{"id":20369,"date":"2015-01-10T17:21:20","date_gmt":"2015-01-10T17:21:20","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20369"},"modified":"2015-01-10T17:26:22","modified_gmt":"2015-01-10T17:26:22","slug":"vavila-popovici-rabdare-si-speranta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/01\/10\/vavila-popovici-rabdare-si-speranta\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: R\u0103bdare \u0219i speran\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eDac\u0103 am f\u0103cut descoperiri valoroase \u00een via\u021b\u0103, aceasta se datoreaz\u0103 mai mult r\u0103bd\u0103rii \u0219i aten\u021biei dec\u00e2t oric\u0103rui alt talent.\u201d <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>Isaac Newton<\/p>\n

\n

Spuneam\u2026 da!, spuneam c\u0103 s-a dovedit nevoia de schimbare a\u00a0 modului de a g\u00e2ndi \u0219i a sim\u021bi, dar \u0219i cel de a ac\u021biona. \u0218i mai vorbeam despre decen\u021ba necesar\u0103 politicienilor, cu alte cuvinte despre necesitatea schimb\u0103rii mentalit\u0103\u021bii lor, astfel ca ei s\u0103 serveasc\u0103 cu adev\u0103rat interesul colectivit\u0103\u021bii. Ei, politicienii, au obliga\u021bia s\u0103 vegheze asupra \u201ec\u0103ilor\u201d,<\/em> s\u0103 asigure aplicarea ordinei lume\u0219ti \u0219i respectarea drept\u0103\u021bii umane. Gre\u0219elile lor \u201esunt crime, fiindc\u0103 \u00een urma lor sufer\u0103 milioane e oameni nevinova\u021bi\u2026\u201d<\/em> spunea poetul nostru Mihai Eminescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Este necesar\u0103 schimbarea, fiindc\u0103 schimbare \u00eenseamn\u0103 mersul \u00eenainte, \u00eenseamn\u0103 progres, \u00eenseamn\u0103 atingerea unui echilibru, \u00eenseamn\u0103 mul\u021bumire \u00een final. Dar orice schimbare trebuie preg\u0103tit\u0103, adic\u0103 g\u00e2ndit\u0103 temeinic, f\u0103cut\u0103 cu r\u0103bdare, logic\u0103 \u0219i iubire. R\u0103bdare se cere de asemenea din partea celor care a\u0219teapt\u0103 schimbarea, adic\u0103 li se cere a avea puterea de a \u00eendura \u00eencerc\u0103rile vie\u021bii \u0219i de a a\u0219tepta c\u00e2nd trebuie \u0219i c\u00e2t timp trebuie, ducerea ei la bun sf\u00e2r\u0219it. Despre omul r\u0103bd\u0103tor se \u0219tie c\u0103 nu provoac\u0103 furtuna, ci creeaz\u0103 lini\u0219te \u00een jurul s\u0103u, alung\u0103 norii. S\u0103 ne plec\u0103m urechea la cuvintele \u00een\u021belepte: \u201eUnde nu este r\u0103bdare, acolo nu este nici iubire\u201d,<\/em> spunea Sf. Grigorie cel Mare, r\u0103bdarea fiind cea mai puternic\u0103 arm\u0103 \u00een ispite.<\/em> \u0218i ispite sunt multe. Pentru spiritualitatea cre\u0219tin\u0103 via\u021ba este o permanent\u0103 mergere \u00eenainte, spre culmile des\u0103v\u00e2r\u0219irii, ea \u00eensemn\u00e2nd nu numai urcu\u0219ul unor trepte, ci \u0219i o lupt\u0103, iar calea este cea a virtu\u021bii. \u00centru aceast\u0103 \u00een\u021belegere a legii interioare a sufletelor, acel numit bun sim\u021b trebuie s\u0103 se manifeste \u00een ac\u021biunile noastre. Putem vorbi, de data aceasta, de o \u201eram\u0103\u201d \u00een care \u00eencadr\u0103m principiile noastre suflete\u0219ti. \u00cen aceast\u0103 accep\u021biune, sensibilit\u0103\u021bile de orice fel ale omului de l\u00e2ng\u0103 noi nu pot fi lezate, incluz\u00e2ndu-le desigur \u0219i pe cele religioase \u0219i, nimic nu poate justifica, de partea cealalt\u0103, r\u0103zbunarea, spiritul revan\u0219ard prin ucidere, ac\u021biuni egale cu ale omului primitiv, dominat de instincte. Din punct de vedere legislativ un articol din Declara\u021bia Drepturilor Omului specific\u0103: \u201eNimic nu trebuie s\u0103 \u00eengr\u0103deasc\u0103 libera exprimare, at\u00e2t timp c\u00e2t aceasta respect\u0103 libertatea \u0219i demnitatea persoanei\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Probleme noi inund\u0103 societ\u0103\u021bile, \u0219i ele vin \u00een valuri puternice, gata s\u0103 fr\u00e2ng\u0103 malurile. Ajungem s\u0103 amintim cuvintele lui Alvin Toffler: \u201eConduc\u0103torii \u2013 chiar \u0219i cei mai buni \u2013 se dovedesc neputincio\u0219i, \u00eentruc\u00e2t institu\u021biile prin intermediul c\u0103rora trebuie s\u0103 ac\u021bioneze sunt perimate\u201d.