{"id":20346,"date":"2015-01-08T18:03:56","date_gmt":"2015-01-08T18:03:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20346"},"modified":"2015-01-08T18:03:56","modified_gmt":"2015-01-08T18:03:56","slug":"george-h-mead-despre-d-draghicesco","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/01\/08\/george-h-mead-despre-d-draghicesco\/","title":{"rendered":"GEORGE H. MEAD DESPRE D. DRAGHICESCO"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\n

Recenzie la\u00a0\u00a0 Du Role de l’ individual dans le Dterminisme Social \u0219i Le Probleme du Dterminisme Social, Dterminisme Biologique \u0219i Dterminisme Social. D. Draghicesco .<\/em><\/strong><\/p>\n

\nDu Role de l’ individual dans le Determinisme Social<\/em> . D. Draghicesco . Paris , Felix Alcan , 1904 . Pp 367.Le Probleme du Determinisme Social , Determinisme Biologique et Determinisme Social . D. Draghicesco . Paris , Editions de la Grande France , 1903 . Pp 99 .<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 M. Draghicesco , \u00eentr-o bro\u0219ur\u0103 intitulat\u0103 Le Probleme du Determinisme Social<\/em> \u0219i \u00eentr-o carte urm\u00e2nd cu un an mai t\u00e2rziu, Du Role de l’ individual dans le Dterminisme Social<\/em>, a prezentat o declara\u021bie asupra rela\u021biei dintre sociologie \u0219i psihologie, care, \u00een orice caz, scoate in relief puternic problemele legate de rela\u021biile acestor \u0219tiin\u021be .<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen prima sa lucrare,\u00a0 M. Draghicesco se ocup\u0103 de diferen\u021ba pe care el o concepe ca exist\u00e2nd \u00eentre \u0219tiin\u021bele sociale \u0219i \u0219tiin\u021bele naturale pozitiviste. Acestea din urm\u0103, potrivit lui, servesc s\u0103 profe\u021beasc\u0103 viitorul, printr-un studiu al trecutului. Trecutul le ofer\u0103 faptele care \u00een uniformitatea \u0219i invariabilitatea lor dezv\u0103luie legile care determin\u0103 succesiunea necesar\u0103 a evenimentelor \u00een viitor. Acestui grup de \u0219tiin\u021be trebuie s\u0103 apar\u021bin\u0103 biologia, iar dac\u0103 individul\u00a0 urmeaz\u0103 s\u0103 fie definit \u0219i analizat de o fiziologie \u0219i o psihologie dependent\u0103 de fiziologie, \u0219i de o sociologie care urmeaz\u0103 acela\u0219i traseu, determinismul \u0219tiin\u021belor sociale va fi cel al biologiei .
\n\u00cepotriva acestui fapt, autorul face un protest viguros. Baza protestului este c\u0103 evenimentele de con\u0219tiin\u021b\u0103 nu pot fi predicate, pentru c\u0103 ele izvor\u0103sc dintr-o surs\u0103 care se afl\u0103 mai sus dec\u00e2t cea a fenomenelor naturale. \u00cen primul r\u00e2nd, el constat\u0103 c\u0103 fenomenele de con\u0219tiin\u021b\u0103 sunt de un caracter cu totul diferit . Ele sunt \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 ra\u021bionale \u0219i teleologice \u00een structura lor, \u00een timp ce fenomenele naturale sunt mecanice. De aici el trece la discu\u021bia despre natura rela\u021biei dintre corp \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103. Ipoteza c\u0103 con\u0219tiin\u021ba este un epifenomen este respins\u0103 din cauza eficacitat\u0103\u021bii evidente a con\u0219tiin\u021bei \u00een conduita noastr\u0103, \u00een timp ce doctrinele paralele ale\u00a0 materialismului \u0219i spiritualismului sunt trase \u00een \u021beapa\u00a0 contradic\u021biilor \u0219i implica\u021biilor lor metafizice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Alternativa pe care autorul o substituie acestei ipoteze este cea a societ\u0103\u021bii, sau o con\u0219tiin\u021b\u0103 social\u0103 general\u0103 (este imposibil s\u0103 se determine pe care anume dintre acestea o are el \u00een minte), care este matricea din care apare con\u0219tiin\u021ba individual\u0103. Rela\u021biile sociale sunt reale , obiective , \u0219i, potrivit autorului, sursa tuturor st\u0103rilor de con\u0219tiin\u021b\u0103 care se afl\u0103 mai presus de de cea mai simpl\u0103\u00a0 senzatie \u0219i impuls. \u00cen loc, deci, de un creier cu epifenomenul s\u0103u, con\u0219tiin\u021ba, care nu este dec\u00e2t umbra realitat\u0103\u021bii, acolo se afl\u0103 plexul social, care nu este doar ca o \u021bes\u0103tur\u0103 \u0219i b\u0103t\u0103tur\u0103 de fapte, dar este, la urma urmei, \u00eens\u0103\u0219i substan\u021ba con\u0219tiin\u021bei.\u00a0 Fazele mai simple, nereflexive, ale con\u0219tiin\u021bei ar fi, prin urmare, dependente de determinismul fiziologic al corpului fizic, \u00een timp ce procesele superioare din care apare individul con\u0219tient s-ar ridica din \u0219i ar depinde de complexul social \u0219i determinismul s\u0103u, un determinism care este teleologic pe c\u00e2nd cel dint\u00e2i este mecanic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Autorul aduce \u00een aceast\u0103 discu\u021bie problema mo\u0219tenirii de tr\u0103s\u0103turi dob\u00e2ndite, ajung\u00e2nd la concluzia c\u0103 pot fi precizate numai acele tr\u0103s\u0103turi care decurg din condi\u021bii permanente \u00een mediul \u00eenconjur\u0103tor, \u0219i care vor continua s\u0103 aib\u0103 aceea\u0219i valoare pentru forme descendente pe care le-au avut acele forme parentale \u00een care a ap\u0103rut varia\u021bia. El conclude de aici c\u0103 acele condi\u021bii at\u00e2t de instabile \u0219i variante precum\u00a0 cele ale mediului social nu pot fi, eventual, temei pentru mo\u0219tenirea tr\u0103s\u0103turile dob\u00e2ndite ale vie\u021bii con\u0219tiente. Astfel apare un alt tip de mo\u0219tenire \u00een lumea social\u0103 prin care caracteristicile dob\u00e2ndite sunt pronun\u021bate pe calea institu\u021biilor sociale. Baza mo\u0219tenirii \u00een lumea biologic\u0103 este c\u0103 rezultatele dezvolt\u0103ri au fost asimilate \u00een textura\u00a0 materiei biologice, astfel \u00eenc\u00e2t forma-copil\u00a0 aduce caracteristicile sale complet determinate cu ea \u00een lume; \u00een timp ce \u00een lumea social\u0103 forma vine pe c\u00e2t posibil ca o pagin\u0103 alb\u0103, cu nicio caracteristic\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eenscris\u0103 pe ea , dar gata pentru determinarea mediului s\u0103u social prin educa\u021bie \u0219i formare . Astfel, se face o distinc\u021bie capital\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 lumi, care pare pentru M. Draghicesco cel mai important moment .<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A\u0219a\u00a0 cum am indicat, exist\u0103 o \u00eentreag\u0103 lips\u0103 de analiz\u0103 a acestei dependen\u021be de mediul social. La un moment dat, autorul sub\u00een\u021belege c\u0103 complexul social este un mediu obiectiv antecedent existent \u00eenainte de con\u0219tiin\u021ba c\u0103reia \u00eei este substratul \u00eentr-un anume sens. Alt\u0103dat\u0103 el implic\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 o con\u0219tiin\u021b\u0103 social\u0103 general\u0103 din care apare con\u0219tiin\u021ba individual\u0103. \u00cen timp ce p\u0103rea s\u0103 resping\u0103 pozi\u021bia lui Wundt c\u0103 aceast\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 social\u0103 trebuie s\u0103 apar\u0103 \u00een cea a indivizilor, el nu discut\u0103 nic\u0103ieri \u00een mod adecvat aceast\u0103 asumare, nici rela\u021bia acesteia cu o teorie a con\u0219tiin\u021bei cognitive.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Se adug\u0103 la aceasta prezum\u021bia autorului c\u0103 evenimentele din\u00a0 lumea con\u0219tiin\u021bei pot rezulta din cauza\u021bie f\u0103r\u0103 nicio serie fix\u0103 ori recurent\u0103, \u0219i, finalmente, urm\u00e2nd pa\u0219ii lui Tarde, sugereaz\u0103 c\u0103 lumea social\u0103 este t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00een compara\u021bie cu aceea fizic\u0103; c\u0103 nenum\u0103ratele ere necesare pentru a cl\u0103di sistemul solar \u0219i una din planetele sale au rezultat prin evolu\u021bie continu\u0103 \u00eentr-un curs aproape invariabil al evenimentelor; c\u0103 lumea social\u0103 este , prin compara\u021bie , dec\u00e2t\u00a0 \u00eentr-o epoc\u0103 de haos, comparabila cu stadiul nebular timpuriu al sistemului solar; c\u0103 scienti\u0219tii\u00a0 care vor fi speculat\u00a0 la \u00eenceputuri perioada nebular\u0103 nu puteau cumva prezice evenimentele ce aveau s\u0103 vin\u0103 \u00een cadrul sistemului, a\u0219a cum pot acum prezice cu certitudine o eclips\u0103; \u0219i vedem c\u0103 o mare varietate de considera\u021bii pe niveluri cu totul diferite logic sunt aduse \u00een fa\u021b\u0103. La un punct, el sugereaz\u0103 c\u0103 este de conceput o perioad\u0103 viitoare c\u00e2nd o astfel de evolu\u021bie va avea loc \u00een cadrul lumii sociale, c\u0103 se va petrece o integrare social\u0103 complet\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t procesele de drept \u0219i metod\u0103 vor fi trecute complet \u00een con\u0219tiin\u021ba omenirii \u0219i toate ac\u021biunile sale vor fi determinate, a\u0219a cum sunt evenimentele mecanice ale lumii fizice. La un alt punct el implic\u0103 faptul c\u0103 ini\u021biativa con\u0219tiin\u021bei face orice astfel de rezultat o imposibilitate.
\nC\u00e2nd ne \u00eentoarcem la cartea lui M. Draghicesco despre rolul individului \u00een determinismul social, g\u0103sim un efort mai detaliat pentru a dovedi identificarea sociologiei \u0219i psihologiei, care este teza final\u0103 a bro\u0219urii sale . El insist\u0103 din nou c\u0103 lumea fizic\u0103 nu poate fi la temei pentru explicarea con\u0219tiin\u021bei din cauza complexit\u0103\u021bii extreme a con\u021binutului con\u0219tient. Pentru autor, lumea fizic\u0103 este extrem de simpl\u0103, f\u0103cut\u0103 din serii care se repet\u0103 f\u0103r\u0103 excep\u021bie, neoferind nicio varietate, pe de-o parte, \u0219i niciun principiu de sintez\u0103, pe de alta. Varietatea \u0219i activitatea sintetic\u0103 sunt acceptate a fi condi\u021biile con\u0219tiin\u021bei noastre personale, iar varietatea infinit\u0103 a lumii fizice \u0219i sintezele sale sunt oarecum dispre\u021buitor respinse ca fiind destul de inadecvate pentru trezirea con\u0219tiin\u021bei reflexive umane, \u00een timp ce acestea ar putea fi suficiente pentru stimularea proceselor vitale ale formelor animale inferioare . Mediul social este cel la care trebuie s\u0103 ne uit\u0103m pentru condi\u021biile \u00een care poate ap\u0103rea reflec\u021bia .<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Procesele sociale, \u00een plus, merg \u00een paralel cu psihologicul. \u00centreaga evolu\u021bie social\u0103 este un proces de integrare, iar aceast\u0103 integrare are dou\u0103 faze ale sale, care r\u0103spund direct celor dou\u0103 cerin\u021be ale con\u0219tiin\u021bei reflexive. Toat\u0103 istoria arat\u0103 societatea m\u0103tur\u00e2nd continuu tot mai multe comunit\u0103\u021bi una \u00een alta, \u00een timp ce \u00eensu\u0219i acest proces de cre\u0219tere a extensiei societ\u0103\u021bii implic\u0103 o diferen\u021biere a\u00a0 noilor func\u021bii sociale \u0219i o organizare mai profund\u0103 dec\u00e2t ar fi putut exista \u00een oricare dintre comunit\u0103\u021bile mai mici . Aceast\u0103 mi\u0219care este at\u00e2t de continu\u0103 \u0219i ne\u00eencetat\u0103\u00a0 \u00eenc\u00e2t nu i se poate pune nicio limit\u0103, cu\u00a0 excep\u021bia integr\u0103rii finale a rasei, de\u0219i pas cu pas cu aceast\u0103 r\u0103sp\u00e2ndire a vie\u021bii comunitare, trebuie s\u0103 creasc\u0103 ad\u00e2ncimea \u0219i intensitatea con\u0219tiin\u021bei sociale. Atunci, aici avem ivirea continu\u0103 a sintezei noi \u0219i ne\u00eencetate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 vom examina procesele de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i procesele sociale mai \u00een detaliu vom g\u0103si c\u0103 percep\u021bia este exprimat\u0103 \u00een termeni de psihologie modern\u0103 ca o form\u0103 de sugestie, c\u0103 asocia\u021bia de idei revine la procesele de aten\u021bie \u0219i repeti\u021bie, \u0219i c\u0103 aten\u021bia este dec\u00e2t expresia subiectiv\u0103 a prestigiului, autoritatea cu care un element din mediul \u00eenconjur\u0103tor ne comand\u0103, \u00een timp ce repetarea este o chestiune de educa\u021bie, dac\u0103 lu\u0103m educa\u021bia \u00een sensul s\u0103u cel mai larg. Dar sugestia \u0219i prestigiul , autoritatea \u0219i educa\u021bia pot fi concepute doar din punct de vedere social . Avans\u00e2nd la imagina\u021bie, este de a fi identificat\u0103 cu inven\u021bia, iar abstractizarea cu func\u021bionarea controlului social prin legi \u0219i obiceiuri, \u00een timp ce activitatea voluntar\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te marea \u0219i de ad\u00e2ncime expresie \u00een ceea ce\u00a0 M. Draghicesco define\u0219te ca geniu. Geniul este persoana care d\u0103 expresie\u00a0 noii legi \u0219i prin identificarea lui cu mediul s\u0103u pe de o parte , \u0219i ini\u021biativa lui, pe de alt\u0103 parte, imprim\u0103 ideea asupra comunit\u0103\u021bii , \u0219i ridic\u0103 masa p\u00e2n\u0103 la ea , astfel c\u0103 ideea devine o parte din con\u0219tiin\u021ba \u00eentregii societ\u0103\u021bi.<\/p>\n

