{"id":20168,"date":"2014-12-22T09:34:41","date_gmt":"2014-12-22T09:34:41","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20168"},"modified":"2014-12-22T11:41:48","modified_gmt":"2014-12-22T11:41:48","slug":"nichifor-crainic-mos-craciun-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/12\/22\/nichifor-crainic-mos-craciun-3\/","title":{"rendered":"Prof. univ. dr. Vasile Pistolea: Extaz \u015fi agonie – Cronica unei lumi apuse"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Prozatoarea Veronica Balaj a publicat, la \u00eenceputul anului 2013, romanul Cina lupilor<\/em><\/strong> la Editura Cronica, din Ia\u015fi. Cartea rotunje\u015fte\/\u00eentrege\u015fte bibliografia operei sale, alc\u0103tuit\u0103 din peste 20 de volume de proz\u0103 \u015fi poezie, majoritatea lor fiind tip\u0103rite \u00een edi\u0163ii bilingve (rom\u00e2n\u0103 – francez\u0103, englez\u0103, german\u0103, italian\u0103, ebraic\u0103 etc.), la care se adaug\u0103 \u015fi un volum de Interviuri cu scriitori din diaspora, publicat \u00een colaborare cu Cristina Mihai.<\/p>\n

Cina lupilor<\/em><\/strong> debuteaz\u0103 cu o secven\u0163\u0103 dintr-un vis, concretizat\u0103 \u00eentr-o scen\u0103-suspans Adela, evadat\u0103 \u00een p\u0103durea de brazi din preajma Sanatoriului TBC \u00een care a fost internat\u0103, este \u00eenconjurat\u0103 de o hait\u0103 de lupi, alc\u0103tuit\u0103 din \u015fase exemplare, pe care \u00eei credea turba\u0163i, dup\u0103 str\u0103lucirea ochilor. Personajul tr\u0103ie\u015fte o spaim\u0103 teribil\u0103: regret\u0103 gestul evad\u0103rii din sanatoriu, \u00ee\u015fi strig\u0103 \u00een g\u00e2nd tat\u0103l, fost primar mai bine de un deceniu \u00eentr-un t\u00e2rg de provincie, \u015fi reu\u015fe\u015fte s\u0103 se t\u00e2rasc\u0103, prin umezeala \u015fi mocirla p\u0103m\u00e2ntului, spre camera din care evadase, \u00een urletul lupilor, care str\u0103pungea \u015fi devorau bezna nop\u0163ii.<\/p>\n

Lupii, animale carnasiere, reprezint\u0103 simbolul central al romanului, homo homini lupus, percept\u00a0 sugerat chiar \u015fi \u00een titlu,pe care vom \u00eencerca s\u0103-1 decript\u0103m la sf\u00e2r\u015fitul analizei c\u0103r\u0163ii.<\/p>\n

Romanul debuteaz\u0103 cu finalul: prozatoarea \u015fi sora ei pleac\u0103 \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie documentar\u0103 av\u00e2nd ca scop vizitarea Sanatoriului TBC (\u00een realitate sanatoriul \u201eMarila” de l\u00e2ng\u0103 Oravi\u0163a, considerat \u201esanatoriul groazei”), \u00een care a sf\u00e2r\u015fit mama lor, Adela. Autoarea, \u00een postura fiicei care i\u015fi\u00a0 asum\u0103\u00a0 ni\u015fte momente\u00a0 cunoscute doar afectiv, din povestirile\u00a0 rudelor, dorind acum o reconstituire a tr\u0103irilor mamei sale internat\u0103 aici . Ca \u00eenso\u0163itoare \u015fi-a luat-o pe sora\u00a0 din partea tat\u0103lui, Adriana, \u015fi punctul de\u00a0 volburare interioar\u0103\u00a0 \u00eencepe chiar din gara unde au cobor\u00e2t din tren – pe peronul unei localit\u0103\u0163i de provincie, B\u00e2rnova. Cele dou\u0103 surori au v\u00e2rste \u015fi vederi diferite, c\u0103ci au tr\u0103it \u00een lumi distincte. Sora ei, Adriana,\u00a0 locuie\u015fte\u00a0 acum \u00eentr-o mare metropol\u0103 a lumii – New York – \u015fi de fapt, nu \u015ftie mai nimic despre mama surorii sale. Excursul\u00a0 la care participa i se pare o aventura\u00a0 f\u0103r\u0103\u00a0 rost, neb\u0103nuind\u00a0 c\u00e2t\u0103 importan\u0163\u0103 are\u00a0 acest loc\u00a0 pentru sora sa.<\/p>\n

