{"id":20252,"date":"2014-12-31T11:57:16","date_gmt":"2014-12-31T11:57:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20252"},"modified":"2014-12-31T11:59:36","modified_gmt":"2014-12-31T11:59:36","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-ucenici-martiri-si-marturisitori-dacoromani-ai-sfantului-vasile-cel-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2014\/12\/31\/gheorghe-constantin-nistoroiu-ucenici-martiri-si-marturisitori-dacoromani-ai-sfantului-vasile-cel-mare\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Ucenici, Martiri \u0219i M\u0103rturisitori Dacorom\u00e2ni ai Sf\u00e2ntului Vasile Cel Mare"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Fiecare Nou An \u00ee\u015fi pune str\u0103lucirea \u00een prima Zi sub Zorile \u00eentreitei sl\u0103viri:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –punerea Numelui Iisus,<\/em> adic\u0103 M\u00e2ntuitor, Sf\u00e2ntului \u015fi dumnezeiescului Prunc;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -cinstirea Sf. Ierarh Vasile cel Mare- unul dintre St\u00e2lpii cei Mari ai<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Bisericii celei Una a lui Hristos;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -omagiul Noului An, care \u00ee\u015fi ia \u00een primire optimist responsabilit\u0103\u0163ile, asum\u00e2ndu-\u015fi totodat\u0103 \u015fi ne\u00eemplinirile fratelui mai \u00een v\u00e2rst\u0103, care a plecat…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marele Pedagog, marele Dasc\u0103l, marele Ierarh \u015fi-a pus via\u0163a \u00eentru numele lui Iisus, s-a aprins \u00een dragostea sa de Hristos, a\u015fa \u00eenc\u00e2t \u00een mintea, \u00een inima \u015fi \u00een sufletul Capadocianului, a ars, a luminat \u015fi tr\u0103ie\u015fte permanent Logosul cel \u00centrupat \u015fi Neamul ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ambii bunici ai luminatului Ierarh erau nobili tracodaci \u00eencre\u015ftina\u0163i, erau modele de suferin\u0163\u0103, de jertf\u0103, de d\u0103ruire continu\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tat\u0103l viitorului mare Vasile se numea tot Vasile \u015fi era cunoscut \u00een epoc\u0103 drept un avocat celebru \u015fi un retor ilustru sau altfel spus:<>. (Arhim. Dr. Ioasaf Popa-Personalitatea pilduitoare a Sf. Vasile cel Mare (330-379) \u00een Glasul Bisericii, Rev. Sf. Mitropolii a Munteniei \u015fi Dobrogei. Anul LVI Nr. 1-4 Ianuarie-Aprilie 2000)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mama sf\u00e2ntului, Emilia era ml\u0103di\u0163\u0103 de martir \u015fi o credincioas\u0103 cu o r\u00e2vn\u0103 foarte aleas\u0103. Familia lor au adus lui Dumnezeu 9 copii (cinci b\u0103ie\u0163i \u015fi patru fete<\/em>), to\u0163i urc\u00e2nd pe r\u00e2nd, prin harul Duhului \u015fi prin faptele lor deosebite \u00een Ceata Sfin\u0163ilor Ale\u015fi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 T\u00e2n\u0103rul Vasile a legat o prietenie memorabil\u0103 cu un alt t\u00e2n\u0103r tot de vi\u0163\u0103 aleas\u0103, tot din marele Neam tracodac, Grigorie \u015fi \u00eempreun\u0103 s-au \u00eenfr\u0103\u0163it spiritual cu cel mai mare Dasc\u0103l ortodox al lumii, viitorul patriarh al Constantinopolului, Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, tot din stirpea de aur a Tracodacilor, din care provenea \u015fi dumnezeiescul Pavel-Ucenicul cel mai Mare al lui Iisus Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cei trei prieteni \u015fi cre\u015ftini \u00eendumnezei\u0163i au fost la vremea lor Suma Filosofiei, <\/em>pe care au selectat-o, au \u00eensu\u015fit-o \u015fi au convertit-o Evangheliei \u015fi M\u0103sura Ortodoxiei,<\/em> r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een Cerul Teologiei, al\u0103turi de cel mai mare \u00cen\u0163elept \u00eentru Duhul Sf\u00e2nt pe care l-a dat omenirea, Sf\u00e2ntul Apostol Pavel, Trinitatea cea Mic\u0103<\/em> a Cre\u015ftinismului universal.