul concentra\u0163ionar amintim c\u00e2teva ramuri din marele trunchi al Neamului: familiile Mavrocordat, Ghica, Manu, Sturdza, Cantacuzino, Nistor, Halippa, Flondor, Iancule\u0163, Iordache, M\u0103rculescu, Mironescu, Cancicov, Br\u0103tianu, Steriopol, Mo\u0163a, Codreanu, B\u0103la\u015fa, Mure\u015fanu, Antonescu, etc.<\/p>\n

\u00cen celebrele \u00eenchisori, ura<\/strong> st\u0103p\u00e2nea vidul dureros<\/em> al autorit\u0103\u0163ilor \u015fi al brutelor-executante, tortura <\/strong>f\u0103cea parte din meniul <\/em>zilei, teroarea <\/strong>era un concert al spaimei mult prea prelungit, reeducarea <\/strong>se instalase cu mult fast \u015fi caschet\u0103 ro\u015fie, suferin\u0163a <\/strong>era peste tot \u015fi peste to\u0163i, moartea <\/strong>u\u015fura sufletele de\u0163inu\u0163ilor \u015fi grijile<\/em> c\u0103l\u0103ilor. Mai lipsea din uvertura groazei, <\/em>denigrarea,<\/strong> care trebuia f\u0103cut\u0103 public: oral \u015fi scris pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een caz de supravie\u0163uire, hran\u0103<\/em> hienelor-calomniatori ce se vor na\u015fte \u00een ieslele irozilor.<\/p>\n

Se prip\u0103\u015fise \u015fi \u00een \u00eenchisorile unde erau de\u0163inute politic, celebrele Cluburi<\/em> de reeducare<\/em> \u00een care se \u00eencerca denigrarea cre\u015ftinilor na\u0163ionali\u015fti, prin c\u00e2te unul fr\u00e2nt, care ceda sub torturile insuportabile.<\/p>\n

Pentru a se \u00eenc\u0103lzi atmosfera<\/em> se da citire unui articol care denigra \u015fi infiera pe \u201eveci\u201d <\/em>cre\u015ftinii na\u0163ionali\u015fti.<\/p>\n

Reac\u0163ile celor for\u0163ate s\u0103 asiste, s\u0103 asculte, s\u0103 \u00eendure erau \u00eengrijor\u0103toare, revolt\u0103toare, m\u00e2hnitoare, precump\u0103nitoare, tulburi.<\/p>\n

