{"id":20475,"date":"2015-01-18T09:36:34","date_gmt":"2015-01-18T09:36:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20475"},"modified":"2015-01-18T09:39:39","modified_gmt":"2015-01-18T09:39:39","slug":"prof-dr-petre-iosub-omul-in-filosofie-interviu-realizat-de-vasilica-grigoras","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/01\/18\/prof-dr-petre-iosub-omul-in-filosofie-interviu-realizat-de-vasilica-grigoras\/","title":{"rendered":"Prof. dr. Petre Iosub: Omul \u00een filosofie. Interviu realizat de Vasilica Grigora\u0219"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

\n

Vasilica Grigora\u015f: <\/strong>Am \u00eent\u00e2lnit \u00een filosofie, except\u00e2nd celelalte domenii, numeroase denumiri date omului: \u201ezoon politikon, trestie g\u00e2nditoare, individ, dasein, fiind, existen\u0163\u0103-pentru-sine, vie\u0163uitor, fiin\u0163\u0103tor etc. Mi se pare \u00eens\u0103 c\u0103 niciuna dintre aceste no\u0163iuni nu acoper\u0103 \u015fi nu explic\u0103 ce este omul!<\/em><\/p>\n

Prof. dr. Petre Iosub<\/strong>: Ave\u0163i dreptate deplin\u0103. \u00cens\u0103 trebuie s\u0103 g\u00e2ndim acest concept sub dou\u0103 orizonturi: 1) \u00een evolu\u0163ia sa istoric\u0103, dar \u015fi a filosofiei \u015fi 2) \u00een structura sa originar\u0103, generic\u0103. Evolu\u0163ia limbajului a adus o mul\u0163ime de perspective din care poate fi privit conceptul de Om \u015fi i-a \u00eembog\u0103\u0163it determin\u0103rile, \u00eens\u0103 nu le-a epuizat. Generic, el acoper\u0103 specia care se poate organiza social \u015fi care are ca atribut esen\u0163ial ra\u0163ionalitatea, adic\u0103 tocmai elementul care o desparte \u015fi o duce dincolo de animalitate, de instinctele vitale. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een univers a ap\u0103rut un nou cerc antologic \u2013 lumea uman\u0103 cu organizarea \u015fi crea\u0163iile sale.<\/p>\n

Iat\u0103 ce spunea filosoful Ath. Joja despre acest miracol cosmic: \u201dUndeva \u00een cosmos, pe o minunat\u0103 planet\u0103 privilegiat\u0103, a ap\u0103rut c\u00e2ndva animalul logic<\/span>, adic\u0103 animalul care vorbe\u015fte \u015fi g\u00e2nde\u015fte. C\u0103ci logos \u00eenseamn\u0103\u00a0 totodat\u0103 vorb\u0103 \u015fi ceea ce e vorbit, semnificant \u015fi semnificat, concept verbal \u015fi concept mental\u201d. El sintetizeaz\u0103 ceea ce a fost tendin\u0163\u0103 \u015fi achizi\u0163ie c\u0103tre intelect \u00een celelalte specii. \u015ei astfel se contureaz\u0103 drumul c\u0103tre sine \u015fi c\u0103tre identitatea sa de unicat \u00een univers. Deci, omul ar fi o forma\u0163ie biologic\u0103 \u00eenzestrat\u0103 cu logos \u2013 capacitatea de a g\u00e2ndi, dar \u015fi de a exprima ceea ce g\u00e2nde\u015fte. S\u0103 \u00een\u0163elegem mai departe c\u0103 omul, pentru a putea exprima \u015fi comunica ceva, el trebuie s\u0103 aib\u0103 acel ceva adus la forma g\u00e2ndirii sale. Peregrin\u0103rile filosofilor spre acel ceva au dus la formarea mental\u0103 \u015fi apoi exprimarea prin limbaj a conceptului de om, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 oamenii individuali \u015fi ajung\u00e2ndu-se astfel la specie sau genul proxim. S-au creat astfel, pentru a-i da \u015fi proteja identitatea, numeroase variante lingvistice. Aristotel scoate sclavul din r\u00e2ndurile speciei \u015fi-l bag\u0103 printre unelte, adic\u0103 \u00een afara zonei lui \u201ezoon ra\u0163ionalis\u201d. Reminescen\u0163ele acestei disloc\u0103ri se men\u0163ine \u015fi \u00een actualitate, de\u015fi e o mare ru\u015fine pentru umanitate!<\/p>\n

V.G.: <\/strong>Ave\u0163i exemple de astfel de reminescen\u0163e perpetuate \u00een istorie?<\/em><\/p>\n

