{"id":20276,"date":"2015-01-01T17:21:46","date_gmt":"2015-01-01T17:21:46","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20276"},"modified":"2015-01-01T17:34:41","modified_gmt":"2015-01-01T17:34:41","slug":"george-anca-istroromanii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/01\/01\/george-anca-istroromanii\/","title":{"rendered":"George Anca: Istrorom\u00e2nii"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u0218tien che smo \u0219i noi un na\u021bion<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

UNIVERS ISTROROM\u00c2N<\/p>\n

un etno-album de Emil Bratu<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Lans\u00e2nd, ani de zile, \u00een eter, emisiuni radio, pentru \u0219i cu arom\u00e2ni, ziaristul Emil Bratu s-a v\u0103zut atras, \u00een context, \u0219i de istrorom\u00e2ni. A reu\u0219it s\u0103 dea m\u00e2na abia cu unul din cei doi veni\u021bi la studii \u00een Rom\u00e2nia, pe urmele lui Andrei Glavina (1881-1925), apostolul istrorom\u00e2nilor, care a \u00eenfiin\u021bat, pentru c\u00e2\u021biva ani, unica \u0219coal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Istria. \u00cent\u0103r\u00e2tat de p\u0103r\u0103sirea lor universal\u0103, s-a dedicat unei cercet\u0103ri jurnalistice-arhivistice solitare, rezult\u00e2nd \u00eentr-un album mi\u0219c\u0103tor, substituind semnelor de \u00eentrebare \u0219i speran\u021b\u0103 documente misterios spectaculoase – imn, comunitate, oameni, cl\u0103diri, peisaje, ocupa\u021bii, grai, cultur\u0103, gazete, personalit\u0103\u021bi, fonduri documentare (Andrei Glavina, Leca Morariu, Emil Ra\u021biu). A \u0219i b\u0103tut la multe u\u0219i \u00een numele funda\u021biei Cuza Vod\u0103, pe care a \u00eenfiin\u021bat-o.<\/p>\n

Roma, Roma-i mama, Rom\u00e2nia-i sora, spun(eau) istrorom\u00e2nii \u00een imnul lor, publicat de Leca Morariu la Cern\u0103u\u021bi, \u00een revista sa F\u0103t-Frumos, nr. 6, 1928. \u201eRumeri din Istrie\u201d-cici, vlahi, ciribiri etc. – au fost prezenta\u021bi vital, social, spiritual, lingvistic,cartografic etc. de Leca Morariu, Theodor Burada, Sextil Pu\u0219cariu, Traian Cantemir, C. Jirecek, Petre Iroaie, \u0218tefan Pascu, Iosif Popovici, B. Benussi, Silviu Dragomir, Carlo de Franceschi etc. Tr\u0103ind din vechime \u00een peninsula Istria, din actuala Croa\u021bie, ace\u0219ti rom\u00e2ni, mai ales dup\u0103 grai, au \u00eencercat s\u0103-\u0219i organizeze comunitate etnic\u0103 abia la sf\u00e2r\u0219itul secolului XX, noteaz\u0103 Bratu. \u00centre diversitate \u0219i toleran\u021b\u0103 sperat\u0103, inclusiv presa interna\u021bional\u0103 semnaleaz\u0103 cazul \u00een titluri generaliste: IstroRomanians in Croatia; A New Ethnic Community in Croatia, The Istro-Romanians also live \u00een Istria; Nuovo gruppo etnico nella Croazia. Nell’Istria vivono anche gli istrorumeni; La Minorit\u00e9 Roumaine en Croatie (Emil Ra\u021biu \u2013 Asociata Culturale Lu Istro-Rumeni \u201eAndrei Glavina\u201d); Istrorom\u00e2nii \u2013 un grup mic, dar cu suflet mare; \u201eRom\u00e2nii din Croa\u021bia sunt considera\u021bi \u021bigani\u201d…<\/p>\n

