![\"\"](\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2012\/02\/index3.png\" "\\"index\\"")
<\/a><\/p>\nFost ambasador al Rom\u00e2niei \u00een Republica Francez\u0103, ambasador al Rom\u00e2niei la U.N.E.S.C.O, scriitor, pre\u015fedinte al Cenaclului Epigrami\u015ftilor Olteni<\/strong><\/p>\n Maria Diana Popescu:<\/em><\/strong> Stimate Petre Gigea Gorun, fi\u0163i binevenit \u00een paginile revistei noastre! S\u00eentem onora\u0163i s\u0103 ne fi\u0163i oaspete! Cum a fost drumul domniei voastre, \u00eencep\u00eend cu \u201eUli\u0163a copil\u0103riei\u2026\u201d \u00a0p\u00een\u0103 pe bulevardul diplomatic al str\u0103lucitei cariere?<\/em><\/strong><\/p>\n Petre Gigea-Gorun: V\u0103 mul\u0163umesc pentru amabilele cuvinte pe care a\u0163i binevoit\u00a0 a mi le adresa. Cine iube\u015fte umorul este un om fericit, este mai optimist dec\u00e2t al\u0163ii \u015fi vede lucrurile mai \u00een \u201eroz\u201d \u015fi mai pu\u0163in \u00een negru, f\u0103r\u0103 a pierde \u00eens\u0103 sim\u0163ul realit\u0103\u0163ii. Amintind de \u00eensemn\u0103rile mele din volumul \u201eUli\u0163a copil\u0103riei mele\u201d, cred c\u0103 vorbele de duh ale lui nea Ion Poman\u0103 zis Mistre\u0163ul care se exprima \u00een dodii, cu mult umor, mi-au pl\u0103cut \u015fi \u00eel prefer \u00een discu\u0163iile din satul meu. Ca elev de liceu, am \u00eenceput cariera scriitoriceasc\u0103 cu versuri sentimentale, dar \u015fi cu epigrame care trebuiau neap\u0103rat s\u0103 aib\u0103 \u015fi z\u00e2mbet, precum \u015fi cu o pies\u0103 de teatru \u00een dou\u0103 acte, o comedie \u015fi anume \u201eBacalaureatul lui Marcel\u201d. Acum \u015fi o scurt\u0103 declara\u0163ie asupra persoanei mele, care \u00een activitatea profesional\u0103, am trecut din treapt\u0103 \u00een treapt\u0103, de la simplu referent fiscal, la \u015fef de birou, \u015fef de serviciu, director general al Finan\u0163elor publice al regiunii Oltenia, primar al Craiovei, prim-vicepre\u015fedinte al Consiliului Popular al jude\u0163ului Dolj, profesor de finan\u0163e la Universitate, ministru de Finan\u0163e, ambasador extraordinar \u015fi plenipoten\u0163iar al Rom\u00e2niei \u00een Fran\u0163a, ambasador la U.N.E.S.C.O., guvernator al Rom\u00e2niei la Fondul Monetar Interna\u0163ional, guvernator al Rom\u00e2niei la Banca Mondial\u0103, prorector al Institutului de Drept \u015fi Rela\u0163ii Interna\u0163ionale \u201eNicolae Titulescu\u201d din Bucure\u015fti. \u00cen prezent, \u00eendeplinesc \u015fi func\u0163ia de pre\u015fedinte al Cenaclului Epigrami\u015ftilor Olteni, pe care l-am fondat \u00een urm\u0103 cu trei ani \u015fi are 82 de membri. E mult?! E pu\u0163in?! Nu-mi dau seama.<\/strong><\/p>\n \u00a0\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n MDP: Pe frontispiciul literaturii rom\u00e2ne\u015fti semn\u0103tura domniei voastre este pregnant\u0103 \u015fi valoroas\u0103, asemenea celei de pe bancnote, \u00een calitatea de Ministru de Finan\u0163e pe care a\u0163i avut-o. Putem \u015fti ce c\u0103r\u0163i a\u0163i publicat, ce proiecte literare ave\u0163i \u00een lucru?