Ghidul lor \u00een aceasta c\u0103l\u0103torie este \u201eunchiul\u201d Tavi (cum \u00eel apela lumea), iar scopul \u00eel constituie vizitarea sanatoriului \u015fi \u00eendeosebi al Pavilionului 2, unde a fost internat\u0103 Adela, mama autoarei. Din convorbirea cu Tavi, personaj g\u0103sit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00eens\u0103, la momentul potrivit,\u00a0 pe post de ghid, slinos, desprins parc\u0103 din filmele\u00a0 despre Evul Mediu, are loc \u00eentr-o barac\u0103 locuit\u0103 de acesta. Important\u00a0 era \u00eens\u0103\u00a0 Pavilionul 2, unde\u00a0 suferise\u00a0 Adela \u015fi pe care\u00a0\u00a0\u00a0 acum\u00a0 trebuiau s\u0103-l g\u0103seasc\u0103 \u015fi \u00a0mai ales, s\u0103 aib\u0103\u00a0 voie s\u0103 intre acolo. A\u015fa c\u0103 Tavi era un\u00a0\u00a0 mijlocitor necesar indiferent de palavrageala lui pe diferite\u00a0 subiecte. Auzir\u0103 fetele\u00a0 vizitatoare povestea\u00a0 roman\u0163ioas\u0103\u00a0 a unui c\u0103lug\u0103r ajuns pacient\u00a0 bolnav de\u00a0 tbc, aici, unde s-a\u00a0 \u00eendr\u0103gostit de o t\u00e2n\u0103r\u0103 internat\u0103 \u015fi ea cu aceea\u015fi boal\u0103 grav\u0103, ambii tr\u0103ind la maximum clipa de via\u0163\u0103 ce le mai era h\u0103r\u0103zit\u0103.<\/p>\n

Spa\u0163iul\u00a0 vechiului Pavilion 2 unde \u00een sf\u00e2r\u015fit ajung cele doua fete, devine scena\u00a0 unor\u00a0 tr\u0103iri\u00a0 cu accente grave, palierele temporale, trecutul \u015fi prezentul\u00a0 intersect\u00e2ndu-se la modul dramatic in sufletul fiicei care \u00ee\u015fi imagineaz\u0103 mama lupt\u00e2nd pentru via\u0163\u0103, sper\u00e2nd \u00eenc\u0103 \u00een bine, a\u015ftept\u00e2ndu-\u015fi so\u0163ul, pe Victor, prezent pe aleile\u00a0 din\u00a0 jurul\u00a0 sanatoriului doar in imagina\u0163ia sa.<\/p>\n

Inser\u0163iile afective\u00a0 sunt redate cu o mare for\u0163\u0103\u00a0 de sugestie, cre\u00e2nd astfel, un plan doi al\u00a0 raportului cu existen\u0163a, o perspectiv\u0103\u00a0 fr\u00e2nt\u0103, av\u00e2nd doar c\u00e2teva ni\u015fe spre\u00a0 lumin\u0103. Balansarea\u00a0 emo\u0163iilor la limit\u0103, \u00eentre dorin\u0163a de-a\u00a0 \u00eenvinge boala, teama de moarte, tr\u0103ite de Adela \u015fi\u00a0 resuscitarea lor, reiterarea\u00a0 din alt\u0103\u00a0 conjunctur\u0103\u00a0 temporal\u0103, cu sprijin \u00een prezentul\u00a0 fluent, este remarcabil prezentat\u0103.\u00a0\u00a0 Avem\u00a0 libertatea ca \u015fi\u00a0 cititor s\u0103 ne\u00a0 mi\u015fc\u0103m printr-un melanj fic\u0163iune-realitate.<\/p>\n