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiecare Neam trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een lume o misiune, un sens dat de Dumnezeu, precum \u015fi un scop, un rost de \u00eemplinit \u00een drumul istoric, care nu trebuie s\u0103 fie altceva dec\u00e2t Calea pe care se \u00eempline\u015fte Voia Atotcreatorului. Neamurile descend din Voia lui Dumnezeu a\u015fa \u00eenc\u00e2t Dumnezeu trebuie s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 prin Neamurile Alese. Calea pe care o apuc\u0103 neamurile trebuie s\u0103 fie luminat\u0103 de Adev\u0103r, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se apropie \u015fi nu s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de C\u0103l\u0103uzitorul absolut: \u201eNu cred s\u0103 existe minte \u015fi inim\u0103 omeneasc\u0103, \u015fi mai ales rom\u00e2neasc\u0103, <\/em>spune poetul-m\u0103rturisitor Vasile Posteuc\u0103, cinstit\u0103 \u015fi smerit\u0103, care medit\u00e2nd un pic asupra trecutului nostru \u015fi v\u0103z\u00e2nd cum ne-am men\u0163inut \u00een istorie \u015fi \u00een contra tuturor n\u0103v\u0103lirilor \u015fi tiraniilor, \u00een contra tuturor prigoanelor \u015fi nedrept\u0103\u0163ilor, s\u0103 nu vad\u0103 fa\u0163a de lumin\u0103 a unei mari chem\u0103ri pe care Dumnezeu a s\u0103dit-o \u00een inim\u0103. Dac\u0103 ar fi numai rezisten\u0163a \u00een contra r\u0103ului \u015fi \u00eentunericului care ne-au \u00eenconjurat \u015fi atacat, \u015fi \u00eenc\u0103 ar fi mult \u015fi de ajuns. Dar noi am \u00eenscris, ca neam, fapte \u00een istoria omenirii, care sunt mult mai mult dec\u00e2t \u00eend\u0103r\u0103tnicia de a tr\u0103i \u015fi rezisten\u0163\u0103 pasiv\u0103. Noi am creat istorie\u201d.<\/em> (Destinul Imperial al Rom\u00e2nilor. Dumnezeu, Neamul, Omul. Ed. Criterion Publishimg, Madrid, 1977, p. 29)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vasile Posteuc\u0103 <\/strong>(1912-1972)-poet, publicist, profesor universitar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marele bucovinean s-a n\u0103scut \u00een St\u0103ne\u015fti-R\u0103d\u0103u\u0163i la 10 Septembrie. Fiu de Erou \u015fi Martir (\u015fi-a pierdut tat\u0103l pe frontul din Gali\u0163ia) a terminat Liceul din Siret ca bursier \u015fi Literele la Cern\u0103u\u0163i ca magistru.<\/p>\n

Fugar \u00een Germania, este \u00eenchis la Rostock, Buchenwald. Lupt\u0103 \u00eempotriva sovieticilor \u00een b\u0103t\u0103lia de la Oder, apoi vie\u021buie\u0219te \u00een Fran\u0163a, Canada, SUA. A studiat la Sorbona \u00een 1949, \u015fi-a luat Doctoratul \u00een Filologie la Toronto \u00een 1962, continu\u00e2ndu-\u015fi str\u0103lucit cariera universitar\u0103 la Mankato, Minneapolis \u00een Statele Unite ale Americii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Publica\u0163ii: Carte de c\u00e2ntece rom\u00e2ne\u015fti,\/ Poeme f\u0103r\u0103 \u0163ar\u0103,\/ Icoane de dor, C\u00e2ntece din fluier,\/ Catapeteasma bucovinean\u0103, Bandi\u0163ii (manuscris), Poeme din \u00eenchisori, etc.