\u00a0Aceste legi sociale sunt inculcate tinerei genera\u021bii, prin toate institu\u021biile sociale . Schimb\u0103rile care au loc trebuie s\u0103 fac\u0103 acest lucru prin geniul care face avansul posibil, care este voin\u021ba social\u0103 . Avansul este necesar datorit\u0103 \u00eensu\u0219i procesului de continu\u0103 integrare social\u0103\u00a0 care implic\u0103 absorb\u021bia ne\u00eencetat\u0103 de con\u021binut nou \u0219i tot ne\u00eencetat\u0103 organizare nou\u0103.\u00a0 Concluzia \u00eentregii materii este c\u0103 psihologia este dec\u00e2t pedagogie aplicat\u0103 , declara\u021bia \u00een termeni individuali ai opera\u021biei prin care societatea \u00ee\u0219i controleaz\u0103 membrii, \u0219i ia din timp m\u0103surile necesare pe care le implic\u0103 integrarea social\u0103. Astfel, sociologie \u0219i psihologie devenin identificate, fiind dec\u00e2t aceea\u0219i \u0219tiin\u021b\u0103 privind spre acela\u0219i domeniu prin ferestre diferite.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Recenzentului \u00eei pare o chestiune de nicio mare importan\u021b\u0103 c\u0103 un paralelism complet se poate urm\u0103ri \u00eentre con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i mediul pe care-l cunoa\u0219te. Cunoa\u0219terea este universal recunoscut\u0103 ca fiind constructiv\u0103, a\u0219a \u00eenc\u00e2t astfel de paralelism \u00eentre proces \u0219i produs este de a\u0219teptat. Cu siguran\u021b\u0103, ceea ce M. Draghicesco repro\u0219eaz\u0103 psihologului fiziologist c\u0103 face\u00a0 este ceea ce el a f\u0103cut cu niciun mandat mai bun ca psiholog social. Psihologul a subliniat c\u0103 lumea fizic\u0103 este alc\u0103tuit\u0103 din reprezent\u0103rile noastre, c\u0103 legile sale sunt doar asocia\u021bii ale ideile noastre, \u0219i c\u0103 obiectele sale au unitatea apercep\u021biei\u00a0 noastre sintetice . Dac\u0103 ar fi fost de conceput c\u0103 o con\u0219tiin\u021b\u0103 ar putea ob\u021bine o putere de sintez\u0103 din sintezele care-o afecteaz\u0103 prin mediul s\u0103u , cu siguran\u021b\u0103, acestea puteau fi g\u0103site \u00een lumea \u0219tiin\u021bei fizice. James Mill a dedus asocierea\u00a0 ideilor din succesiunea de evenimente \u00een natura fizic\u0103 despre noi . Dac\u0103 stimulul social poate comanda aten\u021bia noastr\u0103, cu siguran\u021b\u0103 cel fizic a exercitat aceast\u0103 autoritate pentru perioade mai lungi, \u0219i obiectele sale au dat mai departe sugestiile cu care impulsurile native au r\u0103spuns la percep\u021bia naiv\u0103. Legea natural\u0103 prezint\u0103 cu siguran\u021b\u0103 cazuri clasice de abstractizare, \u0219i cine va trage linia \u00eentre impuls \u0219i voin\u021b\u0103? Exist\u0103 , totu\u0219i , o problem\u0103 ridicat\u0103\u00a0 aici care merit\u0103 o analiz\u0103 mai profund\u0103 dec\u00e2t \u00eei acord\u0103 M. Draghicesco. Este problema rela\u021biei individului, de care se ocup\u0103\u00a0 psihologia,\u00a0 cu acel proces de con\u0219tiin\u021b\u0103\u00a0 \u00een ansamblu. Pe de o parte acest lucru este cu deosebire\u00a0 o problem\u0103 de psihologie social\u0103, dar problema care apare deodat\u0103 este dac\u0103 individul cu care se ocup\u0103\u00a0 psihologul este acela\u0219i cu cel al sociologului. Autorul nostru insist\u0103 c\u0103 sunt aceia\u0219i \u0219i c\u0103 \u0219tiin\u021bele sunt doar o \u0219tiin\u021b\u0103 .
\nExist\u0103 un punct de vedere din care obiectul social pare esen\u021bial diferit de cel al percep\u021biei fizice . Celelalte sine stau pe o baz\u0103 diferit\u0103 de cel a obiectelor fizice. Obiectele fizice sunt doar obiecte de percep\u021bie, \u00een timp ce alte sine sunt subiecte perceptive precum \u0219i\u00a0 obiecte percepute . Se pune \u00eentrebarea dac\u0103 aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 are vreo semnifica\u021bie pentru procesul de cunoa\u0219tere . \u00cen\u021beleg c\u0103 sim\u021b\u0103m\u00e2ntul acestei diferen\u021be este ceea ce st\u0103 \u00een spatele pozi\u021biei autorului dup\u0103 care con\u0219tiin\u021ba social\u0103 st\u0103 pe un plan mai \u00eenalt dec\u00e2t con\u0219tiin\u021ba fizic\u0103. \u0219i prevede mecanismul de cunoa\u0219tere \u00een sine. Potrivit prezum\u021biei sale, con\u0219tiin\u021ba reflexiv\u0103, reprezentativ\u0103 este esen\u021bial o con\u0219tiin\u021b\u0103 social\u0103.
\nPus\u0103 \u00een termeni oarecum diferi\u021bi, situa\u021bia este aceasta : cunoa\u0219terea este \u00een esen\u021b\u0103 un proces de sintez\u0103 care implic\u0103 un sine organizator, dar acest sine apare numai \u00een m\u0103sura \u00een care alte sine, alii, apar \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 . Profesorul Baldwin \u00een a sa\u00a0 Dezvoltare mental\u0103 <\/em>a descris, poate , la fel de satisf\u0103c\u0103tor ca orice psiholog, procesul prin care personalitatea proprie a copilului rezult\u0103 din diferen\u021bierea unei con\u0219tiin\u021be sociale generale \u00eentr-un ego \u0219i alii. \u0218i aceste alte sine sunt acceptate ca subiecte ca \u00eentru subiectul cunosc\u0103tor, \u0219i deci nu ca obiectul cunoascut. Acest fapt, din punctul de vedere al eticii, este de o importan\u021b\u0103 capital\u0103. Dup\u0103 cum a afirmat Kant, aceste alte sine nu pot fi simple mijloace a\u0219a cum sunt obiectele fizice.\u00a0 Ele trebuie s\u0103 fie recunoscute ca scopuri . Are vreo importan\u021b\u0103 acest fapt pentru psihologia cunoa\u0219terii? Dac\u0103 ne \u00eentoarcem la con\u0219tiinta imediat\u0103, nu g\u0103sim nici o dovad\u0103 direct\u0103 specific\u0103 a unei valori cognitive care s\u0103 fie inerent\u0103\u00a0 \u00een percep\u021biile noastre sociale \u00een compara\u021bie cu percep\u021biile fizice . Una este la fel de real\u0103 precum cealalt\u0103 . Din punct de vedere psihologic, intrebarea devine aceasta : prezint\u0103 introspec\u021bia sinele cunosc\u0103tor cunosc\u0103torului ca un con\u021binut social implic\u00e2nd necesarmente alte sine, \u00een timp ce obiectul fizic cunoscut este subiect de analiz\u0103 \u00een st\u0103ri care s\u0103 se refere la acest sine? Dac\u0103 acesta ar fi cazul, am putea \u00eentr-adev\u0103r deduce \u00eentreg procesul cognitiv dintr-o con\u0219tiin\u021b\u0103 care a fost \u00een primul r\u00e2nd social\u0103 \u0219i \u00een al doilea r\u00e2nd fizic\u0103. Dar\u00a0 fapt este c\u0103 acest sine pe care intrespec\u021bia noastr\u0103 \u00eel revel\u0103 este a\u0219a-numitul sine empiric, \u0219i este la fel de mult un construct ca \u0219i obiectul fizic. Un sine constructiv nu apare niciodat\u0103 ca obiect al introspec\u021biei. El nu mai poate fi ajuns pe masa de disec\u021bie, dec\u00e2t pe cea a ego-ului transcendental al lui Kant. Este, egal, adev\u0103rat c\u0103 nu putem construi sine empirice, f\u0103r\u0103 a construi alte euri. Este la fel de adev\u0103rat c\u0103 nu putem construi corpurile noastre fizice ca obiecte, f\u0103r\u0103 a construi alte obiecte fizice, \u0219i aceasta este o bucat\u0103 de idealism berkeleyan de a raporta con\u0219tiin\u021ba obiectelor fizice la con\u0219tiin\u021ba sinelui empiric, d\u00e2nd preceden\u021b\u0103 \u00een realitate celui din urm\u0103 asupra celui dint\u00e2i. Este greu s\u0103 vezi c\u0103 psihologia, ca o analiz\u0103 a con\u0219tiin\u021bei reflexive, este, \u00een esen\u021b\u0103, social\u0103 \u00een caracterul s\u0103u .<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Exist\u0103 o alt\u0103 atitudine a autorului, care duce mai mult sau mai pu\u021bin direct la aceast\u0103 chestiune. El presupune c\u0103 \u0219tiin\u021bele fizice ne dau o teorie fix\u0103 a naturii, care nu se schimb\u0103 , nu este supus\u0103 reconstruc\u021biilor constante care fac obiectul unor teorii sociale. Ipoteza este una ne\u00eentemeiat\u0103 . Ar fi dificil pentru teoria social\u0103 s\u0103 se schimbe mult mai rapid sau mai fundamental dec\u00e2t a f\u0103cut-o teoria materiei \u00een ultima jum\u0103tate de secol. Fapt este c\u0103 atitudinea noastr\u0103 fa\u021b\u0103 de teoria fizic\u0103 este exact aceea\u0219i ca \u0219i fa\u021b\u0103 de teoria social\u0103 . Fiecare nou\u0103 ipotez\u0103 aduce cu ea o schimbare radical\u0103 de un asemenea caracter \u00eenc\u00e2t\u00a0 ar fi fost imposibil pentru omul de \u0219tiin\u021b\u0103 de a fi prezis noua ipoteza de la cea mai deplin\u0103 cunoa\u0219tere posibil\u0103 a lumii \u00een vechime. Din punctul de vedere ptolemaic, nimeni nu ar fi putut vreodat\u0103 argumenta sau prezice pe cel copernican. \u0218i este esen\u021ba nu numai a pragmatismului, dar a celor mai multe alte doctrine filosofice moderne ale cunoa\u0219terii, s\u0103 apeleze la aceast\u0103 cunoa\u0219tere \u0219tiin\u021bific\u0103 realmente\u00a0 teleologic\u0103 precum cea a \u0219tiin\u021belor sociale. Punctul care trebuie accentuat este faptul c\u0103 con\u0219tiin\u021ba reflexiv\u0103, atunci c\u00e2nd \u00eent\u00e2lne\u0219te o dificultate esen\u021bial\u0103 \u0219i formeaz\u0103 o ipotez\u0103 pentru a rezolva aceast\u0103 problem\u0103, are \u00eentocmai aceea\u0219i atitudine fa\u021b\u0103 de teoriile sale sociale ca \u0219i aceea\u00a0 pe care o are fa\u021b\u0103 de teoriile\u00a0 fizice, \u0219i vice- versa. \u00centregul corp de cuno\u0219tin\u021be este deschis\u00a0 reconstruc\u021biei.<\/p>\n

GEORGE H. MEAD .
\nUniversitatea din Chicago .<\/p>\n

 <\/p>\n

Publicat \u00een Psychological Bulletin 2<\/em>, (1905): 399-405.<\/p>\n

Traducere din limba englez\u0103: George Anca<\/p>\n

Nota editorilor:<\/p>\n

De peste un deceniu, am ortografiat gre\u0219it numele lui Draghicesco. Mul\u021bumim lui Filipe Carreira de Silva pentru corectare.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

ALBERT\u00a0 THOMAS – Prefa\u021b\u0103 la NOUA CETATE A LUI DUMNEZEU\u00a0 Paris, 1928<\/p>\n