De re\u0163inut ar fi \u015fi flexibilitatea stilistic\u0103, fraza cu accente poematice nu lipsite de\u00a0 dramatism \u0163in\u00e2nd cont\u00a0 de faptul c\u0103 totul se \u00een\u015fir\u0103 \u015fi se leag\u0103 \u00a0\u00een jurul\u00a0 confrunt\u0103rii dintre\u00a0 for\u0163a\u00a0 vie\u0163ii \u015fi a mor\u0163ii\u00a0 care\u00a0 vine in avalan\u015f\u0103, ca o\u00a0 furtun\u0103 apoi.. c\u00e2nd pare ca s-a lini\u015ftit, devine o ap\u0103sare\u00a0 sufocant\u0103.<\/p>\n

Modernitatea\u00a0 textului const\u0103\u00a0 \u00een felul cum\u00a0 autoarea exploateaz\u0103 un motiv mitic – cel al c\u0103ut\u0103rii, aici, av\u00e2nd func\u0163ia recuperatoare a memoriei. Folosind tehnica retrospec\u0163iei, prozatoarea deruleaz\u0103 \u00eencet, cu sincope \u015fi reveniri, existen\u0163a Adelei \u015fi a familiei sale.<\/p>\n

\u00a0Materia epic\u0103 a c\u0103r\u0163ii se constituie \u00eentr-un fel de recurs\u00a0 epic despre destinul unei familii \u015fi al unei colectivit\u0103\u0163i in perioada stalinist\u0103.<\/p>\n

\u00cen acest fel, ascu\u0163i\u015furile situa\u0163iilor sunt inevitabile, textul\u00a0 urc\u00e2nd\u00a0 \u00een notele dramatice\u00a0 din ce i\u00een ce mai\u00a0 mult.<\/p>\n

\u00centoarcerea \u00een timp, spre momentul\u00a0 c\u00e2nd Adela se c\u0103s\u0103tore\u015fte \u015fi c\u00e2nd, se credea c\u0103\u00a0 va fi\u00a0 pragul\u00a0 unei noi etape\u00a0 de lini\u015fte \u015fi\u00a0 bucurie \u00een via\u0163a familiei primarului Filimon,\u00a0 face loc \u00een\u00a0 desf\u0103\u015furarea epic\u0103 a numeroase planuri noi, confrunt\u0103ri cu via\u0163a,\u00a0 \u00een contextul unei terori\u00a0 socio-politice care se instala\u00a0 cu rapiditate \u015fi\u00a0 aducea cu sine spaima, nesiguran\u0163a, bulversarea.<\/p>\n

Nunta Adelei (fiica cea mare a primarului) se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentr-o atmosfer\u0103 de extaz \u015fi bucurie, dup\u0103 \u00eentregul ritual \u00eend\u0103tinat: cununia civil\u0103, desf\u0103\u015furat\u0103 la prim\u0103rie \u015fi apoi cea religioas\u0103, derulat\u0103 la biseric\u0103, na\u015fi fiind unchiul Grigore cu so\u0163ia. Cel\u0103lalt unchi, Jorj, cavaler de onoare la nunt\u0103, le-a oferit mirilor ca dar o c\u0103l\u0103torie \u00een str\u0103in\u0103tate, r\u0103mas\u0103 \u00eens\u0103 la stadiul de proiect. Vremurile erau\u00a0 tulburi dup\u0103 r\u0103zboi, iar evenimentele \u00eencepuser\u0103 s\u0103 se precipite, prin prefacerile anun\u0163ate: se zvonea c\u0103 se vor face noi alegeri \u00een toate structurile sociale, iar \u201ehomo sovieticus\u201d \u00ee\u015fi f\u0103cuse sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a \u00een zon\u0103 prin fotografia lui Stalin, ap\u0103rut\u0103 deja pe geamurile unor institu\u0163ii (prim\u0103rie \u015fi \u015fcoal\u0103) sau magazine.<\/p>\n

