{"id":20565,"date":"2015-01-23T21:58:16","date_gmt":"2015-01-23T21:58:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20565"},"modified":"2015-01-23T22:02:56","modified_gmt":"2015-01-23T22:02:56","slug":"prof-dr-gheorghe-constantin-nistoroiu-nazuinte-de-argint-si-infaptuirea-de-aur-unirea-principatelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/01\/23\/prof-dr-gheorghe-constantin-nistoroiu-nazuinte-de-argint-si-infaptuirea-de-aur-unirea-principatelor\/","title":{"rendered":"Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu: N\u0103zuin\u021be de Argint \u015fi \u00cenf\u0103ptuirea de Aur – UNIREA PRINCIPATELOR"},"content":{"rendered":"

\u201e\u015ei hotarul A<\/em><\/strong>\"\"<\/a><\/em><\/strong>rdealului. Pohta ce-am pohtit: Moldova, \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

<\/em><\/strong>(Mihai Viteazul<\/strong>)<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Protodacii au fost \u00een comuniune haric\u0103 cu Atotcreatorul-Tat\u0103l ceresc prin tradi\u0163ia milenar\u0103 monoteist\u0103: dreptate, vitejie, curaj, r\u0103bdare, r\u00e2vn\u0103, d\u0103ruire, cultur\u0103, adev\u0103r, sacerdo\u0163iu, jertf\u0103, nemurire, simbioz\u0103 geografic\u0103 prin r\u0103sfr\u00e2ngeri \u00een\u0103l\u0163\u0103toare spre cer, iar dacorom\u00e2nii sunt \u00een consubstan\u0163ialitate haric\u0103 cu Hristos,cu Ortodoxia Sa fiin\u0163ial\u0103 m\u00e2ntuirii, prin Maica Domnului, prin Apostoli, prin Sf. P\u0103rin\u0163i, prin jertfele \u015fi eroismul Str\u0103mo\u015filor, al Ale\u015filor, al Martirilor, al Sfin\u0163ilor \u015fi al M\u0103rturisitorilor no\u015ftri.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Fiin\u0163a Neamului Dacorom\u00e2n \u015fi a Bisericii cre\u015ftine a odr\u0103slit sub acela\u015fi Chip \u015fi aceea\u015fi Asem\u0103nare: Frumuse\u0163ea \u015fi Str\u0103lucirea lui Iisus Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceea\u015fi Fii Ale\u015fi ai Patriei \u015fi ai Bisericii din aceea\u015fi Vatr\u0103 specific\u0103 devenirii spiritual-cre\u015ftine, \u00eendumnezeirii, sunt totodat\u0103 Odraslele \u00eendr\u0103gite ale M\u00e2ntuitorului nostru.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Vatra Str\u0103mo\u015feasc\u0103, prin relieful ei variat, sublim \u015fi binecuv\u00e2ntat este d\u0103ruit\u0103 de Dumnezeu, care se armonizeaz\u0103 cugetului, chem\u0103rii, harului, credin\u0163ei, jertfei, iubirii \u015fi \u00eempliniriri acestui Neam \u00een istorie, ca misiune \u015fi voca\u0163ie \u00een drumul s\u0103u c\u0103tre cer, c\u0103tre nemurire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Principatele Dacorom\u00e2ne: Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, Ardealul \u015fi Banatul, au fost c\u00e2ndva Regat \u015fi Imperiu pelasgo-trac,ulterior Dacia Mare a lui Decebal \u00a0ce s-a n\u0103scut sub obl\u0103duirea lui Dumnezeu \u00eenc\u0103 din\u00a0 Zorii istoriei omenirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Patria este Neamul \u00een Biseric\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Patria este deci, permanen\u0163\u0103 \u00een istorie, geografie, cultur\u0103, religie, spiritualitate, jertf\u0103, \u00eendumnezeire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Chipul Patriei se aprinde \u00een fiecare suflet ales, lumineaz\u0103 \u015fi dogore\u015fte \u00een fiecare inim\u0103 h\u0103r\u0103zit\u0103 d\u0103ruirii tuturor celor drep\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd vitregiile celor mul\u0163i \u015fi r\u0103i se abat asupra ei, mu\u015fc\u00e2nd din umbra ei falnic\u0103, sf\u00e2\u015fiind cu ghiare de o\u0163el purpura ei majestoas\u0103, fr\u00e2ng\u00e2nd p\u0103r\u0163i din trupul ei sacru, smulg\u00e2nd n\u0103zuin\u0163e de pe chipul ei divin, frumuse\u0163ea Patriei-Mireas\u0103 r\u0103m\u00e2ne o tain\u0103 a cununiei spirituale cu sufletul fiec\u0103rui Rom\u00e2n ori Dacorom\u00e2n m\u0103rturisitor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Trecutul, prezentul \u015fi viitorul unui popor se contureaz\u0103 \u015fi se regenereaz\u0103 continuu \u00een Icoana Vetrei treimice: Patrie-Neam-Biseric\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Conduc\u0103torul trebuie a\u015fadar, s\u0103 aib\u0103 voca\u0163ia conducerii, s\u0103 fie un ales \u00eendrum\u0103tor al tineretului \u015fi un misionar al c\u0103l\u0103uzirii poporului s\u0103u spre Calea m\u00e2ntuirii \u00eentru Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Conduc\u0103torul trebuie s\u0103 fie Fiul Ales al Na\u0163iunii sale, urm\u00e2nd s\u0103 devin\u0103 prin jertfa-slujire P\u0103rintele \u015fi Dasc\u0103lul iubitor al poporului s\u0103u!