Leag\u0103nul dacorom\u00e2nismului \u015fi toat\u0103 desf\u0103\u015furarea sa ontologic-spiritual\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00een\u0163elepciunea b\u0103rb\u0103teasc\u0103 divin\u0103 a Elitei na\u0163ionaliste a avut \u00eentotdeauna ca poli de sus\u0163inere moral-religio\u015fi: binele <\/strong>\u015fi frumosul<\/strong> hristic: \u201eSensibilitatea moral\u0103 a Neamului din Carpa\u0163i<\/em><\/strong>, m\u0103rturise\u015fte savantul nostru Simion Mehedin\u0163i<\/strong>, nu se simte \u00eemp\u0103cat\u0103 p\u00e2n\u0103 ce binele nu e \u00eenso\u0163it \u015fi de frumuse\u0163e. Altminteri, nici binele nu-i destul de bun. Acesta este fondul cel mai tainic al cuget\u0103rii \u015fi al sim\u0163irii poporului rom\u00e2n\u201d<\/em><\/strong>; precum<\/strong> \u015fi<\/strong> crezul, lupta, suferin\u0163a \u015fi jertfa mistic\u0103 a Conduc\u0103torului: \u201eUn mare conduc\u0103tor trebuie s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 s\u0103-\u015fi preg\u0103teasc\u0103 oamenii nu doar pentru simple <<<\/em>biruin\u0163i p\u0103m\u00e2nte\u015fti>>, ci mai ales <>…Dec\u00e2t s\u0103 ni se usuce trupurile \u015fi s\u0103 ne sece s\u00e2ngele din vine \u00een \u00eenchisorile ur\u00e2te \u015fi triste, mai bine s\u0103 ne termin\u0103m via\u0163a murind cu to\u0163ii \u00een mun\u0163i, pentru credin\u0163a noastr\u0103 […] Vor trimite s\u0103 ne prind\u0103 \u015fi s\u0103 ne omoare. Vom fugi; ne vom ascunde; vom lupta; iar la urm\u0103 vom fi, desigur, r\u0103pu\u015fi. C\u0103ci noi vom fi pu\u0163ini, urm\u0103ri\u0163i de batalioane \u015fi de regimente rom\u00e2ne\u015fti. Atunci vom primi moartea. S\u00e2ngele nostru al tuturora va curge. Acest moment va fi cel mai mare discurs al nostru adresat neamului rom\u00e2nesc; \u015fi cel din urm\u0103…Nu se poate ca aceast\u0103 jertf\u0103 a noastr\u0103 s\u0103 nu fie \u00een\u0163eleas\u0103 de rom\u00e2ni, s\u0103 nu le cutremure sufletul \u015fi con\u015ftiin\u0163ele \u015fi s\u0103 nu fie un punct de pornire, un punct de \u00eenviere a lumii rom\u00e2ne\u015fti<\/em>\u201d.<\/strong> (R\u0103zvan Codrescu – Cartea M\u0103rturisitorilor. Ed. Rost. Funda\u0163ia Sfin\u0163ii \u00cenchisorilor. Bucure\u015fti\/ Pite\u015fti, 2014, p. 77, p.189,p.190)<\/p>\n

Fulgii de nea care se a\u015fterneau peste tot, dans\u00e2nd parc\u0103 o celebr\u0103 Jieneasc\u0103,<\/em> f\u0103ceau celulele parc\u0103 mai \u00eenc\u0103p\u0103toare \u015fi mai calde, iar colindele \u00ee\u015fi rezemau t\u00e2mplele senine \u015fi caste peste z\u0103brelele care nu mai p\u0103reau at\u00e2t reci \u015fi at\u00e2t de negre.<\/p>\n

\u201eUltimul Cr\u0103ciun tr\u0103it dup\u0103 gratii,<\/em><\/strong> poveste\u015fte doamna doctor Galina R\u0103duleanu, fiica P\u0103rintelui basarabean Boris R\u0103duleanu, \u015fi el la r\u00e2ndul lui arestat, a avut o deosebit\u0103 profunzime. Viorica venise la patul meu de la etajul 2 pentru o scurt\u0103 recep\u0163ie. \u00cen diminea\u0163a Ajunului, dup\u0103 ce ne-am lini\u015ftit, a\u015ftept\u00e2nd plecarea spre atelier, Viorica, mai hot\u0103r\u00e2t\u0103 dec\u00e2t mine, m-a luat la colind…<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u201eBun\u0103 diminea\u0163a la Mo\u015f Ajun!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am venit \u015fi noi odat\u0103,<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 la mul\u0163i ani cu s\u0103n\u0103tate…\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu teama \u015fi crisparea care domnea, un \u00eenceput de destindere \u00eencepuse s\u0103 apar\u0103 pe fe\u0163ele ascult\u0103torilor. Se trezeau amintiri dragi dintr-o via\u0163\u0103 \u00eengropat\u0103 dar nu uitat\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Titi (\u201e<\/em><\/strong>mama Titi\u201d), care me\u015fterea ceva \u00een umbra patului, ne zice deodat\u0103<\/em> \u201edar la mine nu veni\u0163i?\u201d Noi at\u00e2ta a\u015fteptam. Chiar ni se ridicase tonul la fraza <\/em>\u201eDomnul Sf\u00e2nt s\u0103 ne ajute, la covrigi \u015fi la nuci multe\u201d. De sub basmaua lui Titi apar ni\u015fte covrigi fabrica\u0163i din p\u00e2ine, marmelad\u0103, cui\u015foare \u015fi c\u00e2teva miezuri de nuc\u0103. Confec\u0163ionarea lor a r\u0103mas o tain\u0103… De sus de la etaj, de unde venea miros de sl\u0103nin\u0103, auzim:<\/em> \u201eDar la mine nu veni\u0163i?\u201d Am \u00eenh\u0103\u0163at urgent c\u00e2te-o traist\u0103 pe care am ag\u0103\u0163at-o de g\u00e2t \u015fi ne-am coco\u0163at la <\/em>\u201ecasa\u201d gospodinei. \u00cen diminea\u0163a aceea, ca prin minune, se \u00eent\u00e2rzia scoaterea la atelier. A\u015fa \u00eenc\u00e2t se r\u0103sp\u00e2ndise o atmosfer\u0103 cald\u0103, bun\u0103 de intimitate\u201d.<\/em><\/strong>(Dr. Galina R\u0103duleanu, op. cit. p. 337-338) <\/em><\/strong><\/p>\n