P.I.:<\/strong> Nu mai departe, \u00een existen\u0163ialismul lui Sarte apare angoasa \u015fi pr\u0103pastia \u00eentre \u201cfiin\u0163a-pentru-sine\u201d (eu) \u015fi \u201cfiin\u0163a-\u00een-sine\u201d (cel\u0103lalt) care m\u0103 poate transforma \u00een unealta lui \u015fi s\u0103-mi pierd astfel, odat\u0103 cu libertatea, \u015fi existen\u0163a-pentru sine! Lucrurile func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi \u00een g\u00e2ndirea postmodern\u0103 politic\u0103 \u015fi economic\u0103, accentu\u00e2ndu-se chiar raporturile de sclavaj \u015fi extinz\u00e2ndu-se la scara rela\u0163iilor \u00eentre na\u0163iunile speciei.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 spun c\u0103 Blaise Pascal a v\u0103zut \u00een omul cuget\u0103tor sau \u201ctrestie g\u00e2nditoare\u201d nu numai exemplarele dotate ci pe to\u0163i oamenii indiferent de nivelul culturii lor. Poten\u0163ial, to\u0163i sunt astfel, chiar dac\u0103 unii mai r\u0103m\u00e2n \u00een stadii gregare. El concepe diferen\u0163ele dintre exemplare nu pe criterii arbitrare, ci prin prisma egalit\u0103\u0163ii sociale \u015fi a moralit\u0103\u0163ii. Dar to\u0163i r\u0103m\u00e2n \u00een specie!<\/p>\n

V.G.: <\/strong>M\u0103 g\u00e2ndesc la ceea ce spunea Lucian Blaga despre \u201comul metaforizant\u201d \u015fi la precizarea celor dou\u0103 dimensiuni ale sale. El vede o leg\u0103tur\u0103 organic\u0103 \u00eentre dimensiunea \u201carhivei de primitivisme\u201d prin care define\u015fte aspectul biologic al omului \u015fi latura sa metafizic\u0103, adic\u0103 \u00eenclina\u0163ia spre crea\u0163ie cultural\u0103.<\/em><\/p>\n

P.I<\/strong>.: Blaga vine cu un punct de vedere nou, dar \u015fi deosebit fa\u0163\u0103 de tot ce s-a spus despre om. \u00cen ce ar consta aceast\u0103 noutate? Mai \u00eent\u00e2i el nu neag\u0103 partea (\u015fi originea) biologic\u0103 a omului, ci o dubleaz\u0103 cu dimensiunea metafizic\u0103 (de crea\u0163ie cultural\u0103) care variaz\u0103 \u00een ponderi diferite de la persoan\u0103 la persoan\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 elimine pe cineva din r\u00e2ndul speciei. Ferestrele fiec\u0103ruia dintre noi spre intimit\u0103\u0163ile proprii ale lumii au grade diferite de luminozitate. Chiar dac\u0103 unele sunt mai opacizate, fie natural, fie din punct de vedere al culturii \u015fi \u00een\u0163elegerii, to\u0163i ne mi\u015fc\u0103m \u015fi tr\u0103im \u00een cele dou\u0103 orizonturi: al peisajului, adic\u0103 al realit\u0103\u0163ii concret-senzoriale \u015fi al dezm\u0103rginirii, adic\u0103 al mereu c\u0103ut\u0103rii dincolo de lucruri. \u00cens\u0103 \u015fi unii \u015fi al\u0163ii facem istorie \u00een felul nostru. Suntem deci fiin\u0163e istoriale \u00een m\u0103suri diferite, chiar dac\u0103 valorile materiale \u00een mare parte ne \u00eengroap\u0103 \u00een marele anonimat. Istoria nu este deci compus\u0103 \u015fi format\u0103 numai din valori spirituale. \u00cen via\u0163\u0103, fiecare dintre noi construie\u015fte ceva,\u201ddin infractructura istoric\u0103 pe suprastructura\u201d sa biologic\u0103 \u015fi cultural\u0103, adic\u0103 pe poten\u0163ialul nativ \u015fi pe ceea ce a ad\u0103ugat cultural pentru a-l dezvolta.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>V\u0103 propun s\u0103 revenim la om ca fiin\u0163\u0103 metaforizant\u0103 \u015fi s\u0103 detaliem pu\u0163in aceast\u0103 frumoas\u0103 defini\u0163ie.<\/em><\/p>\n

P.I<\/strong>.: De altfel metafora este crea\u0163ia g\u00e2ndirii aristotelice, preluat\u0103 apoi \u00een teoriile literare \u015fi \u00een filosofia limbajului. Dar Blaga extinde c\u00e2mpul de operabilitate a metaforei aproape la toate crea\u0163iile spirituale. Este un mod nou de a privi problema; nu numai poetica e privilegiat\u0103 de matafor\u0103, ci toate formele culturii spirituale, inclusiv \u015ftiin\u0163a. \u00cens\u0103\u015fi \u00eentreaga cultur\u0103 \u015fi cunoa\u015ftere ar fi o mare \u015fi frumoas\u0103 metafor\u0103 ob\u0163inut\u0103 prin analogie \u015fi dizanalogie, prin care omul \u00ee\u015fi construie\u015fte c\u0103r\u0103ri spre tainele proprii \u015fi ale universului.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>Dar, astfel nu ajungem iar la \u201cmitizarea\u201d noastr\u0103 \u015fi a lumii\u00ad\u00ad?<\/em><\/p>\n