De altfel, nunta Adelei reprezint\u0103 singurul moment de extaz \u015fi bucurie al neamului Filimone\u015ftilor, la care particip\u0103 \u00eentreaga comunitate a localit\u0103\u0163ii Ivanda. Dup\u0103 nunt\u0103, destinul personajelor se \u00eenscrie \u00eentr-o perpetu\u0103 degringolad\u0103. Exist\u0103 dou\u0103 \u201efor\u0163e\u201d care ac\u0163ioneaz\u0103 distructiv asupra acestei lumi, destr\u0103m\u00e2ndu-i echilibrul \u015fi armonia, provoc\u00e2ndu-i astfel o nesf\u00e2r\u015fit\u0103 agonie.<\/p>\n

\u00a0Prima este \u201eagresiunea istoriei”. Rostogolirea sa fulminanta \u015fi ap\u0103s\u0103toare\u00a0 marcheaz\u0103 profund destinele umane. Individul n-are posibilitatea s\u0103 opteze pentru o form\u0103 sau alta de existen\u0163\u0103, ci este silit s-o accepte pe cea impus\u0103 de jocul ira\u0163ional \u015fi deseori brutal al istoriei. Iar neamul Filimone\u015ftilor constituie victima acestui joc.<\/p>\n

Primul care intr\u0103 \u00een \u201emalaxorul agresiv\u201d al istoriei este primarul Filimon. Vina tragic\u0103 ce i se imput\u0103 este aceea de a fi om harnic \u015fi \u00eenst\u0103rit. Pentru aceast\u0103 \u201evin\u0103\u201d a fost eliberat din func\u0163ie, arestat de mai multe ori \u015fi \u00een final, condamnat la \u00eenchisoare. Al doilea care suport\u0103 aceea\u015fi \u201evin\u0103” este fratele s\u0103u Grigore, eliberat din func\u0163ia de director al \u015fcolii, dat afar\u0103 din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi arestat.<\/p>\n

Singurul care reu\u015fe\u015fte s\u0103 scape de strivirea acestui \u201et\u0103v\u0103lug\u201d este Jorj, fratele primarului, student la medicin\u0103 la Paris \u015fi care-i norocos prin fug\u0103, prinz\u00e2nd ultima \u015fans\u0103 \u00eenainte ca grani\u0163ele s\u0103 fie controlate de for\u0163a\u00a0 ro\u015fie\u00a0 comunist\u0103. Anun\u0163at la timp de cel\u0103lalt frate, Grigore, ajunge \u00een capitala francez\u0103, \u00ee\u015fi construie\u015fte via\u0163a mult mai acceptabil\u0103 \u015fi onorabil\u0103. Se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu actri\u0163a de cinema Silvia care jucase\u00a0 intr-un film\u00a0 interzis imediat de noua ordine politic\u0103, motiv pentru care luase calea exilului \u015fi ea \u015fi regizorul. Tot la momentul\u00a0 limit\u0103 dintre libertate \u015fi\u00a0 dictatur\u0103, la nunt\u0103 sunt invitate \u015fi rudele din \u0163ar\u0103, dar \u00een acele vremuri \u201ede prigoan\u0103 \u015fi reeducare\u201d, acestea nu puteau p\u0103r\u0103si Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00a0Aceast\u0103 secven\u0163\u0103\u00a0 contureaz\u0103 din nou\u00a0 un modul desprins din realitate si prezentat\u00a0 c\u00e2t se poate de conving\u0103tor, bine integrat \u00een fluxul epic al romanului. Silvia\u00a0 jucase un rol secundar \u00een filmul Odessa \u00een fl\u0103c\u0103ri,<\/em> regizat de Jan Cantacuzino. Prezentat\u0103 la Bucure\u015fti, pelicula era un omagiu adus trupelor care eliberaser\u0103 Basarabia ocupat\u0103 de sovietici \u00een 1940. Dup\u0103 premiera filmului, despre scenaristul Nicolae Kirilescu nu se mai \u015ftia nimic, iar, la Paris, Silvia a primit vestea c\u0103 t\u00e2n\u0103ra protagonist\u0103 a fost arestat\u0103 \u015fi aruncat\u0103 \u00een \u00eenchisoare. Peripe\u0163iile cuplului Jan – Silvia, cu toate tribula\u0163iile \u00eentreprinse, constituie un episod exotic \u015fi pitoresc \u00een economia nara\u0163iunii.<\/p>\n