<\/em><\/strong><\/p>\n PGG. Am scris versuri cu discre\u0163ie, public\u00e2nd \u00een reviste \u015fi ziare, sub pseudonim. Primul volum a fost unul de sonete, ap\u0103rut \u00een anul 1977. De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, au v\u0103zut lumina tiparului 40 de volume, cu peste 16.000 de pagini, printre care: Pentru dreptate se aprinse focul, C\u0103ldura vie\u0163ii, Amintirile de acas\u0103, La poarta vremii, Adolescen\u0163i de alt\u0103dat\u0103, Oameni \u015fi evenimente craiovene, Rondeluri, Despre Craiova, cu dragoste, Din \u00eensemn\u0103rile unui ambasador rom\u00e2n la Paris, Sonete sentimentale, Amintiri despre scriitori \u015fi al\u0163i oameni de cultur\u0103, Lumini de amurg – Dusk Fire (bilingv), V.G. Paleolog \u015fi Br\u00e2ncu\u015fi – un dialog etern, Cu floreta \u00een arena – 501 epigrame, Drama la m\u0103n\u0103stire, Un ministru de Finan\u0163e \u00ee\u015fi aminte\u015fte (2 volume), Din amintirile Craiovei, Sub sabia timpului, Funda\u0163ia \u201eScrisul Rom\u00e2nesc\u201d se prezint\u0103, Cet\u0103\u0163eni de onoare ai municipiului Craiova (\u00een colaborare), Prin China milenar\u0103 \u015fi misterioas\u0103, \u00cemi iau ca martor Universul, Comuna Goicea cu oameni \u015fi fapte, Aleea Marilor Personalit\u0103\u0163i din Craiova (\u00een colaborare), Cu \u015etefan Manea \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia plantelor misterioase, De-ai mei str\u0103mo\u015fi cu drag mi-aduc aminte, Printre epigrami\u015ftii olteni , O c\u0103l\u0103torie \u00een Elada, pe urmele lui Homer \u015fi a zeilor olimpieni, Catrene \u00eenchipuite ale lui Omar Khayyam \u00een traducere imaginar\u0103, Prin\u0163esa mea cu ochi alba\u015ftri, Ninsori de argint, Un secol de la atribuirea numelui de Gheorghe Chi\u0163u, \u015ecolii de Comer\u0163 din Craiova, Un om str\u0103bate secolul XX, Am\u0103gitoare patimi omene\u015fti, Cet\u0103\u0163eni de onoare ai Municipiului Craiova (edi\u0163ia a II-a), Uli\u0163a copil\u0103riei mele, Din amintirile unui elev de liceu, Personalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti \u00een con\u015ftiin\u0163a\u00a0 vremii, \u00cent\u00e2lniri cu \u015fefi de state, prim-mini\u015ftri \u015fi alte personalit\u0103\u0163i ale lumii contemporane,\u00a0 etc. <\/em>Din acestea, 14 volume sunt de versuri. <\/em>Ast\u0103zi, am depus \u00een tipografii c\u0103r\u0163ile: \u201e\u00cent\u00e2lniri memorabile (memorii, 450 pag), \u201eConsemn\u0103ri de la \u201eAtlantys Club\u201d (2 volume, 1100 pag.) \u015fi \u201eR\u0103t\u0103citor prin lume \u015fi prin stele\u201d (versuri, 320 pag.), iar \u00een manuscris, \u00een lucru: \u201eMini\u015ftri de Finan\u0163e de la Alexandru Cuza p\u00e2n\u0103 \u00een prezent\u201d.<\/strong><\/p>\n MDP<\/em><\/strong>: Stimate Petre Gigea-Gorun, a\u0163i\u00a0 putea s\u0103 ne povesti\u0163i o \u00eent\u00eemplare cu umor din cariera dumneavoastr\u0103 de diplomat?<\/em><\/strong><\/p>\n PGG:<\/strong> Dup\u0103 o discu\u0163ie pe care am purtat-o\u00a0 cu Domnul Donald Reagan, ministrul de Finan\u0163e al SUA \u00een anii \u201980, merg\u00e2nd pe culoarele Ministerului de Finan\u0163e, \u00een timp ce admiram un num\u0103r mare de portrete pictate \u015fi \u00eenr\u0103mate, acesta mi-a spus: \u201eDomnule ministru, la noi, dup\u0103 ce nu mai suntem mini\u015ftri, ne sp\u00e2nzur\u0103\u2026\u201d, la care eu, oarecum, mirat l-am \u00eentrebat: \u201echiar pe to\u0163i…?