{"id":20698,"date":"2015-01-30T17:40:54","date_gmt":"2015-01-30T17:40:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20698"},"modified":"2015-01-30T17:40:54","modified_gmt":"2015-01-30T17:40:54","slug":"vavila-popovici-implinirea-unei-varste-respectabile-%e2%80%93-doru-popovici-la-83-ani-la-multi-ani-maestre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/01\/30\/vavila-popovici-implinirea-unei-varste-respectabile-%e2%80%93-doru-popovici-la-83-ani-la-multi-ani-maestre\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: \u00cemplinirea unei v\u00e2rste respectabile \u2013 Doru Popovici la 83 ani! La mul\u021bi ani, Maestre!"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/Doru-POPOVICI.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-20699\" title=\"Doru-POPOVICI\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/Doru-POPOVICI-206x300.jpg\" alt=\"\" width=\"206\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/Doru-POPOVICI-206x300.jpg 206w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/Doru-POPOVICI.jpg 241w\" sizes=\"auto, (max-width: 206px) 100vw, 206px\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201e<em>Cine este generos nu poate fi singur.\u201d<\/em> \u2013 Don Miguel Ruiz<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 C\u00e2nd suntem tineri ne tr\u0103im via\u021ba, c\u00e2nd anii se adun\u0103 \u00een desaga vie\u021bii, suntem boga\u021bi \u00een amintiri \u0219i \u00eencepem s\u0103 le derul\u0103m \u00een fa\u021ba ochilor, s\u0103 g\u00e2ndim asupra lor, sau s\u0103 le a\u0219ternem pe h\u00e2rtie. Vine un timp c\u00e2nd ne amintim cu drag de oamenii care au trecut prin via\u021ba noastr\u0103, care au \u00eensemnat \u0219i \u00eenseamn\u0103 imens pentru noi \u0219i dorim s\u0103 le putem fi recunosc\u0103tori cu g\u00e2ndul sau cu fapta, fiindc\u0103 ei au fost cei care ne-au d\u0103ruit c\u00e2te ceva de care a avut nevoie sufletul nostru. Iar modul \u00een care \u00ee\u021bi este d\u0103ruit ceva, poate \u00eensemna mai mult dec\u00e2t darul \u00eensu\u0219i, spunea un poet.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 C\u00e2nd ajungi la o v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103, \u00een\u021belegi mult mai bine c\u00e2t de important\u0103 este d\u0103ruirea, dar \u0219i recuno\u0219tin\u021ba, \u0219i c\u00e2t de necesare sunt ele sufletelor oamenilor, c\u00e2t\u0103 bucurie pot aduce. \u0218i atunci revezi ca \u00eentr-un film, chipurile oamenilor care \u021bi-au f\u0103cut daruri, descoperi c\u0103 ei au fost mul\u021bi \u0219i te miri cum au putut \u00eenc\u0103pea \u00een inima ta, pe care, poate, o considerai c\u00e2ndva mic\u0103, dar dintr-o dat\u0103 \u00ee\u021bi dai seama c\u00e2t de extensibil\u0103 a fost ea de-a lungul vie\u021bii tale \u0219i \u00eencepi s\u0103 te rogi ca <em>\u201eDumnezeu s\u0103-i r\u0103spl\u0103teasc\u0103 mai mult dec\u00e2t o po\u021bi face tu\u201d.<\/em> Sunt oamenii care te-au crescut, care te-au \u00eenv\u0103\u021bat, care \u021bi-au d\u0103ruit dragoste, \u0219i oamenii care au ap\u0103rut ca ni\u0219te stele pe cerul t\u0103u, ajut\u00e2ndu-te, c\u0103l\u0103uzindu-\u021bi \u00eentr-un fel via\u021ba, \u00eembog\u0103\u021bind-o. Al\u021bii s-au retras, poate din teama de a d\u0103rui, spre a nu r\u0103m\u00e2ne cu mai pu\u021bin, poate din egoism, dar nu la aceia \u021bi se opre\u0219te privirea, ci la cei darnici, \u0219i cu dragoste la ei te g\u00e2nde\u0219ti.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Iat\u0103, la Maestrul Doru Popovici m\u0103 g\u00e2ndesc, cel care a \u00eencununat cariera de profesor universitar, compozitor, muzicolog, scriitor, poet \u0219i filozof, ca atare o personalitate cu multiple valen\u021be intelectuale \u00een mediile culturale, \u00a0n\u0103scut la Re\u0219i\u021ba, jude\u021bul Cara\u0219 Severin, \u00een data de 17 februarie 1932, \u0219i care \u00een cur\u00e2nd va \u00eemplini frumoasa v\u00e2rst\u0103 de optzeci \u0219i trei de ani.