{"id":20657,"date":"2015-01-28T10:43:23","date_gmt":"2015-01-28T10:43:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20657"},"modified":"2015-01-28T10:43:23","modified_gmt":"2015-01-28T10:43:23","slug":"general-r-dr-mircea-chelaru-identitatea-naturala-si-suveranitatea-simbolistica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/01\/28\/general-r-dr-mircea-chelaru-identitatea-naturala-si-suveranitatea-simbolistica\/","title":{"rendered":"General (r) Dr. Mircea Chelaru: Identitatea natural\u0103 \u015fi suveranitatea simbolistic\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Mutilarea identit\u0103\u0163ilor<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eUn na\u0163ionalism nu devine universal renun\u0163\u00e2nd la formele lui specifice \u015fi \u00eencerc\u00eend o \u201e\u00een\u0163elegere\u201d cu alte forme – ci devine universal c\u00eend izbute\u015fte s\u0103 valorifice \u00eentr-un mod propriu via\u0163a, cre\u00eend un sens nou al existen\u0163ei\u201d<\/em>. (Mircea Eliade, Vremea, edi\u0163ia de Pa\u015fti, 1937).<\/p>\n

Nu-mi fac probleme asupra a ceea ce vor zice patronii noii ordini despre ceea ce urmeaz\u0103 a v\u0103 spune \u00een acest minunat Altar de Cultur\u0103. \u015ei mai ales \u00een aceast\u0103 \u201eUrbe Condita\u201d a Timpului Nostru Ancestral. Nu pentru c\u0103 nu a\u015f \u0163ine serios cont de aser\u0163iunile lor, fie \u015fi dintr-o pruden\u0163\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103, ci pur \u015fi simplu pentru c\u0103 nu vreau s\u0103 m\u0103 complic cu explica\u0163ii inutile. Inutile deoarece tot ceea ce noi, identitarii – cum \u00eemi place mie s\u0103 ne alint\u0103m – aducem ca argumente s\u0103n\u0103toase \u00een favoarea ideilor care prevestesc falimentul megasistemelor sociale, sunt incinerate de cuptoarele fahrenheit ale ideologi\u015ftilor globali\u015fti. Cu at\u00e2t mai pu\u0163in, nu \u00eencerc s\u0103 m\u0103 substitui nici marilor incantori ai versetelor ultra\u015fe populiste, din care nu r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t zgomotul obositor \u015fi cel mai adesea dezgustul pentru profanarea ideii de Identitate a Na\u0163iunilor, \u00een chiar esen\u0163a sa. \u00cemi repet cu obstina\u0163ie ceea ce am spus acum nai bine de 20 de ani la T\u00e2rgul Mure\u015f, dup\u0103 evenimentele s\u0103lbatice din martie: \u201ena\u0163iunea nu se iube\u015fte r\u0103cnid cu furie despre Ea, ci lucr\u00e2nd cu s\u00e2rguin\u0163\u0103 \u015fi smerit, pentru Ea.\u201d<\/em> Sub aceast\u0103 paradigm\u0103, c\u00e2nd m-am decis s\u0103 abordez acest inconvenabil subiect, am luat \u00een calcul nevoia de reconsiderare a unor fanto\u015fe comerciale exhibi\u0163ionate pe la mai toate posturile de televiziune \u015fi tran\u015fate de ni\u015fte m\u0103celari ai vorbelor academice gargarisite. M\u0103 refer, desigur la problema devenit\u0103 problematic\u0103, a na\u0163ionalului, a identit\u0103\u0163ii unei na\u0163iuni \u015fi criminala \u00eencercare de convertire a acestora la numitorul comun al globalismului.<\/p>\n