\u201d. Ne-am oprit din mers \u015fi mi-a r\u0103spuns z\u00e2mbind: \u201eda, pe to\u0163i\u201d\u2026 Eu \u00eel interoghez, din nou: \u201eCum a\u015fa?!\u201d. \u015ei-mi r\u0103spunde: \u201eP\u0103i, la to\u0163i mini\u015ftrii, unul dup\u0103 altul, li se fac portretele, le \u00eenr\u0103meaz\u0103 \u015fi \u00eei \u201esp\u00e2nzur\u0103\u201d \u00een cui, pe aceste culoare\u201d. Ne-am amuzat, dup\u0103 aceast\u0103 discu\u0163ie serioas\u0103. Are \u015fi o urmare pentru Rom\u00e2nia. Eu lucrez de mai mul\u0163i ani la o carte cu biografia \u015fi activitatea tuturor mini\u015ftrilor de Finan\u0163e care au fost de la Alexandru Ioan Cuza \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Cu peste \u015fapte ani \u00een urm\u0103, am \u00eentocmit o list\u0103 cu to\u0163i mini\u015ftrii de Finan\u0163e rom\u00e2ni, de la Cuza p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, indic\u00e2nd \u015fi perioada \u00een care au \u00eendeplinit aceast\u0103 func\u0163ie \u015fi cu o adres\u0103 \u00een care am men\u0163ionat \u00eent\u00e2mplarea diplomatic\u0103 men\u0163ionat\u0103 mai sus, am rugat conducerea ministerului de atunci s\u0103 proced\u0103m \u015fi noi la fel. Ca urmare, to\u0163i mini\u015ftrii au fost \u00eencadra\u0163i pe pl\u0103ci de marmur\u0103, numele acestora \u015fi perioada c\u00e2t au func\u0163ionat, care se afl\u0103 la intrarea \u00een Ministerul de Finan\u0163e. Eu, le mul\u0163umesc. Pe c\u00e2nd \u015fi portretele care s\u0103 fie \u201esp\u00e2nzurate\u201d?! Ar fi un semn civilizat de recunoa\u015ftere.<\/strong><\/p>\n \u00a0MDP: Stimate Petre Gigea-Gorun, ce tipuri de argument ave\u0163i, pentru care a\u0163i devenit scriitor?<\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0PGG: Dragostea fa\u0163\u0103 de carte \u015fi fa\u0163\u0103 de scriitori am avut-o din cea mai fragil\u0103 copil\u0103rie. Ca elev, am fost un abonat permanent al bibliotecilor publice din Craiova \u015fi al cenaclurilor literare. Am r\u0103sfoit cu emo\u0163ie c\u0103r\u0163i aflate la anticariatul tat\u0103lui scriitorului Mihnea Gheorghiu din Craiova, spectator de teatru la balcon, c\u00e2t \u015fi la cinematografe unde intram doi pe un bilet. La spectacolul dram\u0103 \u201eDoi sergen\u0163i\u201d de C. Rotti, c\u00e2nd a fost scena \u00een care sergentul garant st\u0103 \u00een fa\u0163a plutonului de execu\u0163ie \u015fi s-a comandat \u201earma la ochi\u201d, \u00een lini\u015ftea s\u0103lii, m-am ridicat \u00een picioare \u015fi am strigat cu toat\u0103 puterea: Nuuu! Tr\u0103isem momentul cu toat\u0103 fiin\u0163a. Din bursele primite, am cump\u0103rat c\u0103r\u0163i, apoi din salariu, ca ast\u0103zi s\u0103 posed o bibliotec\u0103 personal\u0103 de peste 15.000 de volume. \u015ei am citit toat\u0103 via\u0163a. Am dormit mai pu\u0163in.<\/strong><\/p>\n \u00a0\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n MDP: Scrie\u0163i ca s\u0103 v\u0103 r\u0103spunde\u0163i unor \u00eentreb\u0103ri, s\u0103 problematiza\u0163i, s\u0103 descoperi\u0163i. La ce s-ar referi r\u0103spunsurile pe care nu le-a\u0163i aflat \u00eenc\u0103 \u015fi despre ce anume?