{"id":20331,"date":"2015-01-06T20:14:37","date_gmt":"2015-01-06T20:14:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20331"},"modified":"2015-01-06T20:14:37","modified_gmt":"2015-01-06T20:14:37","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-protodacul-ioan-botezatorul-si-ucenicii-sai-martiri-si-marturisitori-dacormani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/01\/06\/gheorghe-constantin-nistoroiu-protodacul-ioan-botezatorul-si-ucenicii-sai-martiri-si-marturisitori-dacormani\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Protodacul Ioan Botez\u0103torul \u0219i Ucenicii s\u0103i. Martiri \u0219i M\u0103rturisitori Dacorm\u00e2ni"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0<a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/sf_ioan_botezatorul37.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-20332\" title=\"sf_ioan_botezatorul37\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/sf_ioan_botezatorul37-246x300.jpg\" alt=\"\" width=\"246\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/sf_ioan_botezatorul37-246x300.jpg 246w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/sf_ioan_botezatorul37.jpg 800w\" sizes=\"auto, (max-width: 246px) 100vw, 246px\" \/><\/a> <\/strong>\u00cen destinul fiec\u0103rui Neam, Dumnezeu a pus gena religioas\u0103, puterea \u00eemplinirii lui, a comuniunii divine \u00eenspre Calea nemuririi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Neamului nostru primordial, prima mare Familie a lumii, a primit din fa\u015f\u0103, voca\u0163ia, misiunea \u015fi \u00eemplinirea finalit\u0103\u0163ii sale spre m\u00e2ntuire.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">A\u015fadar, Neamul Dacorom\u00e2n a fost h\u0103r\u0103zit \u00eenc\u0103 din zorii vie\u0163ii sale cu voca\u0163ia Jertfei sfinte, cu cultul nemuririi, cu \u00een\u0163elepciunea g\u00e2ndirii existen\u0163iale, cu \u00een\u0163elegerea fenomenelor miraculoase \u015fi explicarea lor, cu spiritul drept\u0103\u0163ii sociale, cu zelul eroismului trac, a cavalerului prin excelen\u0163\u0103, cu harul misiunii hristo-evanghelice, cu iubirea de semeni \u00eentru virtu\u0163ile cardinale \u015fi teologice, cu \u00eemplinirea crezului ortodox \u00eentru conlucrarea lumeasc\u0103, \u00eentru des\u0103v\u00e2r\u015fire, \u00eentru \u00eendumnezeire.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Atot\u015ftiutorul Dumnezeu \u015ftiind capacitatea spiritual\u0103, natura inteligen\u0163ei, piscul \u00een\u0163elepciunii, av\u00e2ntul temerar, r\u0103bdarea haric\u0103, t\u0103m\u0103duitoare \u015fi sensul sacrificiului suprem \u00eemplinit prin iubire al Neamului nostru, i-a d\u0103ruit \u015fi i-a ales personalit\u0103\u0163ile misionare care trebuie s\u0103-i ctitoreasc\u0103 istoria, care trebuie s\u0103-i zideasc\u0103 Biserica, care trebuie s\u0103-i defineasc\u0103 autoritatea \u015fi demnitatea, care trebuia s\u0103-i consfin\u0163easc\u0103 Neamul Martirilor \u015fi Sfin\u0163ilor daci \u00een ceruri.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Misiunea dacului, a dacorom\u00e2nului a fost\/ este de a cugeta ne\u00eentrerupt la complexitatea \u015fi miracolul vie\u0163ii continue, la scopul, la rostul \u015fi sensul s\u0103u \u00een lume \u015fi \u00een transcendent.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Iov-Ioan Vol\u0103nescu <\/strong>(1903-1976), <strong>preot monah.