Am pronun\u0163at f\u0103r\u0103 echivoc, \u015fi r\u0103m\u00e2n constant \u00een afirma\u0163e, c\u0103 sub\u0163irimea spiritual\u0103 se explic\u0103, cel mai adesea, prin lipsa intelectului creator. Iar lipsa intelectului creator explic\u0103, constant \u015fi indubitabil, apari\u0163ia \u015fi exersarea unui comportament eminamente primitiv pe care l-am definit ca fiind \u201emimetic\u201d. Dezvoltarea ipotezelor \u00een jurul mimetismului a reu\u015fit s\u0103 identifice \u015fi modelul de guvernare xeroxat al re\u0163elei subliminate de avantajele dilu\u0163iei identitare. Verdictul de ast\u0103zi vine de la sine: corciturile politice au compromis virtu\u0163ile conceptului globaliz\u0103rii, at\u00e2tea c\u00e2te ar fi fost ele, pentru c\u0103 au atentat la identit\u0103\u0163ile naturale ale umanit\u0103\u0163ii. Au generat diferen\u0163ieri artificiale, din premise falsificate cu murdar\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103, pentru a produce opozabilit\u0103\u0163i, pentru a-\u015fi genera argumente de lucru permisive utiliz\u0103rii for\u0163ei \u015fi amestecului brutal \u00een treburile interne ale suveranilor. Eu \u00eensumi admit conceptul de globalizare \u015fi existen\u0163a efectelor sale benefice, pe suficiente \u015fi importante planuri. Dar am sim\u0163ita convingere c\u0103 trebuie s\u0103 avem m\u0103sur\u0103. \u015ei criterii multiple, \u201eomnia cogitur\u201d.<\/p>\n

Pentru mime\u0163ii zilei, globalizare \u00eenseamn\u0103 numai americanizare, europenizare, Bill Gates sau Mc.Donald, iar mai nou, chinez\u0103real\u0103; numai imagine superflu\u0103, numai superficialul propagandei predilecte de contracultur\u0103. Am adoptat numai consumismul post-capitalist vestic, lu\u00e2nd cu voluptate multe din racilele sale, dar foarte anapoda \u015fi doar c\u00e2te foarte pu\u0163in din calit\u0103\u0163ile profunde \u015fi eminente ale societ\u0103\u0163ii apusene tradi\u0163ionale. Am luat numai formele superficiale \u00een detrimentul substan\u0163ei, numai jargonul vulgar peste expresia rom\u00e2neasc\u0103, numai c\u00e2ntecele r\u0103cnite peste cele rom\u00e2ne\u015fti, numai fasoanele \u201ede superioritate\u201d ale unor f\u0103c\u0103turi nobiliare sau regale ce-\u015fi poart\u0103 bagajele anatomice pe la noi, ad\u0103ugate la moftangismele rom\u00e2ne\u015fti; dar nu preluat, fie \u015fi \u201epe de rost\u201d tocmai pragmatismul, eficien\u0163a, munca \u015fi inteligen\u0163a organizatoare a unei civiliza\u0163ii material-macanice obligatoriu de luat \u00een seam\u0103. Reversul a venit de la sine, societatea nostr\u0103 contraf\u0103cut\u0103, uit\u00eend tocmai occidentul cultural.<\/p>\n

Filosofia cartezian\u0103, dialectica lui Hegel, metafizica lui Heideger sau nihilismul lui Nietzsche, dar \u015fi modele de societate ale lui Thomas Morus utopicul, Thomas Hobbes umanistul, St. Simon socialistul cre\u015ftin, J.J. Rousseau contractorul social, axiologia meritului promulgat\u0103 de Vilfredo Pareto, operele muzicale ale lui Wagner, Debussy, de Falia, Berlioz sau Beethoven, \u015fi lista continu\u0103 a fi deschis\u0103 domnii mei \u015fi alese doamne, au r\u0103mas doar surs\u0103 bibliografic\u0103 sau anemic\u0103 \u00eencercare de falangster, \u00een cel mai fericit caz, \u015fi at\u00e2t!. Spre firava lor consolare unii oficiali de azi, sau de mai de-un\u0103-zi, se raporteaz\u0103 la aspecte similare de prin aproprierile noastre: bulgari, unguri, ori ceva greci! Cic\u0103 a\u015fa trebuie s\u0103 se \u00eent\u00e2mple at\u00e2ta timp c\u00e2t am aderat la structuri integrate, la spa\u0163ii comune, la obliga\u0163ii asumate. Asemenea bezmeticii auzim la tot pasul. Se pedaleaz\u0103 pe condi\u0163ion\u0103ri care nu au fost impuse de nimeni, tocmai pentru a-\u015fi acoperi mizeria moral\u0103, sterilitatea unor g\u00e2ndiri, dac\u0103 ele exist\u0103 cumva, incapabile de renovare \u015fi construc\u0163ie proprie. De altminteri, continentalizarea sau globalizarea institu\u0163iilor nu a cerut niciodat\u0103 desfiin\u0163area specificit\u0103\u0163ii regionale sau locale. Dimpotriv\u0103.<\/p>\n