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu pot coexista un Stat ateu \u015fi o na\u0163iune cre\u015ftin\u0103 \u00een S\u00e2nul sf\u00e2nt al Neamului. Este un non sens, care duce permanent la tr\u0103dare, la la\u015fitate, la v\u00e2nzare, la pr\u0103bu\u015fire, la dezmembrare, la descompunerea moral-spiritual a poporului, la sacrilegiul adus lui Dumnezeu \u015fi\u00a0 Neamului drag, care-I poart\u0103 aura sf\u00e2nt\u0103, profan\u00e2ndu-i trecutul, \u00eengenunchindu-i prezentul \u015fi paraliz\u00e2ndu-i viitorul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu pot exista Institu\u0163ii culturale de v\u00e2rf ale Statului, care se reclam\u0103 democrat, a c\u0103ror activitate, manifestare \u015fi atitudine sunt anticre\u015ftine, p\u0103g\u00e2ne, violente, \u00eenveninate precum: Academia Rom\u00e2n\u0103, Institutul Cultural Rom\u00e2n, \u015ecoala, Universit\u0103\u0163ile, Uniunea Scriitorilor, etc., care denigreaz\u0103 constant, pe program\u0103, pe Fiii cei mai Ale\u015fi ai Na\u0163iunii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei \u201efruntea\u201d Bisericii, ap\u0103sat\u0103 de coroanele mult prea \u00eenc\u0103rcate de aur, rubine \u015fi safire, puse una peste alta, <\/em>sprijinit\u0103 \u00een c\u00e2rjele masive din aurul greu, se \u00eenconvoaie, tace ori pe furi\u015f aplaud\u0103 denigratorii, care sunt colegii \u00eentru iluminare…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Statul trebuie s\u0103 fie la fel de cre\u015ftin, pentru ca prin arta \u015fi puterea sa politic\u0103 s\u0103\u00a0\u00a0 \u00a0de-a demnitate \u015fi autoritate Na\u0163iunii pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00een cer. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen bra\u0163ele Patriei st\u0103 Crucea Na\u0163iunii cre\u015ftine, care \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u00cenvierea lui Hristos \u015fi \u00cenvierea Neamului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenf\u0103ptuirea Unirii unui Neam, care s\u0103 d\u0103inuie ve\u015fnic trebuie realizat\u0103 treimic: unitatea religioas\u0103, unitatea na\u0163ional\u0103 \u015fi unitatea politic\u0103, adic\u0103 Biserica, Na\u0163iunea \u015fi Statul na\u0163ional, pe temelie \u015fi st\u00e2lp cre\u015ftine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De-a lungul istoriei a predominat comuniunea religioas\u0103, foarte pu\u0163in unitatea na\u0163ional\u0103 \u015fi aproape deloc unitatea politic\u0103, care a simulat o atitudine de complezen\u0163\u0103, de teatru \u015fi mai ales de circ…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 F\u0103r\u0103 comuniunea religioas\u0103, f\u0103r\u0103 harul cre\u015ftin, realizarea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale n-ar fi fost niciodat\u0103 posibil\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tocmai de aceea \u00een toate marile \u00eenf\u0103ptuiri istorice ale Neamului, \u00een fruntea dorin\u0163elor, a luptelor, a suferin\u0163elor, a sacrificiilor, a fr\u00e2ngerilor, a biruin\u0163elor \u015fi a \u00eemplinirilor Na\u0163iei milenare a stat continuu Biserica: \u00een frunte, la mijloc, peste tot, c\u0103ci Voievozii, boierii, \u0163\u0103ranii \u015fi Oastea \u0163\u0103rii erau Trupul \u015fi Sufletul drept m\u0103ritor cre\u015ftin al Mo\u015filor \u015fi Str\u0103mo\u015filor Str\u0103mo\u015filor no\u015ftri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu exist\u0103 Unirea unui Neam f\u0103r\u0103 trecut, f\u0103r\u0103 prezent \u015fi f\u0103r\u0103 viitor!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd apostolatul uniunii religioase exist\u0103, c\u00e2nd cel na\u0163ional este fr\u00e2nt \u00eentre poporul-elit\u0103 \u015fi popula\u0163ia manipulat\u0103, f\u0103r\u0103 apartenen\u0163a unit\u0103\u0163ii politice, mistificarea se \u00eentinde ca un flagel, ca o cium\u0103 de o parte \u015fi de alta, d\u00e2nd infirmitate ori paralizie Na\u0163iunii.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0Deosebirile geografice, organice \u0219i economice \u00a0ale dacorom\u00e2nilor au separat pentru multe secole unitatea na\u021bional\u0103, gener\u00e2nd dualismul politic rom\u00e2nesc<\/em><\/strong>.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0Aspectul geografic, ca unitate a p\u0103m\u00e2ntului str\u0103mo\u015fesc trebuie s\u0103 fie o simbioz\u0103, care d\u0103 armonie simultan\u0103 naturii \u015fi poporului. \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 la aspectul geografic ad\u0103ug\u0103m \u015fi configura\u0163ia deosebit\u0103 care despart Moldova de \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, prin aspectul hidrografic ce determin\u0103 drumurile de comer\u0163, care la r\u00e2ndul lor stabilesc zonele de influen\u0163\u0103 politic\u0103, configur\u00e2nd organisme deosebite, tradi\u0163ii dinastice, ca arie aristocrat\u0103 \u015fi voievodal\u0103, ideea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale se configureaz\u0103 foarte greu, str\u0103b\u0103t\u00e2nd anevoios concep\u0163ia politic\u0103 a separatismului promovat\u0103 de mul\u0163i voievozi rom\u00e2ni, sus\u0163inut\u0103 aprig de Poart\u0103, neabordat\u0103 \u015fi nesus\u0163inut\u0103 pe temei cre\u015ftin \u015fi la timp de marii vl\u0103dici, care erau \u00een acela\u015fi timp \u015fi sfetnici domne\u015fti \u015fi \u00eendrept\u0103tori ai Neamului. P\u0103cat!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A existat totu\u0219i o magnific\u0103 excep\u021bie, nemuritorul ban al Craiovei, Mihai Viteazul !<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eRom\u00e2nii au avut \u0219i ei mari vizionari,<\/em> spune C\u0103lin Kasper. Mihai Viteazul a avut misiunea de a s\u0103di \u00een sufletul rom\u00e2nilor n\u0103zuin\u021ba unirii… Misiunea Viteazului a avut ca scop unirea geografic\u0103… Dar de ce s\u0103 fi vrut Creatorul s\u0103-i uneasc\u0103 pe rom\u00e2ni ?<\/em><\/p>\n

Aceast\u0103 unire are sens doar dac\u0103 admitem c\u0103 Domnul a rezervat poporului rom\u00e2n o <\/em><\/p>\n