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u0218i-a \u00eenceput studiile muzicale \u00een ora\u0219ul natal \u0219i le-a continuat la Timi\u0219oara (1942-1944) &#8211; studii pentru vioar\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 1950 &#8211; studii pentru armonie, contrapunct, forme muzicale, sub \u00eendrumarea compozitorului \u0219i muzicologului Liviu Rusu \u0219i studiul pianului cu Redviga Rali\u021bchi. A absolvit Conservatorul din Bucure\u0219ti \u00een 1955, la clasa mae\u0219trilor Mihai Jora \u0219i Mihai Andricu (compozi\u021bie). A urmat cursuri de specializare \u00een fosta Republic\u0103 Federal\u0103 Germania. Din 1968 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 2002 a \u00eendeplinit func\u021bia de redactor realizator la Radioteleviziunea Rom\u00e2n\u0103, profesor asociat la Universitatea Na\u021bional\u0103 de Muzic\u0103 din Bucure\u0219ti \u0219i la Universitatea particular\u0103 \u201eLuceaf\u0103rul\u201d \u0219i \u201eSpiru Haret\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 A publicat studii, articole, cronici, recenzii etc., \u00een revistele: \u201eMuzica\u201d, \u201eStudii de muzicologie\u201d, \u201eActualitatea muzical\u0103\u201d, \u201eMelos\u201d, \u201eContemporanul\u201d, \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, Rom\u00e2nia liber\u0103\u201d, \u201eSc\u00e2nteia\u201d, \u201eAstra\u201d, \u201eS\u0103pt\u0103m\u00e2na\u201d, \u201eRom\u00e2nia Mare\u201d etc. S-a bucurat de asemenea de aten\u021bia presei mondiale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 I s-au decernat numeroase premii \u0219i distinc\u021bii: a fost de 20 ori laureat al Uniunii Compozitorilor \u0219i Muzicologilor, de\u021bin\u0103tor al Marelui Premiu al breslei; i s-a conferit Premiul Academiei Romane, 5 Premii ale Radiodifuziunii Rom\u00e2ne, Premiul \u201ePro Muzica\u201d al Radiodifuziunii din Budapesta, Premiul Uniunii Compozitorilor din Iugoslavia (perioada Tito), Medalia \u201eTristan Tzara\u201d oferit\u0103 de UNESCO. De asemenea, a fost distins cu titlul de Comandor al Italiei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Compozitor al muzicii de cult \u00een stil neobizantin, crea\u021bia sa cuprinde 176 de opusuri cu muzic\u0103 de camer\u0103,\u00a0 simfonic\u0103, vocal-simfonic\u0103, de oper\u0103, de balet, coral\u0103; a compus 8 opere, 4 simfonii \u0219i peste 100 de lieduri; a scris peste 5000 de articole, 50 de c\u0103r\u021bi, poeme \u00een proz\u0103 \u0219i 3 romane. A realizat mai mult de 5000 de emisiuni de radio \u0219i televiziune.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Lucr\u0103rile sale au fost editate la Paris, Tokyo, Leipzig \u0219i Stockholm.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Compozitorul George Sb\u00e2rcea, la aniversarea a 50 de ani de via\u021b\u0103 a maestrului Doru Popovici, a consemnat: <em>\u201e<\/em><em>Doru <\/em><em>Popovici, \u00een eseurile lui, este violent cu ateii, tr\u0103d\u0103torii de \u021bar\u0103; dar, \u00een compozi\u021bii, \u00eemi apare un liric apolinic \u0219i frem\u0103t\u0103tor, \u00eenc\u00e2t, cred, c\u0103 ar trebui s\u0103 se isc\u0103leasc\u0103, nu Doru Popovici ci&#8230; Dorul Popovici&#8221;. <\/em>Ilustrul critic muzical american Irwing Lowens a consemnat: <em>\u201e<\/em><em>Doru Popovici este un neoromantic, cu un talent mai mult, dec\u00e2t obi\u0219nuit&#8221;.