Nu trebuie s\u0103 renun\u0163\u0103m la valorile noastre de diferen\u0163iere specific\u0103. Nimeni nu ne-a cerut s\u0103-l \u00eengrop\u0103m pe Nae Ionescu sau s\u0103-l conserv\u0103m \u00een debaraua cadavrelor pe Eminescu. Nu ni s-a interzis s\u0103-l recitim pe Cantemir, (interven\u0163ie liber\u0103 pe 300 ani de la primirea \u00een Academia de la Berlin) Eliade, Barbu, Culianu sau Petriceicu Ha\u015fdeu. Nu ni l-a scos nimeni pe Sadovenu sau Goga din manualele de limb\u0103 \u015fi literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, \u015fi nici nu a existat directiv\u0103 european\u0103 de anatem\u0103 contra ilustrului Ioan Vod\u0103 Cuza pentru imaginara vinov\u0103\u0163ie de a fi secularizat averile nemeritate a acelor bisericilor nep\u0103m\u00e2nte, ci dimpotriv\u0103, at\u00e2rnate altor ierarhii \u015fi interese. Ei, domesticii de aici, indobitoci\u0163ii \u00een cele slugarnice, au f\u0103cut toate aceste nevolnicii! R\u00e2d de noi \u015fi cei din Zimbawe. C\u0103ci proasta guvernare, generat\u0103 nu at\u00e2t de incompeten\u0163\u0103 ci de reaua credin\u0163\u0103, substituie regulile corecte \u015fi le perverte\u015fte \u00eenvoc\u00e2nd numele poporului. Dar poporul, despre care se face at\u00e2ta vorbire, neput\u00e2nd s\u0103 aibe o con\u015ftiin\u0163\u0103 a timpului-eveniment, nu poate reac\u0163iona, fiind asemenea unui bolnav perpetuu, anesteziat pe o mas\u0103 a chirurgiilor politice, de la care nu se a\u015fteapt\u0103 dec\u00e2t malpraxisul uciga\u015f! \u015ei totu\u015fi, acest popor adesea pedepsit cu hul\u0103, este sie\u015fi, marele giuvaer. El nu a renun\u0163at niciodat\u0103 la memoria inalterabil\u0103 care transcede toate vicisitudinile, toate otr\u0103virile de din\u0103untru sau de dinafar\u0103.<\/p>\n

Pentagrama sacr\u0103 a identit\u0103\u0163ii se p\u0103streaz\u0103 \u00een taine \u015fi ast\u0103zi, a\u015fa cum numai basmul \u015fi balada le pot \u0163ine minte. Aici (!) au \u00eencercat, unii alogeni mintali s\u0103 ne loveasc\u0103 cu perfidie. \u015ei, deloc lini\u015ftitor pentru noi, fra\u0163i \u015fi surori ale mele \u00eentru credin\u0163\u0103 \u015fi dragoste de neam, \u00eenc\u0103 se screm \u201e\u00een for\u0163aj\u201d, s\u0103 le ias\u0103. \u015ei dac\u0103 verbul meu este nervos este explicabil \u015fi pentru faptul c\u0103, prin educa\u0163ie \u015fi proprie tr\u0103ire nu am acceptat niciodat\u0103 toleran\u0163e pe acest subiect. Pentru c\u0103 cele cinci elemente specifice, ele \u00eensele nu pot fi negociate vreodat\u0103: steagul, c\u00e2ntecul, portul, limba \u015fi datina.<\/p>\n