<\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n PGG: Ca orice om care are fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri (de orice fel), \u00ee\u015fi pune mereu \u00eentreb\u0103ri de la care a\u015fteapt\u0103 \u015fi r\u0103spunsuri. Un astfel de om sunt \u015fi eu. A\u015ftept \u015fi caut \u00eenc\u0103 r\u0103spunsuri la mai multe probleme de ordin social \u015fi politic care trebuiesc solu\u0163ionate (rela\u0163ii mai bune \u00eentre oameni, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul, cultura \u015fi s\u0103n\u0103tatea rom\u00e2nilor, armonia politic\u0103 etc) examinez \u015fi a\u015ftept \u00eentruc\u00e2t speran\u0163a este cea care ne d\u0103 \u00eendemn la \u00een\u0163elepciune. La aceast\u0103 \u00eentrebare a Domniei Voastre ar necesita s\u0103 fac o expunere mai larg\u0103 dar spa\u0163iul nu ne permite.<\/strong><\/p>\n MDP: Societatea prezentului, \u00eembuibat\u0103 de politici nedrepte, de violen\u0163\u0103, de manele, de corup\u0163ie, ne mai las\u0103 posibilitatea s\u0103 ne raport\u0103m suficient la cultur\u0103? <\/em><\/strong><\/p>\n PGG:<\/strong> Statul trebuie s\u0103 \u00eencurajeze cultura prin politici coerente \u015fi permanente \u00eentruc\u00e2t cultura are rezultate care r\u0103m\u00e2n peste timp. Din p\u0103cate, fondurile acordate, anual, culturii sunt sub unu la sut\u0103. O carte se tip\u0103re\u015fte \u015fi se difuzeaz\u0103 tot mai greu chiar dac\u0103 are valoare recunoscut\u0103. Oamenii nu pot s\u0103-\u015fi fac\u0103 o cultur\u0103 solid\u0103 urm\u0103rind doar emisiuni de radio, film, de televiziune, sau mai ales de internet. Acestea dau numai o informa\u0163ie mai bogat\u0103, dar nu culturalizeaz\u0103. Cultura se consolideaz\u0103 numai citind, apel\u00e2nd la teatrul clasic sau spectacole de oper\u0103. Bibliotecile proprii \u015fi bibliotecile publice, trebuie s\u0103 fie prietenul apropiat al oamenilor. Dac\u0103 nu, totul este doar iluzie. Societatea prezentului are nevoie, ast\u0103zi, de o nou\u0103 orientare, \u00eencurajare \u015fi sprijin moral \u015fi material. S\u0103 nu uit\u0103m de Secolul lui Pericle.<\/strong><\/p>\n MDP: <\/em><\/strong>Stimate Petre Gigea-Gorun, v\u0103 solicit opinia cu privire la criza prin care trece omenirea \u015fi care afecteaz\u0103 v\u0103dit societatea rom\u00e2neasc\u0103\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n PGG:<\/strong> Societatea omeneasc\u0103 se dezvolt\u0103 \u00een spiral\u0103, iar criza care ne afecteaz\u0103 de doi ani se aseam\u0103n\u0103, oarecum, cu criza economic\u0103 din anii 1929-1933, dar cu anumite particularit\u0103\u0163i specifice timpurilor \u015fi evolu\u0163iei noastre. Se fac unele afirma\u0163ii \u00een sensul c\u0103 \u201enu sunt bani\u201d sau \u201enimeni nu poate face mai mult\u201d, c\u0103 \u201ealte solu\u0163ii nu sunt\u201d etc. Nu pot fi de acord cu astfel de afirma\u0163ii defetiste. Eu, am o oarecare experien\u0163\u0103, deoarece ca ministru de Finan\u0163e al Rom\u00e2niei, am coordonat \u015fi \u00eentocmit \u015fase bugete anuale ale Rom\u00e2niei \u015fi cunosc toate \u201edurerile facerii\u201d. Toate bugetele au fost \u00een fiecare an excedentare.