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 P\u0103rintele Ioan-Iov Vol\u0103nescu, unul dintre <em>Ale\u015fii<\/em> Domnului<em> <\/em>\u00eentru cinstire \u015fi jertf\u0103, \u015fi-a simplificat via\u0163a material\u0103, \u015fi-a cl\u0103dit zelul pentru a face transparent sufletului, esen\u0163ele harului primit spre d\u0103ruire.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 <\/strong>Viitorul monah martir s-a n\u0103scut \u00een C\u00e2nde\u015ftii Buz\u0103ului \u00een familia smeri\u0163ilor cre\u015ftini Nistor \u015fi Elisabeta la 12 Aprilie. A fost un copil cuminte, sensibil, rug\u0103tor \u015fi un elev con\u015ftiincios. T\u00e2n\u0103rul Ioan se preg\u0103tea \u00eentr-un domeniu economic, dar pentru zelul s\u0103u patriotic este arestat \u00een 1939, de regimul totalitar Carol-Lupescu, care-\u015fi instalase regal, dictatura feroce. Celelalte regimuri politice dictatoriale nu scap\u0103 nici ele prilejul de a fi mai prejos de odiosul monarh, arest\u00e2ndu-l pe r\u00e2nd pe t\u00e2n\u0103rul na\u0163ionalist, \u00een anii urm\u0103tori: 1941-1944, 1948-1964, 1975-1976. Cea mai mare parte a vie\u0163ii \u015fi-a petrecut-o \u00een regim de teroare prin \u00eenchisorile ale c\u0103ror tentacole uciga\u015fe cuprindea \u00eentreaga \u0163ar\u0103. T\u00e2n\u0103rul Ioan era \u00eens\u0103 temerar. Pulsa \u00een el s\u00e2ngele acela imperial, \u0163\u0103r\u0103nesc, talpa istoriei \u015fi temelia bisericii, care \u00eempletit cu zelul preo\u0163esc al slujirii, consfiin\u0163ea Omul cre\u015ftin, ca ap\u0103r\u0103tor al legii supreme, cum spunea Doctorul \u00een Drept, viitor martir Ion I. Mo\u0163a: <em>\u201e&#8230; Deasupra legilor ordinare, exist\u0103 o supra legalitate, adesea nefixat\u0103 dec\u00e2t \u00een tradi\u0163ie, \u00een sim\u0163\u0103mintele sufletului \u015fi \u00een istorie. E supra-legalitatea consrv\u0103rii unei na\u0163iuni, \u015fi a culturii sale chiar \u00eempotriva legilor parlamentare, care de altfel, n-ar trebui s\u0103 aib\u0103 dreptul de a c\u0103lca aceast\u0103 &lt;&gt;.\u201d <\/em>(Ion I. Mo\u0163a-Cranii de Lemn. Articole 1922-1936. Ed. a V-a. Ed. S\u00e2nziana, Bucure\u015fti, 2007, p. 26).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Bunul Dumnezeu l-a ocrotit d\u0103ruindu-i \u00een deten\u0163ie bucuria de a-l cunoa\u015fte pe unul dintre marii cre\u015ftini-ortodoc\u015fi cu o tr\u0103ire spiritual\u0103 demn\u0103 de un mare ascet, b\u0103dia Traian Trifan. Sub ocrotirea p\u0103rinteasc\u0103 a Doctorului \u00een Drept Interna\u0163ional-Traian Trifan, \u00een lag\u0103r, t\u00e2n\u0103rul Ioan se apropie profund de M\u00e2ntuitorul Hristos, astfel c\u0103 \u00eentre <em>\u201erecrea\u0163iile\u201d<\/em>dintre arest\u0103ri se \u00eendreapt\u0103 spre tr\u0103irea monahal\u0103, mai \u00eent\u00e2i la m\u0103n\u0103stirea Ciolanu, apoi la V\u0103rz\u0103re\u015fti \u00een 1947 \u015fi la Hodo\u015f-Bodrog din Arad, un an mai t\u00e2rziu. Dup\u0103 1964, intr\u0103 ca mohah la m\u0103n\u0103stirea Hodo\u015f-Bodrog, primind numele protodacului-<em>Patriarhul suferin\u0163ei, <\/em><strong>Iov. <\/strong>La asalturile turbate \u015fi repetate ale securit\u0103\u0163ii, monahul <strong>Iov<\/strong> este nevoit s\u0103 se refugieze la m\u0103n\u0103stirile Ciolanu \u015fi Dealul, nu pentru mult timp c\u0103ci este din nou arestat \u015fi pentru a nu mai crea b\u0103t\u0103i de cap prigonitorilor este omor\u00e2t, \u00eempu\u015fcat \u00een cap, \u00een \u00eenchisoare la 19 Ianuarie 1976. Ultimul refugiu l-a aflat la M\u0103n\u0103stirea Vifor\u00e2ta \u015fi \u00een ceruri. (Fabian Seiche- Martiri \u015fi m\u0103rturisitori rom\u00e2ni din secolul XX. \u00cenchisorile comuniste din Rom\u00e2nia. Ed. Agaton, F\u0103g\u0103ra\u015f, 2010, p. 510)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Un cre\u015ftin purt\u0103tor \u00een suflet de Dumnezeu \u015fi de Neam, h\u0103r\u0103zit jertfei, vede rostul lumii, problemele generale ale na\u0163iei sale \u00een alte culori, cu sensuri noi, cu \u00eennoite semnifica\u0163ii, a\u015fa cum a fost militarul de carier\u0103, patriotul de destin Ion Constantin Petrovicescu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 <strong>Ion Constantin Petrovicescu<\/strong> (1883-1949), <strong>general<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0Ion Constantin Petrovicescu,ml\u0103di\u0163\u0103 oltean\u0103, a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat cu patos cariera militar\u0103, lupt\u00e2nd \u00een primul r\u0103zboi mondial, remarc\u00e2ndu-se deosebit \u015fi urc\u00e2nd str\u0103lucit toate treptele militare. Evenimentele politice l-au adus \u00een contact cu Mi\u015fcarea Ortodox\u0103 na\u0163ionalist\u0103 \u015fi cople\u015fit de crezul \u015fi demnitatea ei o admir\u0103 \u00een tain\u0103, o ajut\u0103 schimb\u00e2nd cursul istoriei din postura de comisar regal, c\u0103tr\u0103nind astfel guvernul liberal \u015fi camarila sa, care pusese spre <em>afacere<\/em>, complotul de la Sinaia, procesul \u00eenscen\u0103rii pentru a \u015ftrangula Elita na\u0163ionalist-cre\u015ftin\u0103. \u00cen timpul guvern\u0103rii na\u0163ionaliste devine ministru de interne, f\u0103r\u0103 apartenen\u0163\u0103 politic\u0103. La \u00eenceput, generalul Antonescu l-a acceptat bucuros: <em>\u201eE un soldat <\/em>(o\u015ftean.n.a.) <em>con\u015ftiincios<\/em> <em>\u015fi un om de ordine. <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>M\u0103 bucur c\u0103-l vom avea la Interne\u201d&#8230;<\/em> (Fabian Seiche, op. cit., p.414)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Ideea de ordine \u00eenve\u015fm\u00e2ntat\u0103-n con\u015ftiin\u0163\u0103 la <em>Conduc\u0103torul <\/em>Statului era prea \u00eenfofolit\u0103 \u00een teatru, \u00een figura\u0163ie, a\u015fa c\u0103 pentru a-i reu\u015fi lovitura de stat, Generalul Ion Petrovicescu este destituit din func\u0163ia de ministru \u00eenaintea evenimentelor din Ianuarie, 21-23- 1941 \u015fi arestat, f\u0103cut apoi <em>cadou<\/em>\u00a0 comuni\u015ftilor \u00eentre 1941-1948, care-l vor omor\u00e2 la Aiud ca pe al\u0163i zeci de generali bravi ai O\u015ftirii rom\u00e2ne.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Generalul Petrovicescu considera c\u0103 onoarea \u00een ap\u0103rarea Adev\u0103rului,\u00a0 a drept\u0103\u0163ii, a Na\u0163iunii noastre care s-a n\u0103scut aici \u00een Vatra ve\u015fniciei este mai presus chiar de via\u0163\u0103, de carier\u0103, de libertate: <em>\u201eSpre deosebire de toate statele care ne \u00eenconjoar\u0103,<\/em> a cuv\u00e2ntat \u00een Parlamentul \u0163\u0103rii, marele cre\u015ftin Rom\u00e2n <strong>Ion Coja<\/strong>, <em>\u015fi de \u00eenc\u0103 multe altele, statul rom\u00e2nesc nu s-a<\/em> <em>\u00eenfiin\u0163at printr-o hot\u0103r\u00e2re luat\u0103 la vreun conclav diplomatic sau \u00een cancelaria vreunui imperiu&#8230;Statalitatea rom\u00e2neasc\u0103 s-a \u00eemplinit prin \u00een\u0163elepciune \u015fi trud\u0103, prin har politic \u015fi putere de sacrificiu, prin jertf\u0103! Statalitatea noastr\u0103 