Steagul<\/strong> este locul la care te aduni c\u00e2nd e\u015fti \u00een primejdie. Steagul este simbolul puterii tale pe un teritoriu care nu doar c\u0103 \u00eel administrezi, dar care este proprietate de \u0163ar\u0103! Steagul este expresia ob\u00e2r\u015fiei istorice care te-a consacrat \u00een con\u015ftiin\u0163a universalit\u0103\u0163ii. Steagul este expresia suveran\u0103 a unei puteri legitime \u015fi pe care \u00eel pui \u00een fa\u0163a Ta la tratative, la negocieri, la \u201esummit\u201d-uri sau pe cortul de campanie din pustiurile afgane, sau \u0163i se ridic\u0103 \u00een semn de omagiu suprem la olimpiadele lumii, sau \u0163i se \u00eenf\u0103\u015foar\u0103 pe catafalc atunci c\u00e2nd cazi secerat sub El, pentru El!. Ca nimeni altul, El, Drapelul Na\u0163iunii d\u0103 sensul luptei tale, d\u0103 putere numelui t\u0103u, te face egal \u00een fa\u0163a celor de-o seam\u0103 cu tine! Am \u00eenceput \u201enoua er\u0103\u201d post socialist\u0103 cu o gaur\u0103 \u00een steag. Prea bine, vor spune unii, am smuls simbolul comuni\u015ftilor! Dar ce am pus \u00een loc? Cine suntem \u015fi de unde venim? Ce este cu steagul nostru de ast\u0103zi? A r\u0103mas orfan de trecutul s\u0103u. A r\u0103mas cu aceea\u015fi gaur\u0103 revolu\u0163ionar\u0103 \u00een piept a\u015ftept\u00e2nd ca fiii lui de atunci s\u0103-i umple din nou sufletul. Steagul meu \u015fi al tuturor rom\u00e2nilor a r\u0103mas f\u0103r\u0103 inim\u0103! \u015ei pentru c\u0103 este aidoma celui din Ciad se merge la cacialma, de c\u0103tre unii. Ori nu-l mai pun deloc ori pun alte steaguri, de ale lor, locale. Ba, chiar pe ale altora de prin vecini, cu semne secuie\u015fti, s\u00e2rbe\u015fti, ucraine\u015fti, cu semilun\u0103, cu vultura\u015fi, cu cruci teutone. \u015ei-l ridic\u0103 \u015fi c\u00eend echipa noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 de hochei joac\u0103 meciuri interna\u0163ionale, \u00een deplasare la Miercurea Ciuc! Pe la diferite prim\u0103rii steagul nostru este interzis sau,de ziua lui, i se pune doliu. Pie\u0163ele Tricolorului din re\u015fedin\u0163ele de jude\u0163 se populeaz\u0103 doar la ordinul prefectului, odat\u0103 pe an. \u015ei cu cine! Cu cei care fac din acest moment o simpl\u0103 bif\u0103 \u00een calendarul activit\u0103\u0163ilor publice. \u00cen rest, st\u0103 at\u00e2rnat pe c\u00e2te un catarg de sector, sau prim\u0103rie de c\u0103tun, zdren\u0163uit de v\u00e2nt \u015fi ucis de nep\u0103sare… El, curcubeu dacic cobor\u00e2t din t\u0103ria timpurilor str\u0103vechi, ne prive\u015fte \u00eeng\u0103duitor pentru c\u0103 este legat prin jur\u0103m\u00e2nt s\u0103 nu ne lase. Chiar \u015fi atunci c\u00e2nd dintre noi \u00eel p\u0103r\u0103sesc tic\u0103los pentru simbrie str\u0103in\u0103.<\/p>\n

