{"id":20924,"date":"2015-02-08T09:56:17","date_gmt":"2015-02-08T09:56:17","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=20924"},"modified":"2015-02-08T09:56:17","modified_gmt":"2015-02-08T09:56:17","slug":"octavian-d-curpas-o-fiica-a-sebesului-de-sus-doctor-in-stiinte-medicale-pe-meridianele-lumii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/02\/08\/octavian-d-curpas-o-fiica-a-sebesului-de-sus-doctor-in-stiinte-medicale-pe-meridianele-lumii\/","title":{"rendered":"Octavian D. Curpa\u015f: O fiic\u0103 a Sebe\u015fului de Sus, doctor \u00een \u015ftiin\u0163e medicale pe meridianele lumii"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eMul\u0163i sebe\u015feni poart\u0103 numele St\u0103nil\u0103 \u015fi B\u0103dil\u0103! Sunt r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i prin \u0163ar\u0103, dar de te str\u0103duie\u015fti, \u00eei po\u0163i afla prin toat\u0103 lumea, p\u00e2n\u0103 departe, \u00een Mexic, \u015fi mul\u0163i dintre ei fac cinste satului nostru! Cel mai bun exemplu este Luciana St\u0103nil\u0103, profesor universitar la medicin\u0103, la Cluj, fata lui Dumitru St\u0103nil\u0103. Lucica este un om de nota 10, de care sebe\u015fenii pot fi m\u00e2ndri!\u201d Doctor \u00een \u015ftiin\u0163e medicale, profesor la Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201eIuliu Ha\u0163ieganu\u201d din Cluj, de\u0163in\u00e2nd \u00eentr-un palmares de excep\u0163ie cele mai \u00eenalte titluri academice, Luciana St\u0103nil\u0103 este imaginea fidel\u0103 a femeii de carier\u0103: inteligent\u0103, ambi\u0163ioas\u0103, riguroas\u0103, pentru care necunoscutul constituie \u00eentotdeauna o provocare. Pred\u0103 timp de \u015fapte ani la dou\u0103 universit\u0103\u0163i din Algeria, viziteaz\u0103 o mul\u0163ime de \u0163\u0103ri din \u00eentreaga lume \u015fi nu se las\u0103 cople\u015fit\u0103 de temeri atunci c\u00e2nd st\u0103 fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu aventura: e curajoas\u0103 \u015fi particip\u0103 la un safari \u00een Namibia! Am vorbit de cur\u00e2nd c\u00e2teva zeci de minute cu doamna profesor la telefon \u015fi am avut privilegiul de a afla o mul\u0163ime de lucruri despre Domnia Sa. Cooperant\u0103, deschis\u0103 \u015fi foarte simpatic\u0103 \u015fi cu un real sim\u0163 al umorului, Luciana St\u0103nil\u0103 a rememorat c\u00e2teva momente semnificative din via\u0163a \u015fi cariera sa, dezv\u0103luindu-mi, printre altele, principiile care i-au folosit drept jaloane \u00een plan personal \u015fi profesional.<\/p>\n

\u201e\u00cen via\u0163\u0103, sunt dou\u0103 lucruri importante: familia \u015fi cariera!\u201d<\/p>\n

Iat\u0103 filosofia de via\u0163\u0103 a doamnei profesor Luciana St\u0103nil\u0103! Am povestit minute \u00een \u015fir despre nea Mitic\u0103 \u015fi Sebe\u015ful de Sus, despre via\u0163a \u015fi experien\u0163a Domniei Sale. Este un om \u00eemplinit, tr\u0103ie\u015fte la Cluj, \u00eemp\u0103r\u0163indu-\u015fi timpul liber \u00eentre Cluj, ora\u015ful care a adoptat-o cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, Sibiu \u015fi Sebe\u015ful de Sus, pe care nu uit\u0103 s\u0103-l viziteze atunci c\u00e2nd timpul \u00eei permite. Casa pe care a mo\u015ftenit-o de la familie \u00een satul natal a v\u00e2ndut-o acum c\u00e2\u0163iva ani, unei familii s\u0103rmane\u2026 Acum, doamna Luciana este pensionar\u0103 \u015fi se bucur\u0103 de fiecare moment, \u00eencerc\u00e2nd sentimentul \u00eemplinirii la por\u0163ile senectu\u0163ii.<\/p>\n

