{"id":20296,"date":"2015-01-02T19:29:25","date_gmt":"2015-01-02T19:29:25","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20296"},"modified":"2015-01-02T19:29:25","modified_gmt":"2015-01-02T19:29:25","slug":"vavila-popovici-decenta-in-politica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/01\/02\/vavila-popovici-decenta-in-politica\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Decen\u021ba \u00een politic\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eOmenirea nu va sc\u0103pa niciodat\u0103 de necazuri p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd iubitorii \u00een\u021belepciunii nu vor ajunge la fr\u00e2iele puterii politice, sau p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd de\u021bin\u0103torii puterii nu vor deveni iubitori ai \u00een\u021belepciunii.\u201d<\/em><\/p>\n


\n<\/em>Platon<\/p>\n

\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Decen\u021ba<\/em> este definit\u0103 ca o atitudine de respectare a regulilor de bun\u0103 purtare, a convenien\u021belor \u0219i a moralei, ea determin\u00e2nd adev\u0103rata valoare a omului \u0219i a societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103ie\u0219te. Comportamentul \u00een spiritul decen\u021bei trebuie p\u0103strat \u00een toate momentele \u0219i domeniile vie\u021bii noastre, prin cuvinte, \u021binut\u0103, fapte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Avem o mo\u0219tenire proast\u0103, este adev\u0103rat! Ne afl\u0103m dup\u0103 o perioad\u0103 de vie\u021buire \u00een comunism, \u00een care decen\u021ba nu era apreciat\u0103 \u0219i nici cultivat\u0103, oamenii erau dresa\u021bi \u00eentr-un mod \u00een care trebuiau s\u0103 se comporte, nu aveau voie s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 la un alt mod de comportament, regulile de convie\u021buire erau lipsite de moralitate, de exemplu, trebuia s\u0103 suspectezi \u0219i s\u0103 reclami pe cel de l\u00e2ng\u0103 tine. Odat\u0103 cu ob\u021binerea libert\u0103\u021bii \u00een acel decembrie 89, oamenii s-au comportat bizar, unii ne\u00een\u021beleg\u00e2nd cu adev\u0103rat ce este libertatea, cum trebuie ea folosit\u0103, al\u021bii confund\u00e2nd-o cu libertinajul. \u0218i-au permis orice fel de comportament, neru\u0219inarea \u0219i obr\u0103znicia fiind considerate calit\u0103\u021bi ale omului cu \u201epersonalitate\u201d \u0219i mediatizate din plin. Se striga dup\u0103 ni\u0219te drepturi, dar f\u0103r\u0103 a con\u0219tientiza efectul lor, moralitatea lor \u0219i f\u0103r\u0103 a pre\u021bui \u00eendatoririle, responsabilit\u0103\u021bile. Dup\u0103 al\u021bi 25 de ani, semne vizibile au ar\u0103tat c\u0103 societatea necesit\u0103 o nou\u0103 schimbare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Politica<\/em> – practic\u0103 de guvernare a statului – reprezint\u0103 orientarea, activitatea, ac\u021biunea propriu-zis\u0103 a partidelor, \u00een baza unei ideologii, aceasta presupun\u00e2nd un sistem de valori configurat pentru societate. \u00cen cadrul acestui proces sunt luate decizii noi, deosebit de importante pentru popor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nicolae Titulescu (1882-1941), diplomat \u0219i om politic rom\u00e2n, spunea: \u201eSociet\u0103\u021bile nu se guverneaz\u0103 bine dec\u00e2t dac\u0103 se suprapun dou\u0103 for\u021be: inteligen\u021ba \u0219i puterea\u201d<\/em>, prin inteligen\u021b\u0103 \u00een\u021beleg\u00e2ndu-se capacitatea creierului uman de a \u00een\u021belege u\u0219or \u0219i repede problemele ivite, ea fiind solicitat\u0103 numai atunci c\u00e2nd persoana se \u00eent\u00e2lne\u0219te pentru prima dat\u0103 \u00een decursul vie\u021bii cu o anumit\u0103 