Misiune de excep\u021bie, despre care au vorbit profe\u021bii mai vechi \u0219i mai noi. Ne-a unit mai \u00eent\u00e2i geografic,, ca apoi s\u0103 urmeze unirea sufleteasc\u0103 \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219irea spiritual\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

(C\u0103lin Kasper-De la inim\u0103 spre cer. Ed. Virtual\u0103, Boto\u0219ani, 2014, p.409)<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0Despre Mihai Viteazu, \u00centregitorul Regatului lui Decebal, ambasadorul spaniol la Praga, Don Guillen de San Clemente spunea c\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u201e… a ap\u0103rut, la ceas de cump\u0103n\u0103, din pulberea p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, \u00een slujba c\u0103ruia \u015fi-a pus for\u0163ele, aspira\u0163iile, \u00eentreaga via\u0163\u0103, fiind un simbol al celor mai \u00eenalte virtu\u0163i ale poporului s\u0103u.\u201d<\/em><\/strong> (Alexandru Randa, Pro Republica Christiana, Monachii, <\/em>1964, p. 39)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Gra\u0163ie desfacerii autarhiei economice, \u00een secolul al XIX-lea, a \u00eempletirii n\u0103zuin\u0163elor noastre seculare cu firul libert\u0103\u0163ii \u015fi unit\u0103\u0163ii politice r\u0103sucit \u00een Apus, s-a aprins solidaritatea na\u0163ional\u0103 prin cler \u015fi al\u0103turi de maturitatea politic\u0103 au ctitorit Unirea Principatelor, care reclama neap\u0103rat \u00eentregirea unit\u0103\u0163ii dacorom\u00e2ne.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Realizarea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, a unirii unui Neam, spunea Mihail Kog\u0103lniceanu este: \u201edorin\u0163a cea mai mare, cea mai general\u0103, aceea hot\u0103r\u00e2t\u0103 de toate genera\u0163iile trecute, aceea care este sufletul genera\u0163iei actuale, aceea care \u00eemplinit\u0103, va face fericirea genera\u0163iilor viitoare.\u201d<\/em><\/strong> ( Ghenadie Petrescu, Dimitrie A. \u015fi C. Sturdza, Acte \u015fi documente relative la istoria rena\u015fterii na\u0163ionale, Bucure\u015fti, 1900-1909, vol. VI, partea I-a, p. 66)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centruparea marelui deziderat, Unirea Principatelor Rom\u00e2ne n-a fost un act istoric de conjunctur\u0103, ci fr\u0103m\u00e2ntarea de veacuri a aspira\u0163iilor str\u0103bune, con\u015ftiin\u0163a milenar\u0103 a originii etnice, unitatea religioas\u0103, primordialitatea ontologic\u0103, apartenen\u0163a la aceea\u015fi limb\u0103, tradi\u0163ii, obiceiuri, datini, cultur\u0103. Chiar dac\u0103 Principatele au stat foarte mult timp separate na\u0163ional \u015fi politic, ele n-au fost desp\u0103r\u0163ite niciodat\u0103 spiritual-religios, ci au apar\u0163inut aceluia\u015f Trup \u015fi Suflet mistic al Neamului l\u0103sat de Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt s\u0103-\u015fi ating\u0103 menirea na\u0163ional\u0103, s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 voca\u0163ia cre\u015ftin\u0103, s\u0103-\u015fi des\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 misiunea pe Calea \u00eendumnezeirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen cadrul unit\u0103\u0163ii religioase, a comuniunii cre\u015ftine \u00een con\u015ftiin\u0163a moral\u0103 s-a exprimat via\u0163a Patriei pe t\u0103r\u00e2mul moral-spiritual, social-politic, cultural \u015fi economic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Credin\u0163a ortodox\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor era una \u015fi aceea\u015fi cu legea cea veche \u015fi dreapt\u0103 a Str\u0103bunilor \u00eentru Hristos \u015fi cu a Str\u0103mo\u015filor \u00eentru Neamul Dac.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Cu Mihai Viteazul s-au realizat concomitent sub acoper\u0103m\u00e2ntul cre\u015ftin, unitatea na\u0163ional\u0103 \u015fi cea politic\u0103, care de\u015fi a avut o soart\u0103 pe c\u00e2t de m\u0103rea\u0163\u0103 pe at\u00e2t de scurt\u0103, ne-a r\u0103mas nou\u0103, genera\u0163iilor urm\u0103toare ca mo\u015ftenire testamentar\u0103, re-\u00eemplinirea Destinului sf\u00e2nt al tuturor Rom\u00e2nilor.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Despre con\u015ftiin\u0163a unit\u0103\u0163ii de Neam sub aura sacralit\u0103\u0163ii cre\u015ftine gr\u0103ie\u015fte \u015fi marele boier-cronicar Grigore Ureche: \u201eMoldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 au fost tot un loc \u015fi o \u0163ar\u0103 \u015fi noi afl\u0103m c\u0103 Moldova s-a desc\u0103lecat mai pe urm\u0103, iar Muntenii mai dent\u00e2i, m\u0103car c\u0103 s-au tras de la un izvor.\u201d<\/em><\/strong> (Grigore Ureche-Letopise\u0163ul \u0162\u0103rii Moldovei. Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103, Bucure\u015fti, 1967,p. 72)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen aceast\u0103 unitate de g\u00e2nd, cuv\u00e2nt \u015fi fapt\u0103, de credin\u0163\u0103, de religie \u015fi cultur\u0103 a rom\u00e2nilor din toate Principatele Valahe, de p\u0103strare nealterat\u0103 \u015fi de continuitate spiritual\u0103 intervine promt, ia atitudine clar\u0103, rafinatul om de cultur\u0103, Mitropolitul Varlaam al Moldovei \u00een prefa\u0163a lucr\u0103rii sale, <<R\u0103spuns la Catehismul calvinesc>>, preocupat fiind de men\u0163inerea comuniunnii cre\u015ftin-ortodoxe a tuturor rom\u00e2nilor: \u201eT\u00eempl\u00eendu-mi-se…\u00een p\u0103r\u0163ile \u0163\u0103rii Rum\u00eene\u015fti… dumnelui Udri\u015fte N\u0103sturel adusu-mi-au \u015fi o c\u0103r\u0163ulie mic\u0103, \u00een limba noastr\u0103 rum\u00eeneasc\u0103 tip\u0103rit… caria o am aflat plin\u0103 de otrav\u0103 de moarte sufleteasc\u0103… pentru care lucru \u00eendat\u0103… am str\u00eens sobor dintr-am\u00eendou\u0103 p\u0103r\u0163ile, \u015fi din \u0162ara Rum\u00eeneasc\u0103 \u015fi din \u0162ara Moldovei… s\u0103 ar\u0103t str\u00eemb\u0103tura \u015fi t\u00eelcul cel r\u0103u… \u00eentunericul \u015fi ne\u00een\u0163eleageria lor…, ci r\u0103m\u00eenerea \u00een credin\u0163a cia pravoslavnic\u0103 a mo\u015filor \u015fi a str\u0103mo\u015filor no\u015ftri.\u201d<\/em><\/strong> (Mircea P\u0103curariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, vol. II. Ed I.B. M. al B.O.R., Bucure\u015fti, 1992)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Chiar desp\u0103r\u0163ite fiind Principatele Rom\u00e2ne, marii Voievozi au \u00eentreprins ac\u0163iuni comune pentru consfiin\u0163irea drepturilor social-na\u0163ionale \u015fi ini\u0163ieri \u00een vederea unit\u0103\u0163ii na\u0163ional-politice, men\u0163in\u00e2ndu-se concomitent \u015fi aproape identic organizarea politic\u0103 \u015fi administrativ\u0103, ca\u00a0 \u00een vremurile de glorie ale lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, Alexandru cel Bun, Vlad \u0162epe\u015f, \u015etefan cel Mare, Neagoe Basarab, Radu cel Mare, Radu de la Afuma\u0163i, Mihai Viteazul, Petru Rare\u015f, Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Br\u00e2ncoveanu, Grigore Ghica, Domnul Tudor<\/em><\/strong>, care \u015fi el viza un g\u00e2nd \u015fi un glas cu Moldova<\/em><\/strong> <\/em>ori boierimea din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 grupat\u0103 la 1838, \u00een Partida na\u0163ional\u0103<\/em><\/strong>,<\/em> condus\u0103 de Ion C\u00e2mpineanu sub care s-a redactat manifestul: Act de unire \u015fi independn\u0163\u0103<\/em><\/strong>, ca finalitate a unirii Principatelor sau boierimea moldav\u0103 constituit\u0103 \u00een Conjura\u0163ia confederativ\u0103<\/em><\/strong> <\/em>condus\u0103 de comisul Leonte Radu la 1839.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sc\u00e2nteile care preconizau Unirea rom\u00e2nilor s-au aprins \u00een Flac\u0103ra revolu\u0163iilor de la 1848, \u00een toate cele trei Principate valahe prin marii Corifei patrio\u0163i: Nicolae B\u0103lcescu, Gh. Magheru, Christian Tell, Ana Ip\u0103tescu, Mihail Kog\u0103lniceanu, Vasile Alecsandri, A. I. Cuza, Avram Iancu, Simion B\u0103rnu\u0163iu, Eftimie Murgu, etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen noaptea sf\u00e2nt\u0103 a Anului Nou 1847, de la Paris, B\u0103lcescu ar\u0103ta \u00een discursul s\u0103u \u00eendreptat c\u0103tre Patrie c\u0103: \u0163inta noastr\u0103 socotesc c\u0103 nu poate fi alta dec\u00e2t unitatea na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor<\/strong>.<\/em> (Istoria Rom\u00e2niei \u00een date. Ed. Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1971, p. 183)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen: Prin\u0163ipiile noastre pentru reformarea Patriei<\/em><\/strong>, <\/em>program elaborat \u00een 12\/ 24 Mai 1848, la Bra\u015fov, moldovenii subliniau \u00een ultimul punct 6 unirea Moldovei \u015fi a Valahiei \u00eentr-un singur stat neat\u00e2rnat rom\u00e2nesc<\/em><\/strong>.<\/em> (Istoria Rom\u00e2niei. Ed. Academiei R. P.R., Bucure\u015fti 1964, vol. IV, p. 53).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 sacr\u0103 n\u0103zuin\u0163\u0103 era aprins\u0103 \u015fi \u00een Dorin\u0163ele partidei na\u0163ionale \u00een Moldova,<\/em><\/strong> o bro\u015fur\u0103-program ap\u0103rut\u0103 \u00een August 1948, la Cern\u0103u\u0163i, despre care marele boier Kog\u0103lniceanu gr\u0103ia c\u0103 este cheia boltei, f\u0103r\u0103 care s-ar pr\u0103bu\u015fi tot edificiul na\u0163ional<\/em><\/strong>.<\/em> (Istoria Rom\u00e2niei \u00een date,op. cit., p. 191)<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00cen Pruncul Rom\u00e2n<\/em><\/strong>, <\/em>ziarul din 26 Iunie-8 Iulie 1848, apare apelul C\u0103tre fra\u0163ii no\u015ftri din Moldova<\/em><\/strong> al lui Nicolae B\u0103lcescu, care r\u0103suna astfel: toat\u0103 na\u0163ia rom\u00e2n\u0103 s\u0103 fie liber\u0103, ca toat\u0103 na\u0163ia rom\u00e2n\u0103 s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 un singur stat, un singur popor de fra\u0163i<\/em><\/strong>. <\/em>(ibid. p. 190)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Neizb\u00e2nda revolu\u0163iilor de la 1848, s-a datorat \u00een primul r\u00e2nd coali\u0163iei \u015fi fr\u0103\u0163iet\u0103\u0163ii<\/em> cre\u015ftino-p\u0103g\u00e2ne a statelor imperialiste, care s-au hr\u0103nit cu s\u00e2ngele, cu sudoarea, cu p\u00e2inea, cu mun\u0163ii \u015fi cu bog\u0103\u0163iile noastre spirituale, secole de-a r\u00e2ndul, dar, s-a consfiin\u0163it ulterior prin s\u00e2ngele jertfelor sfinte \u00eentr-o prim\u0103 re-na\u015ftere na\u0163ional\u0103-Dacia Mic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O figur\u0103 proeminent\u0103 a mi\u015fc\u0103rii post-revolu\u0163ionare din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 a fost \u015fi arhimandritul Ioasaf Snagoveanul, care a ctitorit o Capel\u0103 ortodox\u0103 la Paris, pentru trebuin\u0163ele rom\u00e2nilor de acolo, \u00een anul 1853.