S-a n\u0103scut \u00een Sebe\u015ful de Sus la 27 decembrie 1941, \u00eentr-o familie de oameni cumsecade. Dumitru St\u0103nil\u0103, tat\u0103l s\u0103u, era din Sebe\u015ful de Sus iar mama, care moare foarte t\u00e2n\u0103r\u0103, c\u00e2nd Luciana de-abia \u00eemplinise doi ani\u015fori, era din Sebe\u015ful de Jos\u2026<\/p>\n

Ce coinciden\u0163\u0103 stranie, mama lui Mitic\u0103 Sinu murise c\u00e2nd acesta avea trei ani! Iat\u0103 doi copii r\u0103ma\u015fi orfani de mam\u0103 care nu-\u015fi vor aminti vreodat\u0103 nici chipul \u015fi nici m\u00e2ng\u00e2ierile celor ce le-au dat via\u0163\u0103, doi copii care, \u00een ciuda lipsei dragostei materne, primesc o educa\u0163ie s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 fiecare calea, reu\u015find s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 visele \u015fi s\u0103-\u015fi fac\u0103 un rost \u00een via\u0163\u0103. Luciana era mic\u0103, avea doar \u015fapte ani c\u00e2nd Dumitru Sinu a plecat din Rom\u00e2nia. Nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte \u00eens\u0103 de Lucica de-atunci, pentru c\u0103 mama vitreg\u0103 a lui era bun\u0103 prieten\u0103 cu bunica Lucic\u0103i \u015fi \u00eentre cele dou\u0103 familii rela\u0163iile erau foarte apropiate. Doamna St\u0103nil\u0103 este crescut\u0103 de bunica din partea tat\u0103lui p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de \u015fase ani, c\u00e2nd tat\u0103l s\u0103u se rec\u0103s\u0103tore\u015fte cu o femeie inimoas\u0103 \u015fi descurc\u0103rea\u0163\u0103. Ea va avea grij\u0103 de Luciana, ca de copilul ei. Se mut\u0103 la Cluj, \u015fi Dumitru St\u0103nil\u0103 ajunge secretarul Facult\u0103\u0163ii de Medicin\u0103. Dup\u0103 absolvirea \u015fcolii primare, Luciana St\u0103nil\u0103 urmeaz\u0103 cursurile Liceului \u201eGeorge Co\u015fbuc\u201d (Liceul nr. 2) din Cluj. Anul 1959 aduce mare bucurie \u00een familia St\u0103nil\u0103, pentru c\u0103 Luciana devine student\u0103 la medicin\u0103 (absolvind, apoi, facultatea cu rezultate deosebite). Stagiatura o face \u00een ora\u015ful de pe malul Some\u015fului Mic, \u00een perioada 1965-1966, dup\u0103 care se \u00eenscrie imediat la doctorat, urm\u00e2nd cursurile la zi (1966-1969). \u00cen trei ani de munc\u0103 asidu\u0103, de studiu intens \u015fi cercetare, public\u0103 mai multe referate \u015fi articole de specialitate. Rezultatele cercet\u0103rilor efectuate \u00eei aduc satisfac\u0163ie, culmin\u00e2nd cu finalizarea \u015fi sus\u0163inerea tezei de doctorat.<\/p>\n

