{"id":20228,"date":"2014-12-29T09:16:58","date_gmt":"2014-12-29T09:16:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20228"},"modified":"2014-12-29T09:24:39","modified_gmt":"2014-12-29T09:24:39","slug":"sacramentele-de-dumitru-draghicescu-1934-tr-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/12\/29\/sacramentele-de-dumitru-draghicescu-1934-tr-george-anca\/","title":{"rendered":"Sacramentele de Dumitru Dr\u0103ghicescu (1934). Traducere, George Anca"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Mijloacele tehnice ale catolicismului sunt de dou\u0103 sorturi. Unele exterioare, materiale, a c\u0103ror ac\u021biune este pur simbolic\u0103, adic\u0103, \u00een realitate, iluzorie, \u0219i se explic\u0103 prin faptul psihologic foarte cunoscut: sugestia \u0219i autosugestia: <\/span><\/span><\/span>botez, confirmare, euharistie, ungere extrem\u0103. <\/em><\/span><\/span><\/span>Celelalte sunt procedee terapeutice foarte eficiente, mijloace sociale \u0219i spirituale, institu\u021bii \u0219i acte care lucreaz\u0103 asupra spiritului: <\/span><\/span><\/span>ordinul, confesiunea, peniten\u021ba, mariajul. <\/em><\/span><\/span><\/span>Or, misiunea sacramentelor este de a apropia omul de Dumnezeu, de a uni omul \u00eentru Dumnezeu, de a edifica pe Dumnezeu \u00een om, deificarea. Euharistia este considerat\u0103 particularmente eficace pentru a \u00eendeplini acest oficiu. \u201eAcest sacrament le sus\u021bine pe toate celelalte \u0219i opereaz\u0103 aceast\u0103 fuziune a creaturii \u0219i creatorului, nevoie suprem\u0103 a umanit\u0103\u021bii\u201d (4). Dar nu te po\u021bi apropia de Dumnezeu \u00eenainte de a te vindeca de<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

(4) SERTILLANGES, <\/span><\/span><\/span>Le Cat\u00e9chisme de l’Incroyant<\/em><\/span><\/span><\/span>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

p\u0103cate \u0219i de aceea Biserica cre\u0219tin\u0103, catolic\u0103 tot at\u00e2t de bine ca \u0219i cea greco-oriental\u0103, face ca euharistia s\u0103 fie preceadat\u0103 de confesiune \u0219i peniten\u021b\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ordinul. – <\/em><\/span><\/span><\/span>Confesiunea \u0219i peniten\u021ba, pentru a fi exersate, cer \u00een prealabil o institu\u021bie, \u0219i aceasta este <\/span><\/span><\/span>Ordinul<\/em><\/span><\/span><\/span>, sacerdo\u021biul sau clerul. De altfel, sacerdo\u021biul este organul de execu\u021bie a tuturor sactamentelor, clericii \u00eei sunt agen\u021bii executivi. Sacerdo\u021biul este corpul tehnic al doctrinei cre\u0219tine. Clericii sunt ofician\u021bii Bisericii \u0219i constituie eea ce s-ar putea numi cadrele Bisericii, ale ansamblului de credincio\u0219i, a\u0219a cum angaja\u021bii Statului sunt cadrele societ\u0103\u021bii civile. Deoarece cadrele pot reprezenta Biserica, se poate spune c\u0103 ordinul este sacramentul fundamental, c\u0103ci el se identific\u0103 cu Biserica, corpul mistic al lui Dumnezeu (5)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201e<\/span>Sacerdo\u021biul, spune M. Sortillange, este lucrul unic, superior oric\u0103rui lucru uman, \u0219i care nu are de superior dec\u00e2t divinul\u201d. \u201eBiserica nu este ea \u00eens\u0103\u0219i dec\u00e2t un preot colectiv, <\/span><\/span><\/span>corp spiritual <\/em><\/span><\/span><\/span>al lui Crist, a c\u0103rei inim\u0103, potir vivant, ne ofer\u0103 \u201edivinitatea\u201d. \u201eBiserica vrea s\u0103 ne divinizeze; ea dispune pentru aceasta de un mijloc vivant care este Crist\u201d (6)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

(5) Pentru a prezenta sacramentele \u00een serii succed\u00e2ndu-se dup\u0103 gradul lor de importan\u0163\u0103 \u015fi dup\u0103 \u00eenl\u0103n\u0163uirea lor logic\u0103 \u015fi realist\u0103, avem: Ordinul, Peniten\u0163a \u015fi confesiunea, Mariajul; \u015fi apoi: Botezul, Confirmarea, Euharistia, Extrena-Ungere. Prima serie reprezint\u0103 dou\u0103 institu\u0163ii sau factori sociali esen\u0163iali. Astfel Ordinul \u015fi Biserica reprezint\u0103 organizarea vie\u0163ii cre\u015ftine, care comport\u0103 unitate, ierarhie \u015fi coordonare \u015fi administrare. Peniten\u0163a reprezint\u0103 institu\u0163ia Tribunalului, a c\u0103rei func\u0163ionare este de a constata delictele cu mijlocul confesiunii, a le aprecia \u015fi a le judeca, \u015fi a distribui sentin\u0163ele.<\/span><\/span><\/p>\n

Natural, la considerarea func\u0163iunii esen\u0163iale a sacramentelor, care este deificarea omului, Euharistia este sufletul \u015fi centrul sau sursa tuturor celorlalte \u015fi, din acest punct de vedere, ordinea clasific\u0103rii catolice se poate sus\u0163ine. Noi prefer\u0103m succesiunea lor \u00een ordinea pe care tocmai am indicat-o, c\u0103ci, dac\u0103 Euharistia este centrul ideal \u015fi sursa celorlalte sacramente, Ordinul este institu\u0163ia care, prin acen\u0163ii s\u0103i, execut\u0103 Euharistias, \u015fi apoi celelalte.<\/span><\/span><\/p>\n

(6) Cat\u00e9chisme de l’Incroyant, II, pp, 145-146.<\/span><\/span><\/p>\n

\u201eBiserica este intermediara lui Dumnezeu care distribuie gra\u0163ia divin\u0103. Or, dup\u0103 Sf\u00e2ntul Ambrozie, ac\u0163iunea gra\u0163iei umane este analog\u0103 celei a picturii. Aceasta este figura lui Dumnezeu pictat\u0103 de el \u00eensu\u015fi pe p\u00e2nza vivant\u0103 a sufletului\u201d. Dup\u0103 Sf\u00e2ntul Kiril din Alexandria, gra\u0163ia este o sculptur\u0103. \u201eSpiritul lui Dumnezeu, transformant al unei anume maniere a sufletelor umane, le imprim\u0103 o asem\u0103nare divin\u0103 \u015fi sculpteaz\u0103 \u00een ele efigia substan\u0163ei, regina \u015fi piscul oric\u0103rei substan\u0163e. Dumnezeu este comparat cu un sculptor sau statuar, reproduc\u00e2nd \u00een relief cu sufletele, propria sa form\u0103 \u015fi propria sa natur\u0103\u201d… \u201eSf\u00e2ntul Macarie compar\u0103 gra\u0163ia cu efigia unei monede… Monetatorul divin graveaz\u0103 \u00een suflet efigia sa\u201d. (E. PEILLAURE, La Destin\u00e9e Humaine, pp. 97-99)<\/span><\/span><\/p>\n

Cum Dumnezeu nu lucreaz\u0103 dec\u00e2t prin m\u00e2inile oamenilor Bisericii, el prin ace\u015ftia picteaz\u0103, sculpteaz\u0103 \u015fi graveaz\u0103 poertretul s\u0103u pe materia supl\u0103 a sufletelor.<\/span><\/span><\/p>\n

Biserica \u0219i clericii ei, Ordinul are ca misiune de a diviniza omul sau, \u00een al\u021bi termeni (\u00een termeni reali\u0219ti) de a impune naturii biologice supuse determinismului instinctelor un determinism superior, moral \u0219i social sau spiritual, de a face moral\u0103 \u0219i spiritual\u0103 natura omului.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201e<\/span>Clericul este \u00eens\u0103rcinat s\u0103 prepare \u0219i s\u0103 distribuie tuturor hrana spiritual\u0103: hrana inteligen\u021belor prin predicarea doctrinar\u0103, hrana inimii prin exhorta\u021biunile \u0219i rapelul divinelor speran\u021be, hrana suprauman\u0103 a Euharistiei, care cuprinde toate darurile vie\u021bii\u201d (7). Euharistia<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

(7) SERTILLANGES, op. cit., p. 144.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

simbolizeaz\u0103 precizamente actul esen\u021bial prin care divinul curge \u00een om. \u00cen aceasta, ea reprezint\u0103 func\u021biunea esen\u021bial\u0103 a \u00eentregii societ\u0103\u021bi umane. Clerul organizat trebuie prin urmare s\u0103 posede sub o form\u0103 eminent\u0103 tr\u0103s\u0103turile esen\u021biale ale societ\u0103\u021bii. Dar nu exist\u0103 organiza\u021bie f\u0103r\u0103 ierarhie, f\u0103r\u0103 subordonare. Or, sacerdo\u021biul catolic, Ordinul, realizeaz\u0103 cea mai bun\u0103 form\u0103 a ierarhiei, idealul \u00eensu\u0219i al oric\u0103rei ierarhii.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Iat\u0103 \u00een ce termeni se exprim\u0103 la acest subiect, nu numai un credincios ce poate fi presupus par\u021bial, dar un liber cuget\u0103tor ra\u021bionalist \u0219i care se recunoa\u0219te ca atare. \u201eIerarhia eclesiastic\u0103 este forma cea mai des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 a ierarhiei, a oric\u0103rei guvern\u0103ri \u00een general; este idealul de guvernare, totodat\u0103 absolut\u0103 \u0219i democratic\u0103. Ea p\u0103streaz\u0103 ce e mai bun din forme diferite de guvern\u0103m\u00e2nt\u201d. \u201eEl (ordinul) a\u0219eaz\u0103 o ierarhie \u0219i, din aceea\u0219i lovitur\u0103, el distruge viciile; aceast\u0103 geloas\u0103 ru\u0219ine de a asculta, aceast\u0103 impacien\u021b\u0103 a autorit\u0103\u021bii care, \u00een cele din urm\u0103, sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a distruge puterea celor mai bine \u00eenarma\u021bi. El \u00een\u021belege a vorbi de ordine precizamente, \u0219i nu de subordonare. El efa\u021beaz\u0103 \u0219eful de-o zi \u00een fa\u021ba st\u0103p\u00e2nului din totdeauna, persoana dinaintea sacerdo\u021biului, carnea sub spirit\u201d. \u201eNicio ierarhie uman\u0103 public\u0103 sau social\u0103 care s\u0103 nu re\u021bin\u0103 ceva fatal, norocos \u0219i \u00een fine gratuit, care s\u0103 nu fac\u0103 a se spune: de ce el \u0219i nu eu? \u0219i care s\u0103 nu sf\u00e2r\u0219easc\u0103 prin a legitima revolta\u201d (8).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