C\u00e2ntecul<\/strong> nostru este izvor\u00e2t din cele \u015fapte note eterice combinate \u00een regula ter\u0163elor sacre \u015fi a cvintelor d\u0103t\u0103toare de via\u0163\u0103. Fraza noastr\u0103 muzical\u0103 este consonant\u0103 cu vibra\u0163ia cosmic\u0103 produc\u00e2nd armonia apollinic\u0103 \u015fi des\u0103rv\u00e2r\u015firea rug\u0103ciunii. Oriunde ai fi \u00een lume nu po\u0163i confunda nici jocul Ciuleandrei, nici C\u0103lu\u015farii, nici balada lui Ciprian! Oriunde ai fi \u00een aceast\u0103 lume buciumul din Apuseni, h\u0103ulita de la Gorj sau \u0163\u00e2purita din Oa\u015f nu sunt repetabile pe nici o alt\u0103 paralel\u0103. Dar iat\u0103 c\u0103 se perfuzeaz\u0103 o otrav\u0103 cu gust de manea \u00een ateneul nostru interior \u015fi mii de sunete sc\u00e2ncite, h\u0103h\u0103ituri de patruped schilodit ne invadeaz\u0103 teritoriul nev\u0103zut al sufletelor. Tipul de partitur\u0103 este linear, strident \u015fi primitiv. Asemenea aranjamete muzicale, c\u00e2ndva comandate la funeraliile faraonilor, produc o stare de amnezie imediat\u0103, o tr\u0103ire frust\u0103 f\u0103r\u0103 con\u0163inut, care simplific\u0103 via\u0163a \u00een binar. Efectele psihomentale sunt derivate ale tr\u0103irilor instinctuale primare cu trimitere doar la reproducere \u015fi ingurgitare! Nu ar fi o nenorocire prea mare dac\u0103 asemenea decaden\u0163e ar avea clien\u0163i doar dintr-o anume etnie. Nici nu am avea vre-o temere asupra unor mofturi ocazionate de petreceri private. Dar c\u00e2nd totul se manelizeaz\u0103, c\u00e2nd jurii cu preten\u0163ii trimit la Eurovision expresia u\u015furatec\u0103 a ceea ce se vrea a ne reprezenta, atunci nu mai este nimic de tolerat! \u00cen Europa nu se aude minunata rapsodie a rom\u00e2nilor ci maneaua cu gust de \u201esalam\u201d.<\/p>\n

Portul<\/strong> nostru este marama Cerului cu care se acoper\u0103 Mama Geea. Dar nu am s\u0103 m\u0103 opresc prelungit, \u00een acest discurs, asupra portului nostru. Este nevoie de o dezvoltare de sine st\u0103t\u0103toare pentru c\u0103 straiul rom\u00e2nilor, dar \u015fi la alte popoare plecate din aceia\u015fi matc\u0103, reprezint\u0103 \u00eens\u0103\u015fi povestea Crea\u0163iei. Ar fi nedrept s\u0103 expediem un asemenea subiect \u00een termeni etnografici pentru a schi\u0163a doar conturul temei. Oricum nu m\u0103 despart de aceast\u0103 tain\u0103 f\u0103r\u0103 a produce urm\u0103torul enun\u0163: straiul din str\u0103buni \u00eel face pe Rom\u00e2n s\u0103 fie aidoma Cobor\u00e2torilor din Cer!<\/p>\n

Limba<\/strong> \u015fi rolul ei \u00een devenirea unei na\u0163iuni este deja ceva axiomatic \u015fi nu necesit\u0103 nici o alt\u0103 argumenta\u0163ie pretins savant\u0103. Structura limbii rom\u00e2ne, modelul de g\u00e2ndire care st\u0103 \u00een spatele logicii verbale \u015fi crea\u0163iei cuvintelor, reprezentarea no\u0163iunilor \u015fi organizarea frazelor au o diferen\u0163\u0103 proxim\u0103 ireductibil\u0103 la alte limbi. Pu\u0163ine popoare \u015fi-au conservat \u00een astfel de parametri limba, \u015ftiut fiind c\u0103 majoritatea au suferit prelucr\u0103ri de cabinet \u015fi \u00een laboratoare lingvistice care au fost apoi impuse de eliti\u015fti \u00een circula\u0163ia de mas\u0103. Orice limb\u0103 este supus\u0103 propriilor limite pe care le dep\u0103\u015fe\u015fte prin acumul\u0103ri referen\u0163iale compatibile din limbile de contact. Domeniile nou ap\u0103rute produc no\u0163iuni noi, dezvolt\u0103 pachete de termeni intraductibili \u015fi este evident\u0103 nevoia de preluare \u00een limbajul tehnic \u015fi \u015ftiin\u0163ific a acestora. Limbajul informatic, spre exemplu, este deja universal \u015fi valoarea sa de numitor comun al umanit\u0103\u0163ii este o realitate. A te opune este ilogic iar a refuza este o abera\u0163ie. Dar a surclasa propria limb\u0103 cu cuvinte cosmopolite pentru a da greutate unor spuse personale, \u015fi mai ales \u00een spa\u0163iul public academic, \u015fi mai grav \u00een mass media cultural\u0103, este o abjec\u0163ie. Un studiu furnizat de regretatul profesor Pruteanu arat\u0103 c\u0103 \u00een mai pu\u0163in de zece ani, vocabularul curent a fost invadat cu peste 400 de cuvinte str\u0103ine, \u00een majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare, englezisme. De la mii de reclame frivole p\u00e2n\u0103 la replici casnice curente. Genera\u0163ia juvenil\u0103 a fost cea mai infestat\u0103 fiind, evident \u015fi cea mai vulnerabil\u0103 din lipsa experien\u0163ei lingvistice consolidate. Cool, na\u015fpa, nice, free, workshop, fashion, shoping, live, driver, mini sau super market, platza, room service, organizer, chief manager, p.r. adic\u0103 public relations, open space, call center, \u015fi cred c\u0103 nu este cazul s\u0103 extindem exemplific\u0103rile, sunt folosite cotidian intr\u00e2nd deja \u00een automatismele de exprimare public\u0103. O limb\u0103 este expresia spiritualit\u0103\u0163ii unui popor. O limb\u0103 trebuie ap\u0103rat\u0103 de barbarismele externe \u015fi nu numai…<\/p>\n