\"\"<\/a>O carier\u0103 de succes<\/p>\n

Dup\u0103 ce-\u015fi sus\u0163ine teza de doctorat, \u00een 1970, performan\u0163ele ob\u0163inute o impulsioneaz\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 tot mai ad\u00e2nc tainele domeniului \u00een care se specializase \u015fi pleac\u0103 pentru trei luni \u00een Germania (1 septembrie-1 decembrie), unde lucreaz\u0103 al\u0103turi de speciali\u015ftii germani \u00eentr-un laborator de biologie celular\u0103. Este primul contact cu str\u0103in\u0103tatea, care se pare c\u0103-i va deschide tinerei doctor \u00een microbiologie, apetitul pentru munca \u00een afara grani\u0163elor. \u00cen timpul \u015federii \u00een Germania face o scurt\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een Fran\u0163a. Cum securitatea comunist\u0103 era foarte vigilent\u0103, Luciana St\u0103nil\u0103 este chestionat\u0103 imediat asupra motivului deplas\u0103rii sale \u00een Fran\u0163a. Societatea rom\u00e2neasc\u0103 a acelor timpuri era \u00een plin\u0103 efervescen\u0163\u0103 comunist\u0103, iar deplas\u0103rile \u00een str\u0103in\u0103tate se puteau face numai dup\u0103 \u00eendelungi verific\u0103ri ale solicitan\u0163ilor. Absolut totul trebuia raportat sub forma acelor vestite inform\u0103ri scrise, care, dup\u0103 evenimentele din decembrie 1989, pre mul\u0163i au s\u0103 popeasc\u0103\u2026 Pe parcursul urm\u0103torilor aproape patru ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 1974, Luciana St\u0103nil\u0103 este asistent universitar \u00een cadrul UMF Cluj, f\u0103c\u00e2nd parte din corpul profesoral al catedrei de microbiologie. Prin anii \u201970, gra\u0163ie protocoalelor \u00eencheiate \u00eentre guvernele Rom\u00e2niei \u015fi cele ale \u0163\u0103rilor mai pu\u0163in dezvoltate din Africa de Nord, cu prec\u0103dere Algeria \u015fi Maroc, pe fondul unei crize acute de cadre didactice \u00een institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din aceste \u0163\u0103ri, un mare num\u0103r de profesori rom\u00e2ni, din toate domeniile, vor preda \u00een \u015fcolile africane. Luciana St\u0103nil\u0103 pleac\u0103 \u00een baza unui contract de cinci ani \u00een Algeria, unde ocup\u0103 func\u0163ia de \u015fef de lucr\u0103ri la Facultatea de Medicin\u0103 din capitala \u0163\u0103rii, Alger (1974-1979). Revine la Cluj \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie (UMF) \u201eIuliu Ha\u0163ieganu\u201d. R\u0103m\u00e2ne la universitatea clujean\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1983, c\u00e2nd se \u00eentoarce \u00een Algeria. \u00cen intervalul acesta, \u00eei pierde, unul dup\u0103 altul, pe cei dragi din familie: \u00een 1980, mama sa vitreg\u0103 se stinge din via\u0163\u0103. Tat\u0103l s\u0103u, Dumitru St\u0103nil\u0103 \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 so\u0163ia la scurt timp, \u00een 1981, ca apoi, \u00een 1982, s\u0103 plece la cele ve\u015fnice \u015fi bunica ce i-a fost at\u00e2t de drag\u0103 \u2013 mama tat\u0103lui s\u0103u, astfel c\u0103, doamna St\u0103nil\u0103 se va dedica \u00een exclusivitate profesiei. Pe parcursul derul\u0103rii celui de-al doilea contract cu Algeria, activitatea Lucianei St\u0103nil\u0103 se desf\u0103\u015foar\u0103 la Constantine (al treilea ora\u015f algerian, ca m\u0103rime), \u00een calitate de profesor la facultatea de biologie (unde se preda microbiologie) din localitate. \u00cen anul 1984, \u00een timpul \u015federii sale \u00een Algeria, reu\u015fe\u015fte s\u0103 viziteze Egiptul. Revine \u00een Rom\u00e2nia \u00een anul 1985 \u015fi va lucra, p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de pensionare, la UMF \u201eIuliu Ha\u0163ieganu\u201d din Cluj, urc\u00e2nd, treapt\u0103 cu treapt\u0103, \u00een ierarhia profesional\u0103. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, Luciana St\u0103nil\u0103 continu\u0103 cercet\u0103rile \u00een domeniul \u00een care se specializase \u015fi pred\u0103 cursuri univesitare multor genera\u0163ii de tineri. \u00cen acela\u015fi timp, public\u0103 o sumedenie de articole \u015fi lucr\u0103ri de specialitate. Editeaz\u0103 astfel mai multe c\u0103r\u0163i, unele \u015fi \u00een limbile francez\u0103 \u015fi englez\u0103, ce vor deveni materiale de studiu pentru viitorii medici \u015fi mijloace de informare pentru cei care deja lucreaz\u0103 \u00een domeniu. Amintesc aici c\u00e2teva titluri: Microbiologia bolii parodontale, 1993, Microbiologia cavit\u0103\u0163ii orale, 1994, General bacteriology and virology, 2001 (editat\u0103 \u015fi \u00een limba francez\u0103 \u00een anul 2003) \u015fi altele. \u00cen 2007, doamna profesor St\u0103nil\u0103 se pensioneaz\u0103, \u00eens\u0103 continu\u0103 s\u0103 colaboreze cu UMF Cluj, \u00een sistem plata cu ora. Ar fi avut posibilitatea s\u0103 lucreze oriunde \u00een lume \u00een profesia \u00een care era senator de drept, \u00eens\u0103 a iubit dintotdeauna universitatea clujean\u0103, a iubit Clujul, ora\u015ful \u00een care s-a format ca om \u015fi profesionist; \u00een plus, \u015fcoala medical\u0103 clujean\u0103 este renumit\u0103 \u00een Europa \u015fi \u00een \u00eentreaga lume, medicii put\u00e2ndu-se remarca \u015fi aici la fel de bine ca \u00een orice \u0163ar\u0103 din lume.<\/p>\n