(8) Gonzague TRUC, <\/span><\/span><\/span>Les Sacrements<\/em><\/span><\/span><\/span>, p. 87.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen ce consist\u0103 exact oficierea sacerdo\u021biului? Cum se exerseaz\u0103? Cu ce succes? Iat\u0103, mereu dup\u0103 acela\u0219i liber cuget\u0103tor, r\u0103spunsurile la aceste chestiuni. \u201ePreotul se vede amestecat \u00een via\u021ba comun\u0103 pe care o controleaz\u0103 \u0219i-n cea mai intim\u0103 parte a con\u0219tiin\u021bei o dirijeaz\u0103. El dispune pentru dubla sa sarcin\u0103 de instrumente aproape perfecte: prin predicare \u0219i cenzur\u0103, el instruie\u0219te \u0219i pedepse\u0219te; prin confesiune, el rectific\u0103 \u0219i domin\u0103, prin absolu\u021biune, el \u00eel libereaz\u0103\u201d. Aceste mijloace sunt \u00een fapt cele mai bune de care dispune societatea pentru a educa, forma \u0219i corija moravurile \u0219i activitatea uman\u0103 \u00een general. Dar acolo unde celelalte institu\u021bii e\u0219ueaz\u0103, Biserica reu\u0219e\u0219te, gra\u021bie perfec\u021biunii metodelor sale, superiorit\u0103\u021bii morale a clericilor s\u0103i.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Iat\u0103 cum descrie M. G. Truc, cu o rar\u0103 fericire \u00een alegerea formulelor, caracterul, calit\u0103\u021bile preo\u021bilor, natura mijloacelor \u0219i activit\u0103\u021bii lor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201e<\/span>…Familiaritatea sfin\u021bilor vie\u021bii interioare, studiul minu\u021bios al teologiei morale, \u00een care se \u00eent\u00e2lnesc, printre particularit\u0103\u021bile care scandalizeaz\u0103 laicul, tr\u0103s\u0103turi subtile ale pishologiei, \u00eei deschid \u00een avans accesul sufletelor\u201d… \u201e<\/span><\/span><\/span>El avanseaz<\/span><\/span><\/span>\u0103 <\/span><\/span><\/span>cu <\/span><\/span><\/span>at\u00e2t <\/span><\/span><\/span>mai departe <\/span><\/span><\/span>cu c\u00e2t merge cu m\u00e2inile libere \u0219i prive\u0219te de sus. Cunoa\u0219terea oamenilor, \u00een secol, se pl\u0103te\u0219te scump, \u0219i trebuie s\u0103 fi probat focul pasiunilor pentru a \u0219ti ce pot ele. Singur, poate, confesorul, f\u0103r\u0103 a iubi ghice\u0219te ce este amorul. Efectele depistate \u00een at\u00e2tea inimi c\u00e2te i s-au deschis au dezgolit violen\u021bele, artificiile \u0219i minciunile, ceea ce i-a marcat locul s\u0103u \u00een univers \u0219i l-a constr\u00e2ns s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aici, a umilit nemilos, o dat\u0103 \u00een plus, creatura \u00een fa\u021ba Creatorului. Omul, \u0219i dezabuzat de lucrurile umane, prive\u0219te totul cu privirea lui Dumnezeu. \u0218i <\/span><\/span><\/span>acest privilegiu de care are pu\u021bine \u0219anse s\u0103 scape el \u00eensu\u0219i \u00eel doteaz\u0103 \u0219i \u00eel chinuie cu o \u0219tiin\u021b\u0103 moral\u0103 tot at\u00e2t de dur\u0103 \u0219i sigur\u0103 ca \u0219tiin\u021ba iner\u021biei<\/em><\/span><\/span><\/span>\u201d (9).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

(9) \u201eAd\u0103uga\u0163i \u00een fine, la at\u00e2tea ra\u0163iuni izolarea \u015fi prestigiul celibatului. Incomprehensiunea celor mai mul\u0163i dintre laici, \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, dep\u0103\u015fe\u015fte orice m\u0103sur\u0103. F\u0103r\u0103 a \u0163ine seam\u0103 c\u0103 decen\u0163a cea mai elementar\u0103 interzice contactul unui Dumnezeu cu m\u00e2ini care pot atinge femeia, \u015fi c\u0103 preotul c\u0103s\u0103torit, poate sacrilegiu, este cu siguran\u0163\u0103 dezagreabil. Cine nu simte p\u00e2n\u0103 la ce punct un pastor tat\u0103 de familie, \u00een aparen\u0163\u0103 mai aproape de turma lui, pierde din autoritate \u00een fa\u0163a ei. Supus condi\u0163iei celorlal\u0163i oameni, el risc\u0103 s\u0103 le partajeze dizgra\u0163iile. Replasat \u00een comun el se dezgust\u0103 \u015fi se decoloreaz\u0103. Preotul catolic, dimpotriv\u0103, pus \u00een relief de ceea ce pozi\u0163ia sa social\u0103 comport\u0103 singular, inspir\u0103, cu respectul prin care constr\u00e2nge \u015fi pe inamicii lui, un sort de team\u0103, domin\u0103 dezbaterile pe care le conduce, \u015fi ia mai u\u015for aparen\u0163a unui st\u0103p\u00e2n, de care el nu este interesat.\u201d… \u201eCelibatul este o stare dificil\u0103 la \u00eenceputuri \u015fi c\u0103ruia \u00eei repugn\u0103 temperamentele excep\u0163ionale. Omul normal poate s-o fac\u0103. Se revolt\u0103 carnea dar se supune destul de repede. Este de crezut c\u0103 seminari\u015ftii, dup\u0103 c\u00e2teva lupte violente \u015fi momente destul de dure, nu mai au nevoie, pentru a ajunge la a\u0163ipirea instinctelor, dec\u00e2t cu mari precau\u0163ii\u201d (p. 108).<\/span><\/span><\/p>\n

…\u201eFiind cum nu era, posed\u00e2nd a\u0219a cum nu poseda \u00een figura acestei lumi care trece, el (preotul)… se g\u0103se\u0219te plasat exact invers fa\u0163\u0103 de popoarele sale. Acestea, \u00een fapt, tiranizate prin apetit \u0219i nevoie, str\u00e2ns \u00eenl\u0103n\u021bui\u021bi de terra pe care n-o dep\u0103\u0219esc, subiecte ale tuturor tenta\u021biilor \u0219i, de c\u00e2nd cred, mereu \u00eendoindu-se de salvarea lor, juiseaz\u0103 mizerabil de noroace tranzitorii \u0219i nu vor s\u0103 schi\u021beze dec\u00e2t \u00eentr-un departe, c\u0103tre care merg f\u0103r\u0103 grab\u0103, bunurile eterne. Aceste bunuri, preotul le atinge deja. El se bucur\u0103 de prezen\u021ba lui Dumnezeu\u201d (p. 109).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201e<\/span>… \u0218i exist\u0103 ochi fixa\u021bi pe un model divin: Preotul preo\u021bilor, Iisus Hristos. Ce for\u021b\u0103 \u0219i ce modestie \u00een acest exemplu!… El poate tr\u0103i din imita\u021bia Maestrului care l-a fasonat dup\u0103 imaginea sa, apoi l-a dresat pentru nevoile sale.\u201d<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201e<\/span>Ordinul catolic s-a constituit pe un fond foarte amplu, cu <\/span><\/span><\/span>un minunat instinct al psihologiei individuale \u0219i sociale<\/em><\/span><\/span><\/span>\u201d (10).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

(10) P. 115 -116<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen timp ce, mai aproape de Dumnezeu poate, prin inim\u0103 \u201ecei regulari ilustreaz\u0103 calea mistic\u0103, clerul, \u00eentreprinz\u00e2nd o sarcin\u0103 mai pu\u021bin facil\u0103 \u0219i, \u00een ciuda inevitabilelor excese, se men\u021bine aproape intact, cert <\/span><\/span><\/span>gra\u021bie unei antante perfecte a nevoilor sociale \u0219i o o constant\u0103 \u0219i minu\u021bioas\u0103 punere la punct<\/em><\/span><\/span><\/span>, dar mai ales prin virtutea ordina\u021biuni.\u201d \u201eEa (ierarhia) tr\u0103ie\u0219te, ea datoreaz\u0103 sacramentului pe care l-a pus la baza institutului s\u0103u aceast\u0103 perpetuitate \u00een care ea vrea s\u0103 discearn\u0103 un miracol ilustru \u0219i <\/span><\/span><\/span>unde nu exist\u0103 dec\u00e2t o inteligen\u021b\u0103 suveran\u0103 a omului \u0219i nevoi ale corpului social<\/em><\/span><\/span><\/span>\u201d (op. cit., p. 115-116).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Nic\u0103ieri mai bine dec\u00e2t \u00een aceste pagini admirabile, pe care nu ne-am putut \u00eempiedica s\u0103 le reproducem, nu se poate vedea ac\u021biunea dizolvant\u0103 exersat\u0103 de Biseric\u0103 asupra determinismului c\u0103rnii, pentru a-i impune determinismul social \u0219i moral al spiritului.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Rezult\u0103 din ceea ce tocmai am v\u0103zut c\u0103 <\/span><\/span><\/span>Ordinul <\/em><\/span><\/span><\/span>realizeaz\u0103 ideal trei func\u021biuni sociale din cele mai importante, din cele mai esen\u021biale: 1) ierarhia social\u0103 sau guvernul, care este a\u0219ezarea, fundamentul \u0219i structura societ\u0103\u021bii \u0219i prin urmare baza regnului social. 2) \u00cen persoana preotului care este imita\u021bia preotului suprem care fu Iisus, Biserica ofer\u0103 veritabilul model moral, realizarea aproximativ\u0103 a perfec\u021biunii morale. \u00centr-adev\u0103r, preotul este omul \u00een care, \u00een principiu, via\u021ba spiritului a supus complet via\u021ba animal\u0103 a omului \u0219i s-a subordonat vie\u021bii divine. La fel cum Dumnezeu s-a incarnat \u00een Iisus Hristos, acesta se incarneaz\u0103 \u00een preot pentru a servi de model laicilor. 3) Preotul nu este numai un model pasiv pentru care e de ajuns s\u0103 contemple \u0219i s\u0103 imite; el este un model vivant \u0219i activ care exhorteaz\u0103 \u0219i care, exers\u00e2nd sacramentele, \u00een fapt instrumente de ac\u021biune eficace pentru a \u00eempinge oamenii s\u0103 imite via\u021ba pe care le-o propune. \u00cen sacremente, mai ales \u00een cel al peniten\u021bei, preotul dispune de mijlocul de a redresa devia\u021biile \u0219i de a sanc\u021biona ecarturile pe care le constat\u0103 \u00eentre via\u021ba oamenilor \u0219i modelul pe care li-l ofer\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dumnezeu nu lucreaz\u0103 deci \u00een umanitate, nu intervine, dec\u00e2t prin intermediul preo\u021bilor; ei sunt veritabilmente organele sale de ac\u021biune \u00een lume \u0219i prin oficiul lor se realizeaz\u0103 \u00een umanitate, c\u0103ci ei \u00eemping umanitatea s\u0103 se apropie de modelul divin, s\u0103 se modeleze dup\u0103 el.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dar mai mult dec\u00e2t ordinul ecleziastic, sunt ordinele religioase care au misiunea special\u0103 de a edifica \u00een om realitatea vie\u021bii divine \u0219i s\u0103 ofere astfel umanit\u0103\u021bii imaginea cea mai exact\u0103 posibil a ceea ce trebuie s\u0103 fie ordinea moral\u0103 \u00een regnul vie\u021bii sociale. \u00cen c\u0103lug\u0103r via\u021ba animal\u0103 pare \u00een \u00eentregime anihilat\u0103, imolat\u0103 \u00een via\u021ba moral\u0103; \u00een el, spiritul a ucis carnea \u0219i puterea spiritului trebuie s\u0103 se exerseze f\u0103r\u0103 restric\u021bie. Numai c\u0103, ceea ce Ordinele c\u00e2\u0219tig\u0103 prin eficacitatea unui model superior, ei pierd prin pura pasivitate a existen\u021bei lor contemplative. Ordinele religioase au f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o alt\u0103 misiune, mai \u00eenalt\u0103 \u0219i mai important\u0103 pe care ele aproape c\u0103 n-au abordat-o, dar care va fi marea lor sarcin\u0103 de viitor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Bogata eflorescen\u021b\u0103 a ordinelor religioase s-a consacrat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent carit\u0103\u021bii, contempla\u021biei, rug\u0103ciunii. Unele ordine au \u00eentreprins de asemenea studiul, cercet\u0103rile. S-a avut aici ca o con\u0219tiin\u021b\u0103 instinctiv\u0103 a ceea ce trebuie s\u0103 fie, a ceea ce va fi realmente, \u00eentr-o zi, misiunea ordinelor religioase. Contempla\u021bia pasiv\u0103 va trebui s\u0103 se transforme \u00een medita\u021bie filosofic\u0103 \u0219i religioas\u0103 propriu-zis\u0103, \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt; \u0219i rug\u0103ciunea, solicita\u021biunile adresate lui Dumnezeu vor ceda locul cercet\u0103rilor \u0219tiin\u021bifice propriu-zise care sunt tot at\u00e2tea solicita\u021biuni adresate naturii pentru ca ea s\u0103-\u0219i livreze secretele. \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul pe de-o parte, de alta observa\u021bia \u0219i experimentarea \u00een laboratoare, trebuie s\u0103 absoarb\u0103 aten\u021bia \u0219i activitatea c\u0103lug\u0103rilor viitorului, \u00een locul rug\u0103ciunilor \u0219i genuflexiunilor c\u0103lug\u0103rilor trecutului. C\u0103ci nimic, \u00eentr-adev\u0103r, nu seam\u0103n\u0103 mai mult vie\u021bii unui c\u0103lug\u0103r dec\u00e2t via\u021ba unui Henri Poincar\u00e9, unui Bergson, unui Pasteur etc. Numai prin aceasta clerul regular va \u00eendeplini misiunea pe care i-o recunoa\u0219te M. Sertillanges: cea de a prepara \u0219i de a distribui hrana spiritual\u0103 a inteligen\u021belor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Confesiune \u0219i Peniten\u021b\u0103. – <\/em><\/span><\/span><\/span>Acest sacrament este pur \u0219i simplu func\u021biune \u0219i corolar al <\/span><\/span><\/span>Ordinului. <\/em><\/span><\/span><\/span>Prin el se efectueaz\u0103 activitatea moral\u0103 \u0219i social\u0103 a Bisericii. El apar\u021bine \u00een fapt acesteia spre a lua cuno\u0219tin\u021b\u0103 de p\u0103cat prin confesiune, de a-l aprecia \u0219i a dicta sanc\u021biunile, expia\u021biunea.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Peniten\u021ba este \u00een realitate remediul p\u0103catului, restaurarea echilibrului rupt prin p\u0103cat.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Care este ac\u021biunea \u0219i semnifica\u021bia p\u0103catului? \u201eP\u0103catul este o nesupunere la legea lui Dumnezeu\u201d. \u201eEl contrariaz\u0103 o voin\u021b\u0103 de perfec\u021biune \u0219i de ordine. P\u0103catul mortal este cel ce se opune formal unei voin\u021be a lui Dumnezeu, care prin aceasta v\u0103 alieneaz\u0103 amici\u021bia sa, de-a\u0219a sort c\u0103 p\u0103c\u0103tosul, deturn\u00e2ndu-se de la Dumnezeu, \u00eentoarce dosul destinului s\u0103u\u201d (11). Prin p\u0103cat, fidelul<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