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Dac\u0103 de numele \u0219i m\u0103iestria \u201ezeului\u201d Doru Popovici am auzit din tinere\u021be, omul Doru Popovici l-am cunoscut t\u00e2rziu, ca personalitate liric\u0103, iubitor de frumos \u0219i \u00een\u021belepciune, generozitatea fiind una dintre calit\u0103\u021bile Maestrului, precum \u0219i sinceritatea \u2013 o deschidere a sufletului, ca o rev\u0103rsare a unei minunate cascade. Gestul nobil cu care \u021bi se ofer\u0103 aten\u021bia D-sale este cople\u0219itor \u0219i tu prime\u0219ti cu imens\u0103 bucurie acel sunet fermec\u0103tor al cascadei, minun\u00e2ndu-te.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Comunicarea noastr\u0103 a avut superba \u00eencercare de a p\u0103trunde \u00een ad\u00e2ncul sufletelor \u0219i a \u00een\u021belege lumea, partea frumoas\u0103 \u0219i pre\u021bioas\u0103 a ei, prin glasul literaturii. M-am putut astfel bucura de c\u0103r\u021bile primite, printre care: <em>Corespondente spirituale,<\/em> carte ap\u0103rut\u0103 \u00een 1973, la editura \u201eAlbatros\u201d din Bucure\u0219ti \u0219i care a fost distins\u0103 cu \u201ePremiul Pro Muzica\u201d. Cartea cuprinde capitolele: \u201eSimboluri\u201d, \u201eEvoc\u0103ri\u201d \u0219i \u201eNuan\u021be\u201d. Fug\u0103rind \u0219i fulger\u00e2nd acum prin paginile c\u0103r\u021bii, m-am oprit la simbolul \u201eBeethoven\u201d, despre care scrie &#8211; dup\u0103 ce arunc\u0103 o privire asupra operei sale vorbind \u00een deosebi despre sonate \u0219i simfonii:<em> \u201eDe c\u00e2te ori ascult primele simfonii, simt o sete de via\u021b\u0103 nest\u0103vilit\u0103, de nuan\u021b\u0103 adolescentin\u0103\u201d.<\/em> Fiindc\u0103 Doru Popovici exceleaz\u0103, at\u00e2t \u00een muzic\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een literatur\u0103, prin lirismul s\u0103u superb. \u00cenchin\u0103 \u0219i un poem \u201etitanului Beethoven\u201d, pun\u00e2nd accentul pe cuv\u00e2ntul \u201eLibertate\u201d, care mi-a amintit de un poem dintr-un volum de versuri al meu, intitulat <em>\u201eLibertatea strigat\u0103\u201d, <\/em>scris \u00een tinere\u021be, dup\u0103 audierea Simfoniei a VII-a. Dup\u0103 citirea volumului de poeme i-am m\u0103rturisit emo\u021bia<em>: \u201eA\u021bi iubit intens muzica \u0219i a\u021bi \u00abf\u0103cut apoi ce-a\u021bi vrut cu iubirea!\u00bb<\/em>, cuvintele din poeme fiind, cu adev\u0103rat, asemenea c\u00e2ntului: <em>profunde, \u00eenc\u00e2t pot tulbura totul, p\u00e2n\u0103 \u0219i pietrele<\/em>\u201d. Despre Simfonia a IX-a scrie \u00een \u00eencheierea c\u0103r\u021bii<em>: \u201ePune-mi simfonia a IX-a diminea\u021ba, la pr\u00e2nz sau seara\u2026 \u0219i voi fi transfigurat, voi sim\u021bi c\u0103 via\u021ba e un act solemn, \u201ecea\u201d dep\u0103\u0219ind existen\u021ba empiric\u0103 \u0219i singular\u0103 a fiec\u0103ruia din noi\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 I-am r\u0103spuns transcriind<em> <\/em>poemul meu, cu moto-ul cuvintelor lui Emil Cioran:<em> <\/em><em>\u201eNumai \u00een muzic\u0103 \u0219i-n iubire exist\u0103 bucuria de-a muri\u201d. <\/em><em>\u201eFiecare scrisoare a dumneavoastr\u0103 reprezint\u0103, pentru \u00a0mine, o injec\u021bie de optimism, \u00eenc\u00e2t m\u0103 aplec, din nou, \u00een fa\u021ba Sfintei coli albe \u0219i scriu, parc\u0103 narcotizat, despre lumea frumosului liber<\/em>\u201d, a fost r\u0103spunsul Maestrului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Wagner, pe care-l consider\u0103 <em>\u201emagicianul romantismului\u201d<\/em> este iubit de Maestru pentru <em>\u201enobilul sentiment al dragostei, sim\u021b\u0103m\u00e2nt \u00een\u0103l\u021b\u0103tor pe care-l cuprinzi (cum ar spune-o Lucian Blaga) \u00eentocmai \u00abca sufletul o minune\u00bb, sentiment ce l-a determinat s\u0103 scrie \u201eTristan \u0219i Isolda\u201d.<\/em> Despre Wagner \u0219i despre Mathilde Wesendonck &#8211; prezen\u021ba ne\u0219tears\u0103 din via\u021ba lui Wagner -, maestrul spune: <em>\u201e\u2026patosul incandescent, tristul \u201eneant\u201d expresionist, ca \u0219i viziunea unei triste\u021bi de-a dreptul metafizice a muzicii, \u00eel proiecteaz\u0103 \u00een strania orbit\u0103 a unui romantism crepuscular\u201d.