{"id":20509,"date":"2015-01-18T21:26:34","date_gmt":"2015-01-18T21:26:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20509"},"modified":"2015-01-18T21:27:54","modified_gmt":"2015-01-18T21:27:54","slug":"marele-crez-al-omului-mihai-radulescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/01\/18\/marele-crez-al-omului-mihai-radulescu\/","title":{"rendered":"Marele crez al omului Mihai R\u0103dulescu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Pe 19 ianuarie 2009,\u00a0 a plecat \u00een ve\u0219nicie <\/strong>Mihai R\u0103dulescu. Scriitor de beletristic\u0103, istoric al deten\u0163iei rom\u00e2ne sub comunism, armenolog, cercet\u0103tor al artelor plastice \u015fi editor, Mihai R\u0103dulescu este una dintre marile personalit\u0103\u0163i ale culturii rom\u00e2ne din cea de-a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea, perioad\u0103 at\u00e2t de dureros marcat\u0103 de experien\u0163a comunismului. A predat limbile englez\u0103 \u015fi francez\u0103 mul\u0163i ani la Facultatea de Teologie Ortodox\u0103 \u201eJustinian Patriarhul\u201c din Capital\u0103.<\/strong><\/p>\n

S-a n\u0103scut \u00een Bucure\u015fti, \u00een prim\u0103vara anului 1936, la data de 15 mai, \u00een familia Dumitru \u015fi Toni R\u0103dulescu (ambii fugind de la p\u0103rin\u0163i \u00een Capital\u0103, pentru a-\u015fi ap\u0103ra dragostea). Mihai, unicul lor fiu, este h\u0103r\u0103zit unui itinerar cu sui\u015furi, dar mai ales cobor\u00e2\u015furi (\u00eencerc\u0103ri), deseori ame\u0163itoare. Acestea \u00eens\u0103 au format \u00een el un lupt\u0103tor, caracteristic\u0103, de altfel, a multor copii \u015fi tineri care au crescut sub comunism, \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Dup\u0103 ce frecventeaz\u0103 \u015fcolile de tip francez din Bucure\u015fti (\u015fcoala primar\u0103, gimnaziul \u015fi liceul), devine student al Facult\u0103\u0163ii de Filologie, sec\u0163ia Limba \u015fi Literatura Englez\u0103, tot \u00een Capital\u0103. Refuz\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 parte din orice organiza\u0163ie comunist\u0103, \u00een anul al II-lea preia chemarea studen\u0163ilor medicini\u015fti la o demonstra\u0163ie \u00een Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, convoc\u00e2nd numero\u015fi colegi de facultate \u015fi al\u0163i cunoscu\u0163i. Din acest motiv, va fi arestat la 4 noiembrie 1956, anchetat la Ministerul de Interne \u015fi condamnat \u00een lotul organizatorilor, la patru ani \u00eenchisoare corec\u0163ional\u0103, pe care \u00eei efectueaz\u0103 la Jilava, Gherla, Periprava, Salcia, Luciu-Giurgeni. De-a lungul anilor de arest, rezisten\u0163a fizic\u0103 \u00eei este dramatic \u015fubrezit\u0103, pentru tot restul vie\u0163ii.<\/p>\n

Valorile pedagogiei sale<\/strong><\/p>\n

A reluat studiile superioare filologice \u00een 1963, la cap\u0103tul lor devenind doctorand al prof. Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga, \u00een istoria literaturii universale. Rigorile vie\u0163ii sociale \u00eel \u00eempiedic\u0103 \u015fi de ast\u0103 dat\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 obiectivele: el nu \u00eentrune\u015fte, la final, condi\u0163iile politice necesare sus\u0163inerii tezei.<\/p>\n

Ajunge profesor, mai \u00eent\u00e2i de liceu, apoi asistent al Facult\u0103\u0163ii de Limb\u0103 Englez\u0103 \u015fi al Institutului Pedagogic. Din 1972 \u00eel g\u0103sim lector de limb\u0103 englez\u0103 \u015fi francez\u0103 la Institutul Teologic de Grad Universitar din Bucure\u015fti. La catedr\u0103, Mihai R\u0103dulescu \u00ee\u015fi \u00eendepline\u015fte menirea pedagogic\u0103, justific\u00e2ndu-i adev\u0103rata ei valoare: aceea de a educa \u00een bine sufletul omului. Dup\u0103 ce el \u00eensu\u015fi suferise, ani de-a r\u00e2ndul, povara opresiunii politice \u015fi stigmatul negativ pe care ea i-l aplicase cu at\u00e2ta cruzime, Mihai R\u0103dulescu \u00een\u0163elege c\u0103 misiunea lui este aceea de a \u00eent\u0103ri \u00een curaj, \u00een spiritul onoarei \u015fi al omeniei, \u00een n\u0103dejdea cultivat\u0103 prin credin\u0163a \u00een Dumnezeu, pe tinerii din fa\u0163a pupitrului.<\/p>\n

Propria experien\u0163\u0103 de via\u0163a devine subiect \u015fi al operei sale scrise. Memoria \u00eei \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte inspira\u0163ia. \u00ce\u015fi dedic\u0103 for\u0163ele creatoare unei munci ce constituie, \u00een acela\u015fi timp, un r\u0103m\u0103\u015fag de fantastic\u0103 dificultate \u015fi r\u0103spundere, de resuscitare a trecutelor decenii.<\/p>\n