 <\/p>\n

PREFA\u0162\u0102<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A trecut deja mult timp de c\u00e2nd prietenul meu Draghicesco mi-a vorbit de marea sa oper\u0103 \u015fi\u00a0 mi-a dezvoltat, \u00eentr-o conversa\u0163ie \u00eencrez\u0103toare, ideile principale ale acesteia. \u00cenc\u0103 de atunci, i-am promis s\u0103 i-o prezint publicului francez.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Unii poate c\u0103 s-ar mira. \u00centr-adev\u0103r, \u00een aceast\u0103 carte, sunt multe idei la care eu nu pot subscrie. Prietenul nostru a notat el \u00eensu\u015fi c\u0103 mai multe concluzii ale studiului s\u0103u erau \u00een contradic\u0163ie cu \u201emanierele sale obi\u015fnuite de a vedea\u201d, cu \u201evechile sale convingeri\u201d. Acestor vechi convingeri, eu r\u0103m\u00e2n, din partea mea, obstinat credincios. Nu pot subscrie la critica sa fa\u0163\u0103 de Democra\u0163ie. Nu pot ajunge s\u0103 \u00een\u0163eleg nici leg\u0103tura pe care el pretinde a o stabili \u00eentre ideea Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor \u015fi unele principii teologice. A\u015f fi gata s\u0103 m\u0103 bucur de o \u00eennoire a tradi\u0163iei cre\u015ftine. Marele nostru Saint-Simon tr\u0103gea din aceast\u0103 tradi\u0163ie, acum ceva mai mult de un secol, primele afirma\u0163ii socialiste, principiile unei\u00a0 reconstruc\u0163ii a comunit\u0103\u0163ii umane. Neo-cre\u015ftinismul pe care Draghicesco \u00eel prezint\u0103 ca ideologie a Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor \u00eemi pare dificil a trebui s\u0103 integreze toate afrma\u0163iile frem\u0103t\u0103toare care aflueaz\u0103 ast\u0103zi din mii de tradi\u0163ii diferite \u015fi care toate tind egal la stabilirea unei solidarit\u0103\u0163i interna\u0163ionale noi. Mi-e team\u0103 c\u0103 \u00een bucuria sa mistic\u0103 de a descoperi \u201eNoua Cetate a lui Dumnezeu\u201d, prietenul nostru s\u0103 nu se fi aservit un pic prea mult urm\u0103ririi fidele a dezvolt\u0103rii vechimii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei totu\u015fi, dup\u0103 ce am citit-o, am sim\u0163it mai mult ca niciodat\u0103 datoria de a-mi \u0163ine promisiunea. Nu numai pentru c\u0103 Draghicesco este un suflet sincer \u015fi pasionat, unul din acele suflete \u201ecare sunt foc\u201d, cum spunea un mare mistic; nu numai pentru c\u0103 eu m\u0103 simt antrenat de valul abundent al g\u00e2ndirii sale! Dar mai ales pentru c\u0103 lupta pe care el vrea s-o intreprind\u0103, \u015fi ca apostol \u015fi ca profet, \u00een favoarea Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor, este urmare a marii b\u0103t\u0103lii care ne-a unit \u00een trecut, b\u0103t\u0103lie pentru dreptul popoarelor de a dispune de ele \u00eensele, b\u0103t\u0103lie pentru independen\u0163a na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor. Prietenul meu reaminte\u015fte \u00een introducerea sa cum, \u00een 1918, la Roma, noi am ac\u0163ionat \u00eempreun\u0103 pentru libertatea rom\u00e2nilor, a s\u00e2rbilor, a cehilor \u015fi a polonezilor \u015fi pentru antanta lor solidar\u0103. Societatea Na\u0163iunilor este ast\u0103zi complementul indispensabil al acestei politici. Noi continu\u0103m lupta noastr\u0103 fraternal. C\u00e2teva divergen\u0163e de opinie nu ne pot face s\u0103 ne reneg\u0103m amintirile.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Apoi Draghicesco pretinde a da Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor titlurile sale. \u201eFilosofia istoriei, spune el, o justific\u0103.\u201d Or, o astfel de justificare este pre\u0163ioas\u0103. Spiritul uman este astfel f\u0103cut. Chiar c\u00e2nd logica\u00a0 pare a impune o solu\u0163ie, lui \u00eei place s\u0103-i g\u0103seasc\u0103 antecedente, \u00eei place s\u0103 simt\u0103 c\u0103 ea se insereaz\u0103 \u00een trama eforturilor genera\u0163iilor trecute. Societatea Na\u0163iunilor nu este numai o improviza\u0163ie a genera\u0163iei umane ucis\u0103 de r\u0103zboi. Ea este reu\u015fita \u00eentregii istorii. Foarte puternic, Draghicesco preia o idee drag\u0103 lui Wells sau lui Ferrero, ideea c\u0103 toat\u0103 istoria universal\u0103 se rezum\u0103 \u00eentr-un efort al rasei umane spre unitatea sa. \u201eAceast\u0103 tendin\u0163\u0103 a unific\u0103rii are atot-puternicia unui fatum \u015fi aliura unei providen\u0163e. Ea st\u0103p\u00e2ne\u015fte umanitatea ca voin\u0163\u0103 esen\u0163ial\u0103, dac\u0103 nu unic\u0103, a unei divinit\u0103\u0163i implacabile.\u201d \u00cen Asia \u015fi \u00een Africa, precum \u015fi \u00een Europa, \u00een antichitate ca \u015fi \u00een timpul lui Carol cel Mare, \u00een vremurile moderne cu tentativele lui Carol Quintul; mai t\u00e2rziu, cu Ludovic al XIV-lea, cu Napoleon I, \u201eat\u00e2tea aspira\u0163ii de a constitui umanitatea \u00eentr-un vast corp organic\u201d. Au existat multe tentative ratate. Au existat de asemenea reu\u015fite momentane. Cea mai mare este cea a Romei. Societatea Na\u0163iunilor, pe un c\u00e2mp mai vast \u015fi pe o durat\u0103 mai lung\u0103, nu trebuie ea s\u0103 realizeze din nou \u201epacea roman\u0103\u201d sau, mai degrab\u0103,\u00a0 acum, \u201epacea uman\u0103\u201d?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Astfel este marea tez\u0103 a c\u0103r\u0163ii. Este necesar a sublinia, pe de o parte, cum ea prelunge\u015fte tradi\u0163ia marilor filosofi ai istoriei, de la Vico la Michelet \u015fi la Ferrero? Este necesar, pe de alt\u0103 parte, c\u00e2t este ea de reconfortant\u0103 pentru cei care, ast\u0103zi, \u015fi-au plasat cele mai \u00eenalte speran\u0163e umane \u00een stabilirea solid\u0103 a unei Societ\u0103\u0163i a Na\u0163iunilor?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar meritul esen\u0163ial al acestei opere\u00a0 enorme este c\u0103 ea este un act de credin\u0163\u0103 antrenant.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Societatea Na\u0163iunilor are adversari franci. Sunt oameni care cred \u00een permanen\u0163a, \u00een binefacerea r\u0103zboiului. Cu excep\u0163ia Statelor Unite ale Americii \u015fi a Rusiei, cea mai mare parte a statelor,\u00a0 este adev\u0103rat, particip\u0103 la opera sa. Dar aceast\u0103 participare nu este adesea formal\u0103? Cancelariile nu se resemneaz\u0103 adesea acestei colabor\u0103ri interna\u0163ionale ca unei activit\u0103\u0163i secundare? \u00cen fond, ele consider\u0103 Societatea Na\u0163iunilor ca o oportunitate diplomatic\u0103 put\u00e2nd la rigoare s\u0103 nu fie lipsit\u0103 de interes. Nu este, \u00een sf\u00e2r\u015fit, starea de spirit curent\u0103 la Geneva c\u0103 lucr\u0103rile Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor trebuie s\u0103 se desf\u0103\u015foare cu o extrem\u0103 pruden\u0163\u0103, cu o rezerv\u0103 atent\u0103? Ce de apeluri la \u00een\u0163elepciune, la legile naturale, la necesit\u0103\u0163ile vie\u0163ii! Societatea Na\u0163iunilor r\u0103m\u00e2ne, \u00een deciziile ei cotidiene, cu totul p\u0103truns\u0103 de grija intereselor particulare, interesele na\u0163iunilor, interesele claselor, interesele industriilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 L-am criticat pe Dr\u0103ghicescu de a fi fost poate obsedat de marele s\u0103u model, Sf\u00e2ntul Augustin. Dar cum s\u0103 nu recunoa\u015ftem puterea convingerii \u015fi a speran\u0163ei care se degaj\u0103 din opozi\u0163ia\u00a0 dintre\u00a0 \u201eNoua Cetate a lui Dumnezeu\u201d, Societatea Na\u0163iunilor astfel cum a conceput-o prietenul nostru, \u015fi Societatea Na\u0163iunilor empiric\u0103 zb\u0103t\u00e2ndu-se mereu \u00een greut\u0103\u0163ile ei de dup\u0103 r\u0103zboi. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, profe\u0163ii, utopi\u015ftii sau \u201ecranks\u201d (c\u0103ci, pentru pretin\u015fii \u00een\u0163elep\u0163i, toate aceste epitete sunt echivalente) sunt denun\u0163a\u0163i cotidian la Geneva drept cei mai r\u0103i du\u015fmani ai institu\u0163iilor noastre. Dar f\u0103r\u0103 ei, vom ajunge noi cu adev\u0103rat, din mijlocul dificult\u0103\u0163ilor \u015fi nevoilor noastre zilnice, la men\u0163inerea intact\u0103 a marii speran\u0163e care, preg\u0103tit\u0103 de secole, s-a formulat dup\u0103 r\u0103zboi? Draghicesco are dreptate, \u201eOameni f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103 nu vor putea s\u0103 dea via\u0163\u0103 unei Societ\u0103\u0163i a Na\u0163iunilor eficace \u015fi durabil\u0103\u201d. \u201eNoua Cetate a lui Dumnezeu sau Republica social\u0103 trebuie s\u0103 se completeze cu Liga Na\u0163iunilor, nu va fi niciodat\u0103 opera unei umanit\u0103\u0163i sceptice.\u201d Mai mult, Societatea Na\u0163iunilor nu va putea fi stabilit\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 crearea sa se \u00eenso\u0163e\u015fte cu o mare redresare moral\u0103, cu un mare efort de civilizare. Eu nu \u015ftiu, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, dac\u0103 aceast\u0103 redresare moral\u0103, aceast\u0103 regenerare religioas\u0103, \u00een sens larg al cuv\u00e2ntului, se vor acompania \u00een formele precise\u00a0 pe care le imagineaz\u0103\u00a0 Draghicesco. Eu nu le recunosc mai pu\u0163in \u015fi necesitaea \u015fi deja existen\u0163a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru c\u0103 el ne face s\u0103 sim\u0163im aceast\u0103 credin\u0163\u0103, cartea lui Draghicesco va fi binef\u0103c\u0103toare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Via\u0163a noastr\u0103 de administratori interna\u0163ionali, via\u0163a noastr\u0103 din Geneva solicitat\u0103 de mii de detalii ale unei activit\u0103\u0163i cu totul universal\u0103 \u015fi embrionar\u0103, imens\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 re\u0163inut\u0103, este \u00een orice zi aspr\u0103, adesea chiar descurajant\u0103. Pentru a o tr\u0103i, noi avem nevoie, mai mult dec\u00e2t al\u0163ii, de a reflecta la\u00a0 \u201eNoua Cetate a lui Dumnezeu\u201d, de a ne \u00eentre\u0163ine \u015fi exalta credin\u0163a. \u00centre discu\u0163iile abstracte \u015fi bizantine unde comisiile \u015fi sub-comisiile par deseori a se \u00eenfunda, \u00eentre aritmetica \u015fi marile visuri ale filosofului, parc\u0103 exist\u0103 adesea un abis. \u00cen orele de triste\u0163e ce urmeaz\u0103 deseori dup\u0103 zilele epuizante de munc\u0103 sau de dezbateri suntem, noi, recnosc\u0103tori g\u00e2nditorilor, de a veni s\u0103 reanimeze flama speran\u0163ei noastre \u015fi a credin\u0163ei noastre. B\u0103taie de joc cine va vrea entuziasmele noastre. Celor sceptici sau celor reali\u015fti, vom r\u0103spunde prin admirabilul cuv\u00e2nt al luiVilliers de l’Isle-Adam: \u201c\u00cemi place mai mult s\u0103 am capul \u00een nori\u00a0 dec\u00e2t picioarele \u00een noroi\u201d.<\/p>\n

\n

Albert THOMAS<\/strong><\/p>\n

\n

\n

D. Draghicesco, V\u00e9rit\u00e9 et R\u00e9v\u00e9lation<\/em><\/strong><\/p>\n

(Biblioth\u00e8que de philosophie contemporaine), Paris, Librairie F\u00e9lix Alcan, 1934, 2 vol. in 8, XIV 1000p.<\/p>\n

\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Cele dou\u0103 mari volume ale lui D. Draghicesco fac dovada unei mari bun\u0103voin\u021be. Proiectul este generos: vicisitudinile Conferin\u021bei de Dezarmare nu sunt deloc str\u0103ine conceptului acestei opere care ar vrea s\u0103 arate umanit\u0103\u021bii drumul m\u00e2ntuirii sale (p. vi). Autorul \u0219i-a impus o sum\u0103 considerabil\u0103 de lecturi care antreneaz\u0103 cititorul \u00een v\u00e2rtejul unei anchete a omni re scibile<\/em>. Se va regreta totu\u0219i c\u0103 unele capitole, de exemplu cel care este consacrat fenomenologiei (I 235 ss), sunt \u00een \u00eentregime de m\u00e2na a doua. Se pare c\u0103 un contact direct cu textele ar fi \u201einformat\u201d g\u00e2ndirea autorului \u0219i poate ar fi modificat fasonul s\u0103u de a filosofa. C\u0103ci nu se poate \u00eendr\u0103zni \u00eentr-adev\u0103r a spune c\u0103 truda sa, cert incontestabil\u0103, a ajuns la o reu\u0219it\u0103 filosofic\u0103, doctrinele cele mai diverse sunt confruntate ca obiecte, c\u00e2nt\u0103rite ca lucruri, alese, rejectate sau date ca re\u021bete.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Schema fundamental\u0103, care asigur\u0103 leg\u0103tura destul de liber\u0103 a cercet\u0103rii, este c\u0103 \u201eglobul terestru este ca un ou imens \u00een care Dumnezeu ar fi con\u021binut \u00een germen \u00een substan\u021ba vie a umanit\u0103\u021bii (p.2)\u201d. Ideea de Dumnezeu este cea mai \u00eenalt\u0103 expresie a sufletului uman; prelungind la infinit facult\u0103\u021bile acestui suflet, se poate anticipa asupra termenului evolu\u021biei progresive \u00een care este angajat\u0103 umanitatea istoric\u0103, realizarea lui Dumnezeu \u00een umanitate, sau pentru a spune mai bine la deificarea umanit\u0103\u021bii, \u0219i venirea Cet\u0103\u021bii lui Dumnezeu; c\u0103 sufletele bune \u00ee\u0219i eclozeaz\u0103 visele la umbra lui Bergson\u00a0 sau a lui Vivekananda, nu vedem niciun inconvenient; dar serios, este acesta un \u201eDumnezeu\u201d pe care umanitatea este \u00een curs de a-l \u201ecloci\u201d?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>H. CORBIN<\/p>\n

Recherches philosophiques<\/em>, IV 1934-1935, Paris<\/p>\n

\n

\n

Dumnezeu , om , \u0219i Dimitrie Draghicesco<\/strong>
\nde John H. Hershey<\/em><\/p>\n