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marii dorin\u0163e de unitate \u015fi libertate na\u0163ional\u0103 li s-au al\u0103turat \u015fi domnitorii Barbu \u015etirbei \u015fi Grigore Ghica.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Domnul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, Barbu \u015etirbei s-a adresat vizirului printr-un memoriu ar\u0103t\u00e2nd c\u0103: dorin\u0163ele unanime ale Vlaho-moldovenilor cheam\u0103 unirea celor dou\u0103 principate sub un singur corp<\/em><\/strong>, <\/em>iar Grigore Ghica la 1856, s-a adresat Conferin\u0163ei de pace de la Paris cu aceea\u015fi rug\u0103minte. (C. C. Giurescu\/ Dinu C. Giurescu, Istoria Rom\u00e2niei din cele mai vechi timpuri p\u00e2n\u0103 azi. Ed. Albatros, Bucure\u015fti, p. 541)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Astfel, ac\u0163iunile interne de unitate ale Vlahilor au declan\u015fat \u015fi orientarea politicii europene. Prin tratatul de la 30 Martie 1856, Conferin\u0163a de pace de la Paris se referea \u015fi la clauzele rom\u00e2nilor: \u00eenlocuirea protectoratului rusesc cu cel al marilor puteri, revizuirea Regulemantelor organice de c\u0103tre Divanul ad-hoc, libertatea naviga\u0163iei pe Dun\u0103re \u015fi neutralitatea M\u0103rii Negre<\/em><\/strong>, etc.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Inimile \u015fi ochii marilor Rom\u00e2ni se \u00eentorc \u00eens\u0103 tot c\u0103tre \u0163ar\u0103, re-grup\u00e2nd \u015fi re-organiz\u00e2nd for\u0163ele unioniste din Principate, sub obl\u0103duirea direct\u0103 a Bisericii, astfel c\u0103 cei doi mitropoli\u0163i devin pre\u015fedin\u0163ii celor dou\u0103 Divanuri ad-hoc \u015fi episcopii ca membri activi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Participarea cu \u00eensufle\u0163ire a clerului \u015fi a ierarhilor lor din cele dou\u0103 Principate valahe, cu buna organizare \u015fi \u00eenfr\u0103\u0163ire la ac\u0163iunile de sus\u0163inere a Idealului na\u0163ional a \u00eenclinat \u015fi a hor\u0103r\u00e2t cre\u015ftine\u015fte \u015fi definitiv soarta unirii rom\u00e2nilor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 mitropolitul Nifon Rusescu<\/strong> a desf\u0103\u015furat o activitate revolu\u0163ionar\u0103 febril\u0103, cu mult\u0103 abilitate diplomatic\u0103, fiind tot timpul \u00een miezul evenimentelor p\u00e2n\u0103 la alegerea definitiv\u0103 a lui Cuza, \u015ftiind c\u0103: \u201eunirea este \u00een\u0103l\u0163area clerului la adev\u0103rata sa vrednicie,… pentru c\u0103 d\u0103 mijloace de a i se \u00eenlesni o \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 larg\u0103, trebuincioas\u0103 pentru r\u0103sp\u00e2ndirea cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, pentru c\u0103 ridic\u0103 nevoia \u00een care se afl\u0103 ast\u0103zi cea mai mare parte din m\u0103dularii clerului, nevoia de a se josura cer\u015find de la fiii lor suflete\u015fti p\u00e2inea de toate zilele a lor \u015fi a copiilor lor… Moralitatea acestui corp se \u00eenal\u0163\u0103, credin\u0163a se \u00eent\u0103re\u015fte, turma lui Hristos se afl\u0103 \u00een p\u0103storii s\u0103i, ni\u015fte adev\u0103ra\u0163i mini\u015ftrii ai lui Dumnezeu. C\u00e2t pentru foloasele Bisericii celei \u00eenalte, capii clerului \u015ftiu s\u0103 le pre\u0163uiasc\u0103 singuri.\u201d<\/em> <\/strong>(O arunc\u0103tur\u0103 de ochi asupra Principatelor Rom\u00e2ne, de un rom\u00e2n din Bucure\u015fti, p. 33-34)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toiagul cel mai de pre\u0163 al mitropolitului Nifon<\/strong> \u00een lupta sa pentru unitate a fost Calinic<\/strong>-episcopul de R\u00e2mnic, care a convins protopopii s\u0103 sprijine \u015fi ei \u015fi egumenii m\u0103n\u0103stirilor \u015fi schiturilor \u015fi preo\u0163ii unirea, fiind chema\u0163i \u201es\u0103-\u015fi cear\u0103 pe cale legiuit\u0103 coroana luptelor \u015fi a s\u00e2ngelui v\u0103rsat pentru cruce, pentru ap\u0103rarea Patriei… Poporul rom\u00e2n n-are dec\u00e2t s\u0103 cear\u0103… via\u0163a politic\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103,… de a se uni \u00eentr-un cuget \u015fi voin\u0163\u0103… Drept aceea, una din datoriile ce reclam\u0103 a noastr\u0103 pozi\u0163ie… este de a se \u00een\u0103l\u0163a rug\u0103ciuni… pentru unirea Rom\u00e2nilor.\u201d<\/strong><\/em> <\/strong>(Documentele Unirii Principatelor, vol. III, p. 232)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Al\u0103turi de prea sfin\u0163itul Calinic<\/strong>, fratele \u00eentru ierarhie \u015fi slujire, episcopul Filotei<\/strong> al Buz\u0103ului se adreseaz\u0103 protopopilor s\u0103i, prezent\u00e2ndul trecutul glorios de lupt\u0103 al poporului dac, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103\u00a0 bate ceasul: \u201e s\u0103 se asigure existen\u0163a politic\u0103 a na\u0163iei rom\u00e2ne \u015fi s\u0103 ni se chez\u0103\u015fuiasc\u0103 drepturile str\u0103bune… Drept aceea \u00een timpul de fa\u0163\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 activitatea \u015fi lucrarea ce trebuie s\u0103 depunem fiecare ca cet\u0103\u0163eni \u015fi fii ai patriei, s\u0103 \u00eemplinim datoriile ce reclam\u0103 \u015fi c\u0103 a noastr\u0103 