(11) SERTILLANGES, op. cit., p. 125-126.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

are sentimentul c\u0103 el s-a alienat de Dumnezeu. Acest sentiment este tot ce are el mai fondat. \u00cen fapt, omul separat de Dumnezeu se separ\u0103 mai \u00eent\u00e2i de Biseric\u0103, care, de obicei, \u00eel excomunic\u0103 sau \u00eel las\u0103 \u00een afara comunit\u0103\u021bii. Infrac\u021biunea la un ordin precis, la o lege social\u0103, este o manier\u0103 de a nega societatea \u0219i de a se pune \u00een afara ei, un act de individualism ostil \u0219i de revolt\u0103, prin care infractorul taie el \u00eensu\u0219i leg\u0103turile care-l rata\u0219eaz\u0103 la comunitate. \u0218i de aceea sanc\u021biunea pe care el \u0219i-o atrage este excluziunea din comunitate prin recluziune \u0219i numai dup\u0103 expia\u021biune el este primit din nou \u00een s\u00e2nul comunit\u0103\u021bii. Aceasta este ceea ce a exprimat Bossuet zic\u00e2nd: \u201eP\u0103catul separ\u0103 de Dumnezeu \u0219i mortificarea permite returul St\u0103p\u00e2nului\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Sursa p\u0103catului? Este egoismul, orice act ireductibil egoist, orice act care ignor\u0103 sau dispre\u021buie\u0219te comunitatea \u0219i exigen\u021bele sociale pentru satisfac\u021bia instinctelor, profit\u00e2nd de resursele pe care le procur\u0103 societatea individului, f\u0103r\u0103 a pl\u0103ti \u00een schimb printr-o presta\u021bie egal\u0103. De aceea Bourdaloue a putut spune c\u0103 natura, carnea au p\u0103c\u0103tuit \u0219i c\u0103 via\u021ba cre\u0219tin\u0103 \u201eeste un perpetuu efort <\/span><\/span><\/span>pentru a substitui planului normal un plan divin, un combat ne\u00eencetat \u00eentre natur\u0103 <\/em><\/span><\/span><\/span>(determinism biologic, am zice noi) <\/span><\/span><\/span>\u0219i gra\u021bie <\/em><\/span><\/span><\/span>(determinism social \u0219i moral), \u00een care arma sigur\u0103 a credinciosului este peniten\u021ba\u201d. \u201e\u00cen pragul judec\u0103\u021bii supreme, el (fidelul) nu se abandoneaz\u0103 vreunei timide speran\u021be c\u0103 dac\u0103 el poate s\u0103 fac\u0103 dovada de a fi fost pedepsit de o m\u00e2n\u0103 forte \u0219i de a fi gustat dec\u00e2t bucuria durerii… Astfel peniten\u021ba se afirm\u0103 corec\u021biune \u0219i amendament\u201d. (Truc, op. cit.).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Este cert c\u0103 peniten\u021ba nu poate veni de la omul \u00eensu\u0219i ca individ. \u201ePl\u0103m\u0103dit din carne, omul se descoper\u0103 f\u0103r\u0103 ap\u0103rare contra c\u0103rnii. Cum s-ar eleva \u00een fapt dinaintea sa \u0219i s-ar deturna de la drumurile delectabile \u0219i pernicioase pe care apuc\u0103? Prin ra\u021biune? Dar, fie ea nu cere dec\u00e2t s\u0103 se pun\u0103 \u00een serviciul apetiturilor, fie se m\u0103rturise\u0219te improprie de a se dirija spre un final pe care n-ar fi \u0219tiut s\u0103-l descopere ea \u00eens\u0103\u0219i\u201d. Or, acestui oficiu, eludat de ra\u021biune, se ofer\u0103 Biserica cu peniten\u021bele sale. Ea ofer\u0103 aceste peniten\u021be ca mijloace de disciplun\u0103, care sf\u00e2r\u0219esc prin a transforma natura biologic\u0103 a omului \u00een natur\u0103 moral\u0103, vigilenta disciplin\u0103 exterioar\u0103 f\u0103c\u00e2ndu-se \u00eenlocuit\u0103 de disiciplina exterioar\u0103 cea mai vigilent\u0103. A\u0219a cum nu se supune natura exterioar\u0103 dec\u00e2t prin munc\u0103 ne\u00eencetat\u0103, \u201ec\u0103ci ea \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 ne serveasc\u0103 atunci c\u00e2nd se \u00eenceteaz\u0103 a o constr\u00e2nge\u201d, tot a\u0219a \u201enoi ne for\u021b\u0103m contra noastr\u0103 \u00een\u0219ine pentru a ne \u00eenfr\u00e2na \u0219i este de ajuns a ne relaxa pentru a sc\u0103pa \u00eendat\u0103 spre cele mai rele vicii. Mereu \u0219i pretutindeni trebuie s\u0103 recurgem la violen\u021b\u0103\u201d (G. Truc).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Peniten\u021ba este deci o at\u00e2t de mare binefacere, efectele sale sunt at\u00e2t de fericite, \u00eenc\u00e2t, nu numai c\u0103 ea efa\u021beaz\u0103 \u0219i scuz\u0103 p\u0103catul, dar ea \u00eel face, dac\u0103 \u00eendr\u0103znesc s\u0103 spun, indispensabil \u0219i aproape dezirabil. \u201eP\u0103catul este cea mai mare din nenorociri; s-ar putea spune c\u0103 este singura; dar nu este ireparabil\u0103;… dup\u0103 ea, totul se poate relua, totul se poate repara, totul poate redeveni pur, <\/span><\/span><\/span>totul poate urca mai sus ca \u00eenainte <\/em><\/span><\/span><\/span>\u0219i aici este capodopera\u201d (12). Ra\u021biunea sa de a fi este de a aduce starea lucrurilor la un grad mai \u00eenalt dec\u00e2t cel la care g\u0103sit-o.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Actele de peniten\u021b\u0103 se reduc la trei categorii: c\u0103in\u021b\u0103, confesiune \u0219i satisfac\u021bie. \u201eBiserica, prin preot, este judec\u0103tor, ministru de absolu\u021biune \u0219i determinator de satisfac\u021bie\u201d (13).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

(12) SERTILLANGES, ibid., p.127. \u201eAvid\u0103 s\u0103 extirpeze din sine p\u00e2n\u0103 la germenii corup\u0163iei, \u015fi se \u015ftie c\u0103 ea \u00een\u0163elege prin aceasta cel mai mic ata\u015fament la via\u0163\u0103, con\u015ftiin\u0163a, sufletul, se examineaz\u0103, se urm\u0103re\u015fte, se h\u0103ituie\u0219te, se \u00eentoarce, se re\u00eentoarce f\u0103r\u0103 odihn\u0103. Ea se vede astfel sub toate fe\u021bele sale, \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 se cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 depisteze propriile sale trucuri \u015fi, la lumina orbitoare pe care ea crede c\u0103 \u0163ine de un Dumnezeu, sarcini lejere \u00eei apar ca tumori monstruoase. Atunci ea se ur\u0103\u015fte, se pedepse\u015fte se despoaie. Se cerceteaz\u0103 \u015fi cercet\u00e2ndu-se \u00ee\u015fi dezgole\u015fte mizerabila nuditate\u201d… \u201eeu nu pot re\u0163ine dublul strig\u0103t al unui sort de indignare \u015fi via\u0163\u0103… Ceea ce este negat este bucuria, este plastica, este inteligen\u0163a, arta \u015fi iubirea\u201d. (TRUC, Sacramente, pp. 64-65).<\/span><\/span><\/p>\n