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vasile Posteuc\u0103<\/strong> a f\u0103cut parte Genera\u0163ia de Aur, care a pus \u00eenceput re\u00eennoirii cre\u015ftin-ortodoxe, pentru a re\u00eentrupa destinul imperial al Neamului dacorom\u00e2n, fiind contemporanul marilor valori \u015fi al marilor tragedii, care s-au cernut \u00een jertfa mistic\u0103 na\u0163ional\u0103, care s-au asumat suferin\u0163ei sfinte spre biruin\u0163a \u015fi spre \u00cenvierea tururor celor drep\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin Vasile Posteuc\u0103 <\/strong>\u015fi prin ceilal\u0163i Mari Fii ai Na\u0163iei noastre, Neamul Dacorom\u00e2n s-a a\u015fezat la loc de cinste \u00een Divanul planetei Albastre, \u00een Cerdacul Empireului strivind urletele nihiliste, c\u0103lc\u00e2nd pre moartea nedrept\u0103\u0163ii: \u201eCa s\u0103 po\u0163i judeca un Neam la justa lui valoare, trebuie s\u0103 te scobori \u00een vremurile lui de m\u0103rire \u015fi s\u0103 urci culmile \u00eensorite ale marilor \u00eenf\u0103ptuiri. \u015ei mai ales, trebuie s\u0103 vii tu \u00eensu\u0163i <\/em>(tu, judec\u0103torul) din marea lui de s\u00e2nge \u015fi destin. Din afar\u0103, judecata e condamnat\u0103 la s\u0103r\u0103cie \u015fi, foarte adesea, la nedreptate. Pentru a aprecia neamuri, a te confunda mistic cu centrul de lumin\u0103 al destinelor lor, e nevoie de g\u00e2ndirea cu inima. Pentru c\u0103 istoria nu-i trecut, ci \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a vie a neamurilor\u201d.<\/em> (Vasile Posteuc\u0103-Destinul Imperial…, op. cit. p. 30)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiecare om, fiecare cre\u015ftin trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 asum\u0103rii ca esen\u0163\u0103 a fiin\u0163\u0103rii sale de f\u0103ptur\u0103 a Ziditorului, prin credin\u0163a \u015fi lupta sa de transfigurare personal\u0103, dar \u015fi a Neamului s\u0103u, ca Destin hristic. Toate Neamurile sunt dintru \u00eenceput binecuv\u00e2ntate, h\u0103r\u0103zite ca soart\u0103 a \u00eemplinirii Destinului spiritual, prin \u00eens\u0103\u015fi numele care-l poart\u0103 \u00eentrupat \u00een sine: Dacorom\u00e2nia, Spania, Grecia, Persia, Italia, Cipru, Muntenegru, China, Palestina, etc., dar fiecare are propriul ei destin religios, propria misiune hristic\u0103, propria voca\u0163ie jertfitoare \u015fi propria ei chemare spiritual-imperial\u0103: \u201eDestinul rom\u00e2nesc, <\/em>arat\u0103 poetul bucovinean, e un destin major. De credin\u0163\u0103 \u015fi lupt\u0103. De jertf\u0103 \u015fi crea\u0163ie. Am dat omenirii momente care r\u0103m\u00e2n unice prin semnifica\u0163ia \u015fi str\u0103lucirea lor spiritual\u0103. \u015ei din culmea acestor momente am fost totdeauna premerg\u0103tori, deschiz\u0103tori de drumuri. Am avut inim\u0103 vizionar\u0103. \u00cenghesui\u0163i de spa\u0163iul du\u015fm\u0103nos \u015fi de cotiturile istoriei neprielnice, ne-am \u00een\u015furubat pe verticala etern\u0103 a spiritului, \u00eentorc\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntului fa\u0163a renun\u0163\u0103rii, hot\u0103r\u00e2rea celui mai nobil eroism, \u015fi acceptarea mioritic\u0103 a mor\u0163ii.