{"id":20616,"date":"2015-01-27T10:04:22","date_gmt":"2015-01-27T10:04:22","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20616"},"modified":"2015-01-27T10:04:22","modified_gmt":"2015-01-27T10:04:22","slug":"redactia-art-emis-testamentul-lui-ceausescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/01\/27\/redactia-art-emis-testamentul-lui-ceausescu\/","title":{"rendered":"Redac\u0163ia ART-EMIS: ,,Testamentul lui Ceau\u0219escu”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Supunem aten\u0163iei cititorilor no\u015ftri un text care circul\u0103 \u00een spa\u0163iul virtual, autorul nefiindu-ne cunoscut. Con\u0163inutul – \u00een cazul \u00een care respect\u0103 realitatea, \u015fi avem toate motivele s\u0103 credem c\u0103 a\u015fa este – explic\u0103 \u201eepopeea\u201d distrugerii Rom\u00e2niei f\u0103r\u0103 un r\u0103zboi declarat oficial. Vreme de peste un sfert de veac, dar \u015fi ast\u0103zi, cei interesa\u0163i nu au f\u0103cut economie de vopsea neagr\u0103 pentru a minimaliza, demola \u015fi \u00eentina personalitatea celui care a fost primul Pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei. Din p\u0103cate \u015fi mult prea t\u00e2rziu, unele fapte ies precum uleiul la suprafa\u0163a apei. Tot ce a fost creat \u015fi construit pe vremea lui Nicolae Ceau\u015fescu a fost sabotat, distrus sau v\u00e2ndut str\u0103inilor, \u00een detrimentul rom\u00e2nilor. Petre Roman, primul prim-ministru postdecembrist, a scos pe gur\u0103 o \u201eperl\u0103\u201d care ne urm\u0103re\u015fte \u015fi ast\u0103zi ca o piaz\u0103 rea: \u201eEconomia, industria rom\u00e2neasc\u0103 – o gr\u0103mad\u0103 de fiare vechi\u201d. Tr\u0103d\u00e2nd interesele na\u0163ionale \u201eTerminatorii\u201d postdecembri\u015fti ai Rom\u00e2niei anului 1989 au dat-o \u00eentr-adev\u0103r, la pre\u0163 de fier vechi, av\u00e2nd \u00eens\u0103 grij\u0103 s\u0103-\u015fi umfle propriile buzunare. Dac\u0103 Ceau\u015fescu a fost pus la zidul de la T\u00e2rgovi\u015fte pentru \u201evina\u201d de a fi adus Rom\u00e2nia la un nivelul economic competitiv, ce pedeaps\u0103 merit\u0103 haita de profitori care a \u00eembr\u00e2ncit \u0162ara pe marginea pr\u0103pastiei, i-a alungat pe locuitorii ei la periferia Europei, condamn\u00e2ndu-i s\u0103 poarte eticheta cet\u0103\u0163enilor de categoria a doua? De peste 25 de ani, poporul rom\u00e2n a fost supus unei politici de \u00eendobitocire, supunere, pauperizare sistematic\u0103 \u015fi de degradare uman\u0103. A fost \u00eendoctrinat mai mult chiar dec\u00e2t pe vremea \u201eT\u0103tucului Popoarelor\u201d, aplic\u00e2ndu-i-se o nou\u0103 formul\u0103 de \u201ere-educare\u201d persuasiv\u0103, mult mai eficace dec\u00e2t \u201eFenomenul Pite\u015fti\u201d, dec\u00e2t torturile de la Aiud \u015fi Sighetul Marma\u0163iei. De parc\u0103 nu era destul, ca o ironie suprem\u0103, de peste un sfert de veac ascult\u0103m \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!\u201d, dar sedativul administrat este prea puternic \u015fi cu efect prelungit. Persist\u0103m \u00een adormire. \u015ei totu\u015fi… pe data de 26 ianuarie 2015, se \u00eemplinesc 97 de ani de la na\u015fterea lui Nicolae Ceau\u015fescu. Cu sau f\u0103r\u0103 voia cuiva, face parte din Istoria Rom\u00e2niei. V\u0103 rug\u0103m s\u0103 citi\u0163i \u015fi s\u0103 trage\u0163i concluziile ce le ve\u0163i g\u0103si de cuviin\u0163\u0103.<\/em>(Ion M\u0103ld\u0103rescu, ART-EMIS)<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul anului 1982, Rom\u00e2nia atingea v\u00e2rful datoriei externe de 11 miliarde USD, fiind dependent\u0103 de Fondul Monetar Interna\u0163ional (F.M.I.), care, \u00een \u00een\u0163elegere cu miliardarul George S\u00f6r\u00f6s, despre a c\u0103rui implicare \u00een evenimentele din decembrie 1989 voi vorbi ulterior, a planificat, o serie de opera\u0163iuni speculative dezastruoase pentru Rom\u00e2nia. Dup\u0103 aceste opera\u0163iuni speculative, \u0163ara noastr\u0103 ar fi urmat s\u0103 intre \u00een blocaj financiar \u015fi \u00eencetare de pl\u0103\u0163i. Numai c\u0103 Nicolae Ceau\u015fescu a luat F.M.I.-ul prin surprindere, hot\u0103r\u00e2nd dup\u0103 1985 s\u0103 fac\u0103 plata tuturor datoriilor externe \u00eenainte de termen, Rom\u00e2nia nemaintr\u00e2nd \u00een capcana tranzac\u0163iilor bursiere \u00eentins\u0103 de F.M.I.. Soros reu\u015find ulterior s\u0103 dea un \u201etun\u201d de 1,1 miliarde de lire sterline prin intermediul bursei din Londra. Chiar \u015fi a\u015fa F.M.I.-ul a impus Rom\u00e2niei\u00a0penaliz\u0103ri pentru pl\u0103\u0163i anticipate.<\/p>\n

