{"id":20238,"date":"2014-12-29T17:49:02","date_gmt":"2014-12-29T17:49:02","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20238"},"modified":"2014-12-29T17:49:02","modified_gmt":"2014-12-29T17:49:02","slug":"prof-univ-dr-ion-coja-ungaria-mare-nu-a-existat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/12\/29\/prof-univ-dr-ion-coja-ungaria-mare-nu-a-existat\/","title":{"rendered":"Prof. univ. dr. Ion Coja: Ungaria Mare nu a existat!"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/coja.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-20239\" title=\"coja\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/coja-211x300.jpg\" alt=\"\" width=\"211\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/coja-211x300.jpg 211w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/coja.jpg 250w\" sizes=\"auto, (max-width: 211px) 100vw, 211px\" \/><\/a>Da, istoric a\u015fa este! Este scornit\u0103 de min\u0163ile \u00eenfierb\u00e2ntate care confund\u0103 realitatea cu visurile de\u015farte de m\u0103rire! Ungaria a\u015fa-zis Mare a fost un artificiu administrativ, o g\u0103selni\u0163\u0103 birocratic\u0103, a unui func\u0163ionar oarecare, numit Buest, decizie luat\u0103 \u00een 1867, de azi pe m\u00e2ine, \u00eentr-un birou, \u00een urma unor intrigi \u015fi aranjamente de culise. Ungaria a\u015fa-zis Mare nu a fost o realitate istoric\u0103, \u00eemplinit\u0103 printr-un eveniment de anvergur\u0103. Nici vorb\u0103 s\u0103 se compare cu procesul prin care s-a ajuns la constituirea Rom\u00e2niei Mari, proces care are la temelia sa jertfa a zeci, sute de mii de rom\u00e2ni! Prin jertf\u0103 se consolideaz\u0103 tot ce este trainic \u00een istorie. Unde este jertfa ungureasc\u0103 la 1867?! Unde a fost jertfa ungureasc\u0103 atunci c\u00e2nd, dup\u0103 un veac \u015fi jum\u0103tate de ocupa\u0163ie turceasc\u0103 total\u0103, Budapesta este eliberat\u0103 de armatele imperiale austriece? S\u0103 le aducem aminte celor care calomniaz\u0103 Rom\u00e2nia cu at\u00e2ta pasiune, faptul ru\u015finos, penibil, jenant, de care ne-am ferit s\u0103 facem caz, c\u0103 \u00een armata care i-a alungat pe otomani din Budapesta \u015fi din Ungaria, nu a existat niciun combatant ungur! Repet: c\u00e2nd turcii, care transformaser\u0103 Ungaria \u00een pa\u015fal\u00e2c, au fost alunga\u0163i de armatele unei puteri europene, cre\u015ftine, \u00een acea armat\u0103 nu a fost niciun ungur care s\u0103 fi ridicat sabia pentru gloria, libertatea sau demnitatea maghiar\u0103! Niciunul! La fel cum, \u00een cele aproape dou\u0103 secole de ocupa\u0163ie turceasc\u0103, nu s-a \u00eenregistrat niciun moment de rezisten\u0163\u0103, de opozi\u0163ie ungureasc\u0103 la ocupa\u0163ia musulman\u0103<br \/>\n. Nota bene: principatul medieval ungar, crea\u0163ie a Bisericii Catolice, nu a avut o omogenitate etnic\u0103 comparabil\u0103 cu a principatelor rom\u00e2ne\u015fti, \u00eentre care includ \u015fi Transilvania. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor regii Ungariei de origine maghiar\u0103 \u00eei numeri pe degete, \u00eentr-o jum\u0103tate de mileniu! Asta p\u00e2n\u0103 la Mohaci, \u00een 1527, c\u00e2nd statul ungar dispare. Dispare Ungaria, dar nu \u015fi Transilvania, care continu\u0103 s\u0103 existe! De ce nu dispare \u015fi principatul Transilvania odat\u0103 cu Ungaria, la 1527? Simplu de ce: pentru toat\u0103 lumea, pentru toate cancelariile din acea vreme, Ungaria \u015fi Transilvania erau lucruri diferite, entit\u0103\u0163i complet separate, care nu puteau fi g\u00e2ndite \u00eempreun\u0103! Dimpotriv\u0103, \u00een linii mari, Transilvania se afla \u00een aceea\u015fi situa\u0163ie cu Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, fiind toate trei p\u0103rta\u015fe, \u00een mod firesc, la aceea\u015fi istorie, la acela\u015fi model de organizare politic\u0103.<br \/>\nInsisten\u0163a cu care ne atac\u0103 detractorii maghiari, ne oblig\u0103 la gestul cel mai firesc: compara\u0163ia \u00eentre cel calomniat \u015fi calomniator! Foarte u\u015for \u015fi la \u00eendem\u00e2na oricui este s\u0103 constate c\u0103 oportunismul \u015fi lipsa de demnitate este mult mai prezent\u0103 la liderii maghiari dec\u00e2t la cei care ne-au condus \u015fi reprezentat pe noi! S-o spunem pe \u015fleau \u015fi pe \u00een\u0163elesul omului de r\u00e2nd: momentele \u00een care s\u0103-\u0163i fie ru\u015fine de tine c\u0103 e\u015fti maghiar sunt mult mai numeroase \u015fi mai jenante dec\u00e2t cele care i-ar \u00eendrept\u0103\u0163i, c\u00e2t de c\u00e2t, pe rom\u00e2ni s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 acest sentiment dureros\u2026 Nu mai intr\u0103m acum \u00een detalii, dar aceste detalii de urgen\u0163\u0103 trebuie adunate de istoricii speciali\u015fti \u015fi puse pe tapet, c\u0103ci numai a\u015fa vom \u00eenchide gura celor care \u015fi-au f\u0103cut o meserie din a calomnia tot ce este rom\u00e2nesc! \u0162inem, totu\u015fi, s\u0103 punem o \u00eentrebare pentru bravii no\u015ftri detractori maghiari, mai activi ca de obicei \u00een preajma zilei de 1 Decembrie: C\u00e2\u0163i sunt rom\u00e2nii care au f\u0103cut istorie pentru Budapesta, \u015fi c\u00e2\u0163i sunt maghiarii care au marcat istoria pentru rom\u00e2ni? C\u00e2\u0163i sunt rom\u00e2nii al c\u0103ror nume a fost maghiarizat \u015fi se f\u0103lesc azi cu ei to\u0163i maghiarii, \u015fi c\u00e2\u0163i sunt maghiarii cu nume rom\u00e2nizat\u2026? S\u0103 mi se ierte simplicitatea, aproape penibil\u0103, a demersului pe care \u00eel propun! Dar nu avem \u00eencotro \u015fi trebuie s\u0103 ne cobor\u00e2m la nivelul cerebral al celor care ne agreseaz\u0103, agasan\u0163i \u015fi insisten\u0163i cu orice ocazie! S\u0103 vorbim, a\u015fadar, pe \u00een\u0163elesul min\u0163ii lor, \u00eempu\u0163inat\u0103 de ur\u0103 \u015fi n\u0103luciri de\u015farte! Avem nevoie, zic, de aceste dou\u0103 liste, riguros alc\u0103tuite, ca s\u0103 le facem publice \u015fi s\u0103 tran\u015f\u0103m odat\u0103 \u015fi pentru totdeauna disputa artificial\u0103, nefireasc\u0103, la care suntem obliga\u0163i s\u0103 particip\u0103m, oric\u00e2t de neserioas\u0103 ni se pare nou\u0103, rom\u00e2nilor.<br \/>\nPentru cei ce vor face aceast\u0103 opera\u0163iune, de listare a rom\u00e2nilor care \u00eempodobesc Pantheonul unguresc, le recomand\u0103m s\u0103 verifice situa\u0163ia din satul Buia, unde s-au n\u0103scut cei doi mari matematicieni Farkas \u015fi Janos Bolyai. Am prieten un istoric din Sibiu, care mi-a demonstrat c\u0103 tat\u0103l, Farkas din Buia, scris Bolyai, era rom\u00e2n, c\u0103 tot satul Buia era rom\u00e2nesc pe la 1800, iar numele de botez Farkas, adic\u0103 Lupu, este un binecunoscut nume de botez tipic rom\u00e2nesc, larg r\u0103sp\u00e2ndit la rom\u00e2nii din Ardeal, din Maramure\u015f! Din p\u0103cate, acel coleg se teme pentru persoana lui \u015fi pentru familie s\u0103-\u015fi sus\u0163in\u0103 ipoteza, adev\u0103rul\u2026! S\u0103-l ajut\u0103m noi, dac\u0103 nu pe domnul istoric, atunci m\u0103car pe domnul Adev\u0103r s\u0103 ias\u0103 \u00een lume teaf\u0103r, \u00eentreg, nem\u0103sluit!