\nOmul creeaz\u0103 pe Dumnezeu, mai degrab\u0103 dec\u00e2t\u00a0 Dumnezeu s\u0103 fi f\u0103cut omul.\u00a0 Acesta a fost punctul de vedere al regretatului filosof rom\u00e2n Dimitrie Draghicesco, profesor de filosofie la Universitatea din Bucure\u0219ti. Draghicesco a fost un om de ac\u021biune, precum \u0219i de idei . El a scris-o pentru acum defunctul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal liberal Democra\u021bia<\/em>. \u0218i-a servit \u021bara\u00a0 pentru o vreme ca consul \u00een Mexic. \u00cen 1940, la v\u00e2rsta de \u0219aizeci \u0219i cinci de ani, Draghicesco a murit de propria lui m\u00e2n\u0103 .
\n\u00cen timpul vie\u021bii sale a scris mai mult de o duzin\u0103 de c\u0103r\u021bi, dintre care cele mai multe au fost publicate \u00een limba francez\u0103. Amploarea intereselor lui Draghicesco poate fi v\u0103zut \u00een c\u0103r\u021bile sale al c\u0103ror subiect variaz\u0103 de la America \u0219i Liga Na\u021biunilor la rolul individului \u00een societate, de la mintea omeneasc\u0103 la problemele monetare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Suntem interesa\u021bi aici, cu toate acestea, \u00een special de lucrarea sa \u00een dou\u0103 volume de mai mult de o mie de pagini \u00een limba francez\u0103 intitulat\u0103 V\u00e9rit\u00e9 et<\/em> R\u00e9v\u00e9la<\/em>ion\u00a0 <\/em>( Paris, 1934). Aceasta \u021binte\u0219te s\u0103 formuleze o \u201enou\u0103 religie \u0219i o nou\u0103 idee a lui Dumnezeu\u201d pentru \u00a0\u00a0ra\u021bionali\u0219ti , necredincio\u0219i deranja\u021bi, \u0219i chiar atei.\u201d\u00a0 \u00centocmai cum cre\u0219tinismul, sus\u021bine Draghicesco, nu a fost un neo-iudaism, ci o nou\u0103 religie, astfel \u0219i noua, universala religie pentru timpul nostru nu poate fi un neo- cre\u0219tinism. De\u0219i autorul abordeaz\u0103 mai multe probleme \u00een aceast\u0103 lucrare uria\u0219\u0103, ne vom concentra aten\u021bia asupra\u00a0 punctului s\u0103u de vedere despre univers \u0219i a noii sale idei de Dumnezeu.
\nUniversul , dup\u0103 filosoful rom\u00e2n , este o unitate total\u0103 const\u00e2nd, totu\u0219i, din diferite diviziuni, sau t\u0103r\u00e2muri. Cele trei t\u0103r\u00e2muri importante, fundamentale ale universului alc\u0103tuiesc ceea ce termeni Draghicesco nume\u0219te \u201etreimea cosmic\u0103.\u201d
\nPrimul \u0219i principalul domeniu al cosmosului este lumea anorganic\u0103 a materiei nevii\u00a0 \u0219i a energiei \u00een variatele ei forme fizice. Acest domeniu este reglementat \u00een \u00eentregime de legi mecanice; Inten\u021bionalitatea este exclus\u0103. Evolu\u021bia a avut loc aici \u00een trecut , dar acum a ajuns la un impas practic \u00een compara\u021bie cu urm\u0103torul t\u0103r\u00e2m mai \u00eenalt \u2013 cel al vie\u021bii.\u00a0 \u00centr-un sens , aceast\u0103 lume anorganic\u0103\u00a0 a lucrurilor se poate spune c\u0103 deja au ajuns la stadiul de ” maturitate “. Acesta este mediul fizic la care omul \u00eencerc\u0103 \u0219i s\u0103 se adapteze \u0219i s-l modifice, prin intermediul \u0219tiin\u021bei practice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 T\u0103r\u00e2mul organic al fiin\u021belor vii este cea de-a doua diviziune principal\u0103 a cosmosului. El consist\u0103 \u00een plante, animale \u0219i specia uman\u0103.\u00a0 Acest t\u0103r\u00e2m de via\u021b\u0103 nu este acum at\u00e2t de stabil sau fix ca lumea anorganic\u0103 . Astfel, se poate spune c\u0103 evolu\u021bia domeniului vie\u021bii a ajuns la stadiul de \u201eadolescent\u201d. A provenit aceast\u0103 lume organic\u0103 din cea anorganic\u0103? Judec\u00e2nd dup\u0103 observare, pare s\u0103 existe\u00a0 o diferen\u021b\u0103 radical\u0103 \u00eentre voi \u0219i neviu. Cu toate acestea, mintea uman\u0103 caut\u0103 s\u0103 unifice diferen\u021be. Se pare probabil, dintr-un\u00a0 punct de vedere ra\u021bional , c\u0103 via\u021ba este poten\u021bial \u00een toat\u0103 materia nevie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cel de-al treilea \u0219i cel mai \u00eenalt t\u0103r\u00e2m cunoscut al universului este a treia \u0219i cea mai mare cunoscut\u0103 domeniul universului este societatea\u00a0 uman\u0103, trecut\u0103 \u0219i prezent\u0103. De vreme ce\u00a0 ordinea social\u0103 este mai mult dec\u00e2t organic\u0103 , se poate corespunz\u0103tor numi superorganic\u0103. Evolu\u021bia \u00een acest t\u0103r\u00e2m pur uman nu este limitat\u0103,ci indefinit deschis\u0103. Schimbare ne\u00eencetat\u0103 este regula. Prospectul este pentru progresul continuu al omenirii . Oamenii \u0219i societ\u0103\u021bile sunt agen\u021bii cei mai de seam\u0103, fabrica determinant \u00een evolu\u021bia creatoare a omenirii a lungul veacurilor. Spre deosebire de stadiul anorganic, care a ajuns deja la maturitate, \u0219i t\u0103r\u00e2mul vital,\u00a0 care a ajuns la adolescen\u021b\u0103, ordinea omului\u00a0 este \u00eenc\u0103 \u00een copil\u0103rie.\u00a0 De\u0219i legea evolu\u021biei opereaz\u0103 \u00een toate t\u0103r\u00e2murile cosmosului, aceasta nu\u00a0 atinge aceea\u0219i\u00a0 stare\u00a0 peste tot\u00a0 la momentul identic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Astfel universul, de\u0219i o unitate, este compus din cele trei distincte, dar inseparabile, ordine: anorganic, organic , \u0219i super organic. Evolu\u021bia acestor trei t\u0103r\u00e2muri poate fi considerat\u0103 ca un film care se\u00a0 deruleaz\u0103\u00a0 \u00een fa\u021ba ochilor no\u0219tri. Prima parte a filmului, ar\u0103t\u00e2nd drama nevie \u0219i vie a crea\u021biei, ne-a a trecut deja pe dinaintea ochilor. prin ochi. Dar epopeea evolu\u021biei umane este \u00eenc\u0103 \u00een derulare, cu omul \u00eensu\u0219i actor principal \u00een dram\u0103.
\nAv\u00e2nd \u00een vedere aceste trei etape, exist\u0103, corespunz\u0103tor , tot at\u00e2tea\u00a0 filosofii ale universului : anume, materialism, vitalism, \u0219i idealism . Fiecare este doar o explica\u021bie par\u021bial\u0103.
\nMaterialismul este unilateral, deoarece se aplic\u0103 doar la domeniul anorganic al materiei nevii. Vitalismul se aplic\u0103 numai la domeniul organic. \u0218i idealismul este limitat la lumea superorganic\u0103. (Ar trebui, probabil, explicat c\u0103, prin idealism Draghicesco nu \u00een\u021belege idealism practic sau etic, ci de acel tip care sus\u021bine c\u0103 universul este mintea pur\u0103 sau expresia unei min\u021bi).
\nS\u0103 ne \u00eentoarcem acum la “noua idee de Dumnezeu” a lui Dragbicesco. Spre a ne ajuta la \u00een\u021belegerea concep\u021biei sale despre deitate in intelegerea concep\u021bia sa de divinitate, vom ar\u0103ta mai \u00eent\u00e2i anumite idei c\u0103rora el se opune .<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ideea tradi\u021bional\u0103 teist\u0103 a unei zeit\u0103\u021bi care exist\u0103 ca Fiin\u021b\u0103 atotputernic\u0103, atotbun\u0103, atot\u00een\u021beleapt\u0103 este respins\u0103.. \u201eUn cer , spune Draghicesco,\u00a0 \u00een care rezid\u0103 un singur Dumnezeu, trinitar, real \u0219i concret\u00a0 este de neimaginat \u00een stadiul actual al cuno\u0219tin\u021belor.\u201d \u00cen plus, dac\u0103 ar exista un Dumnezeu atotputernic, atunci El , \u0219i nu omul, ar fi responsabil de durere, suferin\u021b\u0103 \u0219i r\u0103u. Rezult\u0103 c\u0103 un astfel de Dumnezeu nu poate fi \u201ebun.\u201d\u00a0 Ateismul, simte autorul pe de alt\u0103 parte , ca o idee negativ\u0103, nu este de ajuns . Exist\u0103 posibilitatea unei noi idei de divinitate pe care ateii, \u00een general vorbind, nu sunt suficient de receptivi pentru a o accepta . Dar \u201ecei care cred \u00eentr-un Dumnezeu diferit de ideea curent\u0103 vor fi \u00eentodeauna considera\u021bi atei.\u201d\u00a0 Ateismul , cu toate acestea , \u00een m\u0103sura \u00een care respinge punctul de vedere asupra lui Dumnezeu men\u021bionat \u00een paragrafului precedent, este justificat.\u00a0 \u201eIdeea de divinitate ca o Fiin\u021b\u0103 real\u0103, extern\u0103 va deveni \u0219tears\u0103 din mintea oamenilor inteligen\u021bi, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu tirania\u00a0 regilor \u0219i \u00eemp\u0103ra\u021bilor absoluti \u00een guvernare. Fundamental, mi\u0219carea democratic\u0103 este legat\u0103 de ateism . C\u00e2nd omul devine capabil s\u0103 se \u00eendrume \u0219i controleze el\u00a0 \u00eensu\u0219i, atunci autoritatea extern\u0103 a monarhilor nu mai are niciun motiv pentru a exista. De asemenea, \u00een m\u0103sura \u00een care omul realizeaz\u0103 \u00een el \u00eensu\u0219i\u00a0 unele dintre atributele divine, o zeitate exterioar\u0103\u00a0 \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai existe , pentru c\u0103 El nu mai este necesar.\u201d\u00a0 Panteismul, \u00een sensul c\u0103 \u00eentregul univers este gandit\u00a0 a avea un suflet analog corpului \u0219i min\u021bii omene\u0219ti,\u00a0\u00a0 este , de asemenea, respins. Draghicesco\u00a0 – CESCO nume\u0219te\u00a0 ideea panteist\u0103 a unei lumi-suflet\u00a0\u00a0 \u201eabsur\u201d,\u00a0 \u201eimposibil de verificat,\u201d\u00a0\u00a0 \u201ehimeric\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 ne \u00eentoarcem acum la ideea proprie a lui Draghicesco despre Dumnezeu. Omenirea, spune el, a avut \u00eentotdeauna numite dorin\u021be \u0219i aspira\u021bii de baz\u0103. Omul, de exemplu, dore\u0219te din ce \u00een ce mai mult control asupra aspectelor fizice ale universului, \u00een scopul de a le face s\u0103 serveasc\u0103 scopurilor sale . Mai mult, prin intermediul \u0219tiin\u021bei \u0219i filosofiei, omul ajunge continuu la mai mult\u0103 cunoa\u0219tere\u00a0 despre toate cele trei stadii ale universului. Omul aspir\u0103, de asemenea, tot la ” bun\u0103tate ” \u00een el \u00eensu\u0219i, \u0219i ” dreptate ” \u00een via\u021ba social\u0103.\u00a0 El nu pune nicio restric\u021bie cu privire la c\u00e2t de departe ar trebui s\u0103 avanseze. Aspira\u021biile sale sunt, prin urmare, practic infinite. Putere perfect\u0103, \u00een\u021belepciune perfect\u0103, bun\u0103tate perfect\u0103 sunt obiectivele sale, idealurile sale. Gre\u0219eala\u00a0 teismului ortodox este presupunerea sa c\u0103 aceste idealuri sunt deja realizate complet \u0219i ve\u0219nic \u00eentr- o bubuitur\u0103 divin\u0103 \u00een afara omului.
\nAstfel, ideea unui atotputernic, atot\u00een\u021belept, atotbun Dumnezeu\u00a0 este doar o proiec\u021bie a idealurilor omului. Zeitatea ortodox\u0103 nu exist\u0103 \u00een realitate, ci este un scop sau un ideal \u00een min\u021bile oamenilor. O astfel de zeitate, cu toate acestea, exist\u0103 \u00een stare embrionar\u0103. \u00cen m\u0103sura \u00een care omul \u00eensu\u0219i a atins un oarecare grad de cunoa\u0219tere, de bun\u0103tate, de putere, el \u00eensu\u0219i a realizat par\u021bial divinitatea pee care a proiectat-o asupra\u00a0 Dumnezeului s\u0103u imaginar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Acest concept duce la o umanizare a teologiei. \u00cen domeniul\u00a0 moralit\u0103\u021bii, de exemplu, oamenii ar trebui s\u0103 fie morali, nu pentru c\u0103 Dumnezeu porunce\u0219te, ci pentru ca Dumnezeu s\u0103 existe. “Printr-o societate universal\u0103 \u0219i cooperarea tuturor, puterea \u0219i cunoa\u0219terea omului pot cre\u0219te spre infinit, \u0219i cu putere \u0219i cunoa\u0219tere, bun\u0103tatea \u0219i dreptatea omului se pot apropia de perfec\u021biunea divin\u0103”.\u00a0 Business-ul oamenilor\u00a0 este de a crea pe Dumnezeu \u00een ei \u00een\u0219i\u0219i. Dar ceea ce am realizat p\u00e2n\u0103 acum este foarte pu\u021bin \u00een compara\u021bie cu ceea ce \u00eenc\u0103 putem atinge . Din acest motiv, trebuie spus c\u0103 Dumnezeu exist\u0103 ca o realitate \u00een numai \u00eentr-o stare embrionar\u0103 .
\nRezult\u0103, deci, c\u0103 Dumnezeu ideal devine din ce \u00een ce mai mult\u00a0 o realitate, \u00een m\u0103sura \u00een care omul \u00ee\u0219i realizeaz\u0103 aspira\u021biile sale pentru o via\u021b\u0103 mai plin\u0103. O analogie cu geometrie este sugestiv\u0103. Triunghiul perfect este o concep\u021bie numai \u00een mintea noastr\u0103, mai degrab\u0103 dec\u00e2t o realitate \u00een fapt desenat\u0103 pe h\u00e2rtie. Nu conteaz\u0103 c\u00e2t de atent tras\u0103m o astfel de figur\u0103 , nu vom face niciodat\u0103, probabil, triunghiul perfect, de\u0219i cu grij\u0103 suficient\u0103 \u00eel putem apropia c\u00e2t mai mult ne-am dori . Dumnezeu , ca \u0219i figura geometric\u0103, niciodat\u0103 nu poate fi absolut creat \u00eentr-adev\u0103r de c\u0103tre om, dar poate fi din ce \u00een ce aproximat.
\nDe\u0219i puterea, \u00een\u021belepciunea \u0219i bun\u0103tatea nu sunt \u00eendeplinite \u00een totalitate, cu toate acestea, avem nevoie de idealul de perfec\u021biune ca de un obiectiv spre care s\u0103 facem eforturi. Noi nu ar trebuie s\u0103 punem nicio limit\u0103 aspira\u021biilor noastre. Idealul perfect, de\u0219i posibil de neatins, ne st\u00e2rne\u0219te s\u0103 ne dezvolt\u0103m la maximumul de care suntem capabili. \u00cen calea deschis\u0103 a evolu\u021biei continue a omenirii, omul poate lupta pentru a face dinDumnezeu o realitate \u00een sine \u0219i \u00een societate. ” Misiunea noastra “, precum Draghicesco \u0219i rezum\u0103 g\u00e2ndul lui , ” este de a crea divinul \u00een om . “<\/p>\n