pozi\u0163ie \u00een asemenea serioase \u00eemprejur\u0103ri, fiind de a \u00een\u0103l\u0163a rug\u0103ciuni p\u0103rintelui ceresc pentru unirea \u015fi \u00eenfr\u0103\u0163irea rom\u00e2nilor \u00eentr-o singur\u0103 voin\u0163\u0103 \u015fi un cuget ca s\u0103 aleag\u0103 pe deputa\u0163ii lor vrednici de a lor \u00eencredere, care s\u0103 sprijine \u015fi s\u0103 cear\u0103 drepturile \u015fi via\u0163a patriei lor, scriem… s\u0103 ob\u015fte\u015fti preo\u0163ilor… \u015fi prin preo\u0163i tuturor poporenilor precum \u015fi… cuvio\u015filor egumeni, ca s\u0103 se \u0163ie Te-Deum \u015fi privegheri… rug\u00e2nd pe Dumnezeu ca duhul luminei, al dragostei \u015fi al \u0163\u0103rii s\u0103 uneasc\u0103 sufletele tuturor rom\u00e2nilor \u00een aceea\u015fi dorin\u0163\u0103 \u015fi voin\u0163\u0103 pentru binele \u015fi fericirea scumpei noastre patrii.\u201d<\/em><\/strong> (Pr. Gabriel Cocora, Episcopul Filotei al Buz\u0103ului, lupt\u0103tor pentru unire, \u00een B.O.R., anul LXXVII, nr. 1, Ianuarie 1959, p. 46)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ambii Ierarhi<\/strong> de R\u00e2mnic <\/strong>\u015fi de Buz\u0103u<\/strong> au sus\u0163inut diligen\u0163ele pe l\u00e2ng\u0103 diferi\u0163i reprezentan\u0163i diplomatici ai marilor puteri: comisarul francez Talleyrand pentru contele Walewski (fiul lui Napoleon I \u015fi al contesei Walewska)-ministrul de externe francez, Kamil-Bey, reprezentantul Por\u0163ii, comisarul Banzi-\u00eemputernicitul Sardiniei, etc., ca se sprijine dolean\u0163ele \u015fi demnitatea rom\u00e2nilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Elanul clerului valah s-a \u00eentins cu repeziciune sub forma diferitelor bro\u015furi tip\u0103rite \u015fi ziare r\u0103sp\u00e2ndite poporului: \u201ePredicatorul\u201d<\/em><\/strong>, <\/em>redactori fiind, Arhim. Dionisie M\u0103ld\u0103rescu \u015fi Ilie Benescu, profesori la Seminarul\u00a0 Teologic-Bucure\u015fti, \u201eRom\u00e2nul\u201d<\/em><\/strong> <\/em>lui C. A. Rosetti, apelul pr. Grigorie Referendarul, poezia: Rug\u0103ciunea preo\u0163easc\u0103<\/em><\/strong> a protosinghelului Veniamin C\u0103tulescu, Rug\u0103ciunea moldo-rom\u00e2nilor<\/strong><\/em>, publicat\u0103 \u00een 1857, la Ia\u015fi; Rug\u0103ciunea patriotului rom\u00e2n<\/em><\/strong>, <\/em>din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Alegerile de deputa\u0163i mireni, egumeni \u015fi preo\u0163i \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 s-au desf\u0103\u015furat \u015fi \u00eemplinit cu entuziasm: \u201eNe afl\u0103m aici pentru a ne sf\u0103tui,<\/em><\/strong> <\/em>roste\u015fte mitropolitul Nifon<\/strong> \u00een deschiderea lucr\u0103rilor Divanului Ad-hoc, \u00eempreun\u0103 la fericirea \u015fi prosperitatea patriei…fiecare trebuie s\u0103 vaz\u0103… aceast\u0103 str\u0103lucit\u0103 ocazie \u00een care ne putem da m\u00e2na… spre a lucra pentru \u00eentemeierea neamului \u015fi a binelui ob\u015ftesc… Suntem pu\u015fi \u00een \u00eemprejurarea cea mai glorioas\u0103 \u015fi cea mai delicat\u0103. S\u0103 avem… bunul sim\u0163 de a \u015fti s\u0103 ne folosim de urm\u0103rile sale, dreapta judecat\u0103 de a pre\u0163ui bine trebuin\u0163ele \u015fi rara \u00een\u0163elegere de a alege mijloacele cuvincioase spre a le \u00eemplini. Privi\u0163i-v\u0103… \u015fi ve\u0163i vedea c\u0103 to\u0163i suntem rom\u00e2ni: acelea\u015fi sentimente ne leag\u0103, acela\u015fi s\u00e2nge ne une\u015fte… To\u0163i avem o patrie \u00eenainte, s\u0103 avem \u015fi un cuget \u015fi un scop… \u00cencepem ast\u0103zi lucr\u0103rile chem\u0103rii noastre… Uni\u0163i-v\u0103 \u00een acela\u015fi cuget fr\u0103\u0163esc \u015fi na\u0163ional… L\u0103sa\u0163i s\u0103 citeasc\u0103 viitorimea cu m\u00e2ndrie \u015fi fericire numele dumneavoastr\u0103.\u201d<\/em> <\/strong>(Ghenadie Petrescu\/ Dimitrie A. Sturza\/ Dimitrie C. Sturza-Acte \u015fi documente relative la istorie rena\u015fterii na\u0163ionale, Bucure\u015fti, 1900-1909, vol. V, p. 906-907)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Apelului solemn, cald, fr\u0103\u0163esc \u015fi p\u0103rintesc al mitropolitului, i se al\u0103tur\u0103 ca o \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare chemarea patriotic\u0103 a ierarhului Calinic<\/strong>: \u201e Nu am \u00eencetat a ruga pe milostivul Dumnezeu pentru \u00eempreunarea \u00eentr-un singur stat a Moldo-Rom\u00e2niei \u015fi sub un singur guvern… ca unii ce suntem uni\u0163i \u00een credin\u0163a cea c\u0103tre Dumnezeu, de aceea\u015fi limb\u0103 \u015fi acela\u015fi neam. Dorind cu osebire iar\u0103\u015fi ca guvernul s\u0103 fie ortodox sau la \u00eempotriv\u0103 mo\u015ftenitorii tronului s\u0103 fie n\u0103scu\u0163i din ap\u0103 \u015fi din duh \u015fi crescu\u0163i \u00een dogmele Bisericii noastre a R\u0103s\u0103ritului, dup\u0103 cum \u015fi fra\u0163ii no\u015ftri moldoveni asemenea cer st\u0103ruitor.