<br \/>\nAcela\u015fi exerci\u0163iu nu ar strica s\u0103-l facem \u015fi cu ceilal\u0163i vecini, \u00eentreb\u00e2ndu- ne c\u00e2\u0163i ucrainieni, ru\u015fi, bulgari, s\u00e2rbi sau greci au scris pagini de istorie rom\u00e2neasc\u0103, \u015fi c\u00e2\u0163i rom\u00e2ni i-au fericit pe vecinii no\u015ftri \u015fi ar binemerita nu numai un cuv\u00e2nt de recuno\u015ftin\u0163\u0103 din partea acestora\u2026! Dar ar merita ca \u00een toate aceste \u0163\u0103ri, \u00een Grecia, \u00een Bulgaria, \u00een Serbia, \u00een Ucraina, \u00een Ungaria, s\u0103 \u00eenceteze prigoana \u00eempotriva celor ce simt rom\u00e2ne\u015fte \u015fi se consider\u0103 rom\u00e2ni! Oare c\u00e2t vom mai tolera persecutarea \u015fi marginalizarea rom\u00e2nilor f\u0103r\u0103 a face auzit m\u0103car protestul nostru, al rom\u00e2nilor din Rom\u00e2nia, care nu risc\u0103m nimic demasc\u00e2nd neru\u015finarea guvernan\u0163ilor vecini, a guvernan\u0163ilor no\u015ftri, complet surzi la suferin\u0163a rom\u00e2nilor din \u0163\u0103rile vecine?!<br \/>\nPentru acei unguri care nu mai ostenesc blam\u00e2ndu-i pe rom\u00e2ni \u00een toate felurile, s\u0103 le reamintim: la Trianon, \u00een 1920, s-a decis crearea statului Ungaria! Budapesta nu mai fusese capitala unui stat adev\u0103rat, suveran, \u00eenc\u0103 din 1527, dup\u0103 dezastrul de la Mohaci. Abia dup\u0103 400 de ani, la Trianon, a ap\u0103rut din nou un stat ungar. De data asta, pentru prima oar\u0103 \u00een istoria lor, ungurii erau majoritari \u00een propria \u0163ar\u0103. Iar statul ungar era, pentru prima oar\u0103, un stat na\u0163ional! Comunitatea interna\u0163ional\u0103 le-a f\u0103cut ungurilor acest dar, iar ei, maghiarii, consider\u0103 c\u0103 atunci, la Trianon, s-a produs cel mai mare dezastru din istoria lor\u2026! Care e logica acestor resentimente? Cum pute\u0163i depl\u00e2nge la nesf\u00e2r\u015fit dispari\u0163ia grani\u0163elor care apar\u0163ineau altora, adic\u0103 habsburgilor?! Nicidecum maghiarimii! Nu v\u0103 deranjeaz\u0103 ridicolul situa\u0163iei?! P\u00e2n\u0103 la Trianon, vreme de 400 de ani, ungurii au tr\u0103it sub guvernarea \u015fi administrarea altora, ba a turcilor, ba a austriecilor.<br \/>\nAbia dup\u0103 Trianon, ungurii s-au trezit f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n, liberi s\u0103 se guverneze cum vor! \u015ei \u015fti\u0163i dumneavoastr\u0103, fra\u0163i maghiari, care a fost prima ini\u0163iativ\u0103 a politicienilor dumneavoastr\u0103 de atunci, a liderilor de la Budapesta? Care a fost primul lor g\u00e2nd de auto-guvernare maghiar\u0103, suveran\u0103 \u015fi independent\u0103 pentru prima oar\u0103 dup\u0103 400 de ani? Nu \u015fti\u0163i, c\u0103ci este tare jenant ce a decis, de capul ei, clasa politic\u0103 din Ungaria! Au decis s\u0103 trimit\u0103, \u015fi au \u015fi trimis, la Bucure\u015fti o delega\u0163ie, de trei con\u0163i maghiari, care i-a propus regelui Ferdinand \u015fi lui Ionel Br\u0103tianu ca Ungaria s\u0103 se lipeasc\u0103 la Rom\u00e2nia, \u00eentr-un stat dualist, dup\u0103 modelul dualismului austro-ungar instituit \u00een 1867\u2026! Nici mai mult, nici mai pu\u0163in! A\u015fadar, instituirea unui dualism rom\u00e2no- ungar a fost proiectul politic cel mai dorit, speran\u0163a cea mare a politicienilor maghiari\u2026! Lipsi\u0163i de exerci\u0163iul guvern\u0103rii, al libert\u0103\u0163ii, frunta\u015filor unguri le-a fost team\u0103 de riscurile \u015fi provoc\u0103rile la care te supune suveranitatea. S-au sim\u0163it singuri \u015fi neajutora\u0163i, neasista\u0163i! Nu \u015ftiau \u00eencotro s-o apuce! Cam la fel cum au reac\u0163ionat \u0163iganii no\u015ftri c\u00e2nd au fost elibera\u0163i din a\u015fa-zisa robie: s-au trezit \u015fi ei dintr-odat\u0103 neasista\u0163i \u015fi s-au \u00eentors pe capul boierului rom\u00e2n s\u0103 afle cu ce l-au sup\u0103rat \u015fi s\u0103 cear\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mai departe sub pulpana sa\u2026! Unde era dispre\u0163ul politicienilor maghiari fa\u0163\u0103 de tot ce este rom\u00e2nesc atunci c\u00e2nd au venit la Bucure\u015fti cu c\u0103ciula \u00een m\u00e2n\u0103 cer\u015findu-ne \u00eentov\u0103r\u0103\u015firea?! Unde era dorul de libertate \u015fi neat\u00e2rnare care anima, se zice, \u00eentreaga istorie a cavalerilor maghiari\u2026?! Prin ce impuneau rom\u00e2nii \u00een fa\u0163a vecinilor maghiari? Prin faptul, evident, c\u0103 \u00een aceast\u0103 parte a Europei, a lumii, statul cel mai vechi \u015fi mai stabil, cu o continuitate ne\u00eentrerupt\u0103 de peste 600 de ani, era Statul Rom\u00e2n. Nici \u00een toat\u0103 Europa nu g\u0103se\u015fti multe popoare care s-au \u00eenvrednicit de o asemenea performan\u0163\u0103 politic\u0103! Semn de cumin\u0163enie \u015fi de \u00een\u0163elepciune at\u00e2t la nivelul domnilor, c\u00e2t \u015fi la nivelul omului de r\u00e2nd de la talpa \u0162\u0103rii\u2026! Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, rom\u00e2nii se num\u0103r\u0103 \u015fi printre cele numai c\u00e2teva popoare din Europa care au fost \u00een stare s\u0103 elaboreze un cod juridic propriu, vestitul jus valachicum\u2026<br \/>\n\u2026 Da, oameni buni, a\u015fa s-au petrecut lucrurile dup\u0103 Trianon! A fost un moment jenant pentru bie\u0163ii unguri, iar guvernan\u0163ii \u015fi mai apoi istoricii rom\u00e2ni, ca ni\u015fte veritabili domni, ca ni\u015fte adev\u0103ra\u0163i boieri, ca ni\u015fte buni vecini, ca ni\u015fte oameni adev\u0103ra\u0163i, ne-am ab\u0163inut s\u0103-l populariz\u0103m, s\u0103-l mediatizam \u015fi s\u0103-l coment\u0103m! S\u0103 facem caz, ori, ferit-a Sf\u00e2ntul, s\u0103 facem haz! C\u0103ci comentariul, oricare ar fi fost, nu putea fi dec\u00e2t unul complet defavorabil ne-prietenilor no\u015ftri! \u015ei poate c\u0103 a\u015fa ar trebui s\u0103 proced\u0103m \u015fi \u00een continuare! S\u0103 facem uitate asemenea momente de sl\u0103biciune ale celuilalt!