 <\/p>\n

In: Humanist (Buffalo, New York) (Published by The American Ethical Union)<\/em><\/strong> v.13 January 1,1953, pp.267-270.<\/p>\n

Traducere din limba englez\u0103: George Anca<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\n

\n

DE\u00a0 LA\u00a0 AUGUSTIN\u00a0 LA\u00a0 DR\u0102GHICESCU<\/p>\n

Un argument al traduc\u0103torului<\/em><\/p>\n

\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prezent\u0103m, \u00een traducere-restituire rom\u00e2neasc\u0103, prima din cele mai vaste dou\u0103 opere edificate, fasonate de Dumitru Dr\u0103ghicescu \u00een francez\u0103: Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em>, Paris, Marcelle Lessage, 1929, prezentul volum, \u0219i, \u00een dou\u0103 volume, urm\u00e2nd: Adev\u0103r \u0219i Revela\u021bie<\/em>, Paris, Felix Alcan, 1934, alc\u0103tuind o trilogie monumental\u0103 \u00eempreun\u0103 cu\u00a0 Dumnezeu \u0219i destinul omenirii<\/em>, scris\u0103 \u0219i publicat\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te. O edi\u021bie in spe \u00een zece volume a operei lui Dumitru Dr\u0103ghicescu propus\u0103 de profesorul Virgil Constantinescu-Galiceni\u00a0 ar include: I Ontologia uman\u0103<\/em>; II Din psihologia poporului rom\u00e2n<\/em>; III Problema Con\u0219tiin\u021bei. Realitatea spiritual\u0103<\/em>; IV Idealul creator<\/em>; V Marea Unie a rom\u00e2nilor cu rom\u00e2nii<\/em>; VI Partide politice \u0219i clase sociale<\/em>; VII Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em>; VIII Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie<\/em>, partea I; IX Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie<\/em>, partea II; X Dumnezeu \u0219i destinul omenirii.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ca Maurice Blondel ax\u00e2ndu-\u0219i opera pe doctoratul Action<\/em>, Dumitru Dr\u0103ghicescu \u00ee\u0219i aprofundeaz\u0103 determinismul sociologic doctoral, de la indestructibila structur\u0103\u00a0 Din psihologia poporului rom\u00e2n <\/em>la trilogia profetic\u0103 a sf\u00e2r\u0219itului de via\u021b\u0103. Actualiz\u00e2nd revelator nu numai De civitate Dei <\/em>a sf\u00e2ntului Augustin \u2013 cf\u00a0 Organon <\/em>de Aristotel, Novum Organum<\/em> de Bacon, Tertium Organum<\/em> de Uspensky -, dar purt\u00e2nd \u0219i ecouri poate subcon\u0219tiente din Via\u021ba lumii <\/em>sau Memento mori.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em> reveleaz\u0103 o construc\u021bie poliedric\u0103 \u2013 istorie, evolu\u021bie, profe\u021bie \u2013 de\u00a0 exhaustivitate epistemic\u0103\u00a0 afinitiv\u0103 cu empatii \u0219i alergii la\u00a0 personaje arhetipale, arti\u0219ti, g\u00e2nditori, o epopee socio-filosofic\u0103,\u00a0 un cronograf socio-religios \u00een jargon sorbonard, o hermeneutic\u0103 sociologic\u0103 a dumnezeirii \u00een umanitate. \u00cen \u021bes\u0103ura textual\u0103 rezoneaz\u0103 sentin\u021be\u00a0 de r\u0103d\u0103cin\u0103 biblic\u0103 sincronizate cu frunzi\u0219ul referin\u021belor, pe o tulpin\u0103 proprie. \u00cenl\u0103n\u021buirea de idei, sub\u00e2n\u021beles teoretizat\u0103, frazarea \u0219i cuvintele se desprind din continua demonstra\u021bie-fluviu a unei teze ce pare a se dispensa de discurs.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00centr-o terminologie deschis\u0103, continuu recizelat\u0103, cumulativ\u0103, spiral\u00e2nd repeti\u021bia \u0219i insisten\u021ba clarificativ\u0103, diferitele registre ideatic-stilistice se pot solda cu recept\u0103ri integrate, dac\u0103 nu preferen\u021biale, resping\u00e2nd sau admir\u00e2nd, retu\u0219\u00e2nd, induc\u00e2nd \u0219i cititorului o reactivitate pro sau contra. Neuit\u00e2nd patina de epoc\u0103 interbelic\u0103, Paris-Geneva, \u00een care chiar ne af\u0103m \u00eentru imens\u0103 gra\u021bie dr\u0103ghicescian\u0103, cu un limbaj conceptulal devenit \u00eentre timp literatur\u0103, precum revoluta dulaitate p\u0103g\u00e2nism-cre\u0219tinism. Cu avantajul unei percu\u021bii paraconceptuale, pe formul\u0103ri modelatoare, de g\u00e2ndire direct\u0103, de empatie diacronic\u0103 dispecerat\u0103 de tez\u0103, de ideal.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Adecvarea traduc\u021bional\u0103 a avut de a face, pe de o parte cu o oper\u0103 veche de opt-nou\u0103 decenii, pe de alta, cu una nou\u0103 pentru noi, dup\u0103 o ignorare absolut\u0103, zguduitor de actual\u0103 \u0219i cu solu\u021bii-disolu\u021bii de viitor. \u0218i este vorba de a o pune \u00een circula\u021bie dup\u0103 \u201eschimb\u0103rile la fa\u021b\u0103\u201d (formula sa) anticipate de contemporanul lui Eminescu, Br\u00e2ncu\u0219i, Arghezi. Faustianismul lui Dr\u0103ghicescu pare dublat tacit de model\u0103ri din Via\u021ba lumii<\/em> sau Memento mori.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dumitru Dr\u0103ghicescu este un scriitor \u00een schi\u021be \u0219i arabescuri religios-\u0219tiin\u021bifice pe propria doctrin\u0103 a con\u0219tiin\u021bei-imortalitate. Poate oare fi, retro, receptat de-a valma ca tens, arid, utopic, socialist, tautologic, idealist, sinuciga\u0219, aristocrat, cosmopolit, moralist etc.? Am apelat \u0219i la eufonii-rom\u00e2no-franceze, ca de epoc\u0103, spre a da totu\u0219i impresia unei pledoarii tragice din viitor \u0219i iar din viitor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vor putea fi atra\u0219i pasiona\u021bii de idei \u0219i istorie, fanta\u0219tii, pelerinii \u00een timp, poate \u0219i regizorii de teatru \u0219i film. Filosofii \u0219i sociologii vor m\u0103sura pierderea irecuperabil\u0103, cu ce consecin\u021b\u0103, a mesajului s\u0103u vizionar. Dac\u0103 i se admite pledoarismul, lectura poate fi de catehism, singura religiozitate auctorial\u0103 fiind aici Societatea Na\u021biunilor. Dac\u0103 recep\u021bia intr\u0103 \u00een dificultate \u2013 tematic, stilistic, ideologic \u2013 folosul va fi \u0219i mai substan\u021bial dec\u00e2t admira\u021bia pasiv\u0103 a unei crea\u021bii de evident\u0103 grandoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Trei excerpte din Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em>:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eStudiul nostru, pe care-l d\u0103m sub vocabula pe care o utiliza sf\u00e2ntul Augustin, \u0219i sub invocarea sa, va fi ca o transpunere modern\u0103 a Cet\u0103\u021bii lui Dumnezeu, \u00een ansamblul ei, acesta va fi acela\u0219i paralelism \u00eentre cetatea empiric\u0103, terestr\u0103, \u0219i idealul s\u0103u, conceput \u00een cetatea lui Dumnezeu schi\u021bat\u0103 la Geneva \u0219i dup\u0103 care realitatea trebuie s\u0103 se modeleze. A rezista superbilor \u0219i a da gra\u021bie umililor nu este de asemenea, teoretic, scopul Institu\u021biei de la Geneva, unde votul unei \u021b\u0103ri mici conteaz\u0103 tot at\u00e2t c\u00e2t al imperiului britanic? Din nenorocire, se face \u00eenc\u0103 distinc\u021bie \u00eentre na\u021biunile cu interese limitate\u00a0 \u0219i cele patru sau cinci na\u021biuni cu interese nelimitate: vestigii brutale ale cet\u0103\u021bii terestre care fac erup\u021bie \u00een aceast\u0103 nou\u0103 cetate a justi\u021biei, a egalit\u0103\u021bii \u0219i a p\u0103cii. Cetatea lui Dumnezeu care este, acum, pentru noi, Societatea Na\u021biunilor, \u00ee\u0219i va continua, precum cealalt\u0103, pelerinajul s\u0103u de-a lungul timpului \u0219i impiet\u0103\u021bii scepticilor, care se pretind reali\u0219ti, \u0219i aceasta va fi prin tr\u0103irea, \u0219i a ei, aici, a credin\u021bei.<\/em>\u201d (Noua cetate a lui Dumnezeu,<\/em> ed. fr., <\/em>p.12-13 )<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eS\u0103 vedem acum dac\u0103 logica dreptului de bun sim\u021b este \u00eentr-at\u00e2t opus\u0103 unei vie\u021bi individuale infinite.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cert, con\u0219tiin\u021ba concepe foarte bine aceast\u0103 idee a infinitului. O concepe at\u00e2t de bine \u00eenc\u00e2t nu se poate concepe \u00een act ea \u00eens\u0103\u0219i f\u0103r\u0103 ea. Dac\u0103 con\u0219tiin\u021ba concepe infinitul \u0219i se concepe ea \u00eens\u0103\u0219i infinit\u0103 – \u0219i altfel cum ar concepe-o? – este logic c\u0103 ea este finit\u0103, c\u0103 ea trebuie s\u0103 dispar\u0103 ca stare de fapt \u00een trecut \u0219i \u00een prezent, dar disp\u0103r\u00e2nd \u00een drept, \u00een pur\u0103 logic\u0103?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Logic, o con\u0219tiin\u021b\u0103 finit\u0103, efemer\u0103 b\u0103\u0219ic\u0103 de s\u0103pun care concepe infinitul, nu se poate sus\u021bine. Dac\u0103 ea concepe infinitul, ea \u00eens\u0103\u0219i este infinit\u0103 \u00een principiu, \u00een drept dac\u0103 nu \u00een fapt.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 facem apel la \u00eentreaga onestitate, dac\u0103 se poate spune a\u0219a, la loialitatea logicii.\u201d (Ibid. <\/em>p.596).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSocietatea Na\u021biunilor \u0219i Neo-Cre\u0219tinismul se spijin\u0103 \u0219i se condi\u021bioneaz\u0103 reciproc. Una, realiz\u00e2ndu-se, provoac\u0103 apari\u021bia celuilalt \u0219i Neo-Cre\u0219tinismul trebuie, pentru a ameliora moravurile, s\u0103 anuleze egoismele individuale \u0219i na\u021bionale ca ambi\u021bia \u0219i orgoliul, \u0219i s\u0103 dezvolte abnega\u021bia pentru a face posibil\u0103 \u0219i a consolida institu\u021bia de la Geneva. Via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i a na\u021biunilor depinde de aceste dou\u0103 mari evenimente: altfel, le a\u0219teapt\u0103 suicidul prin r\u0103zboaiele de ras\u0103, de clas\u0103 \u0219i de preponderen\u021b\u0103. Dar anularea egoismului \u0219i ambi\u021biei nu se poate ob\u021bine atenu\u00e2ndu-le \u0219i reduc\u00e2ndu-le, ci, dimpotriv\u0103, \u00eemping\u00e2ndu-le p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, procur\u00e2ndu-le satisfac\u021bia condi\u021bionat\u0103 dar integral\u0103. Omul nu renun\u021b\u0103 voluntar la un bun real dec\u00e2t \u00een schimbul unui bun mai mare care s\u0103 vin\u0103. Aceast\u0103 dispozi\u021bie, care \u00eei este natural\u0103, trebuie folosit\u0103 \u0219i aceasta face cre\u0219tinismul. Numai o via\u021b\u0103 infinit\u0103 care implic\u0103 sanc\u021biunile transcendente, pentru a completa \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219i justi\u021bia empiric\u0103 a acestei lumi, poate modifica \u0219i disciplina egoismele \u0219i ambi\u021biile.\u201d (Ibid.<\/em>, p. 617)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Despre v<\/em>olumul urm\u0103tor, Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie<\/em>, recenzat \u0219i de Henri Corbin, a scris un articol \u0219i John H. Hershey \u201eGod, Man, and Dimitrie Draghicesco\u201d\u00a0 In: Humanist (Buffalo, New York) (Published by The American Ethical Union)<\/em><\/strong> v.13 January 1,1953, pp.267-270.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 George Anca<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0*<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