Din cauza F.M.I.-ului dirijat de S.U.A., care cerea achitarea datoriei Rom\u00e2niei cu o dob\u00e2nd\u0103 triplat\u0103, mare parte din produc\u0163ia agricol\u0103 \u015fi industrial\u0103 a \u0163\u0103rii a trebuit s\u0103 ia calea exportului, cre\u00e2nd deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. Agentul termic a fost ra\u0163ionalizat \u015fi benzina a fost distribuit\u0103 pe cartel\u0103. A\u015fa se face c\u0103, \u00eencep\u00e2nd din 1987, SUA au dezl\u0103n\u0163uit o campanie intens\u0103 de diabolizare a lui Ceau\u015fescu prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio Europa Liber\u0103 \u015fi Vocea Americii au lansat \u00een premier\u0103\u00a0zvonul fals c\u0103 Gorbaciov stabilise un \u00eenlocuitor al lui Ceau\u015fescu. \u00cen martie 1989, c\u00e2nd Ceau\u015fescu reu\u015fise s\u0103 ramburseze integral datoriile, Rom\u00e2nia mai avea \u00een plus 3,7 miliarde USD depu\u015fi \u00een b\u0103nci \u015fi crean\u0163e de 7-8 miliarde USD. La aceast\u0103 sum\u0103 s-ar fi ad\u0103ugat \u015fi exporturile Rom\u00e2niei din 1989 care au fost de 6 miliarde USD. Arhivele oficiale, \u201ecoafate\u201d \u00een cei 25 de ani scur\u015fi de la \u201erevolu\u0163ie\u201d, nu mai pot justifica azi dec\u00e2t existen\u0163a a 2 miliarde USD. De ce s-au \u201evolatilizat\u201d ace\u015fti bani? N-are rost s\u0103 mai explic. Cine a f\u0103cut-o? Dac\u0103 Rom\u00e2nia avea \u015fi dup\u0103 1989 \u00een serviciile de informa\u0163ii \u015fi \u00een Parchete vreun rom\u00e2n patriot, am fi aflat p\u00e2n\u0103 acum. Exist\u0103 indicii c\u0103 \u00een noaptea de 14\/15 decembrie 1989, de la flotila preziden\u0163ial\u0103 de la Otopeni ar fi decolat un avion Il-18, care a executat un transport special, cu destina\u0163ia Teheran. \u015ei c\u0103 avionul ar fi avut la bord lingouri de aur c\u00e2nt\u0103rind 24t. \u00centr-adev\u0103r, avionul figureaz\u0103 \u00een fi\u015fele de eviden\u0163\u0103 aerian\u0103 c\u0103 s-a \u00eentors gol din Iran, pe 4 ianuarie 1990. Dac\u0103 lucrurile sunt reale \u015fi explica\u0163ia poate fi una extrem de simpl\u0103. Ceau\u015fescu descoperise \u00eenc\u0103 din 1987 c\u0103 Rom\u00e2nia avea \u00een propria ograd\u0103 toate \u201ecomorile\u201d care-i permiteau s\u0103 nu mai depind\u0103 vreodat\u0103 de F.M.I. \u015fi mai mult dec\u00e2t at\u00e2t i-ar fi f\u0103cut concuren\u0163\u0103 acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul \u015fi Libia, \u00eentr-o banc\u0103 care s\u0103 acorde \u00eemprumuturi cu dob\u00e2nzi mici, destinate \u0163\u0103rilor \u00een curs de dezvoltare. Banca \u00een cauz\u0103 se numea Banca Rom\u00e2n\u0103 de Comer\u021b Exterior (BRCE) prin intermediul c\u0103reia, \u00eentreprinderile de comer\u021b exterior ale Rom\u00e2niei derulaser\u0103 opera\u0163iunile de aport valutar special, de pe urma c\u0103rora a fost rambursat\u0103 datoria extern\u0103 a \u0163\u0103rii noastre.<\/p>\n