problem\u0103 (\u00een politic\u0103 se ivesc mereu noi probleme!), iar cel care a solu\u021bionat o anumit\u0103 problem\u0103, nu mai are ulterior dificult\u0103\u021bi \u00een rezolvarea problemelor identice sau asem\u0103n\u0103toare. Din aceast\u0103 cauz\u0103 am afirmat c\u00e2ndva c\u0103 activitatea ale\u0219ilor, \u00een\u021belegerea lor p\u00e2n\u0103 la data alegerii, conteaz\u0103. Se spune c\u0103 h\u0103rnicia este important\u0103 la ace\u0219ti oameni dota\u021bi cu inteligen\u021b\u0103, ea \u00eensemn\u00e2nd o energie peste medie. La o astfel de for\u021b\u0103 a oamenilor inteligen\u021bi, cred, c\u0103 se referea omul politic rom\u00e2n. Sau poate a celor \u00een\u021belep\u021bi? \u00cemi amintesc c\u0103 cineva se \u00eentreba care este diferen\u021ba dintre inteligen\u021b\u0103 \u0219i \u00een\u021belepciune \u0219i a primit urm\u0103torul r\u0103spuns: \u201eInteligen\u021ba este capacitatea de a imagina alternative, \u00een\u021belepciunea \u2013 de a alege pe cea mai bun\u0103\u201d<\/em>. \u0218i mai f\u0103cea urm\u0103toarea compara\u021bie: \u201eInteligen\u021ba este roiul f\u0103r\u0103 matc\u0103, \u00een\u021belepciunea – roiul cu matc\u0103\u201d.<\/em> Inteligen\u0163a poate fi ob\u0163inut\u0103 prin cultivare \u0219i exerci\u021biul schimbului de idei, pe c\u00e2nd omul \u00een\u021belept este cel c\u0103ruia i se dezv\u0103luie adev\u0103rata semnifica\u021bie a lucrurilor. De aceea se spune despre \u00een\u021belepciune, c\u0103 \u201epre\u0163uie\u015fte mai mult dec\u00e2t m\u0103rg\u0103ritarele \u015fi nici un lucru de pre\u0163 nu se poate asemui cu ea\u201d.<\/em> De asemenea nu trebuie confundat\u0103 inteligen\u021ba cu\u00a0 talentul. Sunt\u00a0 oameni talenta\u021bi sau cu aptitudini diferite, f\u0103r\u0103 a avea o inteligen\u021b\u0103 ie\u0219it\u0103 din comun, sau al\u021bii care au o inteligen\u021b\u0103 ie\u0219it\u0103 din comun \u0219i au talente, aptitudini, dar nu le acord\u0103 timp pentru realizare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd spunem putere, noi ne g\u00e2ndim imediat la puterea fizic\u0103, sau la o superioritate \u00eentr-un raport ierarhic. \u00cen func\u0163ie de natura raporturilor pot exista diverse forme de putere. Spre exemplu, experien\u021ba \u00eentr-un anumit domeniu reprezint\u0103 \u0219i ea o form\u0103 de putere, ca atare decizia ar trebui s\u0103 apar\u021bin\u0103 \u00eentotdeauna persoanelor cu experien\u021b\u0103. Puterea celor tineri st\u0103 \u00een fapt\u0103, a celor b\u0103tr\u00e2ni \u00een chibzuin\u021b\u0103\u201d, <\/em>spunea Euripide. Unii consider\u0103 c\u0103 \u00een plan social puterea \u00eenseamn\u0103 bani, dar, via\u021ba ne-a ar\u0103tat c\u0103 au fost persoane care au tr\u0103it \u00een s\u0103r\u0103cie \u0219i au fost puternice, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een istorie prin realiz\u0103rile lor, prin lucruri bine f\u0103cute, beneficiind de energie, tenacitate \u0219i h\u0103rnicie. Aceste calit\u0103\u021bi ne pot aminti cuvintele marelui inventator american Thomas Edison (1847-1931): \u201eGeniul este 10% inspira\u021bie \u0219i 90% transpira\u021bie\u201d<\/em>. La acest aspect, cred, c\u0103 se referea Nicolae Titulescu, atunci c\u00e2nd vorbea de putere. Dar, puterea f\u0103r\u0103 acea raz\u0103 de lumin\u0103 care este \u00een\u021belepciunea, poate avea rezultate nedorite.