\u201d<\/em> (ibid. p.37)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vasile P\u0103tra\u015fcu <\/strong>(1922-2006), preot. <\/strong>S-a n\u0103scut pe meleagurile B\u00e2rladului \u00een Zorii Noului An, \u00een bra\u0163ele Sf\u00e2ntului Mare Ierarh Vasile. A crestut \u00eentr-o familie \u00eenc\u0103rcat\u0103 de tradi\u0163ii, de credin\u0163\u0103, de evlavie \u015fi de dragoste fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi Neam. A studiat Teologia \u015fi \u015etiin\u0163ele Economice. Este arestat \u00een timp ce era student la Academia Comercial\u0103, \u00een 1948 \u015fi condamnat la 15 ani munc\u0103 silnic\u0103. Cunoa\u015fte infernul \u00eenchisorilor comuniste de la Pite\u015fti, Periprava, Gherla, Aiud. Dup\u0103 eliberare \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 voca\u0163ia preo\u0163easc\u0103 fiind hirotonit pentru Parohia M\u0103gurele-Ilfov. Ca slujitor al lui Dumnezeu s-a des\u0103v\u00e2r\u015fit prin harul Liturgic, prin harisma duhovniciei unind \u015fi transmi\u0163\u00e2nd tuturor celor binevoitori lumina Duhului Sf\u00e2nt.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen modesta sa ctitorie, Bisericu\u0163a din satul Nefliu-Ilfov a adus de la Bisericile distruse sub regimul teroarei, oseminte ale preo\u0163ilor constituind astfel un deosebit centru de pelerinaj.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Trei mari \u00eensu\u015firi i-au \u00eennobilat caracterul:\u00a0 bun\u0103tatea, modestia \u015fi d\u00e2rzenia m\u0103rturisirii ortodoxe, al\u0103turi de suferin\u0163\u0103, prigoan\u0103 \u015fi dragostea \u00eentru M\u00e2ntuitorul Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vasile Vasilache <\/strong>(1909-2003), arhimandrit. <\/strong>Viitorul mare monah s-a n\u0103scut \u00een Idricii de Sus ai comunei Ro\u015fie\u015fti din Vaslui. Dup\u0103 absolvirea eminent\u0103 a Seminarului de la Hu\u015fi \u015fi cea a Facult\u0103\u0163ii de Teologie din Bucure\u015fti, proasp\u0103tul licen\u0163iat a urmat cursurile de Doctorat la Chi\u015fin\u0103u. S-a c\u0103lug\u0103rit la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 la v\u00e2rsta de 26 de ani, devenind diacon, apoi preot la Catedrala Mitropolitan\u0103-Ia\u015fi, primind func\u0163ia de director al Cancelariei eparhiale. Fiind un predicator de excep\u0163ie ajunge secretar patriarhal, redactor la revista \u201eBiserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103\u201d \u015fi stare\u0163ul M\u0103n\u0103stirii Antim, Vatra unde\u00a0 va dogori Rugul Aprins<\/em><\/strong>, al\u0103turi de Sandu Tudor<\/strong> \u015fi celelalte Fl\u0103c\u0103ri ortodoxe <\/em><\/strong>ale vremii.<\/em> \u00cen anul 1948, Rugul Aprins <\/em><\/strong>este interzis iar membrii s\u0103i sunt aresta\u0163i. P\u0103rintele Vasile \u015fi fratele s\u0103u Haralambie, stare\u0163ul de la Cernica sunt alunga\u0163i din m\u0103n\u0103stiri \u015fi prigoni\u0163i. Arhimandritul Vasile ajunge la Schitul Pocrov, metoc al M\u0103n\u0103stirii Neam\u0163, apoi \u00eentre 1958-1964 a p\u0103timit prin diferitele \u00eenchisori. Dup\u0103 eliberare, episcopul Clujului Teofil l-a numit paroh la Bob\u00e2lna. Fratele s\u0103u monahul Haralambie a fost omor\u00e2t \u00een \u00eenchisoarea Gherla.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Icoana p\u0103rintelui Vasile Vasilache a r\u0103mas \u00een lumina posterit\u0103\u0163ii, ca o mare Flac\u0103r\u0103<\/em><\/strong> a Rugului Aprins:<\/em><\/strong> un mare duhovnic, un bun t\u0103m\u0103duitor, un zelos predicator, un erudit creator, un lupt\u0103tor statornic \u00een adev\u0103r \u015fi sinceritate, un mare caracter.