<\/strong><\/p>\n \u00a0\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n MDP: Se pare c\u0103 lirica patriotic\u0103 a amu\u0163it azi, eu am crescut cu ea. Cine se teme de un subiect at\u00e2t de vehiculat p\u00een\u0103 la telerevolu\u0163ia din \u201989? Cui \u00eei este ru\u015fine de patriotism?<\/em><\/strong><\/p>\n PGG: Lirica patriotic\u0103, din p\u0103cate, este \u0163inut\u0103 sub obroc. Nu se stimuleaz\u0103 sub nici o form\u0103 \u015fi, confund\u00e2nd-o cu \u201epatriotardul\u201d sau cu \u201ena\u0163ionalismul\u201d ca arme de atac, nu se \u00eencurajeaz\u0103 patriotismul \u00een literatur\u0103. Cel adev\u0103rat. Dac\u0103 lirica patriotic\u0103 nu ar fi fost \u00een timpul evolu\u0163iei societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, poate, c\u0103 nu am fi avut \u015fi unele acte istorice vitale precum, cele din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, revolu\u0163iile democratice din 1821 sau 1848, R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103 din 1877 sau Unirea cea Mare de la 1 Decembrie 1918. S\u0103 citim poemele, nuvelele sau romanele legate de aceste evenimente \u015fi s\u0103 tragem concluziile ce se impun \u015fi se va vedea c\u0103 sunt \u00een consonan\u0163\u0103 cu afirma\u0163iile mele. Patriotismul care creeaz\u0103 unitate \u015fi solidaritate, trebuie s\u0103 existe, s\u0103 fie cultivat, s\u0103 fie pe agenda scriitorilor \u015fi mai ales a poe\u0163ilor. Aceasta este valabil \u015fi pentru jurnali\u015fti \u015fi pentru creatorii de opinii.<\/strong><\/p>\n \u00a0\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n MDP: Ce ne pute\u0163i spune despre aceast\u0103 \u201eschimbare la fa\u0163\u0103\u201d a literaturii postdecembriste?<\/em><\/strong><\/p>\n PGG: Speran\u0163ele pentru \u201eSchimbarea la fa\u0163\u0103\u201d a literaturii dup\u0103 Evenimentele din Decembrie \u201889\u201d, s-au dovedit a fi firave, de\u015fi libertatea este deplin\u0103. Literatura de sertar a fost insignifiant\u0103. Acum, se scrie mult dar r\u0103m\u00e2ne prea pu\u0163in. Cartea este \u00eenc\u0103 scump\u0103, tirajul este mic, difuzarea este precar\u0103. Unele cotidiene difuzeaz\u0103 periodic, c\u0103r\u0163i de valoare, \u00eentorc\u00e2ndu-ne la clasici, \u015fi consider c\u0103 este o ac\u0163iune bun\u0103, util\u0103, cu difuzare mai larg\u0103 \u015fi mai ieftin\u0103. Lirica patriotic\u0103 realizeaz\u0103 o apropiere mai bun\u0103 \u00eentre rom\u00e2ni, impulsioneaz\u0103 dragostea de \u0163ar\u0103, de munc\u0103, de unitate na\u0163ional\u0103 a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Fran\u0163a, SUA, Polonia, Ungaria \u015f.a.