\n

George Anca<\/p>\n

\n

DUMITRU\u00a0 DR\u0102GHICESCU \u0218I RUTH BENEDICT<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fiind invitat, ca v\u00e2lcean, s\u0103 iau parte la un simpozion dedicat lui Dumitru Dr\u0103ghicescu (1875 – 1945), \u00eentru respectul c\u0103ruia \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219isem, deseori, cultul lui Virgil Constantinescu-Galiceni, mi-a venit \u00een minte o alt\u0103 \u00eent\u00e2mplare, ba dou\u0103, legate de Ruth Benedict (1887 – 1948). Petrec\u00e2nd mai mult timp \u00een biblioteca universit\u0103\u021bii din Honolulu, am dat peste cartea ei despre rom\u00e2ni, Romanian Culture and Behavior<\/em>, Colorado State University, 1972, am citit-o, vorba aia, thrilled. Mai t\u00e2rziu, sau, poate, \u00eenainte, la un congres de antropologie din Tokyo, am stat la mas\u0103 cu dou\u0103 foste studente ale lui Margaret Mead \u0219i am vorbit, toat\u0103 seara (eram la banchetul de \u00eenchidere, \u00eentr-un palat, la marginea capitalei japoneze) despre Benedict-Mead, cu destule sub\u00een\u021belesuri. La recep\u021bia de deschidere, Chie Nakane, celebr\u0103 pentru a sa Societatea vertical\u0103<\/em>, \u00eemb\u0103tr\u00e2nise \u0219i ea, pl\u00e2ng\u00e2ndu-mi-se (!) c\u0103 Japonia n-ar fi recunoscut\u0103 \u00een lume. Am citat public, din Ruth Benedict, c\u00e2nd am inaugurat, cu ambasadorul Taubman, un American Corner \u00een casa din Bucure\u0219ti a lui Istrate Micescu, fost coleg al lui Dr\u0103ghicescu, la Paris.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mi-am luat seama, trec\u00e2nd la gravitatea \u201eeternit\u0103\u021bii\u201d lui Dr\u0103ghicescu, propus\u0103 de organizatori, \u0219i u\u0219urin\u021ba (rom\u00e2neasc\u0103, ar zice Mircea Vulc\u0103nescu) a al\u0103tur\u0103rii celor dou\u0103 nume. Am mai citit \u0219i din unul \u0219i din altul, g\u0103sindu-mi pentru prima oar\u0103 \u00een via\u021b\u0103 tensiunea arterial\u0103 m\u0103rit\u0103 (m\u0103 apropii de v\u00e2rsta arunc\u0103rii de pe Fuji a doctorandului lui Durkheim – autorul c\u0103r\u021bii Le suicide<\/em>, 1897, \u00eencep\u00e2ndu-\u0219i prefa\u021ba cu \u201eDepuis quelque temps, la sociologie est \u00e0 la mode\u201d).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dou\u0103 personaje tragice? Am\u00e2ndou\u0103, nepermi\u021b\u00e2ndu-\u0219i a nu avea o carier\u0103, au l\u0103sat impresia de mister, dac\u0103 nu de profetism, \u00een pronun\u021b\u0103ri perene. Au scris studii \u00een timp de r\u0103zboi. Ruth, f\u0103cut\u0103 profesor plin cu dou\u0103 luni \u00eenainte de moartea necunoscut\u0103, a intrat \u00een National Women’s Hall of Fame<\/a> (posthumous) 8-Oct-2005, iar Dumitru, \u00een uitare (p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd?) Parc\u0103 autori ai c\u00e2te unei singure c\u0103r\u021bi Din psihologia poporului rom\u00e2n <\/em>(1907) \u2013 <\/em>Dr\u0103ghicescu, Paterns of Culture <\/em>(1934) \u2013 Benedict. Se pot inventa coresponden\u021be \u0219i \u00eentre celelalte titluri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sunt faimoase, cu prisosin\u021b\u0103, c\u0103r\u021bile semnate de Ruth Benedict:<\/p>\n

Patterns of Culture<\/em> (1934, anthropology)
\nZuni Mythology <\/em>(1935, anthropology)
\nRace: Science and Politics <\/em>(1940, anthropology)
\nThe Chrysanthemum and the Sword <\/em>(1946, anthropology)<\/p>\n

 <\/p>\n

C\u0103r\u021bile publicate de Dumitru Dr\u0103ghicescu \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103, aparent, \u00eenc\u0103 dreapta apreciere:<\/p>\n

Le Probl\u00e8me du d\u00e9terminisme social. D\u00e9terminisme biologique et d\u00e9terminisme social<\/em>, Editions de la \u2033Grande France\u2033, Paris, 1903;<\/p>\n

Du R\u00f4le de l’individu dans le d\u00e9terminisme social<\/em>. Th\u00e8se prsentee a la Faculte des lettres de Paris, F.-R. de Rudeval, Paris, 1904;<\/p>\n

Raporturile dintre drept \u015fi sociologie<\/em>, Tipografia Gutenberg, Bucure\u015fti, 1904;<\/p>\n

Le Probl\u00e8me de la conscience. Etude psycho-sociologique<\/em>, Editions Felix Alcan, Paris, 1907;<\/p>\n

Din psihologia poporului rom\u00e2n<\/em>, Libr\u0103ria Leon Alcalay, Bucure\u015fti, 1907; Reedit\u0103ri: Editura Albatros, Bucure\u015fti, 1996, 2003; Historia, Bucure\u015fti, 2006;<\/p>\n

L\u2019Id\u00e9al cr\u00e9ateur. Essai psycho-sociologique sur l’\u00e9volution sociale<\/em>, Editions Felix Alcan, Paris, 1914; Traducere: Idealul creator. Eseu psiho-sociologic asupra evolu\u0163iei sociale<\/em>, trad. Virgiliu Constantinescu Galiceni, Editura Albatros, Bucure\u015fti, 2006;<\/p>\n

Le renouveau religieux et la guerre mondiale<\/em>, Les Imprimeries \u201eL’Independance\u201d, Bucure\u015fti, 1916;<\/p>\n

La Bessarabie et le droit des peuples, esquisse historique, g\u00e9ographique, ethnographique et statistique<\/em>, Editions Felix Alcan, Paris, 1918;<\/p>\n

Les Probl\u00e8mes nationaux de l’Autriche-Hongrie. Les Roumains (Transylvanie, Bucovine, Banat)<\/em>, Editions Bossard, Paris, 1918;<\/p>\n

La Transylvanie: esquisse historique, g\u00e9ographique, ethnographique et statistique<\/em>, Editions Felix Alcan, Paris, 1918; Reeditare: Editura Albatros, Bucure\u015fti, 1997;<\/p>\n

Partide politice \u015fi clase sociale<\/em>, Bucure\u015fti, 1922;<\/p>\n

La R\u00e9alit\u00e9 de l’esprit. Essais de sociologie subjective<\/em>, Librairie Felix Alcan, Paris, 1928; Traducere: Realitatea spiritului: eseuri de sociologie subiectiv\u0103<\/em>, trad. Luiza Dasc\u0103lu, Editor Mihai Dasc\u0103l, Bucure\u015fti, 2003;<\/p>\n

La nouvelle Cit\u00e9 de Dieu<\/em>, Marcelle Lesage, Paris, 1929;<\/p>\n

V\u00e9rit\u00e9 et R\u00e9v\u00e9lation<\/em>, 2 vol., Librairie Felix Alcan, Paris, 1934;<\/p>\n

America y la Liga de las Naciones<\/em>, Botas, Mexico, 1937;<\/p>\n

Marea Unire a rom\u00e2nilor cu rom\u00e2nii: 1918. Banatul \u015fi Transilvania; Bucovina \u015fi Basarabia<\/em>, Editura Albatros, Bucure\u015fti, 2001.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Detractorii lui Dr\u0103ghicescu ar putea spune c\u0103 acesta a diagnosticat etnopsihologia poporului rom\u00e2n anume\u00a0\u00a0 pentru viitoarea misiune (anti)rom\u00e2neasc\u0103 a lui Ruth Benedict: nep\u0103sarea \u0219i fatalismul – ipohondrie sufleteasc\u0103 – anxietate \u2013 psihologie dedublat\u0103 \u2013 conduit\u0103 retractil\u0103 \u2013 retragere \u00een sine \u2013 rezisten\u021b\u0103 defensiv\u0103 \u2013 resemnare mut\u0103 \u2013 paralizia civic\u0103 \u2013 neprevedere \u2013\u00a0 lips\u0103 de propor\u021bie, de unitate, de ordine \u2013 pornirea de a ascunde, de a min\u021bi, de a fi ne\u00eencrez\u0103tor \u2013 viclenia, dib\u0103cia, \u00een\u0219el\u0103ciunea \u2013 geografie mi\u0219c\u0103toare \u2013 absoluta lips\u0103 de continuitate \u2013 n\u0103luca norocului \u2013 pecetea neispr\u0103vitului – <\/a>\u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor este \u00eens\u0103 num\u0103rul s\u0103rb\u0103torilor supersti\u021bioase \u2013 lipsa noastr<\/a>\u0103 de via\u021b\u0103 istoric\u0103 \u2013 lovi\u021bi puternic \u0219i mereu \u00eenvin\u0219i \u2013 lipsa de personalitate etnic\u0103 – via\u021ba noastr\u0103 istoric\u0103 fu astfel un \u0219ir de schimb\u0103ri la fa\u021b\u0103 \u2013 ob\u00e2r\u0219ie foarte eterogen\u0103, \u00eenc\u00e2t abia SUA se mai poate compara cu noi etc., etc, etc. <\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nuan\u021barea, p\u00e2n\u0103 la r\u0103sturnarea ieremiadei \u00eensu\u0219irilor rele, scap\u0103, de obicei, poate venind prea t\u00e2rziu, utopic?<\/a><\/p>\n