F.M.I. \u00ee\u015fi permitea s\u0103 acorde de c\u00e2teva decenii \u00eemprumuturi, condi\u0163ionate de ingerin\u0163ele brutale \u00een economia \u0163\u0103rilor creditate, datorit\u0103 rezervei de 2.996 tone de aur, de care dispunea. H\u0103r\u0163ile cu z\u0103c\u0103mintele minerale \u00eencepuser\u0103 s\u0103 fie introduse pe calculator \u00een Rom\u00e2nia, la sediul \u00centreprinderii de Prospec\u0163iuni \u015fi Foraje \u201eGeofizica\u201d din anul 1971 \u015fi erau permanent actualizate, a\u015fa c\u0103 Ceau\u015fescu a aflat c\u0103 din mun\u0163ii Rom\u00e2niei se extr\u0103seser\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1987 circa 2.070 de tone de aur \u015fi c\u0103 Rom\u00e2nia mai avea 6.000 tone aur, adic\u0103 de trei ori c\u00e2t se exploatase p\u00e2n\u0103 atunci \u015fi care \u00een 2013 a ajuns s\u0103 valoreze 250 miliarde euro. Numai c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 aur, Ceau\u015fescu \u015ftia c\u0103 \u00een acelea\u015fi z\u0103c\u0103minte se afl\u0103 argint \u015fi metalele rare, extrem de valoroase precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadium, wolfram etc. \u015ei conta mult pe acestea \u00eentruc\u00e2t ele sunt evaluate azi la 6.000 de miliarde de euro. \u00cen acei ani, aplica\u0163iile de larg consum ale tehnologiei utilizate de americani \u015fi sovietici la programele lor cosmice \u201eApollo\u201d \u015fi \u201eSoiuz\u201d abia \u00eencepeau s\u0103 apar\u0103 pe pia\u0163\u0103. Video playerele\/recorderele, camerele de filmare video, calculatoarele \u015fi telefonia mobil\u0103, au la baz\u0103 microprocesoarele la fabrica\u0163ia c\u0103rora materia prim\u0103 sunt metalele rare aflate din abunden\u0163\u0103, al\u0103turi de aur \u00een z\u0103c\u0103mintele din Mun\u0163ii Apuseni (minele Ro\u015fia Montan\u0103, Alma\u015f, Baia de Arie\u015f, Bucium, Brad \u015fi S\u0103c\u0103r\u00e2mb).<\/p>\n