(13) (SERTILLANGES, Ibid., pp. 134-135).<\/span><\/span><\/p>\n

\u201ePrin ce mecanism opereaz\u0103 peniten\u0163a, noi vom \u00eencerca s\u0103 stabilim merg\u00e2nd din extern \u00een interior… Se \u015ftie c\u00e2t separ\u0103 protestantismul de ortodoxia catolic\u0103, ideea c\u0103 unul \u015fi altul iaujustificare. Pentru Luther, p\u0103c\u0103tosul, iremediabil r\u0103u, r\u0103m\u00e2ne a\u015fa \u015fi nu este salvat dec\u00e2t pentru c\u0103 Dumnezeu, \u00een plenitudinea bun\u0103voin\u0163ei, \u00eel declar\u0103 just. Pentru Roma, aceast\u0103 declara\u0163ie este o transformare eficace\u201d. \u201e\u00cen aceast\u0103 parte exclusiv\u0103 Reforma vrea s\u0103 fac\u0103 din Dumnezeu o grandoare s\u0103lbatic\u0103. Dar doctrina catolic\u0103 este mai uman\u0103 \u015fi mai fecund\u0103! Ea nu neglijeaz\u0103 sprijinul St\u0103p\u00e2nului suveran, \u015fi, din contr\u0103, ea stabile\u015fte c\u0103 f\u0103r\u0103 for\u0163a care vine de la el nicio trud\u0103 nu aduce fructe. Totodat\u0103, ea flateaz\u0103 sufletul cu o colaborare inefabil\u0103 \u015fi \u00eel persuadeaz\u0103 cum creatura \u00eenc\u0103 mai <\/span><\/span>poate ceva\u201d \u201eEa ac\u0163ioneaz\u0103, formeaz\u0103, eleveaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a. <\/span><\/span><\/span>Ea uzeaz\u0103 de mijloace ale omului<\/em><\/span><\/span><\/span>: poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi bucuria bunei reveniri\u201d. \u201ePeniten\u0163a, opera lui Dumnezeu, r\u0103m\u00e2ne deci de asemenea opera fidelului pe care Dumnezeu \u00eel solicit\u0103, dar c\u0103ruia \u00eei las\u0103, dup\u0103 un prim apel, libertatea mi\u015fc\u0103rilor sale. <\/span><\/span><\/span>Supranaturalul opereaz\u0103 prin normal, salvarea se dob\u00e2nde\u015fte prin mijloacele vie\u0163ii<\/em><\/span><\/span><\/span>, gra\u0163ia, inefabil\u0103 \u00een principiul s\u0103u ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een manifestarea sa ca oricare alt\u0103 for\u0163\u0103 moral\u0103… <\/span><\/span><\/span>Dumnezeu lucreaz\u0103 creatura pe c\u0103ile creaturii<\/em><\/span><\/span><\/span>\u201d. \u201eAstfel Dumnezeu acord\u0103 ajutorul s\u0103u insuficien\u0163ei noastre psihologice <\/span><\/span><\/span>dar psihologia r\u0103m\u00e2ne maniera sa, \u015fi dac\u0103 se urm\u0103re\u015fte o transformare, supranatural\u0103 \u00een originea sa \u015fi scopul s\u0103u, ea nu las\u0103 s\u0103 se utilizeze cursul ordinar al vie\u0163ii<\/em><\/span><\/span><\/span>\u201d. (TRUC,<\/span><\/span><\/span>Sacremens<\/em><\/span><\/span><\/span>, p. 65-69) (Sublinierile noastre).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Confesiunea, spune M. G. Truc, \u201e<\/span><\/span><\/span>este primul pas al <\/span><\/span><\/span>oric\u0103rui <\/span><\/span><\/span>retur la <\/span><\/span><\/span>ordine<\/span><\/span><\/span>. <\/span><\/span><\/span>Ea acuz\u0103 r\u0103ul pentru a efa\u021ba \u0219i a-i sublinia caracterul insuportabil. Individul \u0219tie cum comunitatea nu dureaz\u0103 dec\u00e2t prin \u00eencredere \u0219i c\u0103 ea n-ar subzista dec\u00e2t artificios \u0219i precar sprijinit\u0103 doar de for\u021b\u0103. Trebuie s\u0103 se poat\u0103 crede \u00een cuv\u00e2ntul celuilalt. Delictul, violarea promisiunii atenteaz\u0103 la sinceritate. De asemenea se impune culpabilului s\u0103 spun\u0103 \u00eenaintea oric\u0103rei reconcilieri:\u201eDa, am f\u0103cut aceasta, am min\u021bit; pedepsi\u021bi-m\u0103 ca s\u0103 pute\u021bi continua a tr\u0103i \u00eentre voi: pentru c\u0103 \u00eencerca\u021bi din nou s\u0103 tr\u0103i\u021bi cu mine\u201d. \u201eNatural\u0103 corpului social \u0219i reclamat\u0103 de el ca necesar\u0103 \u00een pretorii, dinaintea judec\u0103torilor confesiunea marcheaz\u0103 la persoan\u0103 efectul unei legi a corpului\u201d (Op. cit, p. 84).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Absolu\u021biunea de p\u0103cat, iertarea nu vine dec\u00e2t dup\u0103 repararea r\u0103ului pe care el l-a cauzat. \u201e\u0218i cea mai bun\u0103 reparare a p\u0103catului este fa\u021b\u0103 de Dumnezeu de a suporta r\u0103bd\u0103tor consecin\u021bele pe care le atrage, \u0219i, \u00een fa\u021ba omului, este este anularea sau compensarea cele mai exacte ale r\u0103ului pe care l-a cauzat\u201d (14).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    \n
  1. \n

    P. 134.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n

    S-a protestat adesea contra confesiunii pentru c\u0103 ea impieteaz\u0103 asupra domeniului sacru al con\u0219tiin\u021bei celuilalt, umile\u0219te \u0219i uzurp\u0103 con\u0219tiin\u021ba. \u201eDar este vorba de a c\u00e2nt\u0103ri iar binefacerile confesiuni sunt astfel \u00eenc\u00e2t suprimarea ei ar fi o imens\u0103 s\u0103r\u0103cire pentru via\u021ba religioas\u0103 \u0219i via\u021ba social\u0103… Nietzsche mergea p\u00e2n\u0103 la a spune c\u0103 \u00eens\u0103\u0219i con\u0219tiin\u021ba \u0219tiin\u021bific\u0103 este fiica moralei cre\u0219tine \u0219i c\u0103 ea s-a \u201eascu\u021bit \u00een confesionale\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    *<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Oricum ar fi, este evident c\u0103 prin peniten\u021b\u0103, tehnica Bisericii a transfigurat complet, a moralizat natura uman\u0103, i-a corijat devia\u021biunile, i-a \u00eenfr\u00e2nat debord\u0103rile instinctelor. Tehnica expia\u021biunii, a abstinen\u021belor, a continen\u021bei \u0219i a oric\u0103rui sort de c\u0103in\u021be ajunge cu timpul s\u0103 \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103 aplec\u0103rile instinctive \u0219i s\u0103 creeze inhibi\u021biile, aceste reflexe reductoare care disciplineaz\u0103 natura carnal\u0103 \u0219i o face supl\u0103, flexibil\u0103 la ordinele spiritului. Este un veritabil dresaj pe care Biserica l-a reu\u0219it, la sf\u00e2r\u0219it, a impus naturii umane \u0219i ea a reu\u0219it cu timpul s\u0103 creeze regnul moral pe fundamentele regnului c\u0103rnii.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Mariajul. – <\/em><\/span><\/span><\/span>\u00cen <\/span><\/span><\/span>Peniten\u021b\u0103 <\/em><\/span><\/span><\/span>\u0219i <\/span><\/span><\/span>Ordin<\/em><\/span><\/span><\/span>, noi am v\u0103zut cum tehnica catolic\u0103 \u0219i tehnicienii ei procedeaz\u0103 de un fason mai cur\u00e2nd general pentru a transforma carnea \u00een spirit, pentru moralizarea \u0219i deificarea omului. Sacramentul mariajului ne arat\u0103 aplicarea acestei tehnici asupra unui fapt precis dar esen\u021bial al naturii umane: iubirea ca mijloc de conservare \u0219i de propagare a speciei. El ne arat\u0103 de fapt cum reac\u021bioneaz\u0103 Biserica la instinctul sexual pentru a-l transforma \u0219i utiliza \u00een scopurile sale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    \u00cen fapt, Biserica, spune M. Sertillanges , nu se poate dezinteresa \u201ede aceste rituri ale naturii care recruteaz\u0103 Biserica pe terra, \u00een vederea popul\u0103rii cerului. Ea \u00een\u021belege s\u0103-i marcheze locul lui tot at\u00e2t c\u00e2t \u00eel glorific\u0103 \u00een opera sa \u0219i \u00eel \u00eempiedic\u0103 de a deveni, cum el tinde f\u0103r\u0103 \u00eencetare, un \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor flagel\u201d. \u00cen aceasta, Biserica respinge unele \u201eprejudec\u0103\u021bi de aparen\u021b\u0103 respectuoas\u0103, dar care ofenseaz\u0103 \u00een realitate gravitatea Biserici\u201d. \u201eNatura este fiica lui Dumnezeu, Crist a adoptat-o \u00eentreag\u0103; acolo unde devia\u021biile ar fi cele mai redutabile, acolo mai ales este necesar\u0103 ac\u021biunea \u0219i Spiritul sanctificator\u201d… \u201eDe asemenea, Biserica noastr\u0103 f\u0103r\u0103 fals\u0103 pudoare nici timiditate infantil\u0103 dar cu majestatea unei bunice cu privirea plin\u0103 de eternitate, \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 binecuv\u00e2nteze patul nup\u021bial dup\u0103 ce binecuv\u00e2ntase sufletele\u201d (op. cit., p. 149-150).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Biserica are \u00een vedere de asemenea \u0219i mai ales interesul social general, care este agajat ad\u00e2nc \u00een mariaj, c\u0103ci societatea se fondeaz\u0103 pe familie, \u0219i trebuie ca aceasta, la r\u00e2ndul s\u0103u s\u0103 fie condi\u021bionat\u0103 de societate. \u201eBiserica s-a gr\u0103bit s\u0103 re\u021bin\u0103 caracterul religios care determina mariajul \u0219i p\u0103rea a constitui fondul. Ea va transfera de la legea lui Dumnezeu puterea de a decide destinul oamenilor \u0219i, o dat\u0103 \u00een plus, ea a creat eternitatea cu temporal. Ea a conservat de la familia roman\u0103 ideea unei asocia\u021bii administrative \u0219i a \u00eemprumutat de la uniunea evreiasc\u0103 prezen\u021ba Seniorului \u0219i acest sort de ata\u0219ament pios, \u00een care tandre\u021bea se disimuleaz\u0103\u201d …\u201ePoate n-a ajuns punctul unei lovituri de a da ritului matrimonial valoarea sacramentului. Dar, de la origini, ea a f\u0103cut un lucru sf\u00e2nt\u201d(16).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    (16) TRUC, op. cit., p. 124. … \u201eEa a transformat cel mai hazardat dintre contracte \u00eentr-o institu\u0163ie divin\u0103 \u015fi a fortificat un pact, a c\u0103rei natur\u0103 tinde s\u0103 dizolve \u00eendat\u0103 dup\u0103 ce s-a format, de ajutor din cer; ea a binecuv\u00e2ntat \u015fi consacrat farmecul pasager care atrage sexele unul spre altul: ea a sanctificat actul genera\u0163iunii \u2013 care se discreditase prea mult \u2013 ea a interesat pe Dumnezeu, \u00een fine, la conservarea social\u0103 dot\u00e2nd cuplul \u015fi descenden\u0163a sa cu virtu\u0163i morale \u015fi conferindu-i perpetuitatea\u201d. \u201e\u015ei de aceea, \u00een fond, ea a vrut ca mariajul s\u0103 fie indisolubil \u015fi, rafin\u00e2nd asupra legisla\u0163iei iudaice, ea a interzis divor\u0163ul, scandaliz\u00e2nd prin aceasta p\u00e2n\u0103 \u015fi fidelii s\u0103i.\u201d \u201eOrice dorin\u0163\u0103 uman\u0103 \u015fi orice voire sunt fugace, principalmente c\u00e2nd ele se aplic\u0103 iubirii. Societatea n-ar \u015fti s\u0103 asigure unirea cuplurilor, prob\u00e2ndu-le, prin ra\u0163iune demonstrativ\u0103, c\u0103 ea are nevoie ca ei s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eempreun\u0103… nu apar\u0163ine \u00eentr-adev\u0103r dec\u00e2t mariajului catolic, reclam\u00e2ndu-se de la Dumnezeu, de a smulge so\u0163ii dintr-un indezr\u0103d\u0103cinabil egoism pentru a-i alia \u00een c\u0103utarea unui bine superior \u015fi a \u00eendr\u0103zni s\u0103 vorbeasc\u0103 de viitor cu ocazia celei mai fragile dintre leg\u0103turi\u201d.<\/span><\/span><\/p>\n

    \u201eMariajul cre\u015ftin este deci, \u00een acela\u015fi timp ca o for\u0163\u0103 social\u0103, o disciplin\u0103 individual\u0103. El une\u015fte b\u0103rbatul \u015fi femeia fond\u00e2ndu-i, ca s\u0103 zicem a\u015fa, unul \u00een cel\u0103lalt; el domestice\u015fte egoismul, jeneaz\u0103 desfr\u00e2ul, inocenteaz\u0103 pl\u0103cerea, \u015fi supune via\u0163a la ritmul cel mai propriu prevenind ecarturile\u201d. \u201eEa va fi carnea c\u0103rnii tale\u201d… \u201eAdmira\u0163i profunzimea acestui cuv\u00e2nt p\u00e2n\u0103-n psihologia sa\u201d. TRUC, op. cit.,, p. 129.<\/span><\/span><\/p>\n