A doua for\u0163\u0103 care ac\u0163ioneaz\u0103 decisiv asupra familiei lui Filimon este de ordin supranatural \u015fi se nume\u015fte destin. E1 preia forma unui \u00eenger, conform credin\u0163ei cre\u015ftine care afirm\u0103 c\u0103 fiecare persoan\u0103 prime\u015fte, la botez, un \u00eenger p\u0103zitor care o protejeaz\u0103 \u00een toate ac\u0163iunile \u015fi activit\u0103\u0163ile p\u00e2n\u0103 la finele vie\u0163ii. \u00cen roman, acest serafim apare sub forma unui \u201e\u00eenger b\u0103tr\u00e2n\u201d, protector al \u00eentregii familii, la care apeleaz\u0103 mereu to\u0163i membrii ei. El \u015fi-a ridicat \u00eens\u0103 aripa ocrotitoare, permi\u0163\u00e2nd instalarea unei boli cumplite, tuberculoza, \u00een trupul a dou\u0103 fiin\u0163e dragi: Pasionaria, so\u0163ia lui Filimon, \u015fi Adela, fiica cea mare.<\/p>\n

\u00cen scena\u00a0 epic\u0103\u00a0 se perind\u0103\u00a0 \u00een for\u0163\u0103 Victor, ginerele primarului \u015fi so\u0163ul Adelei, atras\u00a0 de\u00a0 comuni\u015fti, dornic de parvenire, egoist, indiferent la drama familiei\u00a0 chiar c\u00e2nd \u00ee\u015fi\u00a0 \u015ftia socrul in pu\u015fc\u0103rie, Marta, sora Adelei, mult mai\u00a0 sigur\u0103 pe sine,\u00a0 dar\u00a0 \u015fi ea devenind \u00een timp\u00a0 supusa\u00a0 unui so\u0163\u00a0 avar\u00a0 \u015fi\u00a0 despotic, reiter\u00e2nd\u00a0 pe\u00a0 alta\u00a0 sinusoid\u0103, acela\u015fi\u00a0 destin tragic.<\/p>\n

Pasionaria, mama din familie, va sf\u00e2r\u015fi lent\u00a0 \u00eenvins\u0103 de boal\u0103, Grigore, fratele\u00a0 primarului\u00a0 \u00eendur\u00e2nd \u015fi el acuzele noii puteri, Dr. Mare\u015f, ie\u015find\u00a0 din \u00a0conjunctur\u0103\u00a0 tot prin\u00a0\u00a0 p\u0103r\u0103sirea\u00a0 \u0163\u0103rii dar, nu \u00eenainte de a-\u0163i ajuta c\u00e2t a putut pe prietenul sau, primarul Filimon suspus\u00a0 interogatoriilor \u00a0for\u0163ei\u00a0 ro\u015fii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Marile probleme ale\u00a0 existentei,\u00a0 libertatea,\u00a0 iubirea\u00a0 \u00eemplinit\u0103 sau nu, mai ales, via\u0163a, cu\u00a0 necazurile \u015fi\u00a0 urcu\u015furile sale, dar via\u0163a s\u0103 fie \u00een opozi\u0163ie cu moartea, acestea ar fi coordonatele\u00a0 romanului,\u00a0 complex \u00een desf\u0103\u015furarea sa, dar\u00a0 nu\u00a0 nelipsit de veridicitate.<\/p>\n