este una dintre cele mai vechi din Europa \u015fi din lume&#8230;\u201d<\/em> (Ion Coja-Legionarii No\u015ftri. Ed. Kogaion\/ Funda\u0163ia Buna Vestire, Bucure\u015fti, 1997,p. 200)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cen urma simulacrului de proces din 16 Iunie 1941, Generalul este condamnat la 7 ani temni\u0163\u0103 grea. Este supus simulacrului degrad\u0103rii (parc\u0103 demnitatea poate fi vreodat\u0103 degradat\u0103, n.a.) \u015fi transportat la \u00eenchisoarea din Deva. \u00cen fiecare loc de suferin\u0163\u0103 pe unde a trecut a l\u0103sat o d\u00e2r\u0103 de lumin\u0103 din sufletul s\u0103u demn, cald, \u00eensorit: <em>\u201eNici un regret, nici o am\u0103r\u0103ciune, nici un pas \u00eenapoi. Antonescu l-a lovit <\/em>(\u201ep\u0103rinte\u015fte\u201d cu m\u00e2na \u00een m\u0103nu\u015fa de mare\u015fal&#8230;,n.a.)<em>, l-a umilit, dar n-a putut s\u0103-l \u00eengenuncheze&#8230; Generalul a tr\u0103it destul ca s\u0103 cunoasc\u0103 tragedia lui Antonescu \u015fi s\u0103 se \u00eentrebe \u00een sine, \u00eemp\u0103cat cu soarta, de ce a fost nevoie ca Mare\u015falul s\u0103 dezl\u0103n\u0163uie o cr\u00e2ncen\u0103 prigoan\u0103 contra unor oameni care nu i-au voit niciodat\u0103 r\u0103ul?\u201d<\/em> (Fabian Seiche, op. cit., p. 415)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 <strong>Generalul-martir<\/strong> <strong>Ion Constantin Petrovicescu<\/strong> \u015fi-a cl\u0103dit via\u0163a, experien\u0163a, cinstea, educa\u0163ia, instruc\u0163ia, demnitatea, prestigiul pe omenia care l-a caracterizat permanent, devenind solemn \u00een suferin\u0163\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cen v\u00e2rtejul nedrept\u0103\u0163ilor sociale care se prip\u0103\u015fesc prin iresposabilit\u0103\u0163ile cotidiene ale <em>celor ajun\u015fi la<\/em> <em>v\u00e2rf<\/em>, devenind adev\u0103rate calamit\u0103\u0163i istorice, Dumnezeu ciople\u015fte \u00een st\u00e2nca Neamului, Eroii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Ioan Gl\u0103jar <\/strong>(1929-2013), <strong>preot<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cei binecuvinteaz\u0103 cu c\u0103ldura smereniei, cu r\u0103bdarea ascetic\u0103, cu fiorul drept\u0103\u0163ii, cu dreapta credin\u0163\u0103, cu cinstirea Adev\u0103rului, cu slujirea Autorit\u0103\u0163ii dumnezeie\u015fti \u015fi a Neamului, cu jertfa mistic\u0103, cu lucrarea crea\u0163iei hristice, ca pe bunul p\u0103rinte <strong>Ioan Gl\u0103jar.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Viitorul preot-profesor <strong>Ioan Gl\u0103jar<\/strong> s-a n\u0103scut \u00een Ucea de Jos, jude\u0163ul Bra\u015fov la 24 Martie. Aplecat spre studiu, spre cunoa\u015ftere, Ioan era bucuria familei. Dup\u0103 clasele primare din Ucea de Jos, trece cu u\u015furin\u0163\u0103 pe cele secundare de la liceul Radu Negru din F\u0103g\u0103ra\u015f-un bastion al Ortodoxiei<em>:<\/em> <em>\u201eIdeea ap\u0103r\u0103rii intereselor na\u0163iunii rom\u00e2ne,<\/em> scrie marele istoric al epocii contemporane-<strong>Ioan Scurtu<\/strong>, <em>s-a materializat<\/em> <em>\u00een organizarea unor &lt;&gt;, &lt;&gt; etc. De asemenea, unii oameni politici \u015fi de cultur\u0103, precum Octavian Goga \u015fi Vespasian V. Pella, au st\u0103ruit asupra necesit\u0103\u0163ii de a fi sprijinit\u0103 na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 majoritar\u0103.