    Resping\u00e2nd at\u00e2t poliandria c\u00e2t \u0219i poligamia, c\u0103rora ea le cuno\u0219tea dezavantajele, Biserica consacr\u0103 \u0219i impune monogamia, ale c\u0103rei efecte sunt cele mai fericite, at\u00e2t pentru via\u021ba so\u021bilor \u00een\u0219i\u0219i c\u00e2t \u0219i pentru educa\u021bia copiilor. Pentru acest scop egalmente ea cere \u0219i impune <\/span><\/span><\/span>indisilubilitatea <\/em><\/span><\/span><\/span>mariajului \u0219i respinge divor\u021bul. Ra\u021biunile Bisericii? \u201eEle privesc, spune M. Sertillanges, interesul moral al so\u021bilor, pe care principiul divor\u021bului \u00eel compromite grav, favoriz\u00e2nd mariajele mai studiate, \u00een avans dezunite, \u0219i pe care cel mai mic accident vine s\u0103-l bulverseze sau s\u0103-l corup\u0103. Ele se refer\u0103 \u00een special la femeie, at\u00e2t de inegal\u0103 fa\u021b\u0103 de b\u0103rbat \u00een contract, pe motiv de fragilitate \u0219i de precaritate a bunurilor pe care ea le aduce. Dar ele privesc mai ales copilul, adic\u0103 umanitatea viitoare, temporal\u0103 \u0219i etern\u0103, la care trebuie o inim\u0103 cre\u0219tin\u0103\u201d (17). Prin divor\u021b, oricare ar fi precau\u021biile pe care legea le poate lua \u201ese ajunge totdeauna la legea bunului plac, fie acesta al unuia din cei so\u021bi. Bre\u0219a se l\u0103rge\u0219te prin trecerea trupelor, \u0219i uniune liber\u0103, anarhie \u00een serviciul pretins al sociabilit\u0103\u021bii, se arat\u0103 departe \u00een perspectiv\u0103\u201d (18).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    (17) SERTILLANGES, p. 155. <\/span><\/span><\/p>\n

    (18)Ibid., p. 157.<\/span><\/span><\/p>\n

    \u201e<\/span>Mariajul relev\u0103, consacr\u0103 \u0219i sanctific\u0103 uniunea b\u0103rbatului \u0219i a femeii… El transform\u0103 o func\u021biune animal\u0103 \u00eentr-un efort binecuv\u00e2ntat de Dumnezeu… dar el nu poate opera aceast\u0103 transformare dec\u00e2t conect\u00e2ndu-i sarcini care purific\u0103 func\u021biunea, \u00eenainte de toate indisolubilitatea leg\u0103turii conjugale\u201d… C\u0103ci \u201eeste rar ca pasiunea cea mai violent\u0103 s\u0103 fixeze pentru lung timp dorin\u021ba a c\u0103rei esen\u021b\u0103 \u00eens\u0103\u0219i este s\u0103 schimbe obiectul\u201d.(TRUC,op.cit.p, 137). <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    A reu\u0219it oare Biserica, prin sacramentul mariajului s\u0103 plieze amorul sexual scopurilor sale? A reu\u0219it mai bine cu alte instincte? Aici, ca \u00een domestica\u021biunea altor tendin\u021be ale c\u0103rnii, exist\u0103 \u00eenc\u0103 mult\u0103 marj\u0103 pentru progres. Trebuie remarcat c\u0103, dac\u0103 generarea prin act sexual este baza \u0219i sursa vie\u021bii animale, ea este egalmente sursa vie\u021bii sociale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Pe de alt\u0103 parte, s-ar spune c\u0103 distinc\u021biunea sexelor a fost f\u0103cut\u0103 expres pentru a da loc sentimentelor de amor, c\u0103ci altfel umanitatea nu l-ar fi cunoscut. Or, exist\u0103 oare un alt sentiment care d\u0103 o impresie mai aproximativ\u0103 de ceea ce trebuie s\u0103 fie, \u00een principiu \u0219i teoretic, iubirea de Dumnezeu? Pentru teologi, Dumnezeu este de asemenea iubire fiind caritate. \u201eNumai prin acest sentiment de iubire se realizeaz\u0103 \u00een noi aceast\u0103 stare de suflet prin care noi suntem cer\u021bi de existen\u021ba lui Dumnezeu\u201d (19). Dar iubirea l\u0103rgit\u0103 este leg\u0103tura social\u0103 \u00eens\u0103\u0219i. F\u0103r\u0103 distinc\u021biunea sexelor, societatea \u00eens\u0103\u0219i \u0219i leg\u0103tura social\u0103, ar fi ele posibile? Cum nimic nu este mai profund \u0219i mai intens dec\u00e2t sentimentul care se are pentru femeia iubit\u0103, se are \u00een acest sentiment o aproximare a beatitudinii divine. Aceasta este at\u00e2t de adev\u0103rat, \u00eenc\u00e2t pasiunea reu\u0219e\u0219te fatalmente \u00een adora\u021bia, \u00een divina\u021bia persoanei iubite. (20).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    (19) LAGNEAU, L<\/span><\/span>‘<\/span><\/span>Existence de Dieu, p. 1.<\/span><\/span><\/p>\n

    (20) Unul din atributele lui Dumnezeu este fericirea absolut\u0103, beatitudinea. Dumnezeu este Fiin\u0163a suprem fericit\u0103. Or, dac\u0103 Dumnezeu este omul cu atribute infinite, la ce poate corespunde \u00een om, cel mai aproximativ posibil, fericirea divin\u0103? Probabil la voluptatea amorului. Instantul cel mai \u00eenalt, cel mai intens al iubirii fizice este ca o identificare a unui instant \u00eentre fericirea lui Dumnezeu \u015fi fericirea omului. Aici, s-ar spune c\u0103 umanul atinge divinul, inefabilul, absolutul. Voluptatea este pentru om fericirea unui instant, cum fericirea divin\u0103 ar fi o voluptate permanent\u0103. Fericirea lui Dumnezeu ar fi de a fi creator; voluptatea genezic\u0103, la om, este egalmente un act de crea\u0163ie, este procrea\u0163ia. Dac\u0103 omul tinde s\u0103 se apropie de Dumnezeu, fericirea sa tinde indefinit s\u0103 se apropie de fericirea divin\u0103. Poate astfel se explic\u0103, la om, c\u0103utarea insa\u0163iabil\u0103 a volupt\u0103\u0163ii, \u00een acela\u015fi timp cu apari\u0163ia abisului \u00eentre uman \u015fi divin. Omul se distruge prin volupt\u0103\u0163ile unui instant prea repetate, \u00een timp ce fericirea divin\u0103 \u2013 voluptatea lui Dumnezeu \u2013 este permanent\u0103; aici este ca peste tot diferen\u0163a \u00eentre finitul omului \u015fi infinitul lui Dumnezeu.<\/span><\/span><\/p>\n

    Dac\u0103 deci Biserica n-a reu\u015fit s\u0103 refreneze instinctul sexual, este pentru c\u0103 ac\u0163iunea sa este contradictorie c\u0103ci, prin voluptatea pe care o procur\u0103 acest instinct, fericirea uman\u0103 este un instant infinitezimal al fericirii divine. Eros nu poate fi \u00eenvins dac\u0103 iubirea este Dumnezeu, sau mai exact dac\u0103 Dumnezeu este de asemenea iubire. Poate ideea de divinitate \u015fi cea de fericire sunt incompatibile \u00een realitate. Totu\u015fi, orice act de crea\u0163ie este o felicitate. Ceea ce se apropie cel mai mult de voluptatea amorului este bucuria instantului inspira\u0163iei \u015fi al concep\u0163iei \u00een care artistul \u00ee\u015fi concepe opera, savantul \u00eentrevede ipotezele c\u0103utate \u015fi g\u00e2nditorul analogiile revelatoare \u015fi fecunde. Bucuria care acompaniaz\u0103 orice act de crea\u0163ie este tot at\u00e2t de divin\u0103 ca voluptatea \u015fi fericirea amorezilor.<\/span><\/span><\/p>\n

    <\/a> Sf\u00e2ntul Augustin a avut deci multe motive s\u0103 identifice pe Dumnezeu cu iubirea, c\u0103ci iubirea este veritabilul demiurg al lumii morale \u0219i sociale; ea este sursa totodat\u0103 a c\u0103rnii \u0219i a spiritului. Dac\u0103 sexele n-ar fi fost separate, n-ar fi fost nici iubire, nici societate, nici familie, nici caritate. Dar privind mai de aproape, iubirea este de asemenea cel mai puternic stimulent a tot ce \u00eenseamn\u0103 eforturi creatoare \u00een natur\u0103 ca \u0219i \u00een umanitate. Vede\u021bi infinit\u0103 bog\u0103\u021bie de culori \u0219i de combina\u021bii de nuan\u021be care dezvolt\u0103 lumea florilor, secretul s\u0103u este nevoia de fecundare. C\u00e2nd admira\u021bi c\u00e2ntecul privighetoarei \u0219i ale tuturor artistelor \u00eenaripate ale p\u0103durilor, nu uita\u021bi s\u0103 mul\u021bumi\u021bi Dumnezeului Eros. Roba pestri\u021b\u0103 a p\u0103s\u0103rilor, coada magnific\u0103 a p\u0103unului cu incomfarabila-i g\u0103teal\u0103, toate acestea sunt datorate Zeului iubire (21).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    (21) Reflecta\u0163i la via\u0163a amoroas\u0103 a unui Berlioz \u015fi mai ales acea a unui Beethoven, aceast\u0103 privighetoare divin\u0103, acest supra-om, \u015fi descoperi\u0163i poate, cel pu\u0163in \u00een parte, secretul c\u00e2ntecelor lor imortale. Considera\u0163i c\u0103 psihologii descoper\u0103 emo\u0163ii genezice \u00een geneza operei marilor pictori, \u015fi ve\u0163i conveni c\u0103 demiurgul Eros este aici \u00eenc\u0103 atot puternic. Dar se poate oare g\u0103si un efort creator excep\u0163ional f\u0103r\u0103 ca entuziasmul iubirii s\u0103 nu fi luat parte? A se citi scrisorile adresate de Napoleon Josefinei \u00een timpul campaniilor sale \u00een Italia. Trebuie reamintit\u0103 via\u0163a amoroas\u0103 a lui Cezar \u015fi episodul Cleopatrei \u00een via\u0163a sa? Chiar Iisus, nu-i \u00eemprumut\u0103 Evanghelia amici\u0163ia feminin\u0103 a Mariei? Se poate uita scena din casa celor dou\u0103 surori, \u015fi acest untdelemn parfumat cu care Maria sp\u0103la picioarele St\u0103p\u00e2nului, \u015fi c\u0103 ea le \u015ftergea cu p\u0103rul s\u0103u blond?<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Este sentimentul pe care l-au avut toate aceste verit\u0103\u021bi pe care Goethe le rezum\u0103 \u00een ultimul verset din al s\u0103u Faust:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    \u201e<\/span><\/span><\/span>Das ewig weibliche zieht uns hinan…<\/span><\/span><\/span> \u201d<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