<br \/>\nDin p\u0103cate, abnega\u0163ia ungureasc\u0103 sistematic\u0103, institu\u0163ionalizat\u0103, de a lovi \u015fi calomnia tot ce este rom\u00e2nesc, ne oblig\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103sim \u00eendatinata noastr\u0103 atitudine de a-i l\u0103sa pe neprieteni \u00een plata Domnului. Bun\u0103tatea noastr\u0103 \u015fi bunul nostru sim\u0163 sunt considerate sl\u0103biciune, prostie chiar! E timpul ca aceast\u0103 impertinen\u0163\u0103 s\u0103 capete r\u0103spunsul cuvenit, iar cei f\u0103r\u0103 ru\u015fine s\u0103 fie obr\u0103znici\u0163i \u015fi pu\u015fi cu nasul la perete, s\u0103 nu \u015fi-l mai ridice a\u015fa de sus f\u0103r\u0103 niciun temei! Dac\u0103 nu se g\u0103sesc maghiarii de bun sim\u0163 care s\u0103-i trag\u0103 de m\u00e2nec\u0103 pe cona\u0163ionalii lor mai z\u0103nateci &#8211; sau nu \u00eendr\u0103znesc! -, s\u0103 ne ocup\u0103m noi, rom\u00e2nii, de aceast\u0103 trebu\u015foar\u0103! \u015ei s-o facem de data asta temeinic, cu sistema\u2026! Avem nevoie, a\u015fadar, de o strategie bine pus\u0103 la punct prin care s\u0103 contracar\u0103m eforturile sistematice ale celor care, cu fel \u015fi fel de minciuni, ne calomniaz\u0103 \u015fi ne saboteaz\u0103 cu orice ocazie! Noi nu avem nevoie de minciuni, de alte calomnii ca s\u0103 le r\u0103spundem, ci avem de partea noastr\u0103 adev\u0103rul \u015fi nu mai putem \u00eent\u00e2rzia cu punerea \u00een func\u0163iune a acestei arme teribile: ADEVARUL! \u015ei adev\u0103rul este de partea noastr\u0103 \u00een cele mai multe cazuri! Numai detractorii no\u015ftri au motive s\u0103 se team\u0103 de adev\u0103r! Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eel avem de partea noastr\u0103 \u015fi pe bunul Dumnezeu, care este, \u00een fapt, alt nume al adev\u0103rului. Numai c\u0103 trebuie s\u0103 avem grij\u0103 mare: Dumnezeu, oric\u00e2t ne-ar iubi, nu ne bag\u0103 \u015fi \u00een traist\u0103\u2026! Ne-a iubit Dumnezeu atunci, la Alba- Iulia, \u015fi a vegheat Sf\u00e2ntul Duh la opera care se finaliza \u00een acea zi de neuitat. Dar acel final fericit se \u00eemplinea prin fapte de vitejie \u015fi de d\u0103ruire apostolic\u0103 a c\u0103rturarilor no\u015ftri, \u015fi datorit\u0103 jertfei rom\u00e2ne\u015fti din acei ani teribili ai Marelui R\u0103zboi. 1 Decembrie s-a \u00eemplinit prin voia Domnului, dar nu ne-a picat din cer\u2026! Tuturor rom\u00e2nilor, a\u015fadar, pentru fiecare rom\u00e2n \u00een parte \u015fi pentru \u00eentreg Neamul nostru cel rom\u00e2nesc, inima \u015fi fruntea sus! Avem de ce! La Mul\u0163i Ani, frumo\u015fi!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: right;\"><strong>Prof. univ. dr. Ion Coja<br \/>\n(Bucure\u015fti)<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Sursa: http:\/\/www.condeiulardelean.ro\/articol\/ungaria-mare-nu-existat<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Da, istoric a\u015fa este! Este scornit\u0103 de min\u0163ile \u00eenfierb\u00e2ntate care confund\u0103 realitatea cu visurile de\u015farte de m\u0103rire! Ungaria a\u015fa-zis Mare [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-20238","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20238","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20238"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20238\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20241,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20238\/revisions\/20241"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20238"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20238"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20238"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}