\u201d <\/em>\u00a0(Ioan Scurtu, Politic\u0103 \u015fi Via\u0163\u0103 Cotidian\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een secolul al XX-lea \u015fi \u00eenceputul celui de-al XXI-lea. Ed. Mica Valahia, Bucure\u015fti, 2011, p. 120)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Despre acel moment deosebit de sub aura Corolei harului lui Dumnezeu, p\u0103rintele-profesor ne aminte\u015fte: <em>\u201eElevii care f\u0103ceau parte din <\/em>Fr\u0103\u0163ia de Cruce, \u00een care era \u00eencorporat \u015fi el, <em>erau buni la carte, serio\u015fi \u015fi cu sufletul curat, idealist \u015fi altruist. Elevii din clasele superioare, membri \u00een\u00a0 Fr\u0103\u0163ie, recrutau \u015fi instruiau pe cei mai mici. Se stabilea \u00eentre ei o rela\u0163ie de prietenie \u00een care, atunci c\u00e2nd era consolidat\u0103, se putea discuta despre problemele \u0163\u0103rii \u015fi ale neamului din trecut \u015fi prezent&#8230; La \u00eencheierea anului \u015fcolar 1947-1948, conducerea organiza\u0163iei mi-a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 mie. \u00cen luna iunie 1948 Securitatea a \u00eenceput arest\u0103rile&#8230; M-au dus la sediul securit\u0103\u0163ii din strada Inului. M-au b\u0103gat \u00eentr-o celul\u0103, neagr\u0103, umed\u0103 \u015fi cu ap\u0103 pe jos&#8230; Ancheta a fost \u00eenso\u0163it\u0103 de b\u0103taie&#8230; To\u0163i am fost transfera\u0163i la Securitatea din Bra\u015fov \u015fi \u00eentemni\u0163a\u0163i \u00een aceea\u015fi celul\u0103 cu av. Virgil Mateia\u015f \u015fi cu p\u0103rintele Arsenie Boca de la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu&#8230; \u015ei la Bra\u015fov am fost b\u0103tu\u0163i&#8230; Eram 44 de elevi, studen\u0163i, profesori universitari \u015fi de liceu, medici, muncitori, ingineri, avoca\u0163i \u015fi arti\u015fti \u00een acea \u00eenc\u0103pere&#8230;\u201d <\/em>\u00a0(Fabian Seiche, op. cit., p. 264)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Este eliberat, dar prigoana asupra sa continu\u0103, gra\u0163ie <em>trecutului&#8230;<\/em> Reu\u015fe\u015fte totu\u015fi admiterea la Facultatea de Teologie-Sibiu, devine licen\u0163iat \u00een 1954, diacon \u00een 1955, Doctor \u00een Teologie \u00een 1958, la Bucure\u015fti, preot la Ucea de Jos, lector la Istoria religiilor, protopop de F\u0103g\u0103ra\u015f. De\u015fi Securitatea era <em>omniprezent\u0103,<\/em> fiind supravegheat permanent, de la Altar \u015fi de-acas\u0103 prin rug\u0103ciune aproape continu\u0103 \u015fi-a ajutat camarazii din rezisten\u0163a anticomunist\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 P\u0103rintele profesor Ioan Gl\u0103jar a fost un monument de smerenie, un turn al bun\u0103t\u0103\u0163ii, un st\u00e2lp al Ortodoxiei, o temelie a jertfei, o ofrand\u0103 a d\u0103ruirii, o Cruce a d\u00e2rzeniei, un scut al credin\u0163ei, un far al m\u0103rturisirii, un ctitor de l\u0103ca\u015furi \u015fi de suflete, o catedral\u0103 a Neamului pe care l-a iubit ca pe Dumnezeul pe care-L sluja cu zel p\u00e2n\u0103 la sacrificiu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cemi cer iertare p\u0103intelui-profesor c\u0103 nu am reu\u015fit s\u0103 m\u0103 apropii mai mult de sfin\u0163ia sa \u015fi nici m\u0103car s\u0103-i mul\u0163umesc pentru sprijinul acordat din suflet pentru admiterea mea la Facultatea de Teologie-Sibiu. I-am mul\u0163umit prin Dumnezeu, indirect \u015fi-i mul\u0163umesc \u015fi ast\u0103zi, mereu&#8230;\u00a0\u00a0 \u015etiu c\u0103 nu dorea s\u0103 i se recunoasc\u0103 binele f\u0103cut \u00een tain\u0103 \u015fi \u00eentotdeauna la timp. P\u0103rintele profesor preda \u00een anii 3-4, iar eu fiind ocupat cu evenimentele <em>Revolu\u0163iei decembriste<\/em> \u015fi la rug\u0103mintea marelui poet Ioan Alexandru, m-am transferat la Bucure\u015fti. Am fr\u00e2nt leg\u0103tura, pe care am tot am\u00e2nat-o p\u00e2n\u0103 s-a rupt de tot&#8230;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Cu pio\u015fenie \u00eengenunchez cu inim\u0103 curat\u0103 pentru sufletul s\u0103u cald&#8230;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Ioan Negru\u0163iu <\/strong>(1915-2003), <strong>Ieromonah<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00centre cei <em>Ale\u015fi<\/em> ai Neamului de c\u0103tre Bunul Dumnezeu, unii sunt <em>preaale\u015fi,<\/em> prin harism\u0103 special\u0103<em> <\/em>s\u0103 contemple Crea\u0163ia, pentru a sl\u0103vi omenirea \u00een Hristos, pentru a-L pream\u0103ri pe Hristos \u00een lume, pentru a sem\u0103na harul Duhului \u00eentre virtuo\u015fi, pentru a pluti deasupra virtu\u0163iilor taina m\u0103rturisirii a\u015fa cum a fost h\u0103r\u0103zit p\u0103rintele <strong>Ioan Negru\u0163iu<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 <strong>\u00a0<\/strong>Despre biogafia sa special\u0103 m\u0103rturise\u015fte chiar p\u0103rintele: <em>\u201eM-am n\u0103scut \u00eentr-un sat din spatele lui Dumnezeu\u201d<\/em>. M\u0103rturisitorul, p\u0103timitorul \u015fi monahul de mai t\u00e2rziu s-a n\u0103scut \u00een leag\u0103nul unei familii s\u0103race, dar bogat\u0103 cu 5 copii, din Bor\u015fea-Bihor la 9 Iulie. Nu \u00eemplinise 3 luni, c\u00e2nd p\u0103rin\u0163ii credeau c\u0103-l vor pierde. A sc\u0103pat cu via\u0163\u0103, dar a r\u0103mas orfan de tat\u0103 \u015fi cu aceea\u015fi s\u0103r\u0103cie lucie, care-i periclita mergerea la \u015fcoal\u0103, neav\u00e2nd ce \u00eembr\u0103ca. De\u015fi nu frecventa regulat \u015fcoala \u015fi-a uimit \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea prin r\u0103spunsurile \u015fi intui\u0163ia pe care o avea. Luat acas\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare pentru a-i prezenta so\u0163ului, directorul \u015fcolii, situa\u0163ia elevului Negru\u0163iu \u015fi pentru a-l ajuta, p\u0103rintele \u00ee\u015fi aminte\u015fte: <em>\u201eMi-au dat o felie de p\u00e2ine alb\u0103 uns\u0103 cu unt \u015fi cu miere deasupra; atunci am tr\u0103it primul extaz din via\u0163a mea.\u201d<\/em> (Fabian Seiche, op. cit., p. 368)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Al\u0103turi de o \u00eentreag\u0103 genera\u0163ie faimoas\u0103 de teologi ca: Dr. Gheorghe Furdui, Dr. Gheorghe Racoveanu, Pr. Dr. Ilie Imbrescu, arhim. Grigore B\u0103bu\u015f, Ioan Negru\u0163iu se al\u0103tur\u0103 Mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionalist-cre\u015ftine. Urmeaz\u0103 cursurile Facult\u0103\u0163ii de teologie, absolvindu-le cu o tez\u0103 despre martiriu, inspirat\u0103 de jertfa suprem\u0103 a celor <em>Doi b\u0103ie\u0163i frumo\u015fi-Mo\u0163a \u015fi Marin.<\/em> Martiriul care l-a preocupat \u00een cercetare, l-a \u00eenfiat vie\u0163ii sale prin calvarele: <em>carlist, horthyst \u015fi comunist.