Scriitori croa\u021bi de secol XVI considerau c\u0103 morlacii sau vlahii erau de aceea\u0219i etnie ca \u0219i rom\u00e2nii din Dacia traian\u0103. Azi, istrorom\u00e2nii nu sunt recunoscu\u021bi ca minoritate na\u021bional\u0103 de Constitu\u021bia croat\u0103. Se pare c\u0103 nici de ei \u00een\u0219i\u0219i, dac\u0103 mai exist\u0103, dac\u0103 n-au disp\u0103rut sau n-au fost integral asimila\u021bi sau n-au emigrat. Bratu vorbe\u0219te \u00eens\u0103 de contribu\u021bia istrorom\u00e2nilor la cultura universal\u0103. Listeaz\u0103 inocent bibliorafii, citate,iconografie aproape rituale \u2013 rom\u00e2ne\u0219ti, italiene, germane etc. \u0218i, evident, istriene.<\/p>\n

 <\/p>\n

Noi Rumanezi din Istrie smo un na\u021bion michicic che noi bivein samo \u0103n os\u0103n (ot) seli\u0219te; \u0103n \u021b\u0103sche \u0219apte seli\u0219te prope de Monte-Maggiore: Susnevi\u021ba <\/em>(ali: Valdarsa<\/em>), Nosolo <\/em>(ali: Villanova ), , Sucodru<\/em> , B\u00eerdo (ali: Briani) <\/em>cu Cost\u00eercean<\/em> \u0219i C\u00eernelechi, Gromnic, Gradine <\/em>\u0219i Letai<\/em> \u2013 \u0219i r-un selo, cole largo, \u0103n fundu de bo\u0219che \u0219i de codri: Jel\u0103n <\/em>(ali: Selane). <\/em>Ma aco smo \u0219a pu\u021bin, nu-sno noi pierzu\u021b! Flat-an \u0219i noi cluciu lu nostre jivlenie; \u0218tien che smo \u0219i noi un na\u021bion, che \u0219i noi aren o limbe draghe za lu care morein jivi \u0219i za lu care morein muri!<\/p>\n

There are 4 (Indo-European-Romance) languages: Aromunian, Daco Romanian, Meglenoromanian and Istroromanian. The most spoken is Dacoromanian commonly known as Romanian, wich is spoken by over 26 Million people in Romania and Moldavia.<\/p>\n

\u201eNu exist\u0103 un stat \u00een Europa oriental\u0103, nu exist\u0103 o \u021bar\u0103 de la Adriatica p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103, care s\u0103 nu cuprinz\u0103 buc\u0103\u021bi din na\u021bionalitatea noastr\u0103. \u00cencep\u00e2nd de la ciobanii din Istria, de la morlacii din Bosnia \u0219i Er\u021begovina, g\u0103sim pas cu pas fragmentele acestei mari unit\u0103\u021bi etnice \u00een Mun\u021bii Albaniei, \u00een Macedonia \u0219i Tesalia, \u00een Pind ca \u0219i \u00een Balcani, \u00een Serbia, \u00een Bulgatia, \u00een Grecia p\u00e2n\u0103 sub zidurile Atenei, apoi, de dincolo de Tisa \u00eencep\u00e2nd, \u00een toat\u0103 regiunea Daciei Traiane p\u00e2n\u0103 dincolo de Nistru, p\u00e2n\u0103 aproape de Odesa \u0219i de Kiev\u201d (Mihai Eminescu).<\/p>\n

\u201eCei mai dep\u0103rta\u021bi \u0219i mai desp\u0103r\u021bi\u021bi de neamul nostru sunt fra\u021bii din Jel\u00e2ni, \u00een Istria. Ei stau singuri \u0219i singuratici \u00een rerunchii grozavului Karat. Departe sunt \u0219i de fa\u021bii i. r. de sub Monte Maggiore. \/…\/ Str\u0103inul spune: \u201enu \u0219tim jeianski<\/em>\u201d; va s\u0103 zic\u0103, limba rom\u00e2n\u0103, ce se vorbe\u0219te \u00een aceast\u0103 comun\u0103, este proprie lor: jeianean\u0103. \/…\/ \u00cen Jei\u00eeni, \u00een 1903, s-au num\u0103rat 96 case<\/em>, \u201enumere\u201d, cu 601 suflete.\u201d (A. Viciu).<\/p>\n

Tate Nostru \/ Tate Nostru chirie ie\u0219ti \u00een \u021ber, \/ Neca se sveta nomelu Tev, \/ Neca venire cragleistvo To, \/ Neca fic volia Ta, \/ Ca\u0219i iaste \u00een \u021ber, \/ A\u0219a \u0219i pre pemint. \/\/ Pire nostre dessa cazi da ne astaz, \/ \u0218i lasne delgule nostre, \/ Cassi \u0219i noi lessam al delsni\u021b a nostri, \/ \u0218i nun lasa \u00een ne nappasta, \/ Nego ne sloboda de rev. \/ Amin.<\/p>\n