UMF \u201eIuliu Ha\u0163ieganu\u201d \u2013 Pepiniera valorilor medicinei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi interna\u0163ionale<\/p>\n

\u015etiin\u0163a medical\u0103 este cea mai apropiat\u0103 de suflet, fiind cea mai apropiat\u0103 de om \u2013 spunea Iuliu Ha\u0163ieganu (1885-1959), eminentul clinician, organizatorul serviciului medical transilv\u0103nean dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, al c\u0103rui nume \u00eel poart\u0103 ast\u0103zi universitatea de medicin\u0103 clujean\u0103. Autor a numeroase lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi articole de specialitate, Iuliu Ha\u0163ieganu este fondatorul \u015fcolii medicale clujene \u015fi simbolul universit\u0103\u0163ii din ora\u015ful de pe malul Some\u015fului Mic. Tradi\u0163ia educa\u0163iei medicale clujene este cunoscut\u0103 pe toate meridianele lumii. Av\u00e2ndu-\u015fi \u00eenceputurile \u00eenc\u0103 din Evul Mediu, a cunoscut o dezvoltare de amploare la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea \u015fi \u00eenceputul secolului XX. Victor Babe\u015f, renumit specialist \u00een domeniul microbiologiei, Emil Racovi\u0163\u0103, explorator polar \u015fi fondator al biospeologiei, Iuliu Moldovan, \u201epionier\u201d al politicilor de s\u0103n\u0103tate public\u0103, Iuliu Ha\u0163ieganu, clinicianul str\u0103lucit al Transilvaniei, Octavian Fodor, \u00eentemeietorul gastroenterologiei \u00een Rom\u00e2nia, Valeriu Bologa, unul dintre cei mai importan\u0163i istorici ai medicinei din Europa \u015fi al\u0163i ilu\u015ftri profesori \u015fi cercet\u0103tori s-au num\u0103rat printre speciali\u015ftii universit\u0103\u0163ii medicale clujene care i-au ridicat cota \u015fi prestigiul, pun\u00e2ndu-\u015fi \u00een slujba \u015ftiin\u0163elor medicale, \u015fi \u00een spe\u0163\u0103 a omului, toat\u0103 inteligen\u0163a \u015fi munca lor. Studen\u0163ii absolven\u0163i ai universit\u0103\u0163ii medicale clujene au demonstrat de asemenea calitatea studiilor efectuate aici prin profesionalismul ce i-a f\u0103cut cunoscu\u0163i pretutindeni \u00een lume. Corpul profesoral de excep\u0163ie a avut ocazia s\u0103 se perfec\u0163ioneze, mai ales dup\u0103 1989, \u00een unit\u0103\u0163i similare din Europa Occidental\u0103 sau Statele Unite. Condi\u0163iile de studiu create, spa\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt modernizate \u015fi dot\u0103rile laboratoarelor cu tehnic\u0103 modern\u0103, al\u0103turi de institutorii de excep\u0163ie, au atras tot mai mul\u0163i studen\u0163i str\u0103ini, UMF Cluj devenind o institu\u0163ie interna\u0163ional\u0103, \u00een care studen\u0163ii pot deslu\u015fi tainele medicinei \u00een limbile englez\u0103 \u015fi francez\u0103. Doamna profesor Luciana St\u0103nil\u0103 a avut o contribu\u0163ie esen\u0163ial\u0103 la \u00eenfiin\u0163area sec\u0163iilor universit\u0103\u0163ii cu predare \u00een limbi str\u0103ine: linia englez\u0103, \u00een 1998, ea \u00eens\u0103\u015fi pred\u00e2nd \u00een limba lui Shakespeare p\u00e2n\u0103 \u00een 2004, \u015fi linia francez\u0103, \u00een anul 2000. \u00cemi spunea distinsa doamn\u0103 profesor c\u0103 la \u00eentoarcerea din Africa, avea o grup\u0103 format\u0103 aproape \u00een exclusivitate din tunisieni, a\u015fa c\u0103 este lesne de \u00een\u0163eles faptul c\u0103 \u00eenfiin\u0163area sec\u0163iilor cu predare \u00een limbi str\u0103ine devenise o necesitate.<\/p>\n