<\/em> Dar oamenii?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sunt multe de f\u0103cut, un conduc\u0103tor trebuie s\u0103 aib\u0103 o \u201eceat\u0103\u201d \u00een jurul lui, care s\u0103 ajute cu idei la luarea unor decizii de schimbare. Timpul trece foarte repede, problemele sunt multe \u0219i deciziile se cer luate. Pentru cei care a\u0219teapt\u0103 \u0219i critic\u0103 toate mi\u0219c\u0103rile, este mult mai u\u0219or dec\u00e2t pentru cei care s-au urcat \u00een \u201etr\u0103sura cu cai\u201d. Nu mai spun de \u201evizitii\u201d ale\u0219i, \u00een care se pun toate speran\u021bele. Lor, celor angaja\u021bi \u00een conducerea acestei lupte li se cere a fi exemple de virtute, iubitori de Dumnezeu \u0219i de oamenii pe care-i conduc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen aceast\u0103 lupt\u0103 pentru cu caracter virtuos, fiecare om, spunea P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae, \u201ese angajeaz\u0103 benevol, din proprie ini\u021biativ\u0103, dintr-o dorin\u021b\u0103 de des\u0103v\u00e2r\u0219ire\u201d,<\/em> iar \u00eencerc\u0103rile sau necazurile sunt cauzate de abaterea unora de la calea cea dreapt\u0103 a vie\u021bii virtuoase. Oamenii \u0219i \u00een special cei care ne conduc trebuie s\u0103 cugete, s\u0103-\u0219i fac\u0103 timp pentru cugetare, pentru a face lucruri potrivite firii lor, dar \u0219i firii celor pe care-i conduc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se poate \u00eent\u00e2mpla oricui s\u0103 rosteasc\u0103 sau s\u0103 dea r\u0103spunsuri pripite, sau s\u0103 ac\u021bioneze \u00een mod pripit, f\u0103r\u0103 a g\u00e2ndi prea mult. De aceea, ar trebui s\u0103 ne rezerv\u0103m un timp pentru a g\u00e2ndi vorbele \u0219i ac\u021biunile, a nu ne gr\u0103bi s\u0103 spunem sau s\u0103 facem ceea ce ne vine imediat \u00een minte. Nu \u00eentotdeauna primul g\u00e2nd este \u0219i cel mai bun. Sigur c\u0103 acest timp pentru fiecare persoan\u0103 este diferit, func\u021bie de viteza conexiunilor care se fac \u00een minte, dar pentru un rezultat bun al celor spuse \u0219i apoi f\u0103cute, el este necesar. Pauza, acea t\u0103cere, poate fi cu adev\u0103rat \u201ede aur!\u201d. Al\u021bii nu au r\u0103bdare s\u0103 asculte, din cauza firii lor, dar de cele mai multe ori din lips\u0103 de \u00een\u021belegere, nesitu\u00e2ndu-se pe acela\u0219i nivel de cuno\u0219tin\u021be cu ceilal\u021bi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cemplinirea unei dorin\u021be sau a unui ideal \u00eentotdeauna necesit\u0103 curajul de a suferi \u00eentru a\u0219teptare. Sf\u00e2ntul Apostol Pavel arat\u0103 c\u0103 r\u0103bdarea este \u201eo road\u0103 a duhului al\u0103turi de alte virtu\u021bi\u201d.<\/em> \u00cen general suntem ner\u0103bd\u0103tori. Ne gr\u0103bim \u0219i ne motiv\u0103m \u00eentotdeauna graba, cu argumente plauzibile sau mai pu\u021bin plauzibile, de\u0219i nu ar trebui s\u0103 ne gr\u0103bim niciodat\u0103 a face ceva f\u0103r\u0103 a ne documenta, adic\u0103 a cunoa\u0219te, analiza \u00een profunzime problemele \u0219i a g\u00e2ndi asupra lor. \u00cen\u021belepciunea poporului rom\u00e2n a creat proverbele: \u201e<\/em>Graba stric\u0103 treaba\u201d<\/em>, sau \u201e\u00cencetul cu \u00eencetul se face o\u021betul\u201d,<\/em> sau \u201eO\u021betul tare vasul s\u0103u \u0219i-l stric\u0103\u201d(<\/em> iu\u021beala poate d\u0103una), sau \u201eCu \u00eencetul, \u00eencetul, agurida se face miere\u201d( <\/em>cu r\u0103bdare se poate ob\u021bine binele).