 <\/p>\n

Prima lucrare scris\u0103 \u00een dialectul istrorom\u00e2n a fost publicat\u0103 de Andrei Glavina \u0219i Constantin Diculescu, \u00een 1905: Calindaru lu Rumerii din Istrie.<\/em><\/p>\n

Ce ne scriu fra\u021bii no\u0219tri (lui Bratu) din Istria: Trimite\u021bi o c\u0103rticic\u0103 de rug\u0103ciuni, ca s\u0103 nu uit\u0103m limba. Fiind catolici, cercet\u0103torul a sesizat \u0219i Arhieoiscoia Romano-Catolic\u0103 din Bucure\u0219ti asupra totalei nerecunoa\u0219teri a istrorom\u00e2nilor. Avertizeaz\u0103 un public iluzoriu: nu c\u0103uta\u021bi copii \u0219i tineri istrorom\u00e2ni \u00een s\u0103li de clas\u0103 \u0219i amfiteatre universitare din Rom\u00e2nia. Poate \u00een biblioteci, muzee, internet. Totu\u0219i, cea mai mic\u0103 minoritate etnic\u0103, o mie circa, \u2013 Istro rom\u00e2nii ies din uitare. O metod\u0103 este calea european\u0103 a salv\u0103rii valorilor minorit\u0103\u021bilor etnice, urmat\u0103 de dl. Emil Ra\u021biu, din Roma, \u0219i chiar (haiduce\u0219te?) de dl. Emil Bratu, din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\u00cen dou\u0103 c\u0103l\u0103torii de arheologie sentimental\u0103 \u00een Istria, povestite \u00een Formula AS, d-na S\u00e2nziana Pop aproape n-a g\u0103sit pe nimeni s\u0103 fi auzit, m\u0103car, de rom\u00e2ni, de ei \u00een\u0219i\u0219i, \u00een Istria, str\u0103mo\u0219i, necum intra\u021bi \u00een UE. Ad\u0103ug\u00e2nd triste\u021bii speran\u021ba, m\u0103rturise\u0219te: \u201eAi senza\u021bia clar\u0103 c\u0103 duci, de m\u00e2n\u0103, cu tine, pe cineva\u201d.<\/p>\n

Un articol al “minunatului” (S\u00e2nziana Pop) domn Ra\u021biu – Traduit le d\u00e9sir: La steaua<\/em> Eminescu en fran\u00e7ais, en italien et en istro-roumain – \u00eencepe oarecum sumbru: Publi\u00e9 en 1886, trois ans avant sa mort et alors qu’il est frapp\u00e9 de folie, La steaua<\/em> apparait comme le poeme testament de Mihai Eminescu (1850-1889)… Suntem \u00een atmosfera situa\u021biei poeziei \u00eentr-o limb\u0103 de circula\u021bie exclusiv (retro) oral\u0103, istrorom\u00e2na – \u00een care au r\u0103s\u0103rit, frate \u0219i sor\u0103, doi copii compun\u0103tori miraculo\u0219i de versuri meteorice.<\/p>\n

Mai jos, transcriem strofe finale din acel Eminescu \u0219i din c\u00e2te o poezie a fra\u021bilor copii, contemporanii s\u0103i, Gabriela Vretnar (n. 1882) \u0219i Gabriel Vretnar (n. 1885):<\/p>\n