Iat\u0103 cum prezint\u0103 ast\u0103zi domnul Profesor Doctor Constantin Ciuce, Rectorul Universit\u0103\u0163ii de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201eIuliu Ha\u0163ieganu\u201d din Cluj, institu\u0163ia \u00een fruntea c\u0103reia se afl\u0103: \u201eStuden\u0163ii no\u015ftri au posibilitatea s\u0103 studieze \u00een condi\u0163ii foarte moderne \u015fi s\u0103 participe la cursuri \u00een amfiteatre bine dotate. La dispozi\u0163ia studen\u0163ilor se afl\u0103 o bibliotec\u0103 bogat\u0103, cu un serviciu personalizat. Timpul liber poate fi petrecut la baza sportiv\u0103 a universit\u0103\u0163ii noastre, sau prin participarea la activit\u0103\u0163ile culturale, at\u00e2t de variate \u00een ora\u015ful nostru, dar \u015fi prin vizitarea punctelor turistice ale zonei. Taxele de \u015fcolarizare sunt foarte accesibile, iar costul vie\u0163ii nu este ridicat. Ora\u015ful Cluj Napoca este situat \u00een inima Transilvaniei, este un ora\u015f frumos, cu o bun\u0103 infrastructur\u0103, cu o bogat\u0103 via\u0163\u0103 cultural\u0103, cu foarte mul\u0163i tineri ce studiaz\u0103 \u00een cele \u015fase universit\u0103\u0163i. Amprenta multicultural\u0103 dateaz\u0103 de peste 1.000 de ani, iar locuitorii clujeni sunt toleran\u0163i \u015fi prieteno\u015fi. Mul\u0163i dintre fo\u015ftii studen\u0163i la medicin\u0103 s-au \u00eendr\u0103gostit de acest ora\u015f \u015fi s-au stabilit aici, \u00eentemeind o familie. \u00cen glum\u0103, se poate spune c\u0103 acesta este singurul pericol care \u00eel p\u00e2nde\u015fte pe cel\/cea care ar vrea s\u0103 studieze aici. Suntem m\u00e2ndri s\u0103 v\u0103 invit\u0103m s\u0103 citi\u0163i aceste r\u00e2nduri \u015fi, ca urmare, s\u0103 veni\u0163i s\u0103 ne vede\u0163i lucr\u00e2nd.\u201d<\/p>\n

\u00cemi vorbise doamna profesor despre UMF Cluj cu un respect deosebit. S-a sim\u0163it legat\u0103 de tot ce \u00eensemna acest\u0103 a doua sa cas\u0103 \u015fi, chiar dac\u0103 a profesat \u015fapte ani pe alte meridiane, nu s-a g\u00e2ndit vreodat\u0103 s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een alt\u0103 parte. Experien\u0163a anilor petrecu\u0163i \u00een Algeria n-a f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103-i deschid\u0103 c\u0103ile cunoa\u015fterii spre o altfel de lume, dar, prin revenirea la Cluj, a sim\u0163it \u00eemplinirea.<\/p>\n

O experien\u0163\u0103 palpitant\u0103 \u2013 \u015fapte ani \u00een Algeria!<\/p>\n