<\/em> \u0218i Maestrul r\u0103spunde cuget\u0103rilor mele: <em>\u201eN-am s\u0103 uit c\u0103, \u00een ultima dumneavoastr\u0103 scrisoare, a\u021bi analizat, cu o mi\u0219c\u0103toare m\u0103iestrie, cele consemnate de mine, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu capodopera wagnerian\u0103: <\/em><em>\u201e<\/em><em>Tristan \u0219i Isolda&#8221;. Este una meraviglia dell&#8217;arte&#8221;&#8230;<br \/>\n<\/em>\u00a0\u00a0 Inspirat de marele compozitor Richard Wagner \u0219i fiind un admirator al s\u0103u, Maestrul a scris c\u00e2ndva piesa <em>\u201eVino\u2019n codrul de fagi\u201d<\/em>\u2026 av\u00e2nd moto-ul versurile lui Richard Wagner: <em>\u201eC\u00e2nd iube\u0219ti, moare via\u021ba,\/ C\u00e2nd tr\u0103ie\u0219ti, moare dragostea\u201d<\/em>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0Minunate pagini sunt dedicate \u00een cartea <em>Coresponden\u021be spirituale<\/em>, tragediei profunde \u201eBoris Godunov\u201d a lui Modest Mussorgski, \u201enostalgicului\u201d Rahmaninov,; vienezului Gustav Mahler, Charles Gounod etc. Pagini deosebite sunt \u00eenchinate \u201eOrfeului moldav\u201d \u2013 George Enescu, pe care \u00eel consider\u0103 <em>\u201eliric prin excelen\u021b\u0103\u201d,<\/em> vorbind despre muzica lui <em>\u201ecu un ritm sui\u0219 \u0219i cobor\u00e2\u0219, provenit din relieful ondulat al p\u0103m\u00e2ntului din preajma Carpa\u021bilor\u201d<\/em>. Despre muzica lui Bela Bartok, scrie: <em>\u201epentru mine el reprezint\u0103 un permanent exemplu al bucuriei de a fi om\u201d.<\/em> Iar aforismul sculptorului-poet Pavel Mercescu, \u00eel citeaz\u0103 cu smerenie: <em>\u201eArta este vocea vie\u021bii, ce vorbe\u0219te cu eternitatea\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0Capitolul \u201eEvoc\u0103ri\u201d aduce \u00een prim plan amintirea celor care au i-au remarcat talentul \u0219i i-au fost profesori sau exemple de urmat \u00een via\u021b\u0103, precum profesorul Liviu Rusu \u0219i al\u021bii. C\u00e2ndva, fostul s\u0103u profesor de istoria muzicii &#8211; Zeno Vancea, laureat al \u201ePremiului Herder\u201d \u2013 l-a considerat ca fiind \u00a0<em>\u201eultimul zimbru\u201d.<\/em> Despre <em>\u201eNuan\u021be\u201d <\/em>Petre \u021au\u021bea spunea: \u201e<em>Crearea nuan\u021bei este rodul nelini\u0219tii produse de setea de frumos, de bine \u0219i de adev\u0103r \u0219i de noul ve\u0219nic nelini\u0219titor\u201d.<\/em> Cred c\u0103 \u00een aceast\u0103 idee, Doru Popovici intituleaz\u0103 cel de al treilea capitol \u201eNuan\u021be\u201d vorbe\u0219te despre originalitate \u2013 stilul r\u00e2vnit de fiecare compozitor \u2013, ajung\u00e2nd la concluzia c\u0103 originalitatea unei lucr\u0103ri nu poate porni numai de la elemente de form\u0103, ci <em>\u201ede la un con\u021binut expresiv \u00een totalitatea lui, de un pregnant \u0219i m\u0103re\u021b umanism\u201d, <\/em>analiz\u00e2nd stilul unor muzicieni. \u00cen vizor sunt lucr\u0103rile inspirate din folclorul rom\u00e2nesc, ca: \u201eMe\u0219terul Manole\u201d, \u201eMiori\u021ba&#8221;. Amintind de poetul Vasile Alecsandri, concluzioneaz\u0103 c\u0103 el a inspirat compozitorii, fiindc\u0103\u00a0 baladele, \u0219i nu numai, <em>\u201ese leag\u0103 prin mii de fibre de sufletul poporului nostru, de n\u0103zuin\u021bele sale optimiste \u0219i de o permanent\u0103 sete de vitalitate. Ele vor r\u0103m\u00e2ne ve\u0219nic actuale prin cur\u0103\u021benia, fr\u0103gezimea \u0219i delicata lor sim\u021bire, transmise din genera\u021bii \u00een genera\u021bii\u2026\u201d. <\/em>Doru Popovici vorbe\u0219te despre o oper\u0103 original\u0103 care trebuie s\u0103 implice o estetic\u0103 luminoas\u0103: <em>\u201econ\u021binutul ei de idei \u0219i sentimente apropie oamenii, \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 corela\u021bie cu legea moral\u0103: ea trebuie s\u0103 se identifice cu no\u021biunile de frumos \u0219i adev\u0103r, adic\u0103 s\u0103 ne apar\u0103 \u00een totalitate ca o lucrare major\u0103, cu un profund caracter educativ.