 <\/p>\n

Mihai Eminescu: La Stevu<\/em><\/p>\n

La stevu care a ziit<\/p>\n

E o cale ac\u00e2ta de lunga<\/p>\n

Che miliar de an li-a porteit<\/p>\n

La lumire s\u0103 ne giunga. \/…\/<\/p>\n

(Traducere \u00een istrorom\u00e2n\u0103 de Emil Petru Ra\u021biu)<\/p>\n

***<\/p>\n

Gabriela Vretnar: Viro ocea Frane<\/em><\/p>\n

…\/ Nostra vrame trecut-a<\/p>\n

De lucru tot fugu<\/p>\n

Zalic tejar a ramas<\/p>\n

Cum am fost noi.<\/p>\n

***<\/p>\n

Gabriel Vretnar: Me Istra<\/em><\/p>\n

\u00c2n irima ai fost<\/p>\n

Vaica liubita.<\/p>\n

Nicad utata<\/p>\n

Mu\u0219ota Istra ma.<\/p>\n

Un fost ambasador algerian, Abdelhamid Bereksi, amintea, \u00eentr-un discurs public, de berberii din armata roman\u0103 adu\u0219i, nu de m\u00e2n\u0103, \u00een Dacia. \u0218i berberi au fost \u0219i Sf. Aogustin, dar \u0219i, mai recent, Edith Piaf sau Zinedine Zidane. Cum c\u0103 istrorom\u00e2nii n-ar fi construit o comunitate din lipsa de elit\u0103, n-avem dec\u00e2t s\u0103 facem cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu Dora D’Istria sau Nicolae Tesla. Dac\u0103 tot am riscat aceast\u0103 analogie, totu\u0219i netolkienian\u0103, s\u0103 cit\u0103m \u00een berber\u0103 poemul Vallah<\/em> de Si Mohand:<\/p>\n

 <\/p>\n

VALLAH<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Thikkelt-a ad hedjigh asefru<\/p>\n

Wallah ad yelhu<\/p>\n

Ad inadi deg lwedyat.<\/p>\n

 <\/p>\n

Wi t-islan ard a t-yaru<\/p>\n

Ur as-iberru<\/p>\n

W’ illan d elfahem yezra-t \u00a0:<\/p>\n

 <\/p>\n

A nhell Rebbi a tent-yehdu<\/p>\n

Ghur-es ay ned\u00e2u<\/p>\n

Ad ba\u00e2dent adrim nekfa-t.<\/p>\n

 <\/p>\n

(E timpul s\u0103 compun un poem \/ Rogu-te, Doamne, fie frumos \/ \u0218i r\u0103sp\u00e2ndit pestetot.\/\/ Cine \u00eel va citi \u00eel va scrie, \/ Nu se va desp\u0103r\u021bi de el \/ \u0218i \u00een\u021beleptul \u00eel va \u00een\u021belege: \/\/ \u00cen ei inspire Domnul mil\u0103; Doar el ne poate \u021bine: \/ Femeile ne uite, gata banii!)<\/p>\n

 <\/p>\n

Frane Belulovici (1921-) (in Vlashki: Istro-Roanian dialect of Susnjevica).<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O noapte eu am anmisat<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

O noapte eu am anmisat,<\/p>\n

Ke ajtu ku mire fost<\/p>\n

E k’nd am jo okliji rescljis<\/p>\n

jo n-am tire ku mire aflat.<\/p>\n

A tunce mije fosta caro grelo,<\/p>\n

ke nam je tire ku mire aflat.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Sextil Pu\u0219cariu, autor a trei volume depre istrorom\u00e2ni, coresponda cu Andrei Glavina \u00een rom\u00e2n\u0103 \u021bi istrorom\u00e2n\u0103: \u201eCu po\u0219ta de azi mi-am luat voia s\u0103-\u021bi trimit \u00een semn de recuno\u0219tin\u021b\u0103 o carte a mea care poate te va interesa. – Ce s-au f\u0103cut fra\u021bii Belulovici? Despre Alois am auzit c\u0103 ar fi bolnav \u00eentr-un ospi\u021b de aliena\u021bi. E adev\u0103rat? Dar Luigi, doctorul? Din scrisoarea d-tale pare a reie\u0219i c\u0103 ei \u0219i-au renegat neamul. Se poate una ca asta? Dar b\u0103tr\u00e2nul Micetici mai tr\u0103ie\u0219te? \/ Acoce-\u021b zicu neca roamari s\u0103r si neca nme\u021bi tirari piseai \u0219i \u0219ti si neca \u021biru la limba lu \u021boa\u021be si lu moaia lor, coarea-i mai musoatea pre \u021b\u0103sta lume\u201d (1922).<\/p>\n

 <\/p>\n

George Anca<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u0218tien che smo \u0219i noi un na\u021bion     UNIVERS ISTROROM\u00c2N un etno-album de Emil Bratu \u00a0 Lans\u00e2nd, ani de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-20276","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20276","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20276"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20276\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20279,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20276\/revisions\/20279"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20276"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20276"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20276"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}