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Mai \u00eent\u00e2i are parte de bucurii: este hirotonit preot celib pentru catedrala din Beiu\u015f \u015fi profesor la \u015ecoala Normal\u0103. <em>\u201eNu am trecut niciodat\u0103 grani\u0163a \u0163\u0103rii, dar ea a trecut de trei ori peste mine\u201d, <\/em>\u00ee\u015fi amintea p\u0103rintele-profesor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Drama \u0163\u0103rii noastre de la 1940 este comparat\u0103 de p\u0103rintele Ioan, <em>\u201emare ca o p\u00e2ine rotund\u0103, ca ofrand\u0103 adus\u0103 de jertfa liturgic\u0103: \u0163ara este str\u0103puns\u0103 ca o prescure cu copia \u00een cele patru puncte cardinale.\u201d<\/em> (ibid. p. 368). Puterea cuv\u00e2ntului s\u0103u plin\u0103 de r\u00e2vn\u0103 \u015fi iubire pentru credin\u0163\u0103 \u015fi str\u0103mo\u015fi \u00eel aduc \u00een fa\u0163a autorit\u0103\u0163ilor comuniste. \u00cen 1947 este arestat \u015fi dus la securitatea din Oradea, apoi la Cluj. Lotul \u00een frunte cu p\u0103rintele num\u0103ra 200 de rom\u00e2ni. \u00ce\u015fi asum\u0103 singur <em>vina<\/em> drept pentru care prime\u015fte 10 ani munc\u0103 silnic\u0103, pentru <em>uneltire \u00eempotriva ordinii sociale.<\/em> Str\u0103bate pe r\u00e2nd infernele Aiudului, Gherlei, Canalului, Jilavei. Acolo sau peste tot, \u00een toate lag\u0103rele comuniste cre\u015ftinul ortodox m\u0103rturisitor, ancorat \u00een Hristos este deplin, cuget\u00e2nd lumea \u00een toate simbolurile ei: <em>\u201e\u00cen toat\u0103 singur\u0103tatea lui, <\/em>afirm\u0103 marele mistic <strong>Ioan Ianolide<\/strong>, <em>el nu se simte singur. \u00cen toat\u0103 umilitoarea lui \u00eenfr\u00e2ngere, el are certitudinea triumfului Hristosului din lume. El este un mistic, un filosof, un om politic, un poet, un om de \u015ftiin\u0163\u0103, un economist? Nu! El se consider\u0103 simplu un om cre\u015ftin. Din perspectiva aceasta cuget\u0103 la Filocalie \u015fi la teologie, la cre\u015ftin\u0103tate.\u201d<\/em> (Ioan Ianolide-De\u0163inutul profet. Ed. Bonifaciu, Bucure\u015fti, 2009, p. 25).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Fiind la penitenciarul Peninsula, p\u0103rintele Ioan refuz\u0103 interven\u0163ia Patriarhului Justinian Marina, de eliberare. \u00cen ajunul eliber\u0103rii viseaz\u0103 c\u0103 Hristos era pe Crucea de pe Golgota, \u00eentre celelalte dou\u0103 goale \u015fi-L \u00eentreab\u0103: <em>\u201ePe care dintre celelalte dou\u0103 cruci s\u0103 urc: pe cea din st\u00e2nga pentru os\u00e2ndire, sau pe cea din dreapta pentru izb\u0103vire? <\/em>\u00cei r\u0103spunde M\u00e2ntuitorul nostru: <em>Ioane, crucile nu mai au semnifica\u0163ia din Vinerea Patimilor; urc\u0103 pe oricare, numai pe Cruce s\u0103 fii, l\u00e2ng\u0103 Mine!\u201d<\/em> (Fabian Seiche, op. cit., p. 369)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 P\u0103rintele este eliberat teoretic, c\u0103ci \u00een timp ce p\u0103\u015fe\u015fte spre libertate peste c\u00e2mp, securitatea \u00eel <em>culege<\/em> \u015fi-l trimite cu domiciliu obligatoriu la Rubla pentru a sluji comunit\u0103\u0163ii respective, pentru a o \u00eendruma, pentru a o m\u00e2ng\u00e2ia, pentru a o scoate de sub zg\u00e2l\u0163\u00e2irile atee, cu harul Domnului Hristos, r\u0103scump\u0103r\u00e2nd-o, \u00eemp\u0103c\u00e2nd-o \u015fi restaur\u00e2nd-o: <em>\u201eRestaurarea cosmosului sau \u00eemp\u0103carea dintre creaturi,<\/em> subliniaz\u0103 <strong><em>Patriarhul Imnelor cre\u015ftine<\/em><\/strong>&#8211;<strong>Ioan Alexandru<\/strong>,<em>\u00a0 trebuie<\/em> <em>s\u0103 \u00eenceap\u0103 de la om, de pe fa\u0163a omeneasc\u0103 \u015fi prin om s\u0103 se \u00eentind\u0103 \u015fi s\u0103 cuprind\u0103 tot cosmosul&#8230; Av\u00e2ntul restaur\u0103rii cosmosului \u00eencepe acum dou\u0103 mii de ani \u015fi str\u0103bate ca un fir de argint toat\u0103 istoria \u015fi toate neamurile, fiecare d\u00e2nd r\u0103spuns, dup\u0103 puteri, acestei \u00eenalte cerin\u0163e l\u0103sat\u0103 pe umerii omului.