Dup\u0103 1990 au ap\u0103rut o mul\u0163ime de produc\u0103tori europeni de telefonie mobil\u0103 precum Nokia care au fost nevoi\u0163i s\u0103 importe aceste metale rare din Africa Central\u0103 \u015fi Australia, de\u015fi Rom\u00e2nia era mai aproape. Boom-ul produc\u0163iei la nivel mondial de calculatoare \u015fi telefoane mobile s-a produs dup\u0103 1990, c\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia avusese deja loc scurt-circuitul din decembrie 1989. Chiar \u015fi a\u015fa, Ceau\u015fescu prev\u0103zuse aceast\u0103 dezvoltare \u015fi construise \u00eempreun\u0103 cu concernul american \u201eTexas Instruments\u201d, o \u00eentreag\u0103 platform\u0103 industrial\u0103 dedicat\u0103 electronicii, numit\u0103 I.P.R.S. B\u0103neasa,\u00a0l\u0103s\u00e2nd-o mo\u015ftenire rom\u00e2nilor. Care cu o minim\u0103 investi\u021bie\u00a0, ar fi permis Rom\u00e2niei s\u0103 produc\u0103 \u015fi s\u0103 de\u0163in\u0103 calculatore, telefoane mobile, re\u0163ele proprii de internet \u015fi de telefonie. Numai c\u0103 imediat dup\u0103 1990, I.P.R.S. a fost dezmembrat\u0103 cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 pentru a fi transformat\u0103 \u00een investi\u0163ie imobiliar\u0103.<\/p>\n

S\u0103 nu fi \u015ftiut aceste lucruri cel care conduce \u201ede facto\u201d S.I.E., generalul Silviu Predoiu, absolvent al facult\u0103\u0163ii de Geologie care a lucrat ca inginer geolog la I.C.E. Geomin (1984-1985) \u0219i la \u00centreprinderea de Metale Rare din Bucure\u0219ti – I.M.R.B. (1985-1990), \u00eendeplinind din 1987 func\u0163ia de C.I.-st al I.M.R.B.?<\/p>\n

S\u0103 nu fi \u015ftiut aceste lucruri pre\u015fedintele-geolog Emil Constantinescu, cel care a avut revela\u0163ia nerentabilit\u0103\u0163ii mineritului \u00een Rom\u00e2nia, \u00eenchiz\u00e2nd jum\u0103tate din exploat\u0103rile miniere?<\/p>\n

S\u0103 nu-i fi spus m\u0103car \u015feful cancelariei sale preziden\u0163iale, Dorin Marian \u015fi el geolog de meserie?<\/p>\n

S\u0103 nu fi \u015ftiut nici m\u0103car premierii Teodor Stolojan \u015fi Nicolae V\u0103c\u0103roiu, proveni\u0163i din Consiliul Planific\u0103rii economice de dinainte de 1989? \u015ei nici Ion Iliescu fost membru C.P.Ex. al P.C.R.?\u00a0Pe baza estim\u0103rilor speciali\u015ftilor s\u0103i, Ceau\u015fescu \u015fi-a f\u0103cut un plan de extrac\u0163ie masiv\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2040, astfel \u00eenc\u00e2t banca pentru investi\u0163ii \u00een \u0163\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, s\u0103 beneficieze de un flux ne\u00eentrerupt de finan\u0163are, acoperit \u00een aur. A\u015fadar, Ceau\u015fescu inten\u0163iona ca \u00een decurs de o jum\u0103tate de secol Rom\u00e2nia s\u0103 extrag\u0103 la greu aur \u015fi metale rare rom\u00e2ne\u015fti, care s\u0103-i asigure un fond anual de cel pu\u0163in 8 miliarde USD pe care Rom\u00e2nia s\u0103-l ruleze prin intermediul B.R.C.E. (care avea ea \u00eens\u0103\u015fi un capital\u00a0de peste 10 miliarde USD), investindu-l \u00een construc\u0163ia de obiective economice \u015fi de infrastructur\u0103 \u00een afara grani\u0163elor, cu proiecte concepute de arhitec\u0163ii rom\u00e2ni, cu m\u00e2n\u0103 de lucru constituit\u0103 din muncitori \u015fi ingineri rom\u00e2ni \u015fi cu utilaje \u015fi ma\u015fini proiectate \u015fi produse \u00een Rom\u00e2nia. Unde? \u00cen primul r\u00e2nd \u00een China \u015fi \u00een statele prietene acesteia din Asia de Sud-Est, \u00een Iran \u015fi \u00een statele musulmane aliate acestuia din Africa \u015fi Orientul Apropiat \u015fi pe cont propriu, \u00een America de Sud. [\u2026]<\/p>\n

Trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 acest plan, conceput de mintea nu prea \u015fcolit\u0103 a lui Ceau\u015fescu, un om neobi\u015fnuit de patriot pentru poporul lipsit de recuno\u015ftin\u0163\u0103, din mijlocul c\u0103ruia s-a ridicat, era genial. \u015ei poate fi numit \u201eTestamentul lui Ceau\u015fescu\u201d. Interesant ar fi s\u0103 urm\u0103rim ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu \u201ecomoara\u201d respectiv\u0103, dup\u0103 asasinarea lui Ceau\u015fescu. B.R.C.E., care dup\u0103 \u201erevolu\u0163ie\u201d \u015fi-a schimbat numele devenind \u201eBancorex\u201d, a ajuns \u00een faliment \u00een 1999, dup\u0103 ce prin ea,\u00a0Ion Iliescu a miluit cu credite nerambursate sau ilegale zeci de mii de membri ai nomenclaturi postdecembriste, provenit\u0103 din fal\u015fi diziden\u0163i \u015fi chiar suspec\u0163i de terorismul practicat dup\u0103 Lovitura de Palat din 22 decembrie 1989. Sub privirea guvernatorului B.N.R., \u201eBancorex\u201d a fuzionat prin absorb\u0163ie \u00een Banca Comerciala Romana (B.C.R.) \u015fi la privatizarea din 2006 a B.C.R., guvernatorul B.N.R. \u00eempreun\u0103 cu premierul T\u0103riceanu a obligat poporul rom\u00e2n s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 suma de 3,75 miliarde euro c\u0103tre \u201eErstebank\u201d, din Austria, pentru g\u0103urile negre avute de \u201eBancorex\u201d. Cum din privatizarea B.C.R. rom\u00e2nii au \u00eencasat de la austrieci numai 2,25 miliarde euro, ei mai au de pl\u0103tit acestora \u00eenc\u0103 1,5 miliarde euro. Dac\u0103 prin absurd, la conducerea Rom\u00e2niei ar fi nimerit din gre\u015feal\u0103 vreun om c\u00e2t de c\u00e2t patriot ca Ceau\u015fescu \u015fi i-ar fi tr\u0103snit prin cap s\u0103 aplice \u201eTestamentul lui Ceau\u015fescu\u201d, i-ar fi fost imposibil, c\u0103ci \u00eei lipsea una din roti\u0163ele mecanismului conceput de el, banca rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Din septembrie 1990 \u015fi p\u00e2n\u0103 azi, numele celui care a ocupat postul de guvernator al B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei a fost Mugur Is\u0103rescu. Cel care a fost p\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 1989 cercet\u0103tor la Institutul de Economie Mondial\u0103, ob\u021bin\u00e2nd titlul de doctor \u00een economie, ca urmare a particip\u0103rii la cursuri organizate \u00een S.U.A.\u00a0\u00cen perioada ianuarie\u2013septembrie 1990, Is\u0103rescu a func\u0163ionat ca reprezentant comercial al ambasadei Rom\u00e2niei la Washington. \u00cen anul 2002, bursa din Londra, cea mai mare burs\u0103\u00a0a aurului din lume, a decretat c\u0103 produc\u0163ia combinatului <\/em>\u201ePhoenix\u201d din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca produc\u0103tor garantat) nu se mai \u00eencadreaz\u0103 \u00een standardele interna\u0163ionale.<\/p>\n