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u0219a cum exist\u0103 o con\u0219tiin\u021b\u0103 moral\u0103 n\u0103scut\u0103 deodat\u0103 cu omul \u2013 glasul\u00a0 Divinit\u0103\u021bii \u00een sufletul omului – ea fiind judec\u0103torul faptelor noastre, tot a\u0219a exist\u0103 o con\u0219tiin\u021ba politic\u0103 care se refer\u0103 la cuno\u0219tin\u021be politice relativ stabile, la norme politice dob\u00e2ndite prin experien\u021b\u0103 colectiv\u0103. Ea este legat\u0103 de nivelul de cultur\u0103, de perceperea evenimentelor, de inteligen\u021ba de care am amintit, de actualitatea informa\u021biei \u0219i de dorin\u021ba de participare \u0219i de implicare \u00een mersul societ\u0103\u021bii. Referitor la alegerea f\u0103cut\u0103 din multitudinea de norme, un filozof grec sf\u0103tuia s\u0103 se r\u0103spund\u0103 cu \u201einfinitatea ra\u021biunii de om oceanului care \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne \u00eenece\u201d.<\/em> Credin\u021ba noastr\u0103 l\u0103mure\u0219te termenul general de con\u0219tiin\u021b\u0103: \u201e<\/em>Con\u0219tiin\u021ba sluje\u0219te drept c\u0103l\u0103uz\u0103 la \u00eemplinirea legii. Ea este judec\u0103torul neadormit \u0219i aspru, care nu se poate cump\u0103ra cu nimic \u0219i care se pronun\u021b\u0103 asupra fiec\u0103rei fapte, ar\u0103t\u00e2nd dac\u0103 aceasta este bun\u0103 sau rea \u0219i deci dac\u0103 trebuie s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 sau nu. Ea \u00ee\u0219i ridic\u0103 glasul at\u00e2t \u00eenainte de s\u0103v\u00e2r\u0219irea unei fapte, c\u00e2t \u0219i dup\u0103 s\u0103v\u00e2r\u0219irea ei. \u00cenainte de s\u0103v\u00e2r\u0219irea unei fapte, con\u0219tiin\u021ba spune dac\u0103 fapta este bun\u0103 sau rea \u0219i ne sf\u0103tuie\u0219te s\u0103 o \u00eemplinim sau nu. Dup\u0103 s\u0103v\u00e2r\u0219irea faptei, tot ea ne judec\u0103<\/em>\u201d (Doxologia).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Con\u0219tiin\u021ba politic\u0103 este proprie fiec\u0103rui cet\u0103\u021bean, este crezul s\u0103u intelectual, legat de cel moral \u0219i care se adaug\u0103 societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103ie\u0219te; este \u0219i con\u0219tiin\u021ba celor care ne conduc, ale\u0219ii poporului. Au dovedit vorbele, gesturile \u0219i faptele celor care ne-au condus \u00een ultima vreme, \u00een\u021belepciune, decen\u021b\u0103? Au constituit ei exemple de urmat? Orice om cu bun sim\u021b a fost \u0219ocat de vorbele \u0219i fotografiile publicate \u00een ziare, \u00eenaintea\u00a0 alegerilor din noiembrie 2014: un primar se \u00eembrac\u0103 \u00eentr-o uniform\u0103 nazist\u0103, iar la o adunare a partidului folose\u0219te cele mai triviale \u00eenjur\u0103turi; un Episcop se amestec\u0103 \u00een politic\u0103 \u0219i d\u0103 \u201eindica\u021bii\u201d credincio\u0219ilor; un \u0219ef de partid strig\u0103 \u00een gura mare: \u201eDeci noi facem ce trebuie pentru jude\u0163 \u015fi ne \u2026 pe \u015fefii no\u015ftri\u2026..Nu se mai poate s\u0103-l d\u0103m \u00een aia, nici pe el, nici pe \u2026 de la municipiu\u2026[\u2026]\u00a0 \u00cen jude\u0163ul Satu Mare, c\u00e2t sunt eu aici nu vor mai exista a\u015fa feluri de oameni. S\u0103-i ia mama … pe to\u021bi, c\u0103 n-am nevoie de to\u0163i nenoroci\u0163ii \u00een jurul meu.<\/em> Deci am nevoie dec\u00e2t de cei cu care pot face treab\u0103, restul valea!\u201d, sau: <\/em>\u201eCei care nu ve\u0163i avea rezultate \u00een turul doi (de alegeri fiind vorba), c\u00e2t sunt eu \u00een Consiliul Jude\u0163ean \u015fi c\u00e2t am posibilitate, nu o s\u0103 primi\u0163i niciun cinci bani. C\u00e2nd se repartizeaz\u0103 bugetul \u2013 zero, c\u00e2nd se \u00eemparte \u2026zero\u00a0 \u015fi garantez c\u0103 niciunul nu mai prime\u015fte nimic. Sta\u0163i \u015fi muri\u0163i, asta e via\u0163a!