P.I.:<\/strong> Cum spunea Aristotel \u00eensu\u015fi, mitul poat fi filosofie. Dimpotriv\u0103, metafora are semnifica\u0163ii polivalente, iar Aristotel o define\u015fte astfel: \u201dtrecerea asupra unui obiect a unui nume care arat\u0103 alt obiect, trece fie de la gen la specie, fie de la specie la gen, fie dup\u0103 raport de analogie\u201d. (cf Al. Boboc, Filosofia rom\u00e2neasc\u0103, p. 180)\u00a0 \u00cen acest transfer semantc care este metafora, are loc o \u201cschimbare, \u00eenlocuirea unei expresii obi\u015fnuite cu una figurat\u0103, modificatoare a con\u0163inutului semantic al unui termen\u201d. (Al. Boboc)<\/p>\n

Blaga va preciza c\u0103 transferul semantic implic\u0103 o schimbare de orizont \u00een care metafora \u015fi mitul dob\u00e2ndesc o func\u0163ie revelatore, adic\u0103 de crea\u0163ie cultural\u0103 pentru plasticizare \u015fi revelare. Mitul nu este altceva dec\u00e2t \u201c\u00eenflorirea metaforicului\u201d care anun\u0163\u0103 \u201cfondul metafizic al unui demers sub zodia stilului\u201d (Blaga). \u015ei astfel, unitatea dintre metafor\u0103 \u015fi mit va constitui \u201cpunctul de centrare a crea\u0163iei culturale\u201d. (Al. Boboc)\u00a0 \u00cense\u015fi cele dou\u0103 tipuri de metafore cu func\u0163ii diferite \u2013 cea plasticizant\u0103 va fi expresiv\u0103 \u015fi se va referi direct \u015fi limitat la limbaj, iar cea revelatorie va avea o func\u0163ie constitutiv\u0103 \u00een procesul crea\u0163iilor metafizice, stilistice, dar \u015fi mitice.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>Cum \u015fi prin ce am putea distinge cele dou\u0103 tipuri de metafore, \u00een afar\u0103 de func\u0163iile pe care le au?<\/em><\/p>\n

P.I<\/strong>.: Metafora plasticizant\u0103, prin care se rafineaz\u0103 \u015fi se \u00eennobileaz\u0103\u00a0 limbajul mitico-artistic, va rezulta din \u201camalgamarea (amestecarea) con\u0163inuturilor analogice \u015fi dizanalogice, iar cea reveletorie va rezulta din amalgamare de con\u0163inuturi sub inciden\u0163a \u015fi rolul unor \u201cfactori accesorii\u201d care survin \u00een procesul crea\u0163iilor metafizice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice.<\/p>\n

Filosoful Al. Boboc este, cred, printre singurii g\u00e2nditori care a f\u0103cut o temeinic\u0103 analiz\u0103 a acestei probleme a mitului \u015fi metaforei, cu implica\u0163ii benefice \u00een limb\u0103 \u015fi \u00een sfera culturii spirituale \u00een ansamblu, aduc\u00e2nd deschideri \u015fi originale interpret\u0103ri. El subliniaz\u0103 marile dferen\u0163e \u00eentre spiritul mitic \u015fi cel \u015ftiin\u0163ific atunci c\u00e2nd le analiz\u0103m \u00een ansamblul culturii \u015fi nu \u00eentr-un anume domeniu strict delimitat (art\u0103, metafizic\u0103, \u015ftiin\u0163\u0103 etc). \u00cen timp ce spiritul mitologic este \u201crobul orgiastic al analogiei\u201c (Blaga) \u015fi \u00eentrege\u015fte aparen\u0163ele (disimul\u0103rile), consider\u00e2ndu-le manifest\u0103ri reale ale unor for\u0163e invizibile, spiritul \u015ftiin\u0163ific desfiin\u0163eaz\u0103 aceste aparen\u0163e \u015fi le substituie alte structuri, trat\u00e2nd analogia cu pruden\u0163\u0103 \u015fi m\u0103sur\u0103. De aci vor rezulta dou\u0103 elemente: a) ideile prin care cuprindem semnifica\u0163ia (\u00een \u015ftiin\u0163\u0103) \u015fi \u201cmodul miturilor\u201d care ne d\u0103 trans-semnifica\u0163iile prin care s-ar releva un \u201cmister\u201d!<\/p>\n

V.G.: <\/strong>Se pare c\u0103 neokantianul E. Cassirer va \u00eencerca \u015fi el o alt\u0103 variant\u0103 de r\u0103spuns la \u00eentrebarea: ce este omul? Crede\u0163i c\u0103 r\u0103spunsul lui poate fi considerat ca \u00eentemeiat \u015ftiin\u0163ific?<\/em><\/p>\n