    \nEuharistia. – <\/em><\/span><\/span><\/span>Cum sacramentul mariajului se refer\u0103 la genera\u021biune \u0219i amor, sacramentul Euharistiei este grefat pe instinctul nutri\u021biei, dar obiectul s\u0103u este nutri\u021bia spiritual\u0103. \u00cen ochii Bisericii, Euharistia are pentru via\u021ba spiritului o importan\u021b\u0103 analog\u0103 celei a nutri\u021biei propriu-zise pentru via\u021ba fizic\u0103. La fel cum, prin nutri\u021bie, alimentele sunt \u00eencorporate \u00een organism, prin Euharistie omul se hr\u0103ne\u0219te din substan\u021ba lui Dumnezeu, Dumnezeu se \u00eencorporeaz\u0103 \u00een om, pentru c\u0103, prin Iisus Hristos, omul se incorporeaz\u0103 \u00een Dumnezeu. \u201eDe asemenea Euharistia este o incarnare \u0219i o redemp\u021biune continu\u0103, \u00een acela\u0219i timp cu figur\u0103rile \u00een simboluri.. Gra\u021bie <\/span><\/span><\/span>prezen\u021bei reale<\/em><\/span><\/span><\/span>, Iisus este aici, misteriosamente. Prin el, Fiin\u021ba fiin\u021belor \u0219i sufletul sufletelor, Spiritul Sf\u00e2nt, se une\u0219te cu noi\u201d (22)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    (22) SERTILLANGES, op. cit., p. 111.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Euharistia este un rit at\u00e2t social c\u00e2t \u0219i individual, c\u0103ci ra\u021biunea sa de a fi \u201eeste de a ne incorpora \u00een Crist \u00eempreun\u0103, \u00een numele carit\u0103\u021bii, nu pur sentimental, ci organic\u201d. Astfel, societatea care constituie Biserica ar fi efectul acestui sacrament, c\u0103ci \u201edup\u0103 Sf. Toma, el furnizeaz\u0103 <\/span><\/span><\/span>unitatea corpului mistic al lui Crist<\/em><\/span><\/span><\/span>\u201d. P\u00e2inea \u0219i vinul simbolizeaz\u0103 foarte bine de altfel colectivitatea, prin multitudinea de boabe pe care f\u0103ina le amestec\u0103 \u0219i pe care focul le une\u0219te \u0219i prin multitudinea de boabe pe care cuva le asambleaz\u0103 \u0219i pe care fermenta\u021bia le face una. (P. 112). Pe de alt\u0103 parte, prin transsubstan\u021biere, dup\u0103 consacrare, p\u00e2inea \u0219i vinul se transform\u0103 \u00een corp \u0219i \u00een s\u00e2nge al lui Crist \u0219i ele nu mai sunt p\u00e2ine \u0219i vin dec\u00e2t \u00een aparen\u021b\u0103. De altfel, aceasta este adev\u0103rat nu numai ca simbol: \u201em\u00e2nc\u00e2nd o bucat\u0103 de p\u00e2ine ordinar\u0103, respir\u00e2nd o floare, nu suntem cu adev\u0103rat \u0219i foarte intim \u00een contact cu Dumnezeu? Dumnezeu este peste tot; Dumnezeu este \u00een tot\u201d. (P. 121). \u201eDumnezeu se face posedat de noi cum noi posed\u0103m lucrurile, \u0219i-l absorbim \u00een carnea noastr\u0103 mortal\u0103, a\u0219a cum m\u00e2nc\u0103m p\u00e2inea\u201d. Actul acestei asimil\u0103ri cu totul materiale a lui Dumnezeu are totu\u0219i o semnifica\u021bie foarte precis\u0103: aceasta este c\u0103 fidelul, care comunic\u0103 cu Iisus Hristos, trebuie s\u0103 realizeze \u00een via\u021ba sa modelul vie\u021bii pe care i-l ofer\u0103 persoana lui Crist, s\u0103 reediteze \u00een propria sa via\u021b\u0103, pe c\u00e2t posibil, perfec\u021biunea vie\u021bii divine. La aceasta trebuie s\u0103 serveasc\u0103 Euharistia, \u0219i ritul trebuie s\u0103 ajute.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Pe de alt\u0103 parte, Euharistia este de asemenea \u201eo amintire care se reitereaz\u0103, a\u0219a cum se re\u00eennoie\u0219te iubirea \u00eentr-o zi aniversar\u0103. Acesta este deci un sacrificiu, chiar dac\u0103 pur spiritual, despuiat de orice aparat s\u00e2ngeros \u0219i redus la realit\u0103\u021bile sufletului. Crist se ofer\u0103 aici din nou Tat\u0103lui s\u0103u, \u0219i noi de asemenea \u00eel putem oferi. M\u00e2ntuirea re\u00eencepe pentru fiecare dintre noi, adic\u0103 ea \u00ee\u0219i \u00eent\u00e2lne\u0219te beneficiarii \u0219i se aplic\u0103 anume fiec\u0103rui suflet\u201d. (Srtillanges, op. cit.,, p. 113).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Este deci egalmente o amintire \u0219i un simbol \u0219i Biserica recunoa\u0219te simbolismul s\u0103u \u0219i \u00eel utilizeaz\u0103. Numai c\u0103, ea nu se mul\u021bume\u0219te cu simbolul \u0219i nu se opre\u0219te doar la amintire. Ea \u00eel materializeaz\u0103, \u0219i, \u00een aceasta, Biserica se conformeaz\u0103 naturii sensibile a omului. \u201eLa urma urmelor, materia este omul prelungit, spune M. Sertillanges\u201d. Corpul nostru, corpul lui Iisus Hristos ca al nostru, este \u00een cea mai mare parte pl\u0103m\u0103dit din f\u0103in\u0103 de gr\u00e2u, care este hrana noastr\u0103, \u0219i la r\u00e2ndul s\u0103u gr\u00e2ul este f\u0103cut din s\u00e2nge uman, c\u00e2t\u0103 vreme el cre\u0219te \u0219i-\u0219i d\u0103 boabele gra\u021bie muncii \u0219i eforturilor umane. Aceste verit\u0103\u021bi elementare sunt la baza Euharistiei.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Prin ea \u201eeternul, spiritul intangibil se face temporar \u0219i tangibil, pentru a putea s\u0103 fie primit de tangibil \u0219i de temporar. Euharistia se explic\u0103, spune M. G. Truc, prin teoria cunoa\u0219terii. \u0218i, \u00eentr-adev\u0103r, Kant nu acord\u0103 \u00eencredere abstrac\u021biilor ci conceptelor ca fiind fondate pe senza\u021bii\u201d. <\/span><\/span><\/span>Nihil est in intellectu quod non prius fuerit in sensu. <\/em><\/span><\/span><\/span>Deci pe acest postulat se sprijin\u0103 Euharistia.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Dac\u0103 protestan\u021bii reduc acest sacrament la o amintire pioas\u0103, cea a sfinei Cine, sau la o metafor\u0103, care nu vede c\u0103 efectul unei comuniuni catolice este infinit superior, pentru c\u0103 ea presupune divina prezen\u021b\u0103 \u0219i concretul este infinit mai sugestiv \u0219i mai accesibil dec\u00e2t abstractul. Noi trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 aici \u00eenc\u0103 doctrina catolic\u0103 reprezint\u0103 \u0219i exprim\u0103 veritatea plin\u0103 \u0219i \u00eentreag\u0103. Numai c\u0103, trebuie v\u0103zut de asemenea mai de aproape ce veritate se ascunde sub expresiile sale simbolice \u0219i mistice. Dac\u0103 Euharistia este la baza societ\u0103\u021bii \u0219i dac\u0103, \u00een acela\u0219i timp, ea este prezumat\u0103 a introduce pe Dumnezeu \u00een om, aceasta vrea s\u0103 spun\u0103, \u00eentr-un langaj realist, c\u0103 Euharistia reprezint\u0103 transformarea omului \u00eentr-o fiin\u021b\u0103 moral\u0103 \u0219i spiritual\u0103 sub influen\u021ba comunit\u0103\u021bii. Dumnezeu fiind spirit, Euharistia semnific\u0103 nutri\u021bia spiritual\u0103 a omului, asimilarea culturii spirituale \u0219i morale a milieului s\u0103u social. Cum Dumnezeu simbolizeaz\u0103 comunitatea, comuniunea este deci dublu simbol al actului de penetra\u021bie a socialului spiritual \u00een natura biologic\u0103 \u0219i material\u0103 a omului. Ea este, \u00een al\u021bi termeni, expresia simbolic\u0103 a unei func\u021biuni sociale prin excelen\u021b\u0103, cea a educa\u021biei, a instruc\u021biei \u0219i a moraliz\u0103rii. \u0218i de aceea Euharistia este un sacrament central, care exprim\u0103 incarnarea spiritului, toate celelalte sacramente nefiind dec\u00e2t prelungirea sau prepara\u021biunea acestuia. Ca sacrificiu \u0219i redemp\u021biune, Euharistia semnific\u0103 \u00eenc\u0103 \u0219i ac\u021biunea eroilor umanit\u0103\u021bii, via\u021ba celor care s-au sacrificat pentru binele comunit\u0103\u021bii, care au hr\u0103nit cu substan\u021ba vie\u021bii lor crea\u021biile spiritului lor, livrat\u0103 \u00een hrana spiritual\u0103 a semenilor lor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Botezul <\/em><\/span><\/span><\/span>corespunde intr\u0103rii \u00een via\u021b\u0103. Euharistia este mai important\u0103 dec\u00e2t botezul pentru c\u0103 nutri\u021bia este mai important\u0103 dec\u00e2t na\u0219terea, na\u0219terea fiind un efect al nutri\u021biei. \u201eLa spiritual, totul vine de la Euharistia de-o anumit\u0103 manier\u0103, pentru c\u0103 totul vine din Crist imanent al Euharistiei\u201d… \u201eBotezul marcheaz\u0103 cre\u0219tinul \u0219i \u00eel face apt pentru actele religioase… el \u00eel face s\u0103 intre \u00een adev\u0103rata via\u021b\u0103, via\u021ba cu Dumnezeu… el ne incorporeaz\u0103 \u00eentr-adev\u0103r \u00een Crist; ne face \u201ea ne \u00eembr\u0103ca \u00een Crist\u201d. \u201eA fi incorporat \u00een Crist \u00eenseamn\u0103 a face parte din corpul s\u0103u mistic sau spiritual adic\u0103 Biserica\u201d (Sertillange, op. cit., p. 95-96). Sensul real \u0219i precis al botezului este introducerea copilului \u00een societate, pentru c\u0103 individualitatea \u00eenflore\u0219te \u00een s\u00e2nul comunit\u0103\u021bii; ea urmeaz\u0103, nu o precede.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    De ce se folose\u0219te apa \u00een botez? Ea simbolizeaz\u0103 sp\u0103larea p\u0103catelor, refuzul vechii st\u0103ri de \u00eendep\u0103rtare \u00een care se afla rasa noastr\u0103 \u00een raport cu Dumnezeu. Botezul este o a doua na\u0219tere. Cum apa spal\u0103 corpul, gra\u021bia lui Crist purific\u0103 sufletul. \u201eC\u00e2nd se cufundau catecumenii \u00een ceremoniile mai complete de alt\u0103dat\u0103, se vedea \u00een aceasta de asemenea, cu sf\u00e2ntul Paul, un sort de moarte \u0219i de \u00eenmorm\u00e2ntare, urmate de o \u00eenmorm\u00e2ntare ca \u0219i cum omul p\u0103catului era \u00eenecat \u0219i l\u0103sat loc omului nou pe care ac\u021biunea lui Crist \u00eel na\u0219te\u201d (Ibid., p. 100).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Aici \u00eenc\u0103 trebuie c\u0103utat adev\u0103rul sau actul adev\u0103rat care se ascunde sub simbolul catolic. \u00cen realitate, botezul, g\u00e2ndim noi, simbolizeaz\u0103 \u0219i consacr\u0103 faptul intr\u0103rii individului \u00een via\u021ba social\u0103, actul s\u0103u de na\u0219tere spiritual\u0103, a\u0219a cum na\u0219terea propriu-zis\u0103 este intrarea sa \u00een via\u021b\u0103 pur \u0219i simplu. Omului \u00eei trebuie o gesta\u021bie social\u0103, a\u0219a cum \u00eei trebuie o gesta\u021bie psihologic\u0103 propriu-zis\u0103, \u0219i aceasta semnific\u0103 botezul care simbolizeaz\u0103 opera de educa\u021bie \u0219i de instruc\u021bie primar\u0103. \u00cen \u0219coala primar\u0103 copilul dob\u00e2nde\u0219te primele rudimente ale civiliza\u021biei. Prin \u0219coal\u0103, el este realmente incorporat \u00een lumea spiritului.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Confirmarea. <\/em><\/span><\/span><\/span>Ceea ce tocmai am spus despre botez se aplic\u0103 \u0219i sacramentului confirm\u0103rii. Ce este ea? \u201eEste un rit complementar botezului, care alt\u0103dat\u0103 se d\u0103dea \u00een acela\u0219i timp \u0219i a c\u0103rei semnifica\u021bie este aceea a unei cre\u0219teri: cre\u0219terea gra\u021biei din partea lui Dumnezeu; cre\u0219terea bun\u0103voin\u021bei \u0219i fidelit\u0103\u021bii, la cre\u0219tin, cu privire la realit\u0103\u021bile superioare. <\/span><\/span><\/span>De ce se ia de dou\u0103 ori<\/em><\/span><\/span><\/span>? Pentru c\u0103 via\u021ba noastr\u0103 este supus\u0103 timpului, \u0219i pentru a urma mai de aproape condi\u021biile simbolismului, care este baza institu\u021biilor noastre sacramentale. Exist\u0103 un sacrament al na\u0219terii spirituale: trebuie avut un sacrament al virilit\u0103\u021bii spirituale a v\u00e2rstei adulte, apt s\u0103 ac\u021bioneze fructuos \u0219i la combat\u201d. (Sertillanges, op. cit., p. 106).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    \u00cen sensul nostru, confirmarea simbolizeaz\u0103 ast\u0103zi \u0219coala secundar\u0103, \u0219i, pentru mai mult\u0103 precizie, putem spune c\u0103 ea echivaleaz\u0103 cu un examen de maturitate, ca bacalaureatul de exemplu. Ea simbolizeaz\u0103 de asemenea majoratul. Cel confirmat \u201eeste \u00een primul r\u00e2nd un perfect cet\u0103\u021bean printr-o strict\u0103 \u0219i ferm\u0103 obedien\u021b\u0103 la legea social\u0103 cre\u0219tin\u0103. Pentru afar\u0103 este un soldat \u00een fapt; sacramentul \u00eel face s\u0103 intre \u00eentr-o stare mar\u021bial\u0103, \u00eei sugereaz\u0103 un spirit de difuziune \u0219i de cucerire. I se d\u0103 a \u00een\u021belege c\u0103 a fi eclerat \u00eenseamn\u0103 a fi delegatul luminii pentru lumea \u00eentunecat\u0103; c\u0103 a fi elevat la un plan superior al vie\u021bii \u00eenseamn\u0103 a fi invitat a \u021bine scara altora\u201d. (P. 107). Este ca un certificat de studiu, o licen\u021b\u0103 de a preda lec\u021bii.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Aici se \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 untdelemnul cum, pentru botez, se folose\u0219te apa: \u201eAtletul antic ungea corpul s\u0103u cu ulei, pentru a-l fortifica, a-l proteja, asupleza \u00een luptele corporale. Se va admite ungerea, \u0219i uleiul, care este materie, ca semn al \u00eent\u0103ririi sufletului \u0219i al penetr\u0103rii sale \u00een luptele cre\u0219tine. \u00cen plus, virilitatea cre\u0219tin\u0103 \u00eenainte de a se angaja s\u0103 ajute via\u021ba din jurul ei, adaug\u0103 la uleiul puternic balsam, care s\u0103 semnifice c\u0103 pentru spiritual parfumul ce se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te, adic\u0103 exemplul, este o for\u021b\u0103\u201d. (P. 108).