\u201d<\/em>; alt primar amenin\u0163a pe localnici c\u0103 le d\u0103 foc dac\u0103 nu voteaz\u0103 cu cine le spune el; premierul \u021b\u0103rii avid de putere, n\u0103zuind la func\u021bia de Pre\u0219edinte al \u021b\u0103rii purta o \u0219apc\u0103 maoist\u0103 \u0219i era m\u00e2ndru de ea, \u0219i exemplele negative pot continua. Putem glumi cu astfel de simboluri ale crimei, terorii \u0219i vulgarit\u0103\u021bii? Nu este o dovad\u0103 clar\u0103 de incultur\u0103 \u0219i de lips\u0103 a decen\u021bei?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dimitrie Gusti (1880-1955), filosof, sociolog \u0219i estetician rom\u00e2n, definea clar \u0219i cuprinz\u0103tor un partid politic: \u201eO asocia\u021bie liber\u0103 de cet\u0103\u021beni uni\u021bi \u00een mod permanent prin interese \u0219i idei comune, de caracter general, asocia\u021bie ce urm\u0103re\u0219te, \u00een plin\u0103 lumin\u0103 public\u0103, a ajunge la putere de o guvernare, pentru realizarea unui ideal etic \u0219i social\u201d<\/em>. Ne putem \u00eentreba: care ideal?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Partidele \u0219i oamenii politici care ne-au condus \u0219i ne mai conduc, ar trebui s\u0103 se afle sub judecata unor idei, iar ideile sunt cuprinse \u00eentr-o a\u0219a numit\u0103 Ideologie. <\/em>Etimologia no\u021biunii de ideologie provine de la cuv\u00e2ntul grecesc \u201eeidos\u201d \u00eensemn\u00e2nd imagine, iar \u201elogos\u201d – \u0219tiin\u021b\u0103, disciplin\u0103, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 despre idei, un sistem de valori. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd p\u0103r\u0103se\u0219ti urgent ideologia propriului t\u0103u partid, crezul t\u0103u intelectual \u0219i moral? Oare l-ai avut?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eEnciclopedia Blackwell a g\u00e2ndirii politice\u201d,<\/em> scris\u0103 de sco\u021bianul David Miller, una dintre cele mai serioase enciclopedii \u00een domeniul g\u00e2ndirii\u00a0 politice,\u00a0 define\u0219te ideologiile ca fiind \u201e constela\u021bii de credin\u021be \u0219i expresii cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 simbolic\u0103, prin care lumea este prezentat\u0103, interpretat\u0103 \u0219i evaluat\u0103 \u00eentr-un mod menit s\u0103 modeleze, s\u0103 mobilizeze, s\u0103 orienteze, s\u0103 organizeze \u0219i s\u0103 justifice anumite modalit\u0103\u021bi sau direc\u021bii de ac\u021biune \u0219i s\u0103 anatemizeze altele\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Au fost voci care au contrazis aceast\u0103 defini\u021bie, spun\u00e2nd c\u0103 Ideologia<\/em> este un concept care exceleaz\u0103 prin ambiguitate, modul de g\u00e2ndire ideologic fiind respins aproape instinctual din cauza temerii ca fundamentele celor mai \u00eendr\u0103gite concep\u021bii ale omului s\u0103 se afle \u201epe nisipuri mi\u0219c\u0103toare \u0219i nu pe baze solide\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Doctorul \u0219i profesorul de filozofie, francezul J.F. Revel (1924-2006) , cel care a scris numeroase eseuri politice de mare succes \u0219i despre care unii spun c\u0103 a fost un model de ri\u00adgoare, de m\u0103sur\u0103 \u0219i de onestitate in\u00adte\u00adlec\u00adtual\u0103, a g\u00e2ndit \u00een alt mod: \u201eIdeologia are o func\u021bie cvadrupl\u0103: ea este instrument al puterii, mecanism de ap\u0103rare \u00eempotriva informa\u021biei, pretext de a te sustrage moralei, abrog\u00e2nd r\u0103ul cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i mijloc de a anula criteriul experien\u021bei, adic\u0103 de a elimina criteriile de reu\u0219it\u0103 \u0219i e\u0219ec\u201d. <\/em>\u00cen parantez\u0103 amintesc c\u0103 el este <\/em>cel care mai spunea: \u201ePo\u00adporul francez nu mai are pentru a g\u00e2ndi dec\u00e2t un creier de sticl\u0103, numit televiziune\u201c<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cum s-a ajuns la fenomenul \u00eent\u00e2lnit, cel al \u201etraseismului\u201d? Dic\u021bionarul define\u0219te clar traseismul ca \u201e<\/em>Atitudine caracteristic\u0103 politicianului care se transfer\u0103 de la un partid la altul \u00een func\u0163ie de interesele personale\u201d<\/em>, cuv\u00e2nt format din traseu, plus – ism.