P.I.:<\/strong> Ernst Cassirer e unul dintre marii filosofi neocritici care a adus contribu\u0163ii de pre\u0163 \u00een domeniul culturii \u015fi filosofiei limbajului. \u00cens\u0103 definirea omului sufer\u0103 de anumite sc\u0103deri. F\u0103r\u0103 a contesta marile lui merite \u00een domeniul simbolisticii, al leg\u0103rii filosofiei limbajului de lingvistic\u0103 \u015fi extinderea criticii \u00een toate sferele culturii, are \u00eens\u0103 unele limite conceptuale. Mai \u00eent\u00e2i, el creaz\u0103 un nou statut omului, definindu-l\u00a0 nu prin natura lui \u201cfizic\u0103 \u015fi metafizic\u0103\u201d, ci prin ceea ce creaz\u0103, adic\u0103 prin opera sa; omul nu mai tr\u0103ie\u015fte\u00a0 \u00een lumea contactelor \u015fi experien\u0163elor directe, ci \u00eentr-un univers simbolic prin care este rupt total de rela\u0163iile imediate cu lucrurile. Totul este mediat prin semne \u015fi simboluri \u015fi \u00eensu\u015fi omul \u015fi legile istoriei sale devin simboluri. Ca atare, omul demiurg devine un simbol \u015fi se leap\u0103d\u0103 de natura sa fizic\u0103 \u015fi metafizic\u0103. Lumea rela\u0163iilor \u015fi experien\u0163elor lui se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een aceast\u0103 sfer\u0103 a mediatului. Aceast\u0103 extindere, uneori derutant\u0103 a simbolului \u00een spa\u0163iul antropologiei filosofice \u00eel determin\u0103 pe savantul Boboc s\u0103 precizeze: \u201cCassirer merge at\u00e2t de departe cu sublinierea rolului constructiv, reorganizator al simbolului, \u00eenc\u00e2t dincolo de tradi\u0163ionala opozi\u0163ie neokantian\u0103 \u00eentre \u015ftiin\u0163e <nomotetice> \u015fi <idiografice>, formuleaz\u0103 urm\u0103torul program: <datele> de care se ocup\u0103 istoricul nu sunt <evenimente>, ci simboluri, nu legile naturii, ci regulile semanticii sunt principiile universale ale \u015ftiin\u0163ei istoriei\u201d. (Al. Boboc, filosofia contemporan\u0103, p. 67) \u00centr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, omul – concept care designeaz\u0103 specia, poate fi luat drept simbol, dezbr\u0103cat de toate celelale determin\u0103ri ale pluralit\u0103\u0163ii umane. Dar ca s\u0103 fii simbol despuiat \u015fi rupt de orice leg\u0103tur\u0103 cu realitatea natural\u0103 \u015fi onticitatea crea\u0163iilor tale (mai ales istoria) este prea mult…<\/p>\n

Dac\u0103 Blaga dubleaz\u0103 natura fizic\u0103 cu cea metafizic\u0103 a omului, Cassirer i le va r\u0103pi pe am\u00e2ndou\u0103 \u015fi-l va face s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 ca obiectualitate formal\u0103 \u00eentr-un univers simbolic.<\/p>\n

Dac\u0103 radicaliz\u0103m pu\u0163in, am putea aprecia c\u0103 la Cassirer, de\u015fi studiile sale sunt din cele mai felurite domenii adiacente antropologiei filosofice \u015fi generale, omul este fug\u0103rit din lumea real\u0103 \u015fi instalat \u00een mijlocul universului simbolic creat de el \u00eensu\u015fi. Astfel, omul devine o entitate conceptual\u0103 care ar vie\u0163ui (\u015fi supravie\u0163ui), \u00eempreun\u0103 cu crea\u0163iile sale valorice, \u00een timpul social \u015fi istoric \u015fi nu \u00een timpul real \u00een care este \u015fi fiin\u0163\u0103 biologic\u0103 \u015fi creator. De fapt, el plaseaz\u0103 omul \u00eentr-o lume posibil\u0103 leibnizian\u0103 \u015fi nu \u00een real.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>Acum a\u015f vrea s\u0103 ne referim la un alt mare filosof contemporan, care a construit o nou\u0103 viziune asupra filosofiei \u015fi a omului. Este vorba de Martin Heidegger, a c\u0103rui oper\u0103 acoper\u0103 o parte \u00eensemnat\u0103 din dezbaterile contemporane. La el, omul ca entitate real\u0103 se tope\u015fte \u00een dasein\u201d (fiind), un fel de \u201cprezen\u0163\u0103-aici\u201d f\u0103r\u0103 consisten\u0163\u0103 substan\u0163ial\u0103, biologic\u0103!<\/em><\/p>\n