\u201e<\/a>Dac\u0103 slavii, bulgarii, ungurii, turcii, t\u0103tarii, grecii, ru\u0219ii, francezii, germanii st\u0103p\u00e2nir\u0103, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, \u021b\u0103rile rom\u00e2ne, pentru a altera, sl\u0103bi \u0219i s\u0103r\u0103ci elementele voin\u021bei noastre, to\u021bi ace\u0219tia \u00eembog\u0103\u021bir\u0103 mintalitatea rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNeegalitatea \u0219i incoeren\u021ba inteligen\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti decurg de la prea mare bog\u0103\u021bie a materialurilor noastre suflete\u0219ti cari se c\u0103znesc s\u0103 se a\u0219eze, s\u0103 se stratifice, s\u0103 se cristalizeze.\u201d<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen locul convulsiunilor noastre din trecut, cari la fiecare pas zguduiau \u0219i stricau \u00eentregul rost al societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, avem azi, o dat\u0103 cu neat\u00e2rnarea, \u00eencepututul unei epoci de statornicie, de continuitate, de unitate de dezvoltare.\u201d<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cSub raportul inteligen\u0163ii, rom\u00e2nii au fost d\u0103rui\u0163i de creatorul lor, Istoria, cu o sum\u0103 de bune \u00eensu\u015firi luminoase, drept recompens\u0103 pentru lipsurile \u015fi umbrele ce a a\u015fternut pe suprafa\u0163a caracterului nostru. De unde vine inferioritatea caracterului rom\u00e2nilor, de acolo vine superioritatea inteligen\u0163ei lor\u201d.<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial, Dumitru Dr\u0103ghicescu,\u00a0 s-a reg\u0103sit cu\u00a0\u00a0 Elena V\u0103c\u0103rescu \u0219i Emanuelle Martonne \u00een Biroul rom\u00e2nesc de pres\u0103 de la Paris. A contribuit la lucr\u0103rile Comitetului Na\u021bional al Rom\u00e2nilor din Transilvania \u0219i Bucovina,\u00a0 devenit apoi Comitetul Na\u021bional al Unit\u0103\u021bii Rom\u00e2ne. A militat pentru organizarea Congresul Na\u021bionalit\u0103\u021bilor din Austro-Ungaria, desf\u0103\u0219urat \u00een aprilie 1918 la Roma.. A publicat c\u0103r\u021bi \u00eentru idealul na\u021bional rom\u00e2nesc, pentru recunoa\u0219terea sacrificiilor Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboiul cu Puterile Centrale, pentru recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a Unirii, pentru uzul \u0219i auzul m\u0103rimilor europene, care-l formaser\u0103.<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Scriind despre rom\u00e2ni, Ruth Benedict este \u00een ton cu Psihologia <\/em>lui Dr\u0103ghicescu, inclusiv juvenilitatea, mai ales c\u0103 documentarea ei se oprise, din eroare, la \u00eenceputul secolului al 20-lea (acesta fiind \u0219i unul din motivele pentru care Margaret Mead, legatara sa, a restrictat publicarea textului, edi\u021bia din 1972 fiind adresat\u0103 exclusiv studen\u021bilor profesorului editor, Robert J. Theodoratus). S-au ad\u0103ugat informa\u021biile primite de la 25 de rom\u00e2ni americani, spune Mead, printre care \u0219i evrei rom\u00e2ni, de unde, probabil, eticheta de cel mai antisemit popor, preluat\u0103 \u0219i de Hanna Arendt sau Elli Wiesel.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De n-ar fi o carte ca \u0219i pierdut\u0103, lumea \u00eentreag\u0103 s-ar apropia, prin empatia pentru du\u0219man a cercet\u0103toarei, de identitatea istoric\u0103 na\u021bional\u0103 a rom\u00e2nilor, crearea imaginii de sine, proverbe caracterizante, dezvoltarea personal\u0103, oportunismul \u0219i agresivitatea,\u00a0 \u00eembog\u0103\u021birea cu orice pre\u021b, credin\u021be populare \u00een exces,\u00a0 \u00eendeplinirea obliga\u021biilor familiale, s\u0103rutarea m\u00e2inii superiorului, umili \u0219i supu\u0219i, mii de p\u0103s\u0103ri\u00a0 f\u0103cute s\u0103 c\u00e2nte la nun\u021bi \u0219i \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri (p\u0103s\u0103rele mii?), m\u00e2ndria \u2013 valoare na\u021bional\u0103, b\u0103taia \u2013 preludiu sexual, iredentism politic, idealul de via\u021b\u0103 rom\u00e2nesc este hedonismul… \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tag-uri pe internet:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Anthropology<\/a>baby<\/a>baksheesh<\/a>Banat<\/a>beating<\/a>beautiful<\/a>Bessarabia<\/a>Bibesco<\/a>birth<\/a>boyers<\/a>boys<\/a>bride<\/a>Bucharest<\/a>Bukovina<\/a>Carol<\/a>Carpathian<\/a>century<\/a>child<\/a>claca<\/a>Codreanu<\/a>cross-brothers<\/a>Culture and Behavior<\/a>dance<\/a>dead<\/a>death<\/a>dowry<\/a>Easter<\/a>Europe<\/a>European<\/a>evil eye<\/a>expropriation<\/a>fast<\/a>father<\/a>feast<\/a>feeling<\/a>fighting<\/a>flowers<\/a>gendarmerie<\/a>girls<\/a>give<\/a>give-aways<\/a>Greater Rumania<\/a>groom’s<\/a>Gusti<\/a>Gypsies<\/a>haiduk<\/a>Hungary<\/a>husband<\/a>informants<\/a>Iron Guard<\/a>irredentism<\/a>keep<\/a>King<\/a>kiss the hands<\/a>labor<\/a>land<\/a>live<\/a>luck<\/a>maize<\/a>Margaret Mead<\/a>marriage<\/a>married<\/a>Mircea the Old<\/a>Moldavia<\/a>mother<\/a>mountains<\/a>never<\/a>Old Kingdom<\/a>parents<\/a>party<\/a>peasantry<\/a>person<\/a>Phanariot<\/a>pleasure<\/a>popular<\/a>population<\/a>Prahova Valley<\/a>priest<\/a>proverb<\/a>regard<\/a>rich<\/a>Rumanian attitude<\/a>Rumanian Culture<\/a>Rumanian history<\/a>Rumanian peasant<\/a>Rumanian village<\/a>rural<\/a>Russia<\/a>Ruth Benedict<\/a>sheep<\/a>teacher<\/a>things<\/a>towns and cities<\/a>Transylvania<\/a>Treaty of Trianon<\/a>Turks<\/a>upper class<\/a>urban<\/a>violence<\/a>Wallachia<\/a>wedding<\/a>Western<\/a>wife<\/a>woman<\/a>women<\/a>young.<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Guvernul american voia studii asupra caracterului na\u021bional \u0219i cultural al Japoniei, Germaniei, Rom\u00e2niei, care s\u0103 permit\u0103 personalului s\u0103u diplomatic \u0219i militar s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u00e2t mai bine cum s\u0103 interac\u021bioneze cu membrii acestor societ\u0103\u021bi pentru a atinge scopurile Statelor Unite. Mare parte din materialul cu care a lucrat Benedict a fost clasificat \u0219i nu poate fi f\u0103cut public. Totu\u0219i, minus ceea ce era clasificat, fructele muncii ei au ap\u0103rut \u00een <\/a>Crizantema \u0219i sabia<\/a>, carte devenit\u0103 clasic\u0103.<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Virginia\u00a0 Heyer Young vede studiile lui Benedict despre Thailanda, Rom\u00e2nia, Olanda \u0219i Japonia ca pe un tot (<\/a>Ruth Benedict: Beyond Relativity, Beyond Pattern<\/a>, 2005, University of Nebraska). Acestea, prezent\u00e2nd indivizii \u00een cadrul culturilor lor, \u0219i nu ca fiind modela\u021bi de cultur\u0103, au circulat \u00een edi\u021bii \u0219apirografiate preg\u0103tite pentru sponsorul lor, the Office of War Information, \u0219i nu au fost considerate ca reprezent\u00e2nd conceptele sale.<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ca multe altele, proverbul \u201eCapul plecat de sabie nu este t\u0103iat\u201d\u00a0 este comentat (func\u021bional?) \u0219i de Benedict \u0219i de Dr\u0103ghicescu, la acesta din urm\u0103, cu adaosul lui Bolintineanu, \u201eCapul ce se pleac\u0103 sabia nu-l taie, \/ Dar cu umilin\u021b\u0103 lan\u021bu-l \u00eencovoaie.\u201d Prin c\u0103r\u021bile sale de autoantropologie sociologic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de la Paris, Dr\u0103ghicescu a ie\u0219it \u00eenving\u0103tor odat\u0103 cu \u021bara unit\u0103 \u00een 1918 \u0219i victorioas\u0103, atunci, dup\u0103 cum, la urm\u0103torul mare r\u0103zboi, \u0219i Benedict, \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cu dragoste?) S\u0103-i fi pl\u0103cut ei, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, c\u0103 rom\u00e2nii dau fetelor lor la c\u0103s\u0103torie zestre mai mare dec\u00e2t la noi, la americani? S\u0103 le fi sugerat subliminal solda\u021bilor lor\u00a0 zbur\u0103tori s\u0103 se \u00eensoare cu fete de pe aici,\u00a0 ca ai lui Traian, de ne-au inseminat virtutea daco-roman\u0103, r\u0103sdiminuat\u0103, spre jalea dr\u0103ghicescian\u0103, de ne\u00eentreruptele invazii p\u00e2n\u0103 azi?<\/a><\/p>\n

*<\/a><\/p>\n

Excerpte din actualitate<\/a>:<\/a> Interactiunea dintre institutiile informale si institutiile formale in dinamica economiei romanesti <\/a>(Grant CNCSIS N. 1352\/2007)<\/a><\/p>\n

\u00cen lucr\u0103rile de psihologie aplicat\u0103 se consider\u0103 c\u0103 autoanaliza, \u00een care rom\u00e2nii se autoanalizeaz\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi ofer\u0103 o autoimagine (perspectiva emic\u0103<\/em>), este complementar\u0103 <\/em>celei de analiz\u0103 propriu-zis\u0103, \u00een care rom\u00e2nii sunt obiect de analiz\u0103 pentru altii \u015fi li se ofer\u0103 o heteroimagine (perspectiva etic\u0103<\/em>). Si asta deoarece cele doua abordari \u00ee\u015fi confer\u0103 reciproc consisten\u0163\u0103 \u015fi continuitate dac\u0103 este utilizat\u0103 aceea\u015fi metodologie \u015fi pot fi astfel comparabile. Din perspectiva lucr\u0103rii de fa\u0163\u0103 consider\u0103m c\u0103 cele dou\u0103 puncte de vedere pot oferi elemente esen\u0163iale \u00een scopul identific\u0103rii acelor tr\u0103s\u0103turi comportamentale negative care contribuie la perpetuarea institu\u0163iilor informale negative \u015fi la zad\u0103rnicirea eficien\u0163ei celor formale.<\/p>\n

Unul<\/a> dintre cele mai semnificative studii dedicate psihologiei rom\u00e2nilor este cel al lui D. Dr\u0103ghicescu din 1907 \u201ePsihologia poporului rom\u00e2n\u201d, lucrare publicat\u0103 la Paris. Paradoxal pentru cititorul zilelor noastre, Draghicescu isi numeste timpul tranzi\u0163ie\u00a0: \u00een epoca de tranzitie in care ne aflam \u2013 scrie el \u2013 ne gasim intr-o atmosfera psihologica si sociala plina de anarhie, foarte complexa, haotica. Haosul si anarhia erau trecute atunci nu pe seama tranzi\u0163iei de la un regim totalitar la unul democratic, <\/a>ci pe socoteala unui trecut de secole in care, sub dominatia turca si administra\u0163ie fanariota, s-a reusit o<\/a>alterare a sufletului romanesc<\/a>[Betea, 2007, p.1], sub influenta Orientului form\u00e2ndu-se personalitatea de baza a romanilor.<\/a>“Nepasarea si fatalismul, rod al celor cateva trasaturi mai de seama ale istoriei noastre si ecou adesea al inrauririi Orientului, sunt notele cele mai limpezi si lamurite ce se pot desprinde in sufletul si caracterul nostru”. Totodat\u0103 el surprinde faptul toate lucrurile importante din via\u0163a social\u0103, cultural\u0103, politic\u0103 \u015fi economic\u0103 a rom\u00e2nilor poart\u0103 pecetea neterminatului, nedefinitului. Rom\u00e2nii nu sunt ast\u0103zi mai buni agricultori ca pe vremea dacilor, comer\u0163ul \u00eel fac al\u0163ii, industria ne vine din cele patru colturi ale lumii, spune Dr\u0103ghicescu, \u00eentr-o descriere care ne apare contemporan\u0103 prin actualitatea ei. Lipsa de dezvoltare proprie, unitar\u0103, omogen\u0103 a desf\u0103\u015fur\u0103rii trecutului nostru determin\u00e2nd lipsa caracterului propriu, neted \u015fi l\u0103murit al mentalit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Con\u0163inutul caracterului rom\u00e2nilor se alc\u0103tuie\u015fte din cr\u00e2mpee nedigerate ale culturii altor neamuri, adesea d\u0103un\u0103toare\u00a0:<\/a>nep\u0103sarea, lenea fizic\u0103 \u015fi mintal\u0103, adic\u0103 lipsa de ini\u0163iativ\u0103, resemnarea, lipsa de \u00eencredere \u00een sine \u015fi mai presus de toate fatalismul, \u00eencrederea oarb\u0103 \u00een noroc, \u00een soart\u0103<\/a>[D. Dr\u0103ghicescu, 1996, pp. 345-361].<\/a><\/p>\n

O a doua lucrare de etnopsihologie intitulat\u0103 tot “Psihologia poporului roman”, apar\u0163ine lui C. R\u0103dulescu \u2013Motru, publicat\u0103 \u00een 1937. Nici notele lucr\u0103rii sale nu sunt mai m\u0103gulitoare la adresa compatrio\u0163ilor s\u0103i. C. Radulescu-Motru remarc\u0103, in primul rand, respectul fata de traditii in care traieste taranul roman. Taranii traiesc in traditia muncii colective. Fiecare satean face ceea ce crede ca va face toata lumea<\/em>, fara a avea curajul sa inceapa o munca altfel decat la termenele fixate prin obicei. A iesi din randul lumii este nu un simplu risc, ci o nebunie<\/em> [Betea, 2007, p.1].<\/p>\n

Comparativ cu prototipul occidentalului, prima trasatura care-l opune acestuia este individualismul sufletului romanesc<\/em>versus individualismul<\/em>vestic. Individualismul rom\u00e2nesc, exprimat prin dorinta rom\u00e2nului de a fi de capul lui<\/em> \u2013 nu presupune spirit de initiativa<\/em> in viata economica si nici spirit de independenta in viata publica si sociala, insusiri tipice burgheze. Gestul initiativei individuale, al intreprinderilor riscante si inventiilor este cel mai plapand vlastar al sufletului romanesc<\/em>. Astfel \u00eenc\u00e2t conceptul de liber\u0103 concuren\u0163\u0103<\/em>nu este intrat \u00een moravurile sociale. Indisciplina in economie<\/em>, neperseverenta in lucrul inceput<\/em> si faptul ca romanul este cheltuitor cu timpul<\/em>\u2013 sunt alte caracteristici ale psihologiei romanului. Daca in Apus munca<\/em>se desfasoara dupa un ritm regulat, romanul o face dezordonat, ca un joc, in salturi, alternate cu lungi perioade de inactivitate, timpul este pentru roman orice, numai bani nu<\/em>. Din nerespectarea legii este f\u0103cut un titlu de m\u0103rire \u015fi de putere, institu\u0163iile vestice nefiind luate \u00een serios. Al\u0163i autori din aceea\u015fi epoc\u0103 scot \u00een eviden\u0163\u0103 alte tr\u0103s\u0103turi negative ale rom\u00e2nilor\u00a0[Iacob, 2003, pp148-152]:\u00een gazetele \u015fi politicile europene, chiar \u015fi \u00een proverbele lor, se afirm\u0103 despre rom\u00e2ni c\u0103 sunt ho\u0163i spune cu obid\u0103 M. Eliade \u00een 1935\u00a0; institu\u0163iile politice europene au fost transformate \u00een instrumente de domina\u0163ie, politica vestic\u0103 transformat\u0103 \u00een policitianism rom\u00e2nesc – C. Radulescu-Motru – 1935\u00a0; rom\u00e2nii muncesc \u00een sil\u0103 , prea pu\u0163ini cunosc st\u0103ruin\u0163a aprig\u0103, \u00eend\u00e2rjirea de a \u00eenvinge greul \u015fi mul\u0163umirea datoriei \u00eendeplinite – Densusianu -1919\u00a0; rom\u00e2nii cred \u00een arbitrar, \u00een hat\u00e2r, \u00een bac\u015fi\u015f \u015fi nicidecum \u00een legalitate – Tache Ionescu – 1910\u00a0; rom\u00e2nii sunt prea normali, lipsi\u0163i de geniu, de nebunie, de entuziasm – E. Cioran \u2013 1933\u00a0; m\u00e2ndria cea mai de pre\u0163 a t\u00e2rgove\u0163ului este aceea de a dejuca \u015firetenia altuia, \u0163in\u00e2nd-o pe a sa c\u00e2t mai nep\u0103truns\u0103 \u2013 M. Ralea \u2013 1935\u00a0; rom\u00e2nii nu manifest\u0103 \u00een lume dec\u00e2t incon\u015ftien\u0163\u0103 politic\u0103, \u0163ig\u0103nie electoral\u0103 \u015fi con\u015ftiin\u0163e care se cump\u0103ra ieftin – M. Eliade \u00een 1935\u00a0; rom\u00e2nul este o fiin\u0163\u0103 diluat\u0103, c\u0103ruia \u00eei lipse\u015fte orgoliul na\u0163ional, este sceptic, are o ne\u00e2ncredere superficial\u0103, manifest\u0103 o ironie u\u015foar\u0103 \u015fi periferic\u0103, are o amabilitate trec\u0103toare, \u00eei lipse\u015fte orice gen de mesianism – E. Cioran \u2013 1933\u00a0; rom\u00e2nului \u00eei lipse\u015fte sentimentul vinov\u0103\u0163iei – M. Vulc\u0103nescu \u2013 1937.<\/p>\n