<\/strong><\/p>\n MDP:<\/em><\/strong> M\u0103 dezgust\u0103 abdicarea \u00een fa\u0163a t\u0103v\u0103lugului hedonist al Occidentului, \u00een fa\u0163a matrapazl\u00eecurilor venite prin por\u0163ile larg deschise invaziei str\u0103ine \u015fi traficului sclipitor. Ba Halloween, la Valentine\u2019s Day, ba Thanksgiving, toate ne invadeaz\u0103 ca r\u00eeia, ne atrofiaz\u0103 rom\u00e2nismul, ne arunc\u0103 peste bord de la hore p\u00een\u0103 la filozofie. Noi st\u0103m cu m\u00eeinile la spate de frica unui Big Brother, \u00een timp ce na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 este agresat\u0103 de importul masiv de cutume, limbaj \u015fi tradi\u0163ii ale altor popoare, pe care \u00eel consider o plag\u0103 pentru cultura noastr\u0103. M\u0103 pute\u0163i contrazice\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0PGG:<\/strong> \u00cen fa\u0163a acestei realit\u0103\u0163i pe care a\u0163i expus-o, este greu s\u0103 v\u0103 pot contrazice, pentru c\u0103 argumentele prezentate v\u0103 dau dreptate deplin\u0103. Multe neajunsuri se \u201etrag\u201d \u015fi din modul cum se prezint\u0103, uneori, o parte din paginile unor cotidiene \u015fi mai ales prin intermediul internetului, aceast\u0103 inven\u0163ie extraordinar\u0103 care are \u015fi laturi folositoare \u00eens\u0103 \u015fi greu de st\u0103p\u00e2nit. Lucrurile rele se \u00eensu\u015fesc \u015fi se difuzeaz\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a oamenilor mai u\u015for dec\u00e2t cele bune, domin\u00e2nd vie\u0163ile acestora. Concep\u0163ia filosofic\u0103 a hedonismului care exprim\u0103 ideologia aristocra\u0163iei sclavagiste din Grecia antic\u0103, potrivit c\u0103reia scopul vie\u0163ii este doar pl\u0103cerea, \u015fi-a g\u0103sit un loc destul de confortabil \u00een zilele noastre. De aceea, avem nevoie de o cultur\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 de una solid\u0103.<\/strong><\/p>\n MDP: Stimate Petre Gigea-Gorun, tr\u0103im de dou\u0103zeci de ani din mize cu b\u0103taie scurt\u0103, oamenii mor de foame \u015fi de sete \u00eentre fructe \u015fi ap\u0103. Din \u0163ara noastr\u0103 s-a f\u0103cut cu \u015ftiin\u0163\u0103 un circ. La cine s-ar afla salvarea?<\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n PGG: \u00cen economie n-am progresat deloc, de\u015fi tr\u0103im \u00een epoca tehnologiilor avansate. Sunt solu\u0163ii de ie\u015fire din situa\u0163ia \u00een care ne afl\u0103m. Voi spune doar c\u00e2teva, afirm\u00e2nd c\u0103 salvarea este \u00een m\u00e2inile rom\u00e2nilor \u015fi a clasei politice care trebuie s\u0103 pun\u0103 pe prim plan interesele generale \u015fi mai apoi interesele personale, care sunt evidente. A\u015f \u00eencepe cu aten\u0163ia prioritar\u0103 care trebuie acordat\u0103 dezvolt\u0103rii agriculturii \u015fi industriei alimentare rom\u00e2ne\u015fti, unde procesul de produc\u0163ie este scurt pentru c\u0103 se \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163eaz\u0103 toamna \u015fi se recolteaz\u0103 vara, se \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163eaz\u0103 prim\u0103vara \u015fi se recolteaz\u0103 toamna. Este necesar\u0103 organizarea colect\u0103rii \u015fi desfacerii produselor agricole \u00eencuraj\u00e2nd produc\u0103torii. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 toate \u0163\u0103rile super-industrializate precum Statele Unite al Americii, Fran\u0163a, Italia sau Germania au peste 50% din exporturi din agricultur\u0103 \u015fi industria alimentar\u0103, nu din sectoarele industriale. Rom\u00e2nia ocup\u0103 un loc modest \u00een exportul agricol. \u00cen schimb, avem un import masiv de produse agro-alimentare. A\u015f sugera s\u0103 fie \u00eencurajate \u00eenfiin\u0163area unor noi unit\u0103\u0163i economice industriale, de prest\u0103ri servicii sau transporturi, \u00een sensul ca de la \u00eenfiin\u0163area lor s\u0103 fie scutite de impozitul pe profit p\u00e2n\u0103 la 10 ani, dac\u0103 angajeaz\u0103 minimum 2-3 \u015fomeri (ca ast\u0103zi sunt pl\u0103ti\u0163i un an de la buget). Apreciez c\u0103 \u00een acest fel, s-ar re\u00eenfiin\u0163a circa 150.000- 200.000 de unit\u0103\u0163i, care ar putea angaja p\u00e2n\u0103 la 400.000 \u015fomeri, dezvolt\u00e2nd astfel produc\u0163ie \u015fi prest\u0103ri servicii, salarii cu impozite pe salarii \u015fi asigur\u0103ri sociale, utilit\u0103\u0163i publice etc \u015fi astfel stimularea consumului \u015fi respectiv a produc\u0163iei. Cred, c\u0103 o limitare a cheltuielilor bugetare la unele capitole precum achizi\u0163ionarea de mobilier, autoturisme, calculatoare, deplas\u0103ri \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, am\u00e2narea construc\u0163iilor unor s\u0103li de sport la sate etc se impune, desigur, \u00een mod ra\u0163ional. Trebuie atrase mai multe fonduri europene, fix\u00e2ndu-se plafoane obligatorii ministerelor, c\u00e2t mai mari, cu antrenarea unor speciali\u015fti \u00een domeniu, recompensa\u0163i corespunz\u0103tor. Noi, pl\u0103tim anual la Uniunea European\u0103 drept cotiza\u0163ie, 1,2 miliarde Euro. Noi, trebuie s\u0103 atragem de cel pu\u0163in 6-8 ori mai mult, av\u00e2nd sume atribuite \u00een diferite domenii \u015fi care ni se cuvin. Desigur sunt \u015fi alte solu\u0163ii pe care speciali\u015ftii le st\u0103p\u00e2nesc \u015fi ar trebui \u015fi un program-prognoz\u0103 pe cel pu\u0163in 2-3 ani. Deci, r\u0103spunsul este c\u0103 rezolvarea este \u00een noi, rom\u00e2nii.<\/strong><\/p>\n MDP:<\/em><\/strong> Proiectul cultural al clubului de umor pe care \u00eel conduce\u0163i s-a dovedit a fi viabil, de succes, a reu\u015fit s\u0103 se impun\u0103 ca principal mesager spiritual al locului?<\/em><\/strong><\/p>\n PGG:<\/strong> \u00cen anul 2007, am fondat cu un mic grup de epigrami\u015fti \u201eCenaclul Epigrami\u015ftilor Olteni\u201d \u015fi revista \u201eCugetul\u201d, av\u00e2nd ast\u0103zi 82 de membri, care m-au desemnat ca pre\u015fedinte al cenaclului, av\u00e2nd \u015fedin\u0163e lunare, \u00een prima zi de vineri din lun\u0103, la orele 16.00, la Casa de Cultur\u0103 \u201eTraian Demetrescu\u201d. Aci, se citesc epigrame proprii \u015fi ale clasicilor rom\u00e2ni, se lanseaz\u0103 c\u0103r\u0163i de epigrame, dar \u015fi de versuri \u015fi proz\u0103, se prezint\u0103 eseuri \u015fi se s\u0103rb\u0103toresc personalit\u0103\u0163i ale culturii \u015fi literaturii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi universale. \u00cent\u00e2lnirile sunt afi\u015fate, publicate \u00een ziarul local \u201eCuv\u00e2ntul Libert\u0103\u0163ii\u201d \u015fi anun\u0163ate la radio \u201eOltenia\u201d – Craiova. Se poate spune c\u0103 noi am devenit un mesager cunoscut \u00een via\u0163a spiritual\u0103 a Craiovei, dar nu at\u00e2t c\u00e2t ne-am dori.