P.I.:<\/strong> La Heidegger, se pare c\u0103 avem de-a face cu o fiin\u0163are non-material\u0103, de-materializat\u0103 \u015fi de-reificat\u0103. Dasein-ul este conceput ca un fel de limit\u0103, o \u00eent\u00e2lnire marginal\u0103, limitat\u0103 cu corpul. El ar fi definit dincolo de aspectul biologic al animalit\u0103\u0163ii sale. Heidegger va men\u0163iona c\u0103 \u201ccorpul omului este esen\u0163ial diferit de un organism animal\u201d \u015fi \u201c\u00eenserat\u201d \u00eentr-o tonalitate afectiv\u0103, prin care va fi \u201ctransportat \u00een afara lui\u201d. Omul nu va mai fi un \u201chomo animalis\u201d, ci homo humanus. Se produce astfel o \u201cdescentrare a pozi\u0163iei omului\u201d; dasein-ul nu va mai fi identic cu om natural \u015fi subiect ca achizi\u0163ii ale metafizicii \u015fi antropologiei, ci devine altceva; \u015fi anume ceva care are raport cu fiin\u0163a sa. Acest raport va fi numit existen\u0163\u0103<\/span> \u015fi este deschis spre \u00een\u0163elegerea lumii. Iar lumea nu este altceva dec\u00e2t \u201eun ansamblu de posibilit\u0103\u0163i practice\u201d pentru dasein. Aceast\u0103 existen\u0163\u0103, intrat\u0103 \u00een tonalitate afectiv\u0103 \u015fi care nu-i real\u0103, ar fi poate con\u015ftiin\u0163a pe care o \u201ep\u0103trunde transcenden\u0163a\u201d, adic\u0103 ceva de dincolo, din afara lui (lumea)! Dar se mai spune c\u0103 lumea are prioritate, iar dasein-ul este dintotdeauna \u00een lume. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 singur\u0103 moartea \u00eei aduce \u015fi \u00eei d\u0103 identitate dasein-ului. Abia prin moarte devine el \u00eensu\u015fi, iar c\u00e2t este aici<\/span> (da-sein), dasein-ul este doar rostitor al fiin\u0163ei, p\u0103str\u0103tor al ei \u015fi \u201elocul lumin\u0103rii\u201d. Desigur, aceast\u0103 analitic\u0103 fenomenologic\u0103 ne duce la ideea exprimat\u0103 de Husserl, dup\u0103 care eul transcendental, format din g\u00e2ndirea asupra con\u0163inutului ei, dup\u0103 expulzarea sau suspendarea lumii, reprezint\u0103 ruperea \u00een totalitate de substan\u0163ialitatea subiectului natural \u015fi a lumii. Acest lucru \u00eel face pe filosoful Michel Haar s\u0103 se \u00eentrebe: \u201eoare prin faptul c\u0103 omul nu este o fiin\u0163\u0103 vie ca toate celelalte se poate sus\u0163ine c\u0103 el nu este deloc o fiin\u0163\u0103 vie sau c\u0103 este una care scap\u0103 determina\u0163iilor tuturor, celorlalte vie\u0163uitoare?\u201d (Heidegger \u015fi esen\u0163a omului, 2003, p. 23)<\/p>\n

V.G<\/strong>.: Una dintre primele lucr\u0103ri ale dvs. poart\u0103 un titlu sugestiv: Omul \u2013 o fiin\u0163are privilegiat\u0103. Are vreo leg\u0103tur\u0103 asta cu viziunea lui Heidegger sau e construit\u0103 pe alt\u0103 temelie fa\u0163\u0103 de ceea ce numea el dasein-ul ca privilegiat \u00een interiorul (mijlocul) existen\u0163ei?<\/em><\/p>\n

P.I<\/strong>.: M\u0103 flata\u0163i pu\u0163in! S-ar putea s\u0103 fie \u015fi o reminescen\u0163\u0103 a lectur\u0103rii unor lucr\u0103ri ale marelui filosof\u00a0 despre care chiar \u00een acea lucrare \u00eencerc o anume ontologie a dasein-ului, mai bine-zis, a subiectivit\u0103\u0163ii sau con\u015ftiin\u0163ei. \u00cens\u0103, temeiul este altul. Omul este cel mai sofisticat laborator biologic din univers privind asimilarea \u015fi dezasimilarea\u201d. Acest lucru, dar mai ales ra\u0163iunea sa \u00eei d\u0103 omului privilegiul nu numai de a consuma, ci \u015fi de a \u015fti \u015fi tria ceea ce consum\u0103; de a crea \u015fi re-crea acest mediu. Eu am legat omul de complexitatea experien\u0163ial\u0103 pe care o realizeaz\u0103 cu sine \u015fi cu lumea, cu crea\u0163iile sale culturale \u015fi componentele acestora \u00een identificarea adev\u0103rului.<\/p>\n