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eSinceritatea \u015fi statornicia, <\/strong><\/em>spunea un alt mare duhovnic, lupt\u0103tor \u015fi m\u0103rturisitor basarabean, P\u0103rintele Vasile \u0162epordei, sunt dou\u0103 lucruri de mare \u00eensemn\u0103tate pentru un om de caracter. Societatea este m\u00e2nat\u0103 la vale sau la deal, spre perfec\u0163iune, de caractere. Ce este mai frumos dec\u00e2t s\u0103 ai ocazia fericit\u0103 de a vedea \u00een societate oameni de caracter. Ace\u015ftia merg \u00eenainte, oricare le-ar fi piedicile. Desigur, dac\u0103 v\u0103d c\u0103 merg pe calea cea dreapt\u0103. Soarta popoarelor o hot\u0103r\u0103sc totdeauna caracterele mari.\u201d<\/em> (Vasile \u0162epordei-Scrieri Alese, Ed. Flux, Chi\u015fin\u0103u, 2005, p. 145)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 \u00eenfloritoarea misiune duhovniceasc\u0103 din \u0163ar\u0103, pleac\u0103 \u00een America unde desf\u0103\u015foar\u0103 o activitate misionar\u0103 de excep\u0163ie, fiind numit chiar vicar al Arhiepiscopiei rom\u00e2ne din SUA \u015fi mitrofor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103rintele Vasile a ctitorit biserica din Bob\u00e2lna, a ref\u0103cut biserica Sf. Spiridon Vechi din Bucure\u015fti, public\u00e2nd totodat\u0103 \u015fi c\u00e2teva c\u0103r\u0163i rare, \u00eentre care: \u00centreita iubire de Dumnezeu, Biseric\u0103 \u015fi Neam-<\/em>Colec\u0163ia teologic\u0103 Cuv\u00e2ntul Vie\u0163ii, <\/em>New York. \u00cen 2003 de Botezul Domnului a urcat la ceruri de la comunitatea sa ortodox\u0103 a New York-ului.<\/p>\n

\u00a0 Despre Rugul Aprins<\/em><\/strong> P\u0103rintele Vasile ne aminte\u015fte: \u201eMai r\u0103m\u0103sese o singur\u0103 rezisten\u0163\u0103, aceea din taina sufletului fiec\u0103rui bun Rom\u00e2n, a fiec\u0103rei familii care mai nutrea speran\u0163a \u00een statornicia omului \u015fi \u00een leg\u0103tura lui cu Dumnezeu.\u201d<\/em> (Fabian Seiche-Martiri \u015fi m\u0103rturisitori <\/em><\/strong>rom\u00e2ni din secolul XX. \u00cenchisorile comuniste din Rom\u00e2nia. Ed. Agaton, F\u0103g\u0103ra\u015f, 2010, p. 497)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vasile Hanu <\/strong>(1905-2007), profesor. <\/strong>Pruncul Vasile vine al treilea \u00een m\u0103nunchiul frumos al celor 9 copii (\u015fapte b\u0103ie\u0163i \u015fi dou\u0103 fete) ai Palaghiei \u015fi Iacob din Cucova (Livezile) jude\u0163ului Alba, la 29 August. Vasile Hanu <\/strong>face \u015fcoala primar\u0103 ungureasc\u0103 la Aiud \u015fi Liceul Sf. Vasile din Blaj. Dovedindu-se un elev str\u0103lucit, credincios \u015fi moral urmeaz\u0103 cu brio<\/em><\/strong> Facultatea de Litere \u015fi Filosofie din Cluj. Dup\u0103 licen\u0163\u0103 ajunge profesor la Liceul Iosif Vulcan din Oradea, Cetatea d\u00e2rzei st\u00e2nci-George Roca.<\/p>\n

Mustul s\u0103u<\/em> na\u0163ionalist<\/em> \u00eei pulseaz\u0103 \u00een inim\u0103 dragostea de Dumnezeu \u015fi de Neam, al\u0103tur\u00e2ndu-l ca pe un aprig lupt\u0103tor \u015fi ap\u0103r\u0103tor, Mi\u015fc\u0103rii Cre\u015ftin-Ortodoxe.<\/em> Prima arestare survine \u00een Decembrie 1933, sub Carol-Lupescu. \u00cenchisoarea \u00eens\u0103, \u00eei \u00eent\u0103re\u015fte caracterul model\u00e2ndu-l ca pe o C\u0103l\u0103uz\u0103 nobil\u0103 pentru al\u0163ii, pentru Na\u0163iunea sa binecuv\u00e2ntat\u0103, cu r\u0103d\u0103cinile ei ad\u00e2nci \u00een Vatra milenar\u0103 a Neamului, sub nimbul m\u0103rturisitor al limbii divine, ca un dang\u0103t de clopot \u00een s\u0103rb\u0103toarea permanent\u0103 a culturii noastre spirituale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCultura este forma de via\u0163\u0103 superioar\u0103 a unei na\u0163iuni<\/em>, spunea marele martir Rom\u00e2n Vasile Marin<\/strong>.