\u201d<\/em><\/strong> (Documentele Unirii Principatelor, op. cit., I, p. 600)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prima sintez\u0103 a adun\u0103rilor ad-hoc din Valahia a fost cuprins\u0103 de episcopul Filotei<\/strong>, care la alegerea Domnului, contravine \u00eendemnurilor date de P. S. Calinic<\/strong>, \u00een programul celor 4 <\/strong>puncte: autonomia \u015fi neutralitatea teritoriului moldo-rom\u00e2n; Unirea \u0163\u0103rilor Rom\u00e2ne \u015fi Moldovei \u00eentr-un singur stat \u015fi sub un singur guvern. Prin\u0163 str\u0103in, guvern constitu\u0163ional<\/em> reprezentativ \u015fi o singur\u0103 adunare ob\u015fteasc\u0103<\/em><\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Moldova exprimarea Divanului s-a f\u0103cut \u00een 5 <\/strong>puncte \u015fi ad\u0103ugate celor 4 ale Vlaho-muntenilor, au fost semnate, \u00eentocmind raportul Comisiei comisarilor, care l-a \u00eenm\u00e2nat Conferin\u0163ei de la Paris. Dup\u0103 tergivers\u0103ri pro \u015fi contra unire, Conferin\u0163a a semnat conven\u0163ia din 7\/ 19 August 1858, care s-a pronun\u0163at:<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 cu privire la statutul interna\u0163ional al principatelor;<\/em><\/strong><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 cu privire la statutul intern;<\/em><\/strong><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 prevederi cu caracter electoral<\/em><\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0Potrivit acestor prevederi se arat\u0103 c\u0103: Cele dou\u0103 \u0163\u0103ri vor purta numele de Principalele Unite ale Moldovei \u015fi \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, fiecare cu domn, guvern \u015fi adunare legiuitoare proprie. Se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Comisia central\u0103 pentru alc\u0103tuirea legilor de interes comun \u015fi Curtea de casa\u0163ie, comune pentru ambele principate, cu sediul la Foc\u015fani. Se desfiin\u0163eaz\u0103 privilegiile \u015fi rangurile boiere\u015fti; se instituie responsabilitatea ministerial\u0103, se reglementeaz\u0103 prin lege rela\u0163iile dintre proprietari \u015fi \u0163\u0103rani, se stabile\u015fte modalitatea alegerii membrilor adun\u0103rii elective pe baza unui cens foarte ridicat,\u00a0 etc.<\/em><\/strong> (Doc. Unirii. Pr…, vol. VI, partea a II-a,p. 30-31)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Alegerile de deputa\u0163i ce urmau s\u0103 aleag\u0103 Domnul Unirii, \u00een cele dou\u0103 principate s-au \u00eencheiat astfel: \u00een Moldova 55<\/strong> de deputa\u0163i, dintre care 32 unioni\u015fti<\/em><\/strong>, iar restul nedeci\u015fi. Culmea a fost c\u0103 38<\/strong> din 55<\/strong> de deputa\u0163i \u015fi-au depus candidatura pentru domnie. Totu\u015fi la 5 Ianuarie 1859, 48<\/strong> de deputa\u0163i prezen\u0163i l-au ales pe colonelul A. I. Cuza<\/strong>, preg\u0103tindu-i terenul \u015fi pentru \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 unde erau 69 <\/strong>de deputa\u0163i, \u00een frunte cu mitropolitul \u015fi cei 3 episcopi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cum, majoritatea Vlaho-muntenilor erau refractari la alegerea tot a lui Cuza, reprezentan\u0163ii partidei na\u0163ionale \u015fi cu acordul unor conservatori s-au str\u00e2ns la hotelul Concordia<\/em><\/strong> pentru strategie, apel\u00e2nd \u015fi la serviciul \u00eenfl\u0103c\u0103rat<\/em><\/strong> <\/em>al celor aproape 5000 de \u0163\u0103rani, care au luminat cu tor\u0163ele aprinse Dealul Mitropoliei \u015fi pe cei dinl\u0103untru nehot\u0103r\u00e2\u0163i \u00eenc\u0103, sub bagheta<\/em><\/strong> <\/em>lui N. T. Or\u0103\u015feanu<\/strong>. \u00cen noaptea marelui Revelion al Unirii de la Concordia<\/em>, prin\u0163ul Ghica<\/strong> <\/em>l-a propus Domn tot pe Cuza, alegere pe care a subliniat-o a doua zi \u015fi avocatul na\u0163ionalist Vasile Boierescu<\/strong>. <\/em>Peste to\u0163i deputa\u0163ii s-a a\u015fternut un entuziasm sublim. \u201eCei mai mul\u0163i se bucur\u0103 cu lacrimi. Mitropolitul cere crucea \u015fi Evanghelia; dar p\u00e2n\u0103 s\u0103 i le aduc\u0103, pronun\u0163\u0103 jur\u0103m\u00e2ntul, pl\u00e2ng\u00e2nd \u015fi el \u00eenaintea icoanei Sfintei Treimi<\/strong>; <\/em>rostind urm\u0103toarea rug\u0103ciune-jur\u0103m\u00e2nt: Doamne Dumnezeul p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri, arunc\u0103-\u0162i privirea Ta asupra inimilor noastre \u015fi nu sl\u0103bi curajul fiilor T\u0103i. Une\u015fte-i pe to\u0163i \u00eentr-o cugetare \u015fi o sim\u0163ire \u015fi f\u0103 ca inimile tuturor s\u0103 aib\u0103 aceea\u015fi b\u0103taie pentru \u0163ara lor. Prin\u0163ul Cuza este unsul T\u0103u \u00eentre noi \u015fi pentru d\u00e2nsul jur\u0103m to\u0163i c\u0103-l vom sus\u0163ine. Jur\u0103m! Jur\u0103m, cu m\u00e2inile ridicate spre cer. <\/em><\/strong>Dup\u0103 ce to\u0163i deputa\u0163ii repetar\u0103 acel jur\u0103m\u00e2nt se cheam\u0103 fiecare dup\u0103 ordinea alfabetic\u0103, s\u0103rut\u0103 Crucea \u015fi Evanghelia, jur\u0103 din nou \u015fi primi buletinul spre a-\u015fi scrie candidatul s\u0103u. Dup\u0103 terminarea vot\u0103rii se deschide scrutinul \u015fi dup\u0103 citirea biletelor… p\u0103rintele mitropolit… proclam\u0103 c\u0103 s-a ales domnul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, cu unanimitate de voturi exprimate, adic\u0103 64, prin\u0163ul Moldovei, Alexandu Ioan Cuza.<\/em><\/p>\n