Din perspectiv\u0103 etic\u0103<\/em>reprezentative sunt studii de antropologie cultural\u0103, cum ar fi cel al americancei Ruth Benedict Romanian Culture and Behavior<\/em>din 1943, sau francezului Paul Morand, Buchatest<\/em> din 1935, care au trezit interesul altor autori notabili ca Olivia Manning sau Margaret Mead. Rom\u00e2nii sunt privi\u0163i ca alceva<\/em>, diferiti de occidentali. Ei sunt considera\u0163i ca un popor animat de u\u015furin\u0163a de tr\u0103i, ce trec nep\u0103s\u0103tori prin istorie, tr\u0103iesc \u00eentr-o lume vag\u0103, fluid\u0103 \u00een care lucrurile nu prea sunt luate \u00een serios. Dac\u0103 europenii occidentali sunt serio\u015fi, disciplina\u0163i, punctuali, predictibili, rom\u00e2nii se afl\u0103 la polul opus [Corodeanu, 2007, p.54]. Rom\u00e2nii sunt superficiali, pot fi cump\u0103ra\u0163i u\u015for, dac\u0103 cineva are bani problemele de clas\u0103 sau ur\u00e2\u0163enie dispar\u00a0; dac\u0103 cineva reu\u015fe\u015fte \u00een plan material ceilal\u0163i \u00eel vad ca ho\u0163 sau tri\u015for\u00a0; sunt invidio\u015fi, gelo\u015fi, \u00ee\u015fi bat nevestele\u00a0; sentimentul de vinov\u0103\u0163ie este difuz \u015fi greu de identificat\u00a0; sentimentul autoresponsabiliz\u0103rii este rar, mereu fiind vinovat alcineva pentru tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een via\u0163a politic\u0103, social\u0103, cultural\u0103, familial\u0103 etc.\u00a0; \u00een via\u0163a economic\u0103 descuc\u0103reala, favorurile politice, sunt mai importante dec\u00e2t profesionalismul \u015fi eficien\u0163a\u00a0; locurile de munc\u0103 sunt ob\u0163inute prin rela\u0163ii \u015fi evaluate dup\u0103 capacitatea de a ob\u0163ine bac\u015fi\u015f, nicidecum dup\u0103 un ideal profesional [Iacob, 2003, pp148-152].<\/p>\n

Nu putem dec\u00e2t s\u0103 constat\u0103m cu am\u0103r\u0103ciune c\u0103 toate aceste tr\u0103s\u0103turi negative nu reprezint\u0103<\/a>consecin\u0163a celor 50 de ani de comunism a\u015fa cum ar putea p\u0103rea la prima vedere, iar anii 90 caracteriza\u0163i printr-un<\/a>vid valoric tot din acela\u015fi motiv, deoarece acelea\u015fi tr\u0103s\u0103turi negative le reg\u0103sim \u015fi \u00een perioada interbelic\u0103 at\u00e2t de bine eviden\u0163iate totodat\u0103 de rom\u00e2ni \u015fi de str\u0103ini.<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

Jack R. Friedman: <\/a>Shame and the Experience of Ambivalence on the Margins of the Global: Pathologizing the Past and Present in Romania’s Industrial Wastelands<\/a><\/strong><\/p>\n

This article examines shame in a context of political\u2014economic decline (Jiu Valley, Romania). I argue that shame, which is traditionally associated with a “shrinking” feeling and social control, can take on a dual resonance for people situated in socioeconomic conditions of moral disorder. Shame can act as both a personal experience of self-defeat as well as acting as a medium for critiquing the very system of socioeconomic norms and cultural values that work to make one feel ashamed. Using data drawn from research among coal miners in post-state socialist Romania, this article illustrates how discourses associated with shame can be viewed as a critical understanding of the culturally meaningful experience of marginalization from and the ambivalence of global processes.<\/a><\/p>\n

\n

*<\/a><\/p>\n

\n

Maria Sava:<\/a><\/strong><\/p>\n

Tot \u00een linia lui D. Dr\u0103ghicescu, Cioran publica \u00een 1934 ( la nici 24 de ani!),\u00a0 Schimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei, <\/strong>o reac\u0163ie violent\u0103 fa\u0163\u0103 de pasivitatea proverbial\u0103 a rom\u00e2nilor, mereu pierz\u0103toare. \u201eDeficien\u0163ele actuale ale poporului rom\u00e2n nu sunt produsul istoriei sale<\/em>, afirm\u0103 Cioran ci istoria aceasta este produsul unor deficien\u0163e psihologice structurale.\u201d(pg.63) <\/em>O carte scris\u0103 cu pasiunea \u015fi efervescen\u0163a celor 24 de ani \u00een care autorul alunec\u0103 deseori c\u0103tre rasism. La senectute Cioran va considera acest text \u201epoate cel mai pasionat \u015fi \u00een acela\u015fi timp \u00eemi este cel mai str\u0103in.\u201d<\/em>A fost doar o \u00eencercare a t\u00e2n\u0103rului Cioran de a se vindeca de disperarea de a se fi n\u0103scut \u00eentr-o cultur\u0103 minor\u0103.<\/p>\n

Exist\u0103 \u00een literatura de specialitate o p\u0103rere diametral opus\u0103, \u00een cartea lui Mircea Vulc\u0103nescu \u00a0\u201e<\/a>Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u0163ei\u201d, <\/a>unde suferin\u0163a individual\u0103 se preschimb\u0103 \u00een <\/a>\u201eidee \u2013for\u0163\u0103\u201d. <\/a>\u00centreg discursul este o<\/a>\u201c<\/a>descriere fenomenologic\u0103 a ideii de existen\u0163\u0103 \u00een g\u00e2ndirea rom\u00e2neasca<\/a>\u201c, \u015fi se dedic\u0103 scriitorului Emil Cioran.\u00a0 \u00centr-o scrisoare din 1944 Cioran \u00eei r\u0103spundea lui Mircea <\/a>Vulc\u0103nescu\u2026.: \u201c<\/a>Dac\u0103 evenimentele n-ar fi a\u015fa cum sunt \u015fi eu n-a\u015f fi buim\u0103cit de ele, m-a\u015f apuca s\u0103 scriu complementul negativ al acestei superbe <\/a>Dimensiuni<\/a>, \u00een umbra c\u0103reia pu\u0163in\u0103tatea mea se desfat\u0103, ne\u00eenstare s\u0103 reziste m\u0103gulirii. Cum a\u015f asista pasiv la o dedica\u0163ie \u00eenscris\u0103 sub cea mai substan\u0163ial\u0103 t\u0103lm\u0103cire a \u00eemt\u00e2mpl\u0103rii valahe? Dac\u0103 r\u0103ul din mine ar fi odat\u0103 at\u00e2t de lucid pe c\u00e2t a fost binele \u00een tine, m\u0103 voi sfor\u0163a s\u0103 \u00eentunec pu\u0163in icoana Miori\u0163ei, s\u0103 vorbesc \u015fi de g\u0103lbeaza ei. Dup\u0103 ce-am citit studiul t\u0103u, \u00een acest Cartier latin \u00een care putrezesc glorios de \u015fapte ani, \u00eemi ziceam c\u0103 n-a\u015f avea totu\u015fi nimic de ad\u0103ugat dac\u0103 el s-ar fi terminat cu o analiz\u0103 a adaugiului fatal: \u00ab<\/a>n-a fost s\u0103 fie<\/a>\u00bb \u2013 care-mi pare a fi cheia tuturor neizbutirilor noastre \u015fi formula <\/a>\u00een sine a oric\u0103rei ursi<\/a>te\u201d.<\/a><\/p>\n

\n

*<\/a><\/p>\n

\n

Gabriel St\u0103nescu:<\/a><\/strong><\/p>\n

Altceva e c\u00e2nd un antropolog al culturii de talia unei Ruth Benedict scrie un studiu stiintific despre istoria si cultura rom\u00e2nilor pe baza unor interviuri cu personalitati ale comunitatii rom\u00e2nesti din Statele Unite, folosind o bibliografie \u00een limba engleza destul de ampla despre istoria si cultura rom\u00e2neasca, si altceva este c\u00e2nd o seama de oficiali ai Uniunii Europene se exprima negativ la adresa Rom\u00e2niei, critic\u00e2nd \u00een subsidiar guvernul de la Bucuresti pentru aplicarea cu \u00eent\u00e2rziere a reformei economice, datorita mentinerii structurilor comuniste, a coruptiei si a unui sistem birocratic care blocheaza initiativele private cu exceptia celor favorizate de clasa politica aflata la conducere.<\/a><\/p>\n

\n

*<\/a><\/p>\n

\n

Rodney Stark<\/a>: <\/a>Gods, Rituals, and the Moral Order<\/a><\/p>\n

The functionalist \u201claw\u201d that religion sustains the moral order must be amended. As is demonstrated in this study, religion has this effect only as it is based on belief in powerful, active, conscious, morally-concerned gods. Contrary to Durkheim\u2019s claims, participation in religious rituals per se has little independent impact on morality and none when done on behalf of gods conceived as unconscious essences, or as conscious gods of small scope and lacking moral concerns. Thus, the link between gods and morality is limited mainly to societies having more complex cultures, but even in some highly developed societies a religious basis for morality is missing. Quantitative results are based on 427 societies included in the Atlas of World Cultures, and on surveys of the United States and 33 other nations.<\/a><\/p>\n

\n

*<\/a><\/p>\n

\n

Doina Jela:<\/a><\/strong><\/p>\n

Abordata de aproape toti intelectualii romani care au contat \u2013 de la carturari enciclopedisti, scoliti in Europa (Cantemir), scriitori dotati cu intuitie si simt de observatie (Ion Ghica) la specialisti in stiinte socio-umane cu un instrumentar analitic elaborat (Draghicescu, Motru) sau filozofi, eseisti (Vulcanescu, Noica, Cioran) \u2013 tema identitatii se prelungeste \u2013 si cu succes \u2013 pina azi (Paleologu, Cristian Tudor Popescu, Patapievici). in unele dintre cazuri este mai mult o atitudine care genereaza tema, un fel de \u201ebovarism identitar\u201c, si as constata ca ea este, de cele mai multe ori, rezultatul comparatiei exasperante intre un Occident aflat suficient de aproape geografic pentru a legitima comparatia si imaginea contrastanta pe care spatiul romanesc o ofera privitorului incitat sa-i afle o explicatie.<\/a><\/p>\n

\n

*<\/a><\/p>\n

\n

Eugen Simion:<\/a><\/strong><\/p>\n

Ce-i curios \u00een acest studiu al patologiei spiritului rom\u00e2nesc este faptul ca autorul nu citeaza cu preciziune niciun text care sa ilustreze aceste caderi morale si intelectuale. Si mai curios este ca acest om cu bune studii \u00een Franta nu se bizuie, c\u00e2nd vrea sa defineasca psihologia poporului rom\u00e2n, pe cultura rom\u00e2na. \u00cen afara de istorici (Xenopol, Iorga, I. Bogdan), el nu consulta aproape niciun poet sau prozator rom\u00e2n, desi la \u00eenceputul secolului al XX-lea, c\u00e2nd \u00eesi redacteaza studiul, literatura rom\u00e2na \u00eei putea oferi sociologului un c\u00e2mp suficient de bogat pentru a urmari, daca nu psihologia poporului, cel putin caracteristicile spiritului rom\u00e2nesc\u2026 Cartea \u00een sine este o antologie de propozitii, unele \u2013 poate \u2013 drepte, cele mai multe sunt \u00eensa catastrofale. Suntem, noi, poporul cel mai <\/a>ateu, cel mai putin credincios?, cum zice Draghicescu (p.279). Natura frumoasa (\u201ecu desfatarile ei\u201c) a \u00eempiedicat pe rom\u00e2ni sa duca o viata activa si sa aiba o \u201eviata mintala launtrica profunda \u00abintima\u00bb (p. 298)?, cum crede, iarasi, elevul lui Durkheim\u2026 Traieste spiritul rom\u00e2nesc numai \u201ela suprafata si din suprafata lucrurilor\u201c si nu are deloc, dar daloc \u201ead\u00e2ncimi si ascunzisuri launtrice, misterioase\u201c? (p. 299).<\/a><\/p>\n

\n

*<\/a><\/p>\n

Maria Stoian:<\/strong><\/p>\n

Testamentul din 6 septembrie 1945 cu privire la avere dupa deces; Pentru activitatea sa si pentru ideile pentru care a luptat ca intelectual, sociolog, cadru universitar, ambassador, a fost urmarit de catre autoritatile vremii si n-a acceptat sa le dea secretele cunoscute si a preferat sinuciderea, nu inainte de a lasa un testament. Prin testament lasa sotiei sale Virginia, imobilul din Bucuresti din strada Jules Michelet, intreaga avere mobile care va exista la moartea sa ca: banii, actiuni, efecte. Din imobilul mai sus amitit lasa garsoniera de la etajul 6, nepoatei sale Dorina, iar garsoniera de la etajul 7 o lasa nepotului sau Corneliu Vilt. Toata averea ce a mostenit-o de la parinti, situate in comuna Zavoieni \u2013 Valcea, compusa din teren arabil, vie si padure o lasa mostenire nepoatei sale, Irina Ciuca. Lasa lui I. Popescu Bradiceni, vila construita in com. Suici, judetul Arges, plantatia de nuci din proprietatea Lehrer pana-n Valea Dardariei, 5 hectare de padure din plantatia de nuci apre apus. Restul din proprietatea de la Suici care a ramas dupa expropriere si dupa defalcarea partii lasa lui I. Popescu Bradiceni si care se compune din padure, locuri arabile, pometuri si intreaga gospodarie, se lasa mostenire nepotului sau, Vasile Veteleanu. A lasat ca executor testamentar pe I. Popescu Bradiceni si in lipsa acestuia pe Vasile Veteleanu. A revocat orice alt testament si actualul testament este scris in septembrie 1945, iar in 12 septembrie 1945 se stinge din viata si este inmormantat la Cimitirul Bellu. <\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Recenzie la\u00a0\u00a0 Du Role de l’ individual dans le Dterminisme Social \u0219i Le Probleme du Dterminisme Social, Dterminisme Biologique \u0219i [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-20346","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20346","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20346"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20346\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20349,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20346\/revisions\/20349"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20346"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20346"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20346"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}