<\/em> Prin cultur\u0103, o na\u0163iune \u00ee\u015fi poten\u0163eaz\u0103, \u00ee\u015fi maximalizeaz\u0103 \u00eensu\u015firile sale. Cultura reprezint\u0103 for\u0163a dinamic\u0103 a ideologiei na\u0163ionale; prin cultur\u0103 o na\u0163iune supravie\u0163uie\u015fte fiin\u0163ei sale fizice, temporale. Cultura unei na\u0163iuni formeaz\u0103 istoria acelei na\u0163iuni.\u201d<\/em> (Vasile Marin-Crez de Genera\u0163ie, Ed. Majadahonda, Bucure\u015fti, 1997, p. 139)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Ianuarie 1937 ajunge Prefectul jude\u0163ului Alba, iar \u00een 20 Septembrie 1940, Prefect al jude\u0163ului Cluj-Turda. Evenimentele tulburi din \u0163ar\u0103 \u00eens\u0103, \u00eel \u00eemping spre exil \u00een Germania unde cunoa\u015fte lag\u0103rele germane p\u00e2n\u0103 la 23 August 1944, c\u00e2nd se re\u00eentoarce \u00een \u0163ar\u0103, pentru a-\u015fi urma destinul: calvarul temni\u0163elor comuniste<\/em> garnisite cu continua supraveghere, desconsiderare \u015fi marginalizare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vasile Hanu<\/strong> nu cedeaz\u0103, nu \u00eengenuncheaz\u0103, nu se c\u0103ciule\u015fte,<\/em> cum spune Marele rapsod na\u0163ional Tudor Gheorghe: \u201ec\u0103ci dac\u0103 m-oi c\u0103ciuli la ce dracu oi mai tr\u0103i\u201d<\/em>, ci sluje\u015fte Neamului \u015fi lui Hristos ca un cre\u015ftin des\u0103v\u00e2r\u015fit, ca un Rom\u00e2n drept \u015fi r\u0103bd\u0103tor, ca un Dac nemuritor \u015fi biruitor, precum \u015fi un iscusit m\u00e2nuitor de condei \u015fi de har: \u201eRom\u00e2nismul integral\u201d, Ed. \u015ecoala Albei, 1998; \u201eConfesiune\u201d, <\/em>aceea\u015fi editur\u0103, 2000; \u201eTradi\u0163ie rom\u00e2n\u0103\u201d, Funda\u0163ia Paem, 2004, C.I.<\/em><\/p>\n

(Fabian Seiche, op. cit. p. 278)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ce \u015fi-a s\u0103rb\u0103torit centenarul la Media\u015f, a mai z\u0103bovit 2 ani, dup\u0103 care, cu credin\u0163\u0103, cu r\u0103bdare, cu \u00eemplinire \u015fi cu dragoste a urcat la Dumnezeu \u00een Gr\u0103dina Raiului Verde <\/em>a Maicii Domnului, acolo unde suie to\u0163i Eroii, Martirii, M\u0103rturisitorii \u015fi Sfin\u0163ii Na\u0163iilor cre\u015ftine.<\/p>\n

\u00a0 Cele trei valori eterne ale Neamului nostru Dacorom\u00e2n: Credin\u0163a, N\u0103dejdea \u015fi Dragostea<\/em> asumate poporului \u015fi lui Dumnezeu prin Iubire <\/em>\u015fi Jertf\u0103 <\/em>consfiin\u0163esc Chipul<\/em> Geniilor, Eroilor, Profe\u0163ilor, Martirilor, M\u0103rturisitorilor \u015fi Sfin\u0163ilor \u00eentru Asem\u0103narea<\/em> lor cu Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e…Avem at\u00e2tea locuri sfinte\/ \u00een care s-au n\u0103scut profe\u0163i,\/ eroi \u015fi jertfe, \u015fi morminte\/ cu nume de un ve\u015fnic pre\u0163.\/ Avem zidiri \u00een care jertf\u0103\/ ce-aveam mai scump am \u00eengropat,\/ \u015fi v\u0103i, \u015fi mun\u0163i,\/ \u015fi cruci-cu nume\/ ce-n veci nu trebuie uitat.