Uimitor este faptul c\u0103 peste atmosfera \u00eencremenit\u0103 a zidurilor \u015fi a celulelor \u00eenghe\u0163ate, limbile celor suferinzi se dezlegau \u00een povestiri \u00eempletite cu umor fin, parfumat \u015fi cu c\u00e2ntece murmurate de colinde.<\/p>\n

Pentru c\u0103 nu au acceptat \u201elumina de la r\u0103s\u0103rit-care propaga dispersia \u00eentunericului peste cre\u015ftini\u201d<\/em>, opun\u00e2ndu-se ateo-comunismului \u015fi tr\u0103d\u0103torilor din l\u0103untrul \u0163\u0103rii, \u00eentreaga Elit\u0103 na\u0163ionalist cre\u015ftin\u0103 se afla dup\u0103 gratii. La Aiud se afla celebra Zarc\u0103, Marsupialul<\/em> care ad\u0103postea pe cei mai grei de\u0163inu\u0163i na\u0163ionali\u015fti: prin\u0163ul Al. Ghica, Traian Trifan, P\u0103rintele St\u0103niloae, P\u0103rintele Sofian Boghiu, Preotul Boris R\u0103duleanu, Ieroschimonahul Daniil Tudor, Protopopul Florea Mure\u015fanu, P\u0103rintele Ioan Sab\u0103u, Ioan Ianolide, Petre \u0162u\u0163ea, Traian Trifan, Traian Arseni, Mircea Vulc\u0103nescu, Costache Opri\u015fan, Constantin Gane, Demostene Andronescu, Petru Baciu, Bucur Constantin, Victor Corbu\u0163, Nichifor Crainic, Mihai Pu\u015fca\u015fu, g-ralul C. Petrovicescu, Amiralul Horia M\u0103celariu, Radu Gyr,Mircea Morarescu\u00a0 \u015fi mul\u0163i foarte mul\u0163i al\u0163ii de ordinul miilor, iar spre completare la fel de recomandat\u0103<\/em> era \u015fi ilustra Casimca-Talpa iadului <\/em>de la Jilava.<\/p>\n

Poetul sfintelor patimi \u015fi al tuturor p\u0103timi\u0163ilor cre\u015ftini, Radu Gyr<\/strong> se afla \u00een Zarca<\/em>–Marsupialul Mariei Tereza. <\/em>Dup\u0103 num\u0103r <\/em>\u015fi \u00eenchidere<\/em>, \u00een seara de Ajun t\u00e2n\u0103rul Radu Flinta\u015fu cu c\u00e2\u0163va camarazi de suferin\u0163\u0103 s-au a\u015fezat la u\u015fa Z\u0103rcii <\/em>cu plugu\u015forul, <\/em>murmur\u00e2nd \u015fi c\u00e2teva colinde, printre care \u015fi colindul favorit al Marelui Gyr:<\/p>\n