Prin aceasta, Rom\u00e2nia pierdea dreptul la utilizarea poansonului interna\u0163ional al B.N.R., aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima num\u0103rul de ordine, greutatea, concentra\u0163ia, denumirea produc\u0103torului \u015fi sigla B\u0103ncii Na\u0163ionale. Rom\u00e2nia a fost astfel interzis\u0103 pe lista produc\u0103torilor \u015fi exportatorilor de aur, iar B.N.R. avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodat\u0103 depozite de lingouri din aurul rom\u00e2nesc. Doar o \u00eent\u00e2mplare a f\u0103cut ca \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 de pres\u0103 a P.R.M. s\u0103 fie prezentat un document secret, datat 25 martie 2002, care demonstra c\u0103 printr-o stranie coinciden\u0163\u0103, din ordinul guvernatorului B.N.R., prin aeroportul Otopeni, s-au scos din \u0163ar\u0103 20 de tone de lingouri de aur, cu destina\u0163ia Germania. \u00cen perioada 2002-2013, din dispozi\u0163ia aceluia\u015fi Mugur Is\u0103rescu, dou\u0103 treimi din rezerva de aur l\u0103sat\u0103 de Ceau\u015fescu Rom\u00e2niei, adic\u0103 61,2 tone, au ajuns s\u0103 fie depozitate \u00een b\u0103nci din afara grani\u0163elor, lipsind astfel Rom\u00e2nia de a doua roti\u0163\u0103 a mecanismului conceput de Ceau\u015fescu.<\/p>\n

Pentru a des\u0103v\u00e2r\u015fi opera de blocare a accesului rom\u00e2nilor la propriul aur \u015fi metale rare, la propunerea ministrului Industriilor, Radu Berceanu licen\u0163a de exploatare a aurului \u015fi metalelor rare nr. 47\/1999<\/em>, este acordat\u0103 prin HG 458\/1999 (ale c\u0103rei prevederi sunt \u015fi azi secrete) companiei private str\u0103ine <\/em>\u201eRo\u015fia Montan\u0103 Gold Corporation<\/em>\u201d, av\u00e2ndu-l ca paravan pe Vasile Frank Timi\u015f. De atunci, statul rom\u00e2n nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, \u00een timp ce Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.) a acordat la \u00eenc\u0103 opt firme str\u0103ine licen\u0163e de explorare \u015fi exploatare pentru aurul \u015fi metalele rare rom\u00e2ne\u015fti din Apuseni. Fix pe z\u0103c\u0103mintele din h\u0103r\u0163ile geologice realizate pe vremea lui Ceau\u015fescu. Legea minelor, a fost modificat\u0103 astfel, \u00eenc\u00e2t Rom\u00e2nia s\u0103 primeasc\u0103 din partea companiilor str\u0103ine care exploateaz\u0103 resursele sale subterane, o redeven\u0163\u0103 de doar 4% din tot ce se extrage, \u00een timp ce \u00een Africa de Sud redeven\u0163a pentru aur este de 20%. A\u015fadar \u015fi ultima roti\u0163\u0103 a mecanismului conceput de Ceau\u015fescu pentru supravie\u0163uirea Rom\u00e2niei a fost deja v\u00e2ndut\u0103.<\/p>\n

\n

\n

Sursa: Revista ART \u2013 EMIS<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Supunem aten\u0163iei cititorilor no\u015ftri un text care circul\u0103 \u00een spa\u0163iul virtual, autorul nefiindu-ne cunoscut. Con\u0163inutul – \u00een cazul \u00een care [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-20616","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20616","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20616"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20616\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20619,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20616\/revisions\/20619"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20616"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20616"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20616"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}