\u201d <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Traian Dorz, Locurile Noastre Sfinte, Ed. <>, Sibiu, 2010)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Geniile, Eroii, Profe\u0163ii, Martirii, Sfin\u0163ii \u015fi M\u0103rturisitorii sunt creatori ai Istoriei na\u0163ionale \u015fi universale. Umbrele lor trecute \u00een azurul evenimentelor sunt vii, sunt aprinse \u00een Monumentele ce se \u00eenal\u0163\u0103 peste prezent \u015fi viitor, \u00een con\u015ftiin\u0163a noastr\u0103 spre cinstire. Ei nu au t\u0103cut atunci, iar crea\u0163iile \u015fi jertfele lor\u00a0 gr\u0103iesc sublim \u015fi permanent \u00een noi:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e…Pe-a \u0163\u0103rii noastre darnic\u0103 mo\u015fie\/ t\u00e2r\u00e2m, de-un car de ani, acela\u015fi jug.\/ Cum oare s\u0103 t\u0103cem c\u00e2nd de sub glie\/ r\u0103cne\u015fte osul dezgropat de plug?…\/\/ Cum s\u0103 t\u0103cem c\u00e2nd fiecare ghind\u0103\/ c\u0103zut\u0103 din stejarul secular\/ se-ntoarce din ad\u00e2ncuri s\u0103 cuprind\u0103\/ tot pl\u00e2nsul \u0163\u0103rii \u00eentr-un nou stejar?\/\/ Noi nu t\u0103cem, c\u0103ci url\u0103 de pe roat\u0103\/ \u00een trupul nostru, oase ce s-au fr\u00e2nt\/ \u015fi strig\u0103 mor\u0163ii ce-au t\u0103cut odat\u0103\/ cu gura cald\u0103 plin\u0103 de p\u0103m\u00e2nt.<\/em> (Andrei Ciurunga-Poemele cumplitului Canal. Ed. Universalia, Craiova, 1992)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ei nu au plecat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ei sunt \u00een noi sau se vor \u00eentoarce \u00eentr-o Zi tot printre noi, cum inspirat gr\u0103ia marele poet mistic Radu Gyr:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNe vom \u00eentoarce \u00eentr-o zi,\/ ne vom \u00eentoarce neap\u0103rat.\/ Vor fi apusuri aurii,\/ cum au mai fost c\u00e2nd am plecat..\/ Ne vom \u00eentoarce neap\u0103rat,\/ cum apele se-ntorc din nori\/ sau cum se-ntoarce, tremurat,\/ pierdutul c\u00e2ntec, pe viori.\/\/ Ne vom \u00eentoarce \u00eentr-o zi…\/ \u015ei cei de azi cu pa\u015fii grei\/ nu ne-or vedea, nu ne-or sim\u0163i\/ cum vom p\u0103trunde-ncet \u00een ei.\/\/ Ne vom \u00eentoarce ca un fum,\/ u\u015fori, \u0163in\u00e2ndu-ne de m\u00e2ini,\/ to\u0163i cei de ieri \u00een cei de-acum,\/ cum trec f\u00e2nt\u00e2nile-n f\u00e2nt\u00e2ni.\/\/ Cei vechi ne-om strecura, tiptil,\/ \u00een toate dragostele noi\/ \u015fi-n c\u00e2ntecul pe care \u015fi-l\/ vor spune al\u0163ii, dup\u0103 noi.\/\/ \u00cen z\u00e2mbetul ce va miji\/ \u015fi-n orice geam\u0103t viitor,\/ tot noi vom sta, tot noi vom fi,\/ ca o s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103-n taina lor.\/\/ Noi, cei pierdu\u0163i, re\u2019ntor\u015fi din z\u0103ri,\/ cu vechiul nostru duh fecund,\/ ne-napoiem \u015fi-n disper\u0103ri,\/ \u015fi-n r\u0103ni ce-n piepturi se ascund.\/\/ \u015ei-n lacrimi ori \u00een m\u00e2ng\u00e2ieri,\/ tot noi vom curge, zi de zi,\/ \u00een tot ce m\u00e2ine, ca \u015fi ieri,\/ va s\u00e2ngera sau va iubi.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Radu Gyr-Ne vom \u00eentoarce \u00eentr-o zi, din vol. Stigmate. Ed. Marineasa, Timi\u015foara, 1993)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Destinul Ale\u015filor (al Str\u0103mo\u015filor no\u015ftri) se \u00eemplete\u015fte \u00eentotdeauna cu sensul mistic al m\u0103rturisirii, cu sensul unic al existen\u0163ei \u00een care se \u00eentrupeaz\u0103 eroismul dac \u015fi dreapta credin\u0163\u0103 jertfelnic\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cengem\u0103na\u0163i cu eternitatea,<\/em> strig\u0103 \u00eenfiorat, dar cu pio\u015fenie nemuritorul Vasile Marin, mor\u0163ii no\u015ftri, din lumea lor de dincolo, ne ocrotesc \u015fi ne \u00eendreapt\u0103 pa\u015fii… Mormintele lor sunt