Fiecare \u015ftiin\u0163\u0103 \u00ee\u015fi construie\u015fte, \u015fi, \u00een timp \u00ee\u015fi \u201e\u015flefuie\u015fte\u201d, adic\u0103 \u00ee\u015fi \u201ecur\u0103\u0163\u0103\u201d \u015fi \u00ee\u015fi \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte conceptele prin eliminarea prejudec\u0103\u0163ilor \u015fi a erorilor acumulate, propria sa ra\u0163ionalitate ontologic\u0103. Una este ra\u0163ionalitatea biologiei decis\u0103 de obiectul \u015fi metodele ei, de finalitatea cercet\u0103rii. Alta este ra\u0163ionalitatea metafizicii, artei \u015fi religiei func\u0163ie de acelea\u015fi elemente. Exemple: \u00een \u015ftiin\u0163e domin\u0103 experien\u0163a \u015fi ra\u0163ionalitatea epistemologic\u0103, \u00eentruc\u00e2t ele sunt ontologii ale obiectelor real-sensibile. \u00cen art\u0103 \u015fi metafizic\u0103, \u0163in\u00e2nd seama de varietatea obiectelor artistice \u201e\u015fi reale \u015fi ireale), predomin\u0103 \u00een ponderi diferite aspectele ontologice cu cele epistemologice. Ex. sublimul este un concept ontologic, \u00een timp ce statuia, tabloul etc. sunt proiec\u0163ii ideale \u00eentr-o substan\u0163\u0103 cu existen\u0163\u0103 real\u0103, palpabil\u0103. \u00cen religie domin\u0103 latura ontologic\u0103 \u015fi uneori cea epistemologic\u0103 (prin l\u0103ca\u015furi de cult, icoane, ritualuri \u2013 \u00een parte).\u00a0 Toate \u00eens\u0103 sunt componente ale culturii umane ca obiectiv\u0103ri ale fiin\u0163ei noastre \u00een c\u0103utarea \u015fi descoperirea adev\u0103rului.<\/p>\n

O istorie a religiilor va avea un caracter epistemologic, \u00eentruc\u00e2t se ocup\u0103 cu descoperirea \u015fi explicarea obiectelor \u015fi ritualurilor care deservesc cultul respectiv de-a lungul istoriei. \u00cens\u0103 teologia va avea un caracter strict ontologic, pentru c\u0103\u00a0 vizeaz\u0103 ca obiect extrasenzorialul \u015fi extranaturalul, dematerializat, infinit \u015fi neschimb\u0103tor, cu care omul nu poate avea o experien\u0163\u0103 direct\u0103, ci \u00eentotdeauna mediat\u0103.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>At\u00e2t la Blaga c\u00e2t \u015fi la D.D. Ro\u015fca apar opinii legate de distribuirea <\/span>inteligen\u0163ei \u00een enstatic\u0103 \u015fi ec-static\u0103, dar \u015fi despre dualitatea ra\u0163ional-ira\u0163ional. Cum crede\u0163i c\u0103 ar trebui s\u0103 privim aceste aspecte ale g\u00e2ndirii (inteligen\u0163ei) omului: ca erori de concepere sau ca o acceptare a dublei naturi a acesteia?<\/em><\/p>\n

P.I<\/strong>.: \u00cen anumite texte despre \u201eetica inteligen\u0163ei\u201d (vi se pare pu\u0163in bizar\u0103 aceast\u0103 sintagm\u0103), Ro\u015fca va consemna: \u201eAbsolutul este de necuprins (…), dar de aici nu urmeaz\u0103 c\u0103 toate ideile noastre sunt \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 lipsite de orice virtute cognitiv\u0103\u201d. Omul este mereu deschis c\u0103ut\u0103rii adev\u0103rului \u015fi tocmai acesta este \u015fi rostul inteligen\u0163ei dublat\u0103 de o etic\u0103 corect\u0103. C\u0103utarea, dar \u015fi g\u0103sirea adev\u0103rului obiectiv reprezint\u0103 calea eroic\u0103 a inteligen\u0163ei \u015fi drumul prin care ne edific\u0103m propria noastr\u0103 libertate spiritual\u0103.<\/p>\n