A venit \u015f-aici Cr\u0103ciunul,\/ M\u00e2ng\u00e2indu-ne surghiunul.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cade alb\u0103 nea,\/ Peste via\u0163a mea,<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Peste suflet ninge…\/\u00a0 Peste via\u0163a mea\/ Care-aici se stinge. <\/em><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ultimul \u201eaho, ahoo\u201d, <\/em>gazda cea \u00a0<\/strong><\/em>mare, Poetul Jerfei \u015fi al Suferin\u0163ei tuturor Rom\u00e2nilor le-a mul\u0163umit astfel: \u201eV\u0103 r\u0103m\u00e2n dator m\u0103i b\u0103ie\u0163i, cu un colac rumen \u015fi frumos ca fa\u0163a lui Iisus Hristos\u201d.\u00a0 <\/strong><\/em>Era 24 Decembrie 1955. (Mihai Pu\u015fca\u015fu-M\u0103rturii din iadul \u00eenchisorilor comuniste, Ed. Agaton, F\u0103g\u0103ra\u015f, 2010, p. 88-89)<\/p>\n

Comunismul dac\u0103 nu este absurd \u015fi stupid nu poate fi nici iudaic, nici bol\u015fevic, nici abject \u015fi nici criminal. Bun\u0103oar\u0103, Ion Piso, ilustrul tenor preg\u0103tea un faimos lied Frumoasa mor\u0103ri\u0163\u0103<\/em> \u00een toiul proletcultismului, c\u00e2nd un tovar\u0103\u015f venit de sus<\/em> \u00eel cheam\u0103 la direc\u0163iune: \u201eTovar\u0103\u015fe Piso, nu e\u015fti mul\u0163umit cu situa\u0163ia \u00een care te afli? De ce ne faci greut\u0103\u0163i tovar\u0103\u015fe Piso?\u201d \u00eel admonesteaz\u0103 politrucul. <\/em>Cel admonestat r\u0103m\u00e2ne perplex: \u201eDar despre ce este vorba?! Nu \u00een\u0163eleg…\u201d Tovar\u0103\u015fe Piso, avem dovezi! Nici noi nu \u00een\u0163elegem cum un artist ca dumneata (?), recunoscut (??) \u015fi recompesat (???) de regimul nostru, \u00een loc s\u0103-\u015fi vad\u0103 de treab\u0103, face propagand\u0103 fascist\u0103, legionar\u0103!\u201d<\/em> Acuzatul r\u0103m\u00e2ne tot mai n\u0103uc, dar i se azv\u00e2rle sub ochi teribila \u201edovad\u0103\u201d<\/em>, \u00een care recunoa\u015fte corectura ciclului Frumoasa mor\u0103ri\u0163\u0103, <\/em>a\u015fa cum o trimise deun\u0103zi la tipografie. Politrucul d\u0103 paginile \u015fi, ajung\u00e2nd la liedul In grun will ich mich kleiden (\u201eA\u015f vrea s\u0103 m\u0103 \u00eenve\u015fm\u00e2ntez \u00een verde\u201d)<\/em><\/strong>, izbucne\u015fte cu indignare: \u201eCe \u00eenseamn\u0103 asta?! \u00ce\u0163i dai seama, tovar\u0103\u015fe Piso?<\/em> R\u0103sufl\u00e2nd pe jum\u0103tate u\u015furat, tenorul se apuc\u0103 s\u0103-i explice povestea, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-l l\u0103mureasc\u0103 asupra valorii metaforice sau simbolice a culorii. Greu de cap politrucul se screme s\u0103 scoat\u0103 cumva revela\u0163ia solu\u0163iei \u201epolitice\u201d<\/em>: \u201eSchimb\u0103 culoarea, tovar\u0103\u015fe, ce dracu\u2019, \u015fi am rezolvat toat\u0103 chestia!\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u201eDac\u0103 e\u015fti \u00eenve\u015fm\u00e2ntat \u00een ro\u015fu,<\/em> remarc\u0103 scriitorul cre\u015ftin R\u0103zvan Codrescu, nici m\u0103car violen\u0163a nu deranjeaz\u0103, ci devine aventur\u0103 a eroismului umanitar. Dac\u0103 \u00eens\u0103 e\u015fti \u00eenve\u015fm\u00e2ntat \u00een verde, nu numai violen\u0163a \u0163i-e imputat\u0103, dar \u015fi eventuala sfin\u0163enie\u201d.<\/em> (Cartea M\u0103rturisitorilor, op. cit. p. 207).<\/p>\n