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Extrema-ungere <\/em><\/span><\/span><\/span>este ultimul sacrament, care \u00eenchide via\u021ba individual\u0103 \u00eenceput\u0103 prin botez. El consacr\u0103 moartea \u0219i imortalitatea, introduc\u00e2nd \u00een comuniunea sfin\u021bilor \u0219i a via\u021bii eterne sufletul care iese din via\u021ba temporal\u0103, a\u0219a cum botezul introduce \u00een via\u021ba spiritual\u0103 a comunit\u0103\u021bii. Uleiul \u00eensu\u0219i al confirm\u0103rii fortific\u0103 omul \u00een fa\u021ba mor\u021bii \u0219i \u00eei este viaticum pentru marele voiaj. Acest sacrament, a c\u0103rei semnifica\u021bie simbolic\u0103 este de o importan\u021b\u0103 capital\u0103, este destinat probabil a lua, \u00een viitor, o amploare neb\u0103nuit\u0103. O \u00eentreag\u0103 tehnic\u0103 din cele mai complicate \u0219i dificile va va \u00eenlocui figura\u021bia sa actual\u0103, pentru a realiza efectiv ceea ce aceast\u0103 figura\u021bie vrea s\u0103 spun\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Biserica urmeaz\u0103 fidel ritmul vie\u021bii umane \u0219i, la fiecare turnant\u0103 decisiv\u0103 a acesteia, instaleaz\u0103 o institu\u021bie ritual\u0103 spre divin, pe fiecare instinct vital ea grefeaz\u0103 un sacrament, pentru a-l \u00eembl\u00e2nzi, a-l disciplina, a-l spiritualiza. Prin Biseric\u0103, Dumnezeu nu ac\u021bioneaz\u0103 asupra oamenilor dec\u00e2t prin oameni \u0219i prin mijloace umane. \u0218i de aceast\u0103 manier\u0103 Biserica a reu\u0219it s\u0103 transforme o parte din regnul vital material \u00een regn social spiritual \u0219i din carne s\u0103 creeze spirit. Aceasta se exprim\u0103 \u00een termeni mistici atunci c\u00e2nd se spune c\u0103 misiunea Bisericii este de a deifica omul model\u00e2ndu-l dup\u0103 divinul model al lui Iisus Hristos.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    \u00cen ce st\u0103 eficacitatea Sacramentelor? – <\/em><\/span><\/span><\/span>Tocmai am v\u0103zut cum Biserica opereaz\u0103 prin sacramente pentru a transforma natura uman\u0103; am examinat pe scurt ac\u021biunea direct\u0103, socio-terapia primelor trei sacramente \u0219i ac\u021biunea indirect sugestiv\u0103, magia, sau mai exact psihoterapia celor patru din urm\u0103. Dar cu aceasta, problema nu este epuizat\u0103, Biserica \u0219i sacramentele n-ar avea nicio eficacitate dac\u0103 situa\u021bii de ordin social \u0219i istoric, dac\u0103 un concurs de circumstan\u021be actuale n-ar interveni din afar\u0103 pentru a determina activitatea uman\u0103 f\u0103c\u00e2nd-o s\u0103 se plieze pe sugestiile sacramentelor. Or, ac\u021biunea Bisericii este, \u00een ansamblul s\u0103u, paralel\u0103 celei a societ\u0103\u021bii \u0219i noi am putut ar\u0103ta c\u0103 fiecare sacrament corespunde unei func\u021biuni sau unei institu\u021bii sociale esen\u021biale. Dar ac\u021biunea social\u0103 \u0219i exterioar\u0103, combinat\u0103 cu tehnica sacramentelor n-ar fi de ajuns \u00eenc\u0103 pentru a ob\u021bine minunatele rezultate pe care noi le-am v\u0103zut, dac\u0103 ele nu ar g\u0103si complicit\u0103\u021bi active \u00een profunzimea naturii umane. Dumnezeu nu ar putea ac\u021biona asupra naturii umane; \u00een ciuda oric\u0103rei tehnici a Bisericii, el nu s-ar putea realiza \u00een om, dac\u0103 el n-ar exista ca \u00een germene \u00een profundit\u0103\u021bile naturii sale. Am v\u0103zut c\u0103 acest germen se manifest\u0103 \u00een infinitul aspira\u021biilor \u0219i dorin\u021belor nepotolite, puternice \u0219i ireductibile, aspira\u021bii generale, profunde \u0219i permanente, care caracterizeaz\u0103 \u0219i turmenteaz\u0103 pe to\u021bi oamenii care sunt cu adev\u0103rat oameni. Tocmai aici este fondul sacramentelor, eficacitatea lor. Activitatea uman\u0103 se pliaz\u0103 pe exigen\u021bele Bisericii pentru c\u0103 ele merg \u00een direc\u021bia acestor aspira\u021bii profunde ale omului, r\u0103spund mai mult sau mai pu\u021bin bine \u0219i mai mult sau mai pu\u021bin direct la aceste apetituri de infinit \u0219i de perfec\u021biune, c\u0103rora comunitatea, societatea le \u00eemprumut\u0103 un concurs real \u0219i mijloace de realizare mereu mai bogate \u0219i mai puternice.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Cum ac\u021bioneaz\u0103 aceste aspira\u021bii \u0219i aceste dorin\u021be irepresibile ale omului? Ce sort de ac\u021biune pot exersa elementele materiale, apa, uleiul, p\u00e2inea \u0219i vinul sacramentelor? Studiul de psihologie mistic\u0103 \u0219i religioas\u0103 al lui M. H. Delacroix, care a insistat mult asupra caracterului magic al riturilor \u0219i al sacramentelor \u0219i a pus foarte bine \u00een eviden\u021b\u0103 rolul pe care-l joac\u0103 dorin\u021bele \u00een geneza \u0219i dezvoltarea lor, furnizeaz\u0103 sugestii foarte precise asupra subiectului nostru.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    \u201e<\/span>Ritul, spune el, este vehiculul for\u021bei religioase \u0219i mijlocul de realizare. El \u021bine totodat\u0103 de inten\u021bia care-l anim\u0103 \u0219i de obiectele asupra c\u0103rora el trebuie s\u0103 ac\u021bioneze; \u00een fondul realismului magic exist\u0103 aceast\u0103 tez\u0103 c\u0103 ajunge la lucruri exact ce ajunge la mijloacele magice care le reprezint\u0103, c\u0103 o ceremonie produce exact ceea ce ea figureaz\u0103. Un simbolism realist, astfel este forma extrem\u0103 a cultului\u201d(23). Botezul \u0219i Euharistia sunt evident cazuri magice exact ale acestei<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    (23)H. DELACROIX, <\/span><\/span><\/span>La Religion et la Foi<\/em><\/span><\/span><\/span>, p. 27<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    specii. Cum ac\u021bioneaz\u0103 magia lor? Care este for\u021ba sa de determinare?<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    \u201e<\/span>Magia n-ar exista f\u0103r\u0103 dorin\u021b\u0103: unele \u021beluri, ardent dorite, pun \u00een mi\u0219care spiritul care se str\u0103duie\u0219te s\u0103 le realizeze \u0219i care urm\u0103re\u0219te realizarea lor prin mijloace n\u0103scute din dorin\u021b\u0103. Ac\u021biunea dorin\u021bei este, de altfel, ranforsat\u0103 adesea prin practici extatice care efa\u021beaz\u0103 \u00een spirit distinc\u021bia posibilului \u0219i a realului printr-o stare de verij care libereaz\u0103 din plin credin\u021ba\u201d (24). \u201e\u00cen fine tradi\u021biile se stabilesc garante ale puterii magice \u00een general, garante ale valorii particulare a anumitor rituri… Un sentiment violent, o <\/span><\/span><\/span>dorin\u021b\u0103 imperioas\u0103 <\/em><\/span><\/span><\/span>se acompaniaz\u0103 <\/span><\/span><\/span>de speran\u021b\u0103, adic\u0103 de credin\u021b\u0103 <\/em><\/span><\/span><\/span>\u00een viitor; \u00een momentele cele mai intime ale dorin\u021bei, obstacolul timpului aproape dispare \u0219i obiectul sperat devine aproape real. Exist\u0103, <\/span><\/span><\/span>\u00een dorin\u021b\u0103, o vie a\u0219teptare, o predispozi\u021bie a credin\u021bei<\/em><\/span><\/span><\/span>\u201d. (P. 31).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    \u00cen ce fel dorin\u021ba, care este \u00een fond magie, va construi ritul sau sacramentul?<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    \u201e<\/span>Orice dorin\u021b\u0103 este un \u00eenceput de ac\u021biune; orice dorin\u021b\u0103 con\u021bine planul construc\u021biei unui act cu mijlocul imaginilor \u0219i al mi\u0219c\u0103rilor; aceast\u0103 ebo\u0219\u0103 este cu at\u00e2t mai bogat\u0103 \u0219i mai forte cu c\u00e2t dorin\u021ba este mai violent\u0103, ea este cu at\u00e2t mai exact\u0103 cu c\u00e2t dorin\u021ba este mai precis\u0103. Astfel dorin\u021ba exteriorizeaz\u0103 necesarmente \u00een gesturi ce se adreseaz\u0103 obiectului s\u0103u, \u0219i pe care \u00eel reprezint\u0103, cum el exteriorizeaz\u0103 de asemenea, doar \u00een virtutea intensit\u0103\u021bii sale, \u00een gesturi oarecare. Toate aceste gesturi, n\u0103scute din dorin\u021b\u0103, sunt \u00een str\u00e2ns\u0103 rela\u021bie, \u00een dorin\u021b\u0103, \u00een obiectul dorin\u021bei. Dorin\u021b\u0103, obiect al dorin\u021bei, presiune mecanic\u0103 sau mijloc al dorin\u021bei, toate acestea formeaz\u0103 o profund\u0103 unitate psihologic\u0103\u201d. (Ibid., p. 32).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    \u201e<\/span>A dori \u00eenseamn\u0103 a \u00eencepe s\u0103 \u00eendepline\u0219ti\u201d. \u201eAc\u021biunea imediat\u0103, spontanee, pur reflex\u0103 a dorin\u021bei, se va continua, de altfel, c\u00e2nd ea se va ar\u0103ta eficace, prin imita\u021bia voluntar\u0103. Prin imita\u021bie natural\u0103 se trece totdeauna de la ac\u021biunea natural\u0103 la conven\u021bie. Imita\u021bia voluntar\u0103, conven\u021bia, ranforsat\u0103 prin tradi\u021bie, vor p\u0103stra, gra\u021bie succesului \u0219i tradi\u021biei, eficacele pe care caracterul s\u0103u natural \u00eel acord\u0103 dintr-odat\u0103 ac\u021biunii imediate \u0219i puterea de constr\u00e2ngere care i se atribuie asupra lucrurilor\u201d. \u201eIat\u0103 deci dorin\u021ba exteriorizat\u0103 prin \u00eense\u0219i legile ei, \u00een gesturi \u0219i \u00een ac\u021biuni; iat-o exerx\u00e2nd asupra lucrurilor care reprezint\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin obiectul s\u0103u… Le confund\u0103 bucuroas\u0103 cu mijloacele prin care ea nu face dec\u00e2t s\u0103 se realizeze pe ea \u00eens\u0103\u0219i\u201d. (op. cit., p. 32).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    \u201e<\/span>… Magia explicit\u0103, aceast\u0103 credin\u021b\u0103 c\u0103 gesturile, mi\u0219c\u0103rle, cuvintele, prin care se traduce dorin\u021ba, au o eficacitate extern\u0103, c\u0103 le corespunde ceva \u00een realitate. Dorin\u021ba prepar\u0103 la o astfel de credin\u021b\u0103, am v\u0103zut-o; ea \u00eei furnizeaz\u0103 suportul s\u0103u, mijloacele sale de ac\u021biune; este ca \u0219i cum ea ebo\u0219eaz\u0103 ac\u021biunea spre care tinde, cum imita\u021bia va fi aleas\u0103 ca mijloc magic pentru a o realiza; cum semenul va vrea semenul… Dar Magia explicit\u0103 schimb\u0103 valoarea relativ\u0103 a acestor dou\u0103 elemente, dorin\u021ba \u0219i lucrul; ea merge direct la lucru \u0219i ea g\u00e2nde\u0219te obiectiv gesturile dorin\u021bei, ca mijloace simbolice ale lucrului, proprii a le produce\u201d. (P. 35).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    \u201e<\/span>Dorin\u021ba constr\u00e2nge lumea la mijlocul practicilor a c\u0103ror eficacitate este atot-puternic\u0103. <\/span><\/span><\/span>Exist\u0103 deci \u00een Magie o vast\u0103 anticipare a experien\u021bei<\/em><\/span><\/span><\/span>, un exces de subiectivitate care debordeaz\u0103 \u00een obiectivitate, un sort de <\/span><\/span><\/span>hiperadaptare<\/em><\/span><\/span><\/span>, dac\u0103 se poate spune, care <\/span><\/span><\/span>previne realitatea<\/em><\/span><\/span><\/span>, ceva ca aceast\u0103 <\/span><\/span><\/span>aten\u021bie expectant <\/em><\/span><\/span><\/span>care creeaz\u0103 imaginea halucinatorie a semnalului. Ac\u021biunea, prea intens preparat\u0103, se descarc\u0103 \u00een mi\u015fc\u0103ri, \u00een credin\u021b\u0103, \u00een doctrin\u0103. Ea se proclam\u0103 ea \u00eens\u0103\u0219i. C\u0103ci ceea ce afirm\u0103 magia <\/span><\/span><\/span>este cauzalitatea dorin\u021bei cu mijlocul intermediarilor ie\u0219i\u021bi din dorin\u021b\u0103<\/em><\/span><\/span><\/span>; deci credin\u021ba pe care lumea subiectiv\u0103 poate s-o prefac\u0103 \u00een lume obiectiv\u0103 prin punerea \u00een oper\u0103 a for\u021belor obiective care se supun dorin\u021bei\u201d. (P. 37).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Aceasta explic\u0103 perfect cum apa purific\u0103 sufletul cur\u0103\u021b\u00e2ndu-l de p\u0103cat, \u0219i cum uleiul \u0219i balsamurile care se folosesc \u00een confirmare \u0219i \u00een extrema-ungere – \u0219i pe care atle\u021bii le folosesc \u00eenaintea jocurilor \u2013 cum uleiul \u0219i balsamurile fortific\u0103 fidelii \u00eenaintea vie\u021bii \u0219i mai ales \u00eenaintea mor\u021bii (25).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    (25)Iat\u0103 cum rezum\u0103 DELACROIX \u00eenflorirea psihologic\u0103 a magiei \u00een rituri \u015fi sacramente.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    \u201e <\/span>Magia construie\u015fte rituri eficace: puterea dorin\u0163ei, puterea naturii se unesc sub masca virtu\u0163ii magice pentru a forma aceast\u0103 eficacitate. Magia opereaz\u0103 asupra unei for\u0163e semi-spirituale, semi-mecanice. Un Dumnezeu impersonal, f\u0103r\u0103 nume, f\u0103r\u0103 istorie, imanent lumii, analog totodat\u0103 elanurilor \u015fi afectivit\u0103\u0163ii umane \u015fi a vie\u0163ii m\u0103surate a lucrurilor, difuzat \u00eentr-o multitudine inumerabil\u0103 de obiecte, astfel este no\u0163iunea semi-practic\u0103, semi-speculativ\u0103, pe care el se sprijin\u0103, no\u0163iune care nu este dec\u00e2t obiectivarea mental\u0103 a unei practici mai \u00eent\u00e2i entuziaste \u015fi exasperate. Ca substan\u0163\u0103 metafizic\u0103, aceast\u0103 realitate religioas\u0103 ini\u0163ial\u0103 este dedesubtul tuturor formelor determinate: Suflet, Natur\u0103, Societate… orice divinitate este o individualizare a acestei for\u0163e religioase, construit\u0103 de spirite ele \u00eensele mai bine individualizate \u015fi care se spiritualizeaz\u0103. Ritul atot-puternic se dispenseaz\u0103 de Dumnezeu. Sl\u0103birea leg\u0103turii ritului \u015fi a efectului s\u0103u suscit\u0103 pe Dumnezeu… Cultul se mut\u0103 astfel \u00eentre ac\u0163iune magic\u0103 \u015fi sugestie spiritual\u0103, f\u0103r\u0103 ca una din aceste dou\u0103 forme s\u0103 fie vidat\u0103 \u00een \u00eentregime de cealalt\u0103\u201d (p. 45).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    \u201eDe-o manier\u0103 general\u0103, sacramentul aduce sau augmenteaz\u0103 \u00een suflet gra\u0163ia sanctifiant\u0103; \u015fi mai mult, fiecare sacrament confer\u0103 sufletului gra\u0163ii speciale \u00een vederea unor scopuri speciale: fiecare sacrament are misiunea sa particular\u0103, aceasta chiar care face obiectul institu\u0163iei sale, pe care el o reprezint\u0103 prin materia sa \u015fi pe care o enun\u0163\u0103 prin forma sa. Aceast\u0103 fragmentare a gra\u0163iei a ajuns la doctrina celor \u015fapte sacramente, consacr\u00e2nd principalele momente ale vie\u0163ii profane \u015fi marc\u00e2nd \u00een consecin\u0163\u0103 etapele decisive ale vie\u0163ii spirituale\u201d (p. 50). \u201e …Din moment ce Dumnezeu opereaz\u0103 virtutea sacramentului, aceast\u0103 virtute este conform\u0103 puterii lui Dumnezeu; puterea \u00eens\u0103\u015fi a lui Dumnezeu se depune pe materia sacramental\u0103; un sacrament este al Gra\u0163iei solidificate care se dizolv\u0103 \u00een interiorul fidelului. Ac\u0163iunea material\u0103 a sacramentului decurge din absoluta putere care-l fondeaz\u0103. Eficacitatea sacramentului vine de la Dumnezeu \u00eensu\u015fi, prin institu\u0163ia lui Iisus Hristos\u201d.<\/span><\/span><\/p>\n