Limba rom\u00e2n\u0103 are suficient\u0103 resurs\u0103 de exprimare semantic\u0103 pentru a reda sensurile cuvintelor invadatoare, p\u0103str\u00e2ndu-le autenticitatea. Uzurparea limbii este un atentat la autenticul etnonim \u015fi duce la diluarea identit\u0103\u0163ii prin expresie. Nu doar agramatismele devenite cronice sunt trotilul de sub noi ci \u015fi aceast\u0103 frenezie a simplific\u0103rii g\u00e2ndului \u00een care te-ai n\u0103scut. Simplificarea expresiei nu este doar lene intelectual\u0103 ci \u015fi simplism logic ceea ce s\u0103r\u0103ce\u015fte profilul uman al individului. Pledoaria pentru ap\u0103rarea identit\u0103\u0163ii prin prezervarea expresiei lingvistice nu este doar o problem\u0103 de m\u00e2ndrie na\u0163ional\u0103 ci o chestiune de existen\u0163\u0103 istoric\u0103. Cei care o masacreaz\u0103 zilnic, mai ales \u00een \u201etalk-show\u201d-uri cu vedete analfabete \u015fi \u201ebusinessman\u201d-i agrama\u0163i, sunt cariile podoabei ce ne-a fost l\u0103sat\u0103 de ctitorii de neam \u015fi ob\u015fte. A ne ap\u0103ra de asemenea invazie subculturat\u0103 este o obliga\u0163ie a \u00eentregii na\u0163ii!<\/p>\n

Modelul de via\u0163\u0103, datina sau traiul.<\/strong> Poate c\u0103 revenind la modelul nostru cultural vom putea \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare s\u0103 \u00een\u0163elegem propria valoare prin compara\u0163ie activ\u0103. Adic\u0103, s\u0103 punem \u00een antitez\u0103 ceea ce reprezint\u0103 constanta noastr\u0103 peren\u0103 cu ceea ce este variabil\u0103 u\u015foar\u0103 \u00een via\u0163a popoarelor europene. \u015ei, poate atunci vom fi mai aten\u0163i cu tot ce este al nostru \u015fi vom evita capcana unor miraje trec\u0103toare…vom \u015fti cum s\u0103 pre\u0163uim zestrea \u00eentregii umanit\u0103\u0163i evit\u00e2nd eclipsele temporare politice sau ideologice. Cum spre exemplu, neg\u0103m prin omisiune marele depozit de \u00een\u0163elepciune a culturii ruse, a spiritualit\u0103\u0163ii vechiului Bizan\u0163, a marilor crea\u0163ii a lumii arabe sau a milenarei culturi chineze. Recuzarea idologic\u0103 este o boal\u0103 a lumii pozitiviste, a sistemelor de g\u00eendire exclusiviste \u015fi dornice de hegemonie nemeritat\u0103. Cultura popoarelor fac \u00eempreun\u0103 zestrea de aur a umanit\u0103\u0163ii. Iar umanitatea nu se compune doar din \u201eCoca-Cola\u201d, \u201eMc-Donalds\u201d \u201eSchnaps\u201d sau \u201eMoullin Rouge\u201d. Umanitatea \u015fi diversitatea sa de existen\u0163\u0103 este esen\u0163a Logicii Sacre a Creatorului.<\/p>\n