Episodul cu tenorul \u015fi politrucul \u00eemi aduce aminte de un banc celebru, dup\u0103 Revolu\u0163ia rom\u00e2n\u0103 din Decembrie \u201989, c\u00e2nd un demnitar, crainic de curte veche, <\/em>ajunge \u015fi parlamentar la noua curte<\/em>. Proasp\u0103tul politician, prime\u015fte o delega\u0163ie democrat\u0103 din Occident. Inspirat \u015fi dorind s\u0103 surprind\u0103, s\u0103 epateze, pleac\u0103 cu delega\u0163ia prin frumoasa zon\u0103 de vis a Mehedin\u0163ului. \u015ei taman bine, era var\u0103 \u015fi vede un veritabil deta\u015fament de cosa\u015fi destul de v\u00e2rstnici, dar foarte \u00eendem\u00e2natici \u015fi \u00eenc\u0103 verzi… Le face semn s\u0103 se apropie. Cosa\u015fii \u00een c\u0103me\u015fi de in, \u00ee\u015fi las\u0103 coasele pe polog \u015fi vin c\u0103tre ma\u015fini, gr\u0103bind, g\u00e2ndind c\u0103-s niscaiva ajutoare… <\/em>P\u00e2n\u0103 s-au apropiat, demnitarul preg\u0103te\u015fte numeroasa sa delega\u0163ie spun\u00e2ndu-le:<\/p>\n

–O s\u0103 vede\u0163i c\u00e2t de bine s-au integrat \u0163\u0103ranii rom\u00e2ni \u00een regimul comunist \u015fi c\u00e2t de bine tr\u0103iau atunci c\u00e2nd le-au luat p\u0103m\u00e2nturile, comparativ cu ast\u0103zi c\u00e2nd privatizarea s-a \u00eentins peste tot.<\/em><\/p>\n

–I-a spune bade,<\/em> s-a adresat celui mai v\u00e2rstnic cu barba p\u00e2n\u0103 aproape de br\u00e2u, c\u00e2te c\u0103m\u0103\u015fi aveai \u00een trecut?<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -\u015eapte,<\/em> a r\u0103spuns luminat \u0163\u0103ranul.<\/p>\n

–\u015ei dumneata ?<\/em> la \u00eentrebat pe altul de l\u00e2ng\u0103 cel mai \u00een v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n

–Cinci, <\/em>a r\u0103spuns acesta.<\/p>\n

–Dumneata?<\/em> \u00eel \u00eentreab\u0103 pe al treilea.<\/p>\n

–Opt,<\/em> r\u0103spunde cel \u00eentrebat.<\/p>\n

\u015ei \u00eentreb\u00eend \u00een continuare cosa\u015fii r\u0103spund:<\/p>\n

–\u015eapte, nou\u0103, \u015fase, cinci, nou\u0103, \u015fapte, opt, nou\u0103, \u015fapte, opt, opt, nou\u0103, \u015fase, cinci, \u015fapte, opt…, <\/em>r\u0103spund to\u0163i cei 30 \u015fi ceva de \u0163\u0103rani.<\/p>\n