    Tehnica Bisericii este sugerat\u0103 prin profundele aspira\u021bii ale sufletului uman; \u0219i for\u021ba acestor aspira\u021bii explic\u0103 ac\u021biunea sacramentelor asupra activit\u0103\u021bii umane \u0219i preten\u021bia lor de a deifica omul. La r\u00e2ndul lor, aceste aspira\u021bii corespund, cum deja am ar\u0103tat, atributelor principale ale naturii divine; ele sunt, \u00een om, ca tot at\u00e2tea pietre de a\u0219teptare pentru divinitate, fundamentele lui Dumnezeu \u00een natura uman\u0103. Singur omul este religios printre creaturile vivante; pentru c\u0103 numai \u00een el aceste pietre de a\u0219teptare exist\u0103 \u0219i se manifest\u0103 transform\u00e2ndu-se \u00een speran\u021b\u0103. Dar profundele aspira\u021bii umane nu ac\u021bioneaz\u0103 eficace dec\u00e2t atunci c\u00e2nd ele sunt alimentate \u0219i transformate \u00een institu\u021bii prin evenimente istorice care pun \u00een mi\u0219care conexiunile sociale exterioare. Atunci sacramentele realizeaz\u0103 pe Dumnezeu \u00een om, pentru c\u0103 divinul care este \u00een ad\u00e2ncul naturii umane tinde s\u0103 se dezvolte, s\u0103 se expliciteze. Omul se supune deci sacramentelor, Bisericii, pentru c\u0103 el se supune propriilor impulsiuni, trezite de conexiuni sociale pe care le transform\u0103 \u00een credin\u021b\u0103. Dumnezeul embrionar care este \u00een el este sursa acestor dorin\u021be infinite \u0219i se dezvolt\u0103 prin ac\u021biunea Bisericii care deific\u0103 omul. Euharistia este prezumat\u0103 a introduce pe Dumnezeu \u00een om prin ac\u021biunea magic\u0103 a p\u00e2inii \u0219i a vinului, pentru c\u0103 Dumnezeu se g\u0103se\u0219te deja acolo \u00een poten\u021b\u0103. Nimic mai logic \u0219i, atunci, mai real de asemenea, dec\u00e2t eficacele sacramentelor \u0219i al riturilor, c\u0103ci, edific\u00e2nd pe Dumnezeu \u00een om, ele realizeaz\u0103 de asemenea, chiar dac\u0103 de-un fason iluzoriu, adic\u0103 \u00een speran\u021b\u0103, obiectul acestor aspira\u021bii, al acestor dorin\u021be. <\/span><\/span><\/span>Iluzia este cea mai mare for\u021b\u0103 creatoare din lume, atunci c\u00e2nd ea este constant\u0103, dar cu condi\u021bia ca un determinism istoric s-o provoace, s-o trezeasc\u0103, pentru a o transforma astfel \u00een speran\u021b\u0103, \u00een credin\u021b\u0103 \u0219i \u00een fine \u00een ac\u021biune.<\/em><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Spre sf\u00e2r\u0219itul republicii Romei, a existat o prim\u0103var\u0103 excep\u021bional de fecund\u0103 \u00een evenimente istorice \u0219i religioase, surs\u0103 abundent\u0103 de credin\u021b\u0103 \u0219i de gra\u021bie divine; tot astfel, \u00eenainte \u0219i dup\u0103 r\u0103zboiul mondial noi am traversat un sezon asem\u0103n\u0103tor, provocat de circumstan\u021be istorico-sociale analoge celor din primul secol al erei cre\u0219tine. Poate, \u00een acest timp de asemenea, embrionul divin con\u021binut \u00een umanitate s\u0103 creasc\u0103, s\u0103 se dezvolte, \u0219i credin\u021ba s\u0103 sufere o renovare care o va vivifia \u0219i o va face s\u0103 ac\u021bioneze.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

    Poate aceasta explic\u0103 mi\u0219carea neo-mistic\u0103 a acestor timpuri.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

     <\/p>\n

    \n
    Dumitru Dr\u0103ghicescu (1934)<\/div>\n
    Tr. George Anca (2014)<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Mijloacele tehnice ale catolicismului sunt de dou\u0103 sorturi. Unele exterioare, materiale, a c\u0103ror ac\u021biune este pur simbolic\u0103, adic\u0103, \u00een realitate, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-20228","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20228","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20228"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20228\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20231,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20228\/revisions\/20231"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20228"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20228"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20228"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}