Eminen\u0163a Sa p\u0103rintele Mitropolit, la \u015fapte ore seara, \u00eel proclam\u0103 domn al \u0163\u0103rii, de fa\u0163\u0103 cu domnii reprezentan\u0163i ai puterilor str\u0103ine, fa\u0163\u0103 cu un numeros public, fa\u0163\u0103 cu un popor de peste 50 000 de oameni care umpleau curtea \u015fi tot dealul Mitropoliei. La vestea alegerii se trag clopotele tuturor bisericilor, imediat tot Mitropolitul trimi\u0163\u00e2nd o telegram\u0103 domnitorului Alexandru Ioan Cuza, \u00een care se spunea: <<Adunarea electiv\u0103 a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, proced\u00e2nd conform conven\u0163iei la numirea domnului st\u0103p\u00e2nitor a ales \u00een unanimitate pe \u00een\u0103l\u0163imea voastr\u0103. Ob\u015fteasca adunare salut\u0103 cu respect \u015fi amor pe Domnul s\u0103u \u015fi-l invit\u0103 s\u0103 ia c\u00e2rma \u0163\u0103rii >>.<\/strong>\u201d <\/em>(A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vod\u0103, Ia\u015fi, 1909, p. 50\/ Acte \u015fi Documente…, VIII, p. 655-656, 592, 804\/ C. C. Giurescu, op. cit., p. 383)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0La 8 Februarie 1859, Domnul Cuza<\/strong> trimite Mitropolitului Nifon<\/strong> comunicarea urm\u0103toare: \u201eVoin\u0163a na\u0163ional\u0103 la care a\u0163i participat Prea Sfin\u0163ia Voastr\u0103… ne-a ales domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Voin\u0163a na\u0163ional\u0103 este voin\u0163a lui Dumnezeu. Datoria noastr\u0103 cea dint\u00e2i e ca s\u0103 ridic\u0103m glasul nostru de recuno\u015ftiin\u0163\u0103 c\u0103tre Atotputernicul care \u015fi-a \u00eendreptat cere\u015ftile priviri asupra na\u0163iunii rom\u00e2ne \u015fi a rev\u0103rsat \u00eendur\u0103rile Sale asupra persoanei noastre. Ne adres\u0103m dar c\u0103tre Prea Sfin\u0163ia Voastr\u0103… rug\u00e2ndu-v\u0103 s\u0103 \u00een\u0103l\u0163a\u0163i ale voastre rug\u0103ciuni pentru fericirea \u015fi m\u0103rirea \u0163\u0103rilor surori: Principatele Unite. Aceasta este cea dint\u00e2i \u015fi cea mai mare a noastr\u0103 cerere ce o depun la picioarele altarului dumnezeiesc, iar ca domn \u015fi ca cre\u015ftin chem\u0103m asupr\u0103-ne binecuv\u00e2ntarea Prea Sfin\u0163iei Voastre, a iubitorilor de Hristos p\u0103rin\u0163i episcopi \u015fi a \u00eentregului cuvios cler al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, iubita noastr\u0103 patrie, ca s\u0103 putem p\u0103\u015fi cu vrednicie pe calea m\u0103rea\u0163\u0103 ce ne-a\u0163i deschis \u00eempreun\u0103 cu demnii reprezentan\u0163i ai \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti.\u201d<\/em><\/strong> (Acte \u015fi Documente…, op. cit., p. 887-888)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>R\u0103spunsul protocolar de mul\u0163umire al Domnului Cuza, devine \u015fi un act care confirm\u0103 contribu\u0163ia expres\u0103 a Clerului ortodox la \u00eenf\u0103ptuirea marelui deziderat, a marii n\u0103zuin\u0163e, a marelui Ideal al Unirii rom\u00e2nilor din principatele valahe surori.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sub aceea\u015fi autoritate sacr\u0103 a Mitropolitului Nifon, O\u015ftirea \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti a depus jur\u0103m\u00e2ntul de credin\u0163\u0103 pentru noul Domn, iar la 29 Ianuarie 1859, o delega\u0163ie solemn\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din P. S. Climent al Arge\u015fului, Barbu Sl\u0103tineanu, C. A. Rosetti, Alexandru Florescu, Scarlat Cre\u0163ulescu, Nicolae Opran \u015f. a. au plecat la Ia\u015fi s\u0103-i \u00eenm\u00e2neze lui Cuza actul alegerii ca Domn.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe 8 Februarie 1859, Domnul Unirii vine la Bucure\u015fti s\u0103 depun\u0103 jur\u0103m\u00e2ntul dup\u0103 Regulamentul organic. N-a citit spun\u00e2nd c\u0103:\u00a0\u00a0 \u201ejur\u0103m\u00e2ntul este \u00eenscris \u00een inima mea care preg\u0103te\u015fte<\/em> un viitor fericit \u015fi demn de gloria str\u0103bunilor no\u015ftri.<\/em><\/strong>\u201d<\/em> (Acte \u015fi doc…, VIII, p. 881) <\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00a0 Sl\u0103vit s\u0103 fie Bunul Dumnezeu, cu Sfin\u0163ii S\u0103i!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sl\u0103vit\u0103 fie Maica Domnului-Ocrotitoarea Gr\u0103dinii Sale!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sl\u0103vit\u0103 fie Rom\u00e2nia Mare-Mo\u015fia inalienabil\u0103<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u015fi imprescriptibil\u0103 a Neamului Dacorom\u00e2n!<\/p>\n

\n

\n

GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU<\/strong><\/p>\n

( BRUSTURI-NEAMT \u2013 23 IANUARIE 2015)<\/p>\n

( Foto:\u00a0 Solemnitatea deschiderii Adun\u0103rii ad-hoc din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, litografie de Carol Popp de Szathm\u00e1ri)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201e\u015ei hotarul Ardealului. Pohta ce-am pohtit: Moldova, \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103.\u201d (Mihai Viteazul)     \u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Protodacii au fost \u00een comuniune haric\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-20565","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20565","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20565"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20565\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20568,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20565\/revisions\/20568"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20565"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20565"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20565"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}