–Dar acum c\u00e2te c\u0103me\u015fi ave\u0163i oameni buni?<\/em><\/p>\n

–C\u00e2te una \u015fi asta c\u00e2rpit\u0103,<\/em> r\u0103spund to\u0163i \u00een cor, ar\u0103t\u00e2ndu-le c\u0103me\u015file.<\/p>\n

– Cum a\u015fa ? Cum se poate?<\/em> \u00eentreab\u0103 politicianul\u00a0 \u00eentorc\u00e2ndu-se r\u00e2z\u00e2nd c\u0103tre asisten\u0163\u0103.<\/p>\n

–Fiindc\u0103 celelalte ni le-a sechestrat securitatea c\u00e2nd ne-au arestat.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -De ce?<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Fiindc\u0103 erau verzi! <\/em>au r\u0103spuns to\u0163i la unison.<\/p>\n

-Hai s\u0103 mergem!<\/em> a m\u00e2r\u00e2it demnitarul posomor\u00e2t din cale afar\u0103.<\/p>\n

Nu m\u0103 dumiresc, cine l-a \u00eembr\u0103cat pe Mo\u015f Cr\u0103ciun<\/strong> \u00een culoarea ro\u015fie… Cred c\u0103 a r\u0103mas de pe timpul c\u00e2nd Mo\u015f Geril\u0103<\/em> i-a ocupat vremelnic locul, c\u00e2nd Mo\u015ful<\/strong> a fost deportat \u00een Vorcuta de c\u0103tre Armaghedonii ro\u015fii ai stepelor.<\/em> Corect este ca Mo\u015f Cr\u0103ciun<\/strong> s\u0103 fie \u00eenve\u015fm\u00e2ntat \u00een VERDE<\/strong>-culoarea Dumnezeului Tat\u0103-Atotcreatorul, respectiv a Ortodoxiei \u00eentru \u00cenvierea \u015fi Biruin\u0163a ve\u015fnic\u0103 a lui Iisus Hristos \u015fi a Bisericii Sale.<\/p>\n

Bunul Dumnezeu a \u00eentrebat o dat\u0103 temerarii no\u015ftri, Mun\u0163ii Carpa\u0163i:<\/p>\n

-Ia spune\u0163i-Mi voi Cet\u0103\u0163i eterne al Daciei sfinte, de ce regimul comunist-ateu a c\u0103s\u0103pit toat\u0103 p\u0103durea \u0163\u0103rii? <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Fiindc\u0103 era Verdeee!… Verdeee!… Verdeee!… a r\u0103spuns ecoul smerit \u00een sumanul lui verde…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Culoarea verde a fost \u015fi este pentru comuni\u015fti o fioroas\u0103 Stafie vie, care-i b\u00e2ntuie permanent \u015fi pretutindeni.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

Una dintre condi\u0163iile de c\u0103p\u0103t\u00e2i ale dreptm\u0103ritorului cre\u015ftin rom\u00e2n \u00een via\u0163a sa p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, sub aura Bisericii lupt\u0103toare este tr\u0103irea sa \u00een duh, ca manifestare suprem\u0103 a dragostei fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, fa\u0163\u0103 de Neam, fa\u0163\u0103 de poporul (comunitatea prezent\u0103) care urmeaz\u0103 Calea<\/em> lui Hristos: \u201eUn Neam tr\u0103ie\u015fte prin cei care \u0163\u00e2\u015fnesc spre cer<\/em><\/strong>, <\/em>spunea marele duhovnic Arsenie Papacioc. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Adic\u0103 prin cei care lupt\u0103, care sunt prezen\u0163i pe cruce, f\u0103r\u0103 s\u0103 cedeze. Toat\u0103 via\u0163a ne preg\u0103tim de moarte. Dar avem r\u0103spundere, \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu, nu numai de noi \u00een\u015fine, ci \u015fi de neamul al c\u0103rui nume \u00eel purt\u0103m \u015fi pe care trebuie s\u0103 cau\u0163i s\u0103-l onorezi prin tot ceea ce faci, dar mai presus de orice, s\u0103-i respec\u0163i legile cre\u015ftine\u201d.<\/em><\/strong> (R\u0103zvan Codrescu – Cartea M\u0103rturisitorilor. Ed. Rost. Funda\u0163ia Sfin\u0163ii \u00cenchisorilor. Bucure\u015fti\/ Pite\u015fti, 2014, p. 439)<\/p>\n