[\u2026] O<\/em> <em>art\u0103 f\u0103r\u0103 un caracter na\u021bional nu exist\u0103, dup\u0103 cum elementul na\u021bional nu trebuie privit exclusivist, \u00eentr-o puritate absolut\u0103, ci \u00eentr-o permanent\u0103 configura\u021bie universal\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 <\/em>Dac\u0103 \u00een defini\u021bia poeziei mele am inclus c\u00e2ndva cuvintele<em>: \u201e\u2026Poezia este marmor\u0103 de Carara d\u0103ltuit\u0103 de Michelangelo\u201d, <\/em>Maestrul \u00eencheie cartea<em> Corespondente spirituale <\/em>f\u0103c\u00e2nd aprecieri asupra Muzicii rom\u00e2ne\u0219ti<em>: \u201estatuie alb\u0103 din marmor\u0103 de Carara, str\u0103fulgerat\u0103 de limpezimi diamantine, ea va pluti peste Stix, deoarece exist\u0103 \u00een spiritul ei o sev\u0103 a tinere\u021bii f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be \u0219i a vie\u021bii f\u0103r\u0103 de moarte\u201d.<br \/>\n<\/em>\u00a0\u00a0 Similitudini multe \u0219i nuan\u021be au fost \u0219i \u00een g\u00e2ndirile noastre, comunicate cu sinceritate\u2026 Fiindc\u0103, este adev\u0103rat \u201e<em>Datorit\u0103 Bunului Dumnezeu ne-am cunoscut\u201d<\/em> \u0219i am luat cuno\u0219tin\u021b\u0103 de \u201e<em>semnifica\u021bia solar\u0103\u201d<\/em> a aforismului prietenului de o via\u021b\u0103 a Maestrului &#8211; Nichita St\u0103nescu -, \u00een virtutea c\u0103ruia \u201e<em>Muzica \u0219i poezia s-au n\u0103scut \u00eempreun\u0103 \u0219i s-au desp\u0103r\u021bit vremelnic, ca \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103\u201d.<br \/>\n<\/em>\u00a0\u00a0 Generozitatea \u021bine de puterea sufletului Maestrului Doru Popovici, ea este cea care \u00eel determin\u0103 s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 o parte din sufletul s\u0103u, pentru a \u00eenc\u0103lzi alte suflete, pe principiul vaselor comunicante, r\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-i o bucurie egal\u0103 cu bucuria d\u0103ruit\u0103, realiz\u00e2nd un echilibru sufletesc de ambele p\u0103r\u021bi.<br \/>\nComunicarea noastr\u0103 a avut superba \u00eencercare de a p\u0103trunde \u00een ad\u00e2ncul sufletelor oamenilor, a \u00een\u021belege lumea, partea frumoas\u0103 \u0219i pre\u021bioasa a ei, prin glasul literaturii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Voi r\u0103m\u00e2ne, mereu \u00eendatorat\u0103 generozit\u0103\u021bii Maestrului, \u00een admira\u021bia iubirii D-sale de frumos \u0219i a pre\u021buirii prieteniei pe care mi-a acordat-o.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong><em>LA MUL\u021aI ANI CU S\u0102N\u0102TATE, MAESTRE DORU POPOVICI!<\/em><\/strong><strong><em><\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord, SUA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eCine este generos nu poate fi singur.\u201d \u2013 Don Miguel Ruiz \u00a0\u00a0 C\u00e2nd suntem tineri ne tr\u0103im via\u021ba, c\u00e2nd anii [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-20698","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20698","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20698"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20698\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20702,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20698\/revisions\/20702"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20698"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20698"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20698"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}