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lucrarea virtuoas\u0103 a schimb\u0103rii fiind grea \u0219i put\u00e2nd fi \u00eenso\u021bit\u0103 de necazuri, gr\u0103bindu-ne s\u0103 lu\u0103m decizii s-ar putea ca ele s\u0103 nu fie dintre cele mai bune, mai potrivite. Aprecierile gr\u0103bite sunt f\u0103cute de oameni incapabili de a \u00een\u021belege \u00een profunzime lucrurile \u0219i ele pot s\u0103 \u00a0perturbe deciziile \u0219i chiar drumul ales. Dup\u0103 umila mea p\u0103rere, \u0219i aici trebuie s\u0103 intervin\u0103 o schimbare. Mi-a\u0219 permite s\u0103 spun: S\u0103ri\u021bi la g\u00e2tul celor vinova\u021bi, celor care refuz\u0103 schimbarea mentalit\u0103\u021bilor \u021bin\u00e2nd astfel pe loc mersul \u00eenainte al societ\u0103\u021bii \u0219i respecta\u021bi-i pe cei ce se str\u0103duiesc s\u0103 fac\u0103 o schimbare \u00een bine! Sunt greut\u0103\u021bi \u0219i oric\u00e2t ar \u00eencerca cineva s\u0103 le evite \u0219i s\u0103 se fereasc\u0103 de ele, s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 fac parte din arsenalul zilnic al vie\u021bii. Pentru ele trebuie avut\u0103 \u00een\u021belegere, p\u0103suire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u0219adar, criticile, a\u0219tept\u0103rile cu privire la via\u021b\u0103, trebuie \u00eenso\u021bite de r\u0103bdare, coordonate \u00eentr-un mod care s\u0103 ne permit\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim creativ la viitor; s\u0103 nu d\u0103m totul la o parte, cu furie, f\u0103r\u0103 judecat\u0103 \u0219i s\u0103 ne gr\u0103bim s\u0103 \u00eenlocuim cu ceva care nu poate demonstra soliditate, pentru a nu ajunge \u00een situa\u021bia de a fi dezam\u0103gi\u021bi. Dar nici a tolera un r\u0103u existent, compl\u0103c\u00e2ndu-ne \u00een situa\u021bii neclare prea mult timp sau, a fi intoxica\u021bi cu sentimentul ne\u00eencrederii, al \u00eendoielii, sau de cel al nep\u0103s\u0103rii. Lipsa de entuziasm, spunea \u0219i Dostoievski, este semnul pierzaniei: \u201e\u0219i diavolul \u0219i nebunia \u00eei a\u0219teapt\u0103 chemarea\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De \u00eencerc\u0103rile prin care trecem \u0219i vom trece, nu se poate eschiva nimeni. Este foarte important \u00eens\u0103, modul \u00een care le judec\u0103m \u0219i le \u00een\u021belegem, le c\u00e2nt\u0103rim \u0219i le dep\u0103\u0219im. Adev\u0103rate sunt afirma\u021biile lui \u00a0Constantin Noica: \u201eVia\u021ba este un dozaj; e\u0219ti din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd inteligent, sau e\u0219ti mai inteligent azi dec\u00e2t ieri\u201d<\/em>. Poate \u0219i de aceea ne trebuie, \u00een cele mai multe momente ale vie\u021bii, r\u0103bdare, bun\u0103tate, \u00een\u021belepciune; s\u0103 fim continuu penetra\u021bi de spiritul pozitiv care, pentru sociologul \u0219i filozoful francez Auguste Comte (1798-1857) – fondatorul filozofiei pozitivismului – filozofie ce nu mai caut\u0103 explicarea cauzelor obscure ale fenomenelor, ci se mul\u021bume\u0219te cu studiul datelor experien\u021bei -, const\u0103 \u00een \u201ea vedea pentru a prevedea\u201d –<\/em> a studia ceea ce este, pentru a conclude la ce va fi. \u00cen fond, realitatea material\u0103 a existen\u021bei se afl\u0103 sub imperiul substan\u021bei g\u00e2nditoare a sufletului nostru, lumea exterioar\u0103 fiind legat\u0103 de lumea noastr\u0103 interioar\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acela\u0219i filozof francez, \u00een discursul s\u0103u despre spiritul pozitiv, specifica destina\u021bia necesar\u0103 \u00eentregii noastre existen\u021be, at\u00e2t personal\u0103 c\u00e2t \u0219i social\u0103, \u201e\u00eembun\u0103t\u0103\u021birea continu\u0103, nu numai a condi\u021biei noastre, dar \u0219i a naturii noastre [\u2026] Dogma progresului nu poate, deci, deveni \u00eendestul\u0103tor de filozofic\u0103 dec\u00e2t \u00een urma unei exacte aprecieri generale a ceea ce constituie mai ales aceast\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire continu\u0103 a propriei noastre naturi, obiect principal al progresului uman.