Tehnica sa \u00eenglobeaz\u0103 timpul \u00eentr-un prezent nedefinit, ce-\u015fi schimb\u0103 subiec\u0163ii, nu \u015fi obiectul. Darul pe care i l-a f\u0103cut Dumnezeu, de a r\u0103m\u00e2ne etern adolescent, se conjug\u0103 la Mihai R\u0103dulescu \u00een chipul cel mai obi\u015fnuit cu o nes\u0103\u0163ioas\u0103 poft\u0103 de a \u201eciti\u201c oamenii, de a-i deslu\u015fi. \u00cen toate c\u0103r\u0163ile lui, Mihai R\u0103dulescu se poveste\u015fte pe sine, un adolescent, fost de\u0163inut el \u00eensu\u015fi, marcat \u00een destin de urm\u0103rile deten\u0163iei, la limita \u00een care propriile fantasme se certific\u0103 exponen\u0163ial, ca introducere \u015fi postament la alte existen\u0163e.<\/p>\n

Istoria literaturii rom\u00e2ne de deten\u0163ie<\/strong><\/p>\n

Medita\u0163ia revine cu drag \u00een paginile sale, ca \u015fi teoria politic\u0103. Nu este de mirare: personajele sale sunt persoane care au g\u00e2ndit \u015fi \u00een libertate – de aceea, de altfel, s-au pomenit \u00eend\u0103r\u0103tul gratiilor. Oric\u00e2t de curios ar p\u0103rea, ele alc\u0103tuiesc armata de g\u00e2nditori ai patriei, apleca\u0163i mai ales asupra problemelor democra\u0163iei, economiei politice, dreptului, istoriei, religiei \u015fi viitorologiei.<\/p>\n

Genul preferat este acela al monologului, \u00een termeni mai preci\u015fi, al spovedaniei. Eroii s\u0103i, adesea fo\u015fti prizonieri politici, retr\u0103iesc ceasurile de infern ale deciziei. Fenomenul dela\u0163iunii este substan\u0163ial analizat in paginile lui Mihai R\u0103dulescu, ca \u015fi acela al colabora\u0163ionismului, cu lunecoasele lui trepte de subsol.<\/p>\n

Mul\u0163i dintre eroii lui Mihai Radulescu poart\u0103 haina sacerdo\u0163iului, chinurile lor morale fiind sporite \u00een contul \u00eendatoririlor suplimentare pe care ace\u015ftia le au fa\u0163a de semeni.<\/p>\n

\u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne de deten\u0163ie\u201c, cartea care \u00eel consacr\u0103 pe Mihai R\u0103dulescu \u00een spa\u0163iul istoriei noastre literare, este \u015fi prima carte de acest gen pentru istoria noastr\u0103, nu numai literar\u0103, ci \u015fi aceea a civiliza\u0163iei. Noua istorie critic\u0103 a literaturii memorialistice de deten\u0163ie trebuie considerat\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, una didactic\u0103 (reeducarea – tema acestei istorii – constituie un fenomen unic, \u00een istoria didacticii universale).<\/p>\n

Un popor f\u0103r\u0103 istorie nu poate rezista \u00een \u00eenfruntarea cu viitorul. Acesta e marele crez al omului Mihai R\u0103dulescu. \u015ei crezul lui i-a insuflat puterea de a r\u0103zbi printre nenum\u0103ratele ispite ale vie\u0163ii. Cu acest crez s-a \u015fi stins din via\u0163\u0103, dup\u0103 o perioad\u0103 de ani de suferin\u0163\u0103, \u00een ianuarie 2009.<\/p>\n

\u00centrebare: Cine e\u015fti, Mihai R\u0103dulescu?<\/strong><\/p>\n

R\u0103spuns: ,,Un anonim, con\u015ftient c\u0103, dac\u0103 nu duce p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t recuperarea literaturii na\u0163ionale din deten\u0163ie, \u00eentr-o form\u0103, oricare, organizat\u0103, munc\u0103 la care s-a \u00eenh\u0103mat, aceast\u0103 memorialistic\u0103 risc\u0103 s\u0103 se piard\u0103 \u00een uitarea unei lumi dezinteresate de r\u0103d\u0103cinile proprii. At\u00e2t mai \u015ftiu s\u0103 spun ast\u0103zi despre mine. Dac\u0103 \u00eencerc alt\u0103 fraz\u0103, m\u0103 sufoc…”<\/strong><\/p>\n

http:\/\/ziarullumina.ro\/memoriam\/marele-crez-al-omului-mihai-radulescu<\/p>\n

IN MEMORIAM<\/p>\n

Pr. Gheorghe HOLBEA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe 19 ianuarie 2009,\u00a0 a plecat \u00een ve\u0219nicie Mihai R\u0103dulescu. Scriitor de beletristic\u0103, istoric al deten\u0163iei rom\u00e2ne sub comunism, armenolog, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-20509","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20509","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20509"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20509\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20513,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20509\/revisions\/20513"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20509"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20509"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20509"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}