pretutindeni; ele alc\u0103tuiesc punctele cardinale pentru geografia spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti… Ei sunt izvorul de via\u0163\u0103 etern\u0103 pentru sufletele noastre… Purt\u0103m cu to\u0163ii c\u0103ma\u015fa \u0163esut\u0103 din firele nev\u0103zute ale jertfei lor\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Vasile Marin \u00een Cuv\u00e2ntul Arge\u015fului,<\/em> 20 Martie, 1936)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Gena Eroului, a Martirului, a Sf\u00e2ntului, a M\u0103rturisitorului este Jertfa divin\u0103 ce s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte \u00een Ob\u00e2r\u015fia dumnezeirii, de unde a purces prin Voia Atotcreatorului \u00een Chipul<\/em> d\u0103ruit primului Om creat \u015fi prin el tuturor celorlal\u0163i oameni. \u00cen fiecare om exist\u0103 deci s\u00e2mburele jetfei, dar \u00een cei care-\u015fi atrofiaz\u0103 Chipul<\/em> prin ruperea definitiv\u0103 de Dumnezeu, s\u00e2mburele seac\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t jertfa nu rode\u015fte \u015fi nu \u00eenmugure\u015fte niciodat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acest privilegiu divin revine numai celor Chema\u0163i \u015fi Ale\u015fi dintre fiii\u00a0 omenirii, care se des\u0103v\u00e2r\u015fesc prin fapte deosebite, supreme.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 M\u00e2ntuitorul Cosmosului-Iisus Hristos, ca Dumnezeu adev\u0103rat \u015fi Om adev\u0103rat a \u00eendumnezeit Jerta, f\u0103c\u00e2nd-o Hristic\u0103, Mistic\u0103, Spiritual\u0103 ca un Dar Ceresc celor mai Ale\u015fi Fii ai S\u0103i dup\u0103 har, dar \u015fi ca o condi\u0163ie absolut\u0103 a m\u00e2ntuirii omului-cre\u015ftin.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Caracteristica divin\u0103 a Jertfei mistice este deci, acceptarea \u015fi \u00eemplinirea ei spiritual\u0103 prin credin\u0163\u0103 \u015fi iubire ca f\u0103c\u00e2nd \u015fi fiind totodat\u0103 Voia lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Demnitatea noastr\u0103 spiritual\u0103 a dacorom\u00e2nilor prezen\u0163i \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103 const\u0103 \u00een a-I mul\u0163umi lui Dumnezeu pentru Ale\u015fii Neamului nostru pentru Slava pe care le-a acordat-o \u00een ve\u015fnicie, prin a-i cinsti permanent, prin a-i m\u0103rturisi continuu, prin a-i iubi ne\u00eencetat.<\/p>\n

\u00a0 Slav\u0103 lui Dumnezeu, Fecioarei, Sf. Vasile cel Mare \u015fi Ale\u015filor no\u015ftri!<\/em><\/strong><\/p>\n

( din ciclul FILOCALIA SUFERINTEI SI A JERTFEI )<\/p>\n

(Dacorom\u00e2nia- Brusturi-Neam\u021b – 31.12.2014)<\/p>\n

 <\/p>\n

Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fiecare Nou An \u00ee\u015fi pune str\u0103lucirea \u00een prima Zi sub Zorile \u00eentreitei sl\u0103viri: \u00a0\u00a0 –punerea Numelui Iisus, adic\u0103 M\u00e2ntuitor, Sf\u00e2ntului [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-20252","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20252","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20252"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20252\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20255,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20252\/revisions\/20255"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20252"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20252"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20252"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}