\u201d,<\/em> accentu\u00e2nd \u00een lucrarea sa asupra faptului c\u0103 inteligen\u021ba \u0219i sociabilitatea servesc ca mijloc \u0219i scop de realizare, prin ele disting\u00e2ndu-se umanitatea noastr\u0103, de simpla animalitate. Scopul filozofiei lui era de natur\u0103 practic\u0103 \u2013 progresul umanit\u0103\u021bii – \u00a0pe care, se spune, o iubea cu \u201epasiune mistic\u0103\u201d. El ar\u0103ta necesitatea educa\u021biei prin care se poate realiza reforma sufleteasc\u0103 \u00een sensul spiritului pozitiv, altruismul lu\u00e2nd locul egoismului. \u0218i\u00a0 nu trebuie uitat c\u0103 educa\u021bia se cl\u0103de\u0219te pe moralitate; numai cu ea se poate crea orice edificiu \u00a0solid.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen concluzie, referindu-ne la situa\u021bia din \u021bara noastr\u0103, parc\u0103 nu am dori schimb\u0103ri pripite, ci profund g\u00e2ndite, nu am dori nelini\u0219ti, judec\u0103\u021bi nedrepte \u0219i lips\u0103 de r\u0103bdare din partea celor care este normal s\u0103 a\u0219tepte cu credin\u021ba c\u0103 toate se vor rezolva \u00een bine, sau m\u0103car vor porni pe c\u0103i bune \u0219i drepte. \u0218i vorba dramaturgului rom\u00e2n Ion Luca Caragiale: \u201eNi\u021bic\u0103 r\u0103bdare!\u201d<\/em>s\u0103 avem.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fac o digresiune de la subiect, spun\u00e2nd c\u0103 exist\u0103 libertatea, valoare fundamental\u0103 a societ\u0103\u021bilor noastre, cucerit\u0103 din greu \u0219i care trebuie protejat\u0103, iar rama ei de aur, cum \u00eemi place s\u0103 spun, trebuie s\u0103 fie decen\u021ba. Exist\u0103 \u00een lume eroism, excentricitate, fanatism, dar exist\u0103 \u0219i sfin\u021benie, \u0219i cump\u0103tarea la bra\u021b cu r\u0103bdarea, cu acestea din urm\u0103 ajung\u00e2ndu-se la mult doritul echilibru sufletesc, \u00een urma c\u0103ruia \u201eZiua soarele nu te va p\u0103li \u0219i noaptea luna nu te va vr\u0103ji\u201d <\/em>(psalm 121). Oricum, unei ofense nu-i r\u0103spunzi cu ur\u0103 \u0219i crim\u0103, ci cu argumente, \u00een acela\u0219i mod, cu iertarea ce confer\u0103 putin\u021ba ei \u00een\u0103l\u021b\u0103toare, salvatoare, sau chiar cu ignorarea, care poate avea o not\u0103 de noble\u021be. Cine mai \u021bine cont de toate acestea? R\u0103zbunarea \u0219i-a \u00eentins aripile negre. S-ar dori uneori dialogul, argumentarea, dar ele pot s\u0103 existe \u00eentre oameni cu acela\u0219i nivel de cultur\u0103, altminteri po\u021bi vorbi \u00een van. Nu oricine poate gusta o glum\u0103, poate r\u00e2de; al\u021bii se \u00eencrunt\u0103 \u0219i lovesc, voind s\u0103-\u0219i impun\u0103 modul lor de a g\u00e2ndi. Unde mai sunt inteligen\u021ba \u0219i sociabilitatea necesare progresului, c\u00e2nd fanaticii zdruncin\u0103 unitatea, libertatea, progresul omenirii, cre\u00e2nd rupturi \u00een societate, ac\u021bion\u00e2nd \u00een numele unei idei sau a unei religii, pe care probabil nici nu o cunosc \u00eendeajuns? Dar, mai presus de aceste atacuri barbare, criminale, trebuie s\u0103 se \u0219tie c\u0103 libertatea g\u00e2ndului, a cuv\u00e2ntului, nu vor putea fi ucise, grafitul condeiului nu se va termina niciodat\u0103!<\/p>\n

\n

Vavila Popovici – Carolina de Nord <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eDac\u0103 am f\u0103cut descoperiri valoroase \u00een via\u021b\u0103, aceasta se datoreaz\u0103 mai mult r\u0103bd\u0103rii \u0219i aten\u021biei dec\u00e2t oric\u0103rui alt talent.\u201d \u00a0Isaac [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-20369","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20369","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20369"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20369\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20372,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20369\/revisions\/20372"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20369"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20369"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20369"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}