<\/strong><\/p>\n MDP:<\/em><\/strong> Care este rolul umorului \u00eentr-o lume \u00een care cultura veritabil\u0103 tinde s\u0103 fie \u201eostracizat\u0103\u201d?<\/em><\/strong><\/p>\n PGG:<\/strong> \u00cen zilele noastre, cultura veritabil\u0103 \u00ee\u015fi face loc \u00een lume, tot mai greu. Bine spune\u0163i Domnia Voastr\u0103 caracteriz\u00e2nd-o a fi ostracizat\u0103. Ast\u0103zi se cite\u015fte din ce \u00een ce mai pu\u0163in. Timpul rezervat culturii din p\u0103cate \u015fi de c\u0103tre tineri este, mereu, insuficient. Televiziunea, radio-ul \u015fi internetul sunt acceptate mai mult, dar acestea \u00eembog\u0103\u0163esc informa\u0163ia nu \u015fi cultura. Cititul c\u0103r\u0163ilor, a\u015fa cum ne aminte\u015fte \u015fi cronicarul Miron Costin, este cea care consolideaz\u0103 cultura oamenilor. Umorul stimuleaz\u0103 cultura \u015fi d\u0103 \u00eencrederea necesar\u0103.<\/strong><\/p>\n MDP<\/em><\/strong>: Considera\u0163i c\u0103 se poate discuta despre lucruri foarte grave cu un oarecare umor?<\/em><\/strong><\/p>\n PGG:<\/strong> Desigur. Chiar epigrama d\u0103 tonul care prin mesajul-\u015farje al s\u0103u, creeaz\u0103 z\u00e2mbet amar dar \u015fi prilej de reflec\u0163ie \u015fi de \u00eendreptare. \u00cen mai mare m\u0103sur\u0103, aceasta se poate face \u015fi cu mai mult succes \u00een schi\u0163e, nuvele, romane, poezie, film sau teatru. Citind pe Mark Twain, Goldoni sau Caragiale, ne d\u0103m seama, mai bine, ce \u00eenseamn\u0103 umorul \u00een tratarea unor probleme serioase, \u00een vindecarea unor racile omene\u015fti. C\u00e2t mai avem \u00eenc\u0103 umor nu suntem pierdu\u0163i.<\/strong><\/p>\n MDP:<\/em><\/strong> Stimate Petre Gigea-Gorun, v\u0103 mul\u0163umesc pentru onoarea dialogului, va rog, \u00een \u00eencheiere, un cuv\u00eent pentru revist\u0103 \u015fi pentru cititori.<\/em><\/strong><\/p>\n PGG<\/strong>: \u015ei eu v\u0103 mul\u0163umesc cu sinceritate, c\u0103, g\u00e2ndurile Domniei Voastre s-au \u00eendreptat \u015fi c\u0103tre mine pentru acest interviu. Sunt sigur c\u0103 revista AGERO, care se afl\u0103 pe m\u00e2ini bune, \u00een plin progres, pentru care adresez sincere felicit\u0103ri, va aduce satisfac\u0163ii depline cititorilor s\u0103i care sunt fideli \u015fi \u00eencrez\u0103tori \u00een bine. Vivat, crescat, floreat!<\/strong><\/p>\n Maria Diana Popescu<\/strong><\/p>\n Art-Emis<\/strong><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Fost ambasador al Rom\u00e2niei \u00een Republica Francez\u0103, ambasador al Rom\u00e2niei la U.N.E.S.C.O, scriitor, pre\u015fedinte al Cenaclului Epigrami\u015ftilor Olteni Maria Diana [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-2024","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2024","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2024"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2024\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2024"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2024"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2024"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}