\u00cenainta\u015fii no\u015ftri spirituali, fie Mo\u015fii \u015fi Str\u0103mo\u015fii din vechime, fie Lumin\u0103torii \u015fi M\u0103rturisitorii mai apropia\u0163i ca timp istoric ne-au \u00eenfiiat nemuririi cere\u015fti \u015fi tocmai de aceea cinstirea lor, amintirea, sl\u0103virea, m\u0103rturisirea \u00eentru Adev\u0103r, suferin\u0163a \u015fi jertfirea pentru ei, ap\u0103rarea lor de asaltul premeditat al denigratorilor, al detractorilor, al delicven\u0163ilor-oportuni\u015fti, al corciturilor mefistofelice, cei veni\u0163i pe \u015fenilele sovietice, care exubereaz\u0103 numai \u00een ur\u0103 \u015fi tic\u0103lo\u015fie, iubirea pentru \u00eenainta\u015fi este deci, sinonim\u0103 cu chemarea noastr\u0103 dumnezeiasc\u0103 la ve\u015fnica m\u00e2ntuire:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ei, care au fost Tineretul frumos, bun \u015fi adev\u0103rat al Na\u0163iunii noastre cre\u015ftine n-au avut tinere\u0163e, soare, lumin\u0103 ori bucurii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ele, care au \u00eengem\u0103nat dorul cu c\u00e2ntecul au fost \u00eencarceratele groazei sub toate dictaturile.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ei, care au zidit \u015fi sunt Biserica Neamului au avut Sufletul-Biseric\u0103 \u00een gulagurile \u015fi penitenciarele bol\u015fevice.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ele, care au \u00eenve\u015fm\u00e2ntat frumuse\u0163ea cu har au podidit podelele temni\u0163elor cu lacrimi, sudoare \u015fi s\u00e2nge.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ei, care au urzit Familia cre\u015ftin\u0103 au avut familiile destr\u0103mate.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ele, care au fost busuiocul \u00een s\u00e2nul m\u00e2ndrilor feciori au fost strivite de bocancii butuc\u0103no\u015filor temniceri.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ei, care au pus temelie Statului cre\u015ftin au avut ca Patrie chinurile \u00eenchisorilor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ele, care au fost m\u0103rg\u0103ritarul \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor f\u00e2lf\u00e2iau ca ni\u015fte zdren\u0163e \u00eentre gardurile de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ei, care au fost lumina\u0163i, spirituali \u015fi \u00een\u0163elep\u0163i au fost izgoni\u0163i din toate \u015ecolile, Liceele \u015fi Facult\u0103\u0163ile.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ele, care erau Stelele Magilor ce luminau s\u0103la\u015ful na\u015fterii de prunci erau \u00eenc\u0103tu\u015fate \u00een bezna irozilor uciga\u015fi. Unele Mame au n\u0103scut \u00een temni\u0163e, \u00een pe\u015fteri, \u00een mun\u0163i, \u00een pustietate. Au n\u0103scut…<\/em><\/strong><\/p>\n