Sunt recognoscibile\u00a0 destinele multor\u00a0 familii care \u00een perioada\u00a0 stalinist\u0103\u00a0 au\u00a0 fost\u00a0 nevoite s\u0103\u00a0 fie reduse la\u00a0 rangul de f\u0103pturi \u00eenvinse, f\u0103pturi \u00eenfr\u00e2nte, oric\u00e2t\u00a0 s-ar\u00a0 fi opus. Fie din pricini socio-politice, fie din cauza bolii, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103\u00a0 cu Adela\u00a0 \u015fi mama sa.<\/p>\n

Paginile \u00een care Filimon se confrunt\u0103 cu implacabilitatea\u00a0 mor\u0163ii care trece val v\u00e2rtej\u00a0 prin familia\u00a0 sa, l\u0103s\u00e2ndu-l pustiit, sunt memorabile. \u00cen final, apare\u00a0 lumina vie\u0163ii prin\u00a0 feti\u0163a n\u0103scut\u0103 de Adela. De\u015fi r\u0103mas\u0103 orfan\u0103, este\u00a0 semn de\u00a0 via\u0163\u0103, de\u00a0 re\u00eennoire\u00a0 a\u00a0 cursului existen\u0163ei.<\/p>\n

\u201ePrad\u0103 lupilor s\u0103 fiu a\u015f vrea. Zilele mele poman\u0103 pentru cina lupilor s\u0103 fie!<\/p>\n

\u00cen final, tr\u00e2mbi\u0163a \u00eengerului b\u0103tr\u00e2n \u015fi temut, cu acordurile grave ale cantilenei mor\u0163ii, a sunat \u015fi pentru el, l\u0103s\u00e2nd o perdea groas\u0103 de lin\u0163oliu peste \u00eentreaga gospod\u0103rie a Filimone\u015ftilor.<\/p>\n

Ca realizare artistic\u0103, romanul e construit pe tehnica retrospec\u0163iei sau a rememor\u0103rii, cu aducerea trecutului \u00een prezentul narativ, \u00een care vocea auctorial\u0103 reprezint\u0103 vocea relat\u0103rii la persoana a\u00a0 treia \u00a0singular.<\/p>\n

Vocile personajelor se \u00eentretaie \u015fi se interpun continuu, iar nota\u0163iile sunt pline de concrete\u0163ea realului.<\/p>\n

Ritmul relat\u0103rii este \u00een perfect\u0103 concordan\u0163\u0103 cu evenimentele narate. C\u00e2nd acestea se deruleaz\u0103 \u00een limitele normalului, ritmul este molcom, precum o respira\u0163ie obi\u015fnuit\u0103. C\u00e2nd evenimentele se precipit\u0103, ritmul relat\u0103rii devine alert, sacadat \u015fi, uneori, g\u00e2f\u00e2it, precum \u00een visul cu lupii al Adelei de la \u00eenceputul romanului, unde fraza e caden\u0163at\u0103, ca g\u00e2f\u00e2itul \u015fi ner\u0103bdarea lupilor.<\/p>\n