G\u00e2ndirea sau inteligen\u0163a enstatic\u0103 apar\u0163ine de dogm\u0103 \u015fi este legat\u0103 de respectarea \u00eentocmai a legilor logicii formale aristotelice, care resping formul\u0103rile contradictorii despre om nu se pot rosti, \u00een acela\u015fi timp \u015fi sub acela\u015fi raport, c\u0103 este o fiin\u0163\u0103 biologic\u0103 \u015fi c\u0103 nu este o fiin\u0163\u0103 substan\u0163ial\u0103. Or, Blaga vrea s\u0103 elibereze dogma de rezidurile g\u00e2ndirii cre\u015ftine \u015fi s-o utilizeze ca metod\u0103 de lucru \u00een metafizic\u0103 \u015fi alte domenii culturale. Pentru ca aceast\u0103 metod\u0103 s\u0103 devin\u0103 operabil\u0103 e nevoie de o\u00a0 g\u00e2ndire ec-static\u0103 care utilizeaz\u0103 o logic\u0103 special\u0103 \u015fi afirm\u0103 antinomicul (contradictoriul). Dogma ar fi numit\u0103 \u201eo formulare… care postuleaz\u0103 o transcendere a logicii, deci o formul\u0103 care e \u00een dezacord radical cu \u00een\u0163elegerea, cu inteligen\u0163a <enstatic\u0103>\u201d. (D.D. Ro\u015fca)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 G\u00e2ndirea enstatic\u0103, spunea Blaga, nu mai are eficien\u0163\u0103, atunci c\u00e2nd p\u0103trunderea \u00een structurile paradoxale ale existen\u0163ei, unde exist\u0103 numeroase contradic\u0163ii latente \u2013 mai ales \u00een domeniul metafizic, dar \u015fi al artei, Atunci trebuie s\u0103 aplic\u0103m g\u00e2ndirea extatic\u0103. Aceast\u0103 g\u00e2ndire mai poate fi numit\u0103 \u015fi intuitiv-organic\u0103 \u015fi\u00a0 care ar sta la baza construc\u0163iei unei metafizici durabile \u015fi nu cum au fost, fluctuante \u015fi efemere, cele de p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte ra\u0163ionalul \u015fi ira\u0163ionalul este vorba de o raportare a lor, pe de o parte la transcendent, iar pe de alt\u0103 parte la ra\u0163iunea uman\u0103. Problema are un dublu aspect: a) poate g\u00e2ndirea noastr\u0103 ra\u0163ionaliza \u015fi cunoa\u015fte totul din aceast\u0103 lume infinit\u0103 \u00een spa\u0163iu \u015fi timp \u015fi \u00een continu\u0103 mi\u015fcare \u015fi devenire? \u015fi b) transcendentul este conceput ca ceva dincolo de subiect, adic\u0103 o por\u0163iune de real la care nu a ajuns experien\u0163a \u015fi g\u00e2ndirea noastr\u0103. Dar el este conceput \u015fi ca ceva cu iz de supranatural, dematerializat, volatilizat, care este ascuns mereu \u015fi totu\u015fi este creator de lume sau de lumi) dac\u0103 accept\u0103m ciclicitatea celor o mie de ani!) Pun\u00e2nd fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 aceste dou\u0103 ipostaze ale transcendentului \u015fi raport\u00e2ndu-le la imanen\u0163\u0103 \u015fi la capacit\u0103\u0163ile noastre senzorio-intelectuale, ob\u0163inem un transcendent care, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, poate intra \u00een perimetrul experien\u0163ei \u015fi cunoa\u015fterii noastre. Cel de-al doilea transcendent va r\u0103m\u00e2ne ca o ipostaz\u0103 etern str\u0103in\u0103 \u015fi ascuns\u0103 nou\u0103 \u015fi pe care o invoc\u0103m atunci c\u00e2nd nu avem argumente. Aceea\u015fi problem\u0103 este \u015fi \u00een cazul cuplului ra\u0163ional \u015fi ira\u0163ional.<\/p>\n

\u00cen momentul \u00een care vorbim de primul transcendent, acesta este temporar ira\u0163ional \u015fi ira\u0163ionabil, dar \u00een evolu\u0163ia sa cunoa\u015fterea \u00eel capteaz\u0103 treptat \u015fi \u00eel transform\u0103 \u00een ra\u0163ional. Deci, este un ira\u0163ional \u00een mod relativ \u015fi nu absolut \u015fi definitiv. Dar dac\u0103 este vorba de cel de-al doilea tip de transcendent care e conceput ca miezul sau \u201eesen\u0163a ultim\u0103 a lumii\u201d, atunci avem un ira\u0163ional absolut, definitiv, specific anumitor tipuri de metafizic\u0103 speculativ\u0103. Exemplu \u2013 omul ajunge s\u0103 cunoasc\u0103 pe Brahma-Atm\u00e2n numai c\u00e2nd acesta se purific\u0103 \u00een fiin\u0163e umane. De aici \u015fi ideea filosofiei indiene c\u0103, pentru a cunoa\u015fte universul, omul trebuie s\u0103 se cunoasc\u0103 pe sine, pentru c\u0103 el este centrul universului \u015fi \u00een el \u201ese reflecteaz\u0103 \u00eentreaga existen\u0163\u0103\u201d. (A. Dumitriu) Desprindem \u015fi ideea c\u0103 transcendentul ca ira\u0163ional posibil ra\u0163ionalizabil\u00a0 \u00een timp \u0163ine de domeniul \u015ftiin\u0163ei, iar ira\u0163ionalul niciodat\u0103 ra\u0163ionalizabil \u0163ine de metafizica speculativ\u0103 cu aspect enstatic. Blaga vrea s\u0103 fac\u0103 un compromis \u015fi s\u0103 demonstreze c\u0103 \u00een metafizica ecstatic\u0103 pot convie\u0163ui cele dou\u0103 componente ra\u0163ional-ira\u0163ional, mai ales c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi realitatea existent\u0103 este \u00een totalitate ra\u0163ional\u0103 a\u015fa cum o concepeau Hegel \u015fi Leibniz. Trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem \u00eens\u0103 c\u0103 exist\u0103 mereu \u201eregiuni ale concretului\u201d \u00een care natura a pus bariere \u00een calea cunoa\u015fterii, oric\u00e2t de riguroas\u0103 ar fi ea, dar aceste stavile nu pot fi definitive.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 La K. Jaspers \u00eent\u00e2lnim o alt\u0103 atitudine fa\u0163\u0103 de om. El vorbe\u015fte despre o criz\u0103 a culturii \u015fi umanismului \u00een contemporaneitate, mai ales c\u0103 acesta, omul este considerat doar ca \u201eelement func\u0163ional\u201d \u00een aparatul social \u015fi ca un atom care este \u201epustiit\u201d de tehnic\u0103 \u015fi marginalizat.<\/p>\n