Ei, care n-au avut parte de S\u0103rb\u0103tori cre\u015ftine au scris cu vie\u0163ile lor Calendarele sfinte.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ele, care \u015fi-au brodat via\u0163a pe dragoste au avut parte doar de ur\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ei, care au fost mutila\u0163i \u00een via\u0163a arestat\u0103 au avut apoi osemintele spulberate. Mul\u0163i n-au avut nici m\u0103car odihna gropilor comune…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ele, care erau C\u00e2ntarea C\u00e2nt\u0103rilor \u00een inima fiec\u0103rui b\u0103rbat erau huiduite \u015fi biciuite de sud\u0103lmile gardienilor analfabe\u0163i pu\u015fc\u0103ria\u015fi.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ei, care n-au avut bucurii, \u00eempliniri, c\u00e2ntece \u015fi colinde sunt bucuriile, m\u00e2ng\u00e2ierile, doinele, baladele \u015fi colindele noastre.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ele, care leg\u0103nau la piept \u00een scutece de dor odraslele Neamului lor sf\u00e2nt erau z\u0103vor\u00e2te \u00eentre gratii \u015fi c\u0103tu\u015fe.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ei, care au fost \u00eentruparea vie\u0163ii\u00a0 hristice au fost logodi\u0163i cu moartea aprig\u0103, z\u0103logul trufa\u015filor atei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ele, care cuminecau cerul cu privirile angelice se ag\u0103\u0163au ca ni\u015fte umbre de zorile n\u0103dejdiilor z\u0103brelite.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ei, care au sfin\u0163it locul copil\u0103riei, al \u015fcolii, al institu\u0163iei, al societ\u0103\u0163ii au fost deporta\u0163i \u00een taigaua B\u0103r\u0103ganului sau \u00een Siberii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ele, care \u00eenfloreau versurile poe\u0163ilor \u00een mireasma serafic\u0103 a tr\u0103irii z\u0103ceau stafidite \u00een beciurile securit\u0103\u0163ii.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ei, care au fost ap\u0103r\u0103torii cei mai \u00eend\u00e2rji\u0163i ai Crucii lui Hristos \u015fi ai Neamului, Ei, jertfi\u0163ii pe\u00a0 Cruce, n-au avut parte de cruce.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ele, care erau sur\u00e2sul oric\u0103rei Prim\u0103veri a vie\u0163ii \u00eencremeniser\u0103 \u00een oftaturile \u00eencle\u015ftate ale Siberiilor de ghia\u0163\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ei, n-au avut prim\u0103veri \u00eensorite, ci numai ierni \u00eembl\u0103nite cu ger.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ele, care au avut \u00een sur\u00e2suri ml\u0103dieri de boboci \u015fi de flori, au primit prohodiri de jale \u015fi \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ei, care n-au avut p\u00e2ine \u015fi vin pe mas\u0103 au fost \u015fi sunt P\u00e2inea \u015fi Vinul cuminec\u0103rii noastre nemuritoare.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ele, care n-au avut calde \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri \u015fi m\u00e2ng\u00e2ieri dulci au avut rezervate \u00eenjur\u0103turi, sud\u0103lmi \u015fi lovituri.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ei sunt Testamentul ortodox al nemuririi noastre din Ceruri!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ele sunt Zorile ce ne lumineaz\u0103 via\u0163a noastr\u0103 cea de toate zilele!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Ei \u015fi Ele sunt Ml\u0103di\u0163ele ve\u015fnic Verzi ale Daciei nemuritoare!<\/strong><\/p>\n

Slav\u0103 \u015fi Dragoste lui Dumnezeu \u015fi sfin\u0163ilor no\u015ftri \u00eenainta\u015fi!<\/p>\n

(fragment din ciclul FILOCALIA SUFERINTEI SI A JERTFEI<\/em>)<\/p>\n

Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/a><\/p>\n

( Brusturi \u2013Neamt, 21 decembrie 2014<\/strong>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0,B\u0103tr\u00e2ni cu obrazul de cea\u0163\u0103 Cu pa\u015fi n\u0103cl\u0103i\u0163i \u00een triste\u0163e, Prin moarte am trecut, nu prin via\u0163\u0103, Noi nu am [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-20152","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20152","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20152"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20152\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20154,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20152\/revisions\/20154"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20152"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20152"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20152"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}