De\u015fi \u00een derularea ac\u0163iunii aceste animale sunt prezente de mai multe ori, simbolismul lor are, \u00een opinia noastr\u0103, dou\u0103 semnifica\u0163ii complet diferite. Primul \u00een\u0163eles al simbolului reiese din convorbirea \u00eentre cei doi fra\u0163i, Filimon \u015fi Grigore, \u00eentor\u015fi din \u201eiadul” interogatoriilor. Filimon fiind chemat din nou, \u00eel las\u0103 ca unic sprijin pentru fetele lui pe Grigore. La m\u0103rturisirea lui c\u0103 se poate lupta cu for\u0163ele potrivnice, Grigore \u00eei r\u0103spunde: \u201eLup\u0163i? Cu cine s\u0103 te lup\u0163i? Cu lupii? Sunt hait\u0103 \u00eenfometat\u0103. Nu \u015ftiu nici ei unde atac\u0103. Pornesc dup\u0103 o c\u0103l\u0103uz\u0103 \u015fi brusc se n\u0103pustesc unde nu se a\u015fteapt\u0103 nimeni…\u201d \u00een aceast\u0103 m\u0103rturisire, lupii reprezint\u0103 \u201eagresiunea istoriei\u201d (prin venirea la putere a comuni\u015ftilor) \u015fi anomia social\u0103 provocat\u0103 de ideologia lor resentimentar\u0103, instalat\u0103 dup\u0103 23 august 1944. Ideea o g\u0103sim rezumat\u0103 \u00een celebrul dicton \u201eHomo homini lupus\u201d (,,Omul este lup pentru om\u201d) al cunoscutului comediograf Titus Maccius Plautus. Ea sintetizeaz\u0103 l\u0103comia f\u0103r\u0103 margini, fiind reluat\u0103 de mai mul\u0163i scriitori \u015fi g\u00e2nditori (Bacon, Hobbes, Balzac, Sadoveanu etc.) pentru a ilustra degradarea rela\u0163iilor umane, c\u00e2nd acestea sunt puse sub semnul unui egoism feroce.<\/p>\n

A doua semnifica\u0163ie a simbolului \u00eei relev\u0103 lupului func\u0163ia de mesager sau emisar al mor\u0163ii, atestat\u0103 \u00een credin\u0163ele noastre populare prin urletul s\u0103u prelung. Cu acest sens, lupii apar in visul Adelei de la \u00eenceputul romanului, dar \u015fi in secven\u0163a semnalat\u0103 deja, c\u00e2nd Filimon, retras \u00een p\u0103durea din apropierea casei pentru a-\u015fi reg\u0103si echilibrul moral, \u00ee\u015fi exprim\u0103 dorin\u0163a de a deveni tain pentru \u201ecina lupilor”. \u00een acest sens, romanul Cina lupilor<\/em> este, \u00een plan simbolic, o cantilen\u0103 a mor\u0163ii care acoper\u0103 cu acordurile ei grave destinul personajelor, conceput de autoare ca ni\u015fte r\u0103ni s\u00e2nger\u00e2nde.<\/p>\n

Marele \u00eenvins al \u201et\u0103v\u0103lugului\u201d istoriei \u015fi al destinului personaj<\/span> r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 \u201ebunicul\u201d Filimon. Via\u0163a lui sintetizeaz\u0103, \u00eentr-un sens dramatic, \u00eentreaga existen\u0163\u0103 a neamului Filimone\u015ftilor: \u201eMereu m-am h\u0103r\u0163uit cu h\u0103meseala unor lupi n\u0103pusti\u0163i asupra mea din toate direc\u0163iile.” G\u00e2ndul acesta \u00eel rodea din ce \u00een ce mai ad\u00e2nc: \u201eN-am \u015ftiut s\u0103 \u0163in piept. M-au \u00eenvins toate c\u00e2te s-au ivit \u00een calea mea.”<\/p>\n

Romanul ofer\u0103 cititorului un prilej de medita\u0163ie profund\u0103 asupra condi\u0163iei umane supuse unor for\u0163e potrivnice: ,agresiunea istoriei” \u015fi destinul individual. El poate fi \u015fi r\u0103m\u00e2ne pecetluit prin\/cu celebra cugetare a Eclesiastului*din Cartea Sf\u00e2nt\u0103, care depl\u00e2nge vidul \u015fi neantul din existen\u0163a uman\u0103: ,,Vanitas vanitatum et omnia vanitas\u201d (De\u015fert\u0103ciunea de\u0219ert\u0103ciunilor si toate sunt de\u015fert\u0103ciune, 1,2)<\/p>\n

\n

Prof. univ. dr. Vasile Pistolea<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prozatoarea Veronica Balaj a publicat, la \u00eenceputul anului 2013, romanul Cina lupilor la Editura Cronica, din Ia\u015fi. Cartea rotunje\u015fte\/\u00eentrege\u015fte bibliografia [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-20168","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20168","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20168"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20168\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20171,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20168\/revisions\/20171"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20168"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20168"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20168"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}