Jarpers consider\u0103 c\u0103 evolu\u0163ia tehnicii a provocat muta\u0163ii profunde \u00een structura existen\u0163ei \u015fi cunoa\u015fterii cu consecin\u0163e grave aupra omului \u2013 supun\u00e2ndu-l unui proces de dezumanizare \u015fi \u00eensingurare, golindu-l de umanitatea sa interioar\u0103 \u015fi arunc\u00e2ndu-l printre celelalte obiecte ale naturii.<\/p>\n

Sofisticarea tehnicii \u015fi acapararea de c\u0103tre aceasta a spa\u0163iului uman ad\u00e2ncesc mereu \u00eenstr\u0103inarea \u015fi izolarea omului, ceea ce ar duce la \u201e\u00eenaintarea lumii umane spre un abis\u201d inevitabil. \u015ei el recomand\u0103 ca singur\u0103 cale de salvare a omului lupta de emancipare \u015fi de dominare a tehnicii de c\u0103tre acesta.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 acest strig\u0103t existen\u0163ialist este justificat, dac\u0103 ne g\u00e2ndim pe de o parte, la marile pericole latente care zac \u00een tehnic\u0103 \u015fi la faptul c\u0103 accesul la cunoa\u015fterea \u015fi m\u00e2nuirea ei este destul de limitat, iar majoritatea oamenilor sunt doar manipulatori \u015fi manipula\u0163i f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie riscurile folosirii acestor angrenaje.<\/p>\n

V.G.: <\/strong>A\u0163i prezentat cuprinz\u0103tor \u015fi la obiect idei, teorii ale unor mai g\u00e2nditori cu privire la Om. \u00cens\u0103, mi se pare c\u0103, \u00een final, exprima\u0163i o concep\u0163ie fatalist\u0103 cu privire la soarta omului.\u00a0 V-a\u015f \u00eentreba: cum va reu\u015fi omenirea s\u0103 se salveze? Dac\u0103 va reu\u015fi, care ar fi solu\u0163ia? \u00cembr\u0103\u0163i\u015fa\u0163i ideea c\u0103 e nevoie de o revolu\u0163ie spiritual\u0103 pentru salvarea omenirii?<\/em><\/p>\n

P.I<\/strong>.: Prin ea \u00eens\u0103\u015fi, culturaliz\u00e2ndu-\u015fi spiritul dar \u015fi existen\u0163a. Ridic\u00e2ndu-se deasupra\u00a0 nevoilor instinctive \u015fi sim\u0163indu-se cu adev\u0103rat \u00een c\u00e2mpul valoric, adic\u0103 \u00een cel de-al doilea plan al crea\u0163iei, \u00eentruc\u00e2t natura \u015fi Dumnezeu i-au dat aceste posibilit\u0103\u0163i. L-a f\u0103cut omul demiurg \u015fi l-a trimis \u00een lume s\u0103-\u015fi creeze propria sa lume, dar s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 \u015fi de natura care i-a dat-o\u00a0 f\u0103r\u0103 s\u0103 distrug\u0103 ceva din primul plan al crea\u0163iei.\u00a0 \u00cen caz contrar \u00ee\u015fi scrie propriul lui sf\u00e2r\u015fit prin distrugerea naturii \u00eens\u0103\u015fi.<\/p>\n

 <\/p>\n

Interviu realizat de Vasilica Grigora\u0219<\/strong><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vasilica Grigora\u015f: Am \u00eent\u00e2lnit \u00een filosofie, except\u00e2nd celelalte domenii, numeroase denumiri date omului: \u201ezoon politikon, trestie g\u00e2nditoare, individ, dasein, fiind, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-20475","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20475","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20475"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20475\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20478,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20475\/revisions\/20478"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20475"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20475"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20475"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}