A\u015f fi vrut s\u0103 opresc discursul aici. Se cuvenea s\u0103 l\u0103s\u0103m apoteotic un cadru optimist \u015fi \u00eencurajator. \u00cens\u0103 este dificil s\u0103 accep\u0163i o realitate contrar\u0103, mai ales c\u00e2nd ea se exerseaz\u0103 f\u0103r\u0103 perdea \u00een chiar prispa casei tale. \u015ei mi-am amintit una din conversa\u0163iile mele cu eminetul dramaturg, cu enciclopedicul Paul Everac. Prin anul 2003, dezb\u0103t\u00e2nd criteriile de fondare a Mi\u015fc\u0103rii Na\u0163ionale Rom\u00e2ne avea s\u0103 riposteze inten\u0163iei mele de a trata diferen\u0163iat mecanismele globaliz\u0103rii. \u015ei spre respectul memoriei sale doar am s\u0103 redau \u015fi varianta care a fost cu adev\u0103rat practicat\u0103 la rom\u00e2ni: \u201ela noi, drag\u0103 generale, a fost mult mai simplu. Dumneata ai darul de a te complica pe lucruri simple. Globalizarea sun\u0103 cam a\u015fa: \u201cie\u015fi tu din uzina cu utilaje competitive, ca s\u0103 intru eu; d\u0103-te tu la o parte de pe pia\u0163a interna\u0163ional\u0103 (eventual te \u015fi falimentez chiar dac\u0103 e\u015fti performant) ca s\u0103 \u00eencap\u0103 m\u0103rfurile mele; nu-\u0163i cinsti eroii t\u0103i \u015fi istoria ta dec\u00e2t dac\u0103 te autorizez eu; nu relaxa impozitarea pe beneficiul re-investit dac\u0103 nu vreau eu; \u015fi \u00een general nu face nici un pas decisiv f\u0103r\u0103 avizul consilierului meu, instalat \u00een locul celui sovietic de abia plecat. Altfel \u00ee\u0163i \u00eenchid u\u015fa \u00een nas. \u201eUn asemenea stil nu se cheam\u0103 globalizare, drag\u0103, \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103 nu-l putem accepta. Dar \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim aspira\u0163ia c\u0103tre o lume mai integrat\u0103, mai solidar\u0103, mai dreapt\u0103. Nu ne este indiferent, \u00eens\u0103, prin ce modalitate \u015fi cu ce pre\u0163 urmeaz\u0103 s\u0103 \u00eemplinim aceste aspira\u0163ii sincere. Nu mai trebuie s\u0103 ne facem pre\u015f de dragul vrabiei din gard!\u201d<\/em> . A\u015fa a fost atunci. Oare ast\u0103zi mai este la fel? Dumneavoastr\u0103 ce zice\u0163i!?[1]<\/strong><\/p>\n

———————————————–<\/p>\n

[1] A.O.S.R., ART-EMIS, A.C.M.R.R.-S.R.I., Sesiunea de Comunic\u0103ri \u015etiin\u0163ifice, \u015eTIIN\u0162\u0102-ISTORIE-INTELLIGENCE, R\u00e2mnicu V\u00e2lcea-Prundeni, 20-22 iunie 2014, R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, Rottarymond, 2014,<\/p>\n

\n

Sursa: Revista ART \u2013 EMIS<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mutilarea identit\u0103\u0163ilor   \u201eUn na\u0163ionalism nu devine universal renun\u0163\u00e2nd la formele lui specifice \u015fi \u00eencerc\u00eend o \u201e\u00een\u0163elegere\u201d cu alte forme [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-20657","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20657","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20657"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20657\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20660,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20657\/revisions\/20660"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20657"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20657"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20657"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}