\u201d<\/em> (Ioan Alexandru-Iubirea de Patrie. Eseuri. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 108).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 P\u0103rintele nu se <em>cumin\u0163e\u015fte: <\/em>se cumineca din Potir \u015fi din Radu Gyr\u00a0 cu aceea\u015fi sete \u015fi este din nou arestat \u00een 1958, la munc\u0103 silnic\u0103 pe via\u0163\u0103. \u00cen 1964 este eliberat. Sluje\u015fte \u00een comuna Cihei, apoi secretar al Eparhiei Oradea, director al Seminarului Teologic din Curtea de Arge\u015f, inspector general patriarhal, redactor al revistei Arhiepiscopiei Timi\u015foarei \u015fi Caransebe\u015fului, iar din 1981, devine duhovnicul m\u0103n\u0103stirii Timi\u015feni-Sag.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 P\u0103rintele Ioan s-a dovedit loial credin\u0163ei sale, fidel Adev\u0103rului, \u00eemplinitor al Cuv\u00e2ntului dumnezeiesc, risipitor de har \u015fi bucurie duhovniceasc\u0103, om de caracter, hot\u0103r\u00e2t, drept, predicator iscusit, model de slujire \u015fi d\u0103ruire, fiind apreciat cu venera\u0163ie de \u00eensu\u015fi Patriarhul Justinian Marina, care afirmase la vremea sa :<em> \u201eP\u0103rinte,nu \u015ftim cum s\u0103-i mul\u0163umim lui Dumnezeu \u015fi dumneavoastr\u0103 c\u0103 ne-a\u0163i salvat Biserica! Noi aici am fost lega\u0163i de m\u00e2ini \u015fi de picioare \u015fi cu c\u0103lu\u015f la gur\u0103! Ortodoxia noastr\u0103 a amu\u0163it aici. Altarele rom\u00e2ne\u015fti s-au mutat acolo, \u00een \u00eenchisori!\u201d<\/em>\u00a0\u00a0\u00a0 (Fabian Seiche, op. cit., p. 369)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 A refuzat de c\u00e2teva ori scaunul de ierarh. A fost cinstit de to\u0163i patriarhii rom\u00e2ni.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Toate arest\u0103rile securit\u0103\u0163ii, toate prigonirile i-au netezit drumul Crucii \u00eenspre <em>Calea c\u0103tre Hristos.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Slav\u0103 lui Dumnezeu, Sf. Ioan Botez\u0103torul, cinstire Eroilor \u015fi tuturor purt\u0103torilor sf\u00e2ntului nume <strong>Ioan<\/strong>! \u00centru mul\u0163i ani binecuv\u00e2nta\u0163i!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/nistoroiu.blogspot.ro\/\">Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/a><\/p>\n<p>Ciclul: <em>Filocalia Suferin\u0163ei \u015fi a Jertfei.<\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0 (Brusturi \u2013Neam\u021b, 05.01.2015)<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0\u00a0 \u00cen destinul fiec\u0103rui Neam, Dumnezeu a pus gena religioas\u0103, puterea \u00eemplinirii lui, a comuniunii divine \u00eenspre Calea nemuririi. \u00a0\u00a0 [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-20331","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20331","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20331"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20331\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20334,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20331\/revisions\/20334"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20331"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20331"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20331"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}