\u00a0 Iar traseist\u0103, tot dic\u021bionarul nostru define\u0219te <\/em>prostituata<\/em> care \u00ee\u0219i acosteaz\u0103 clien\u021bii pe \u0219oseaua de centur\u0103. Ur\u00e2t, dar ce \u00eenrudire bun\u0103!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen limba englez\u0103 este numit \u201eparty switching\u201d, ultimul cuv\u00e2nt \u00eensemn\u00e2nd comutare, un fenomen politic care const\u0103 \u00een schimbarea de c\u0103tre un politician a partidului politic care l-a propulsat \u00eentr-o func\u021bie. Omul politic britanic Winston Churchill (1874-1965) spunea c\u0103 \u201eUnii oameni schimb\u0103 partidele din cauza principiilor lor; al\u021bii, datorit\u0103 intereselor lor\u201d. <\/em>Printre explica\u021biile g\u0103site fenomenului, este \u0219i existen\u021ba unui sistem de partide slab institu\u021bionalizat. Poate explica\u021bia a fost folosit\u0103, mai cur\u00e2nd, ca scuz\u0103. Fenomenul a fost \u0219i este \u00eent\u00e2lnit \u00een mai multe state, dar trebuie avut \u00een vedere, de fiecare dat\u0103, condi\u021biile \u00een care el s-a produs sau se produce. Se poate ca un om s\u0103-\u0219i schimbe optica pe parcursul vie\u021bii, dar aceasta se face \u00een timp, cu motiva\u021bii logice, dup\u0103 glasul con\u0219tiin\u021bei. Traseismul \u00eens\u0103 se dovede\u0219te a fi altceva. A\u0219a cum s-a produs la noi \u00een \u021bar\u0103, de cur\u00e2nd, printr-o ordonan\u021b\u0103 de urgen\u021b\u0103 care a permis politicienilor, ale\u0219ilor locali, de a migra \u201eurgent\u201d c\u0103tre partidul politic interesat, dec\u00e2t cele sub sigla c\u0103rora au c\u00e2\u015ftigat alegerile, poate fi considerat ca fiind imoral. Prin astfel de ordonan\u021be partidele se dovedesc a fi cele mai nedemocratice institu\u021bii din democra\u021bie. Poate este nevoie de o orientare clar\u0103 \u00een politic\u0103? Debusolarea nu ajut\u0103, ci stagneaz\u0103 mersul \u00eenainte al societ\u0103\u021bii, at\u00e2t de mult dorit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0218i \u00eenchei tot cu cuvintele \u00een\u021beleptului Platon: \u201eAceia care sunt prea de\u0219tep\u021bi pentru a se angaja \u00een politic\u0103, sunt pedepsi\u021bi prin a fi guverna\u021bi de c\u0103tre cei pro\u0219ti.\u201d\u00a0 <\/em><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Vavila Popovici, Carolina de Nord<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eOmenirea nu va sc\u0103pa niciodat\u0103 de necazuri p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd iubitorii \u00een\u021belepciunii nu vor ajunge la fr\u00e2iele puterii politice, sau p\u00e2n\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-20296","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20296","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20296"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20296\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20299,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20296\/revisions\/20299"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20296"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20296"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20296"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}