Dup\u0103 c\u00e2\u015ftigarea independen\u0163ei Algeriei, \u00een 1962, odat\u0103 cu plecarea \u00een mas\u0103 a francezilor, for\u0163a intelectual\u0103 a \u0163\u0103rii a sc\u0103zut considerabil. Primii ani ce au urmat au fost marca\u0163i de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri sociale \u015fi politice care au imprimat \u0163\u0103rii o stare de instabilitate. \u00cencep\u00e2nd cu 1965, timp de aproape 25 de ani, Algeria cunoa\u015fte o stabilitate relativ\u0103, sub socialismul unipartid al pre\u015fedintelui Houari Boum\u00e9di\u00e8nne. Cum evolu\u0163ia economic\u0103 \u015fi social\u0103 a unui stat este \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu nivelul de preg\u0103tire al popula\u0163iei, \u00een Algeria este ini\u0163iat\u0103 o reform\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, care impune comasarea unui num\u0103r \u00eensemnat de cadre didactice aduse din str\u0103in\u0103tate, \u00een \u015fcolile algeriene. \u00cen vederea materializ\u0103rii acestei reforme, Algeria a \u00eencheiat protocoale de colaborare cu \u0163\u0103rile lag\u0103rului socialist, printre care Polonia, Bulgaria \u015fi, mai ales, Rom\u00e2nia, de unde sute de cadre didactice apar\u0163in\u00e2nd tuturor formelor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt au venit s\u0103 predea \u00een Algeria. \u00cen baza unui astfel de protocol a ajuns aici \u015fi doamna Luciana St\u0103nil\u0103.<\/p>\n

F\u0103c\u00e2nd o trecere \u00een revist\u0103 a perioadei petrecute \u00een Algeria, Luciana St\u0103nil\u0103 mi-a povestit c\u00e2teva lucruri interesante: Algeria este o \u0163ar\u0103 frumoas\u0103, are o coast\u0103 asem\u0103n\u0103toare Coastei de Azur, deosebindu-se \u00eens\u0103 prin faptul c\u0103 nu este amenajat\u0103 la fel de frumos. Au mun\u0163ii Atlas, care o traverseaz\u0103 \u00een nord, iar \u00een partea de sud, de\u015fertul algerin, o poart\u0103 deschis\u0103 spre Sahara. Ora\u015fele cele mai importante sunt Alger, Oran \u015fi Constantine, dar cel mai frumos, nu numai din Algeria, ci din toate \u0163\u0103rile maghrebiene, este Algerul. \u00cens\u0103 Algeria de ast\u0103zi nu mai este ca cea de-atunci. Fundamentali\u015ftii au c\u00e2\u015ftigat teren, \u015fi se pare c\u0103 \u0163ara aceasta nu mai este at\u00e2t de sigur\u0103\u2026 \u00centr-adev\u0103r, evenimentele recente din Algeria \u015fi \u0163\u0103rile vecine, ca de altfel fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile politice \u015fi sociale din toat\u0103 lumea arab\u0103, vin s\u0103 confirme spusele doamnei profesor.<\/p>\n

Algeria se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de 2.378.907 kilometri p\u0103tra\u0163i.<\/p>\n

Statisticile consultate mi-au furnizat informa\u0163ia conform c\u0103reia, la 1 ianuarie 2011, popula\u0163ia Algeriei era de 36.300.000 de locuitori. Algeria este una dintre cele trei \u0163\u0103ri ale Africii de Nord cunoscute sub denumirea de \u0163\u0103rile maghrebiene, \u00eens\u0103, prin istoria lor, \u015fi Egiptul, par\u0163ial \u015fi Libia \u015fi Mauritania, au multe tr\u0103s\u0103turi comune cu primele trei (\u00een limba arab\u0103 Maghrib \u00eenseamn\u0103 Vest). O zical\u0103 arab\u0103 spune c\u0103 Magreb este o pas\u0103re sf\u00e2nt\u0103. Trupul ei este Algeria, aripa sa dreapt\u0103, Tunisia, iar cea st\u00e2ng\u0103, Marocul (Wikipedia). Doamna Luciana \u00eei cataloga \u00eentr-un mod original, spun\u00e2ndu-mi c\u0103 marocanii sunt considera\u0163i a fi artizanii Maghrebului, algerienii sunt \u0163\u0103ranii acestuia, iar tunisienii, intelectualii. \u00cen Algeria, Luciana St\u0103nil\u0103 lucreaz\u0103 \u00een dou\u0103 etape: 1974-1979, \u00een capitala Alger, iar \u00eentre 1983 \u015fi 1985, \u00een ora\u015ful Constantine, \u00een cadrul facult\u0103\u0163ilor de medicin\u0103 din cele dou\u0103 ora\u015fe. Salariul n-a fost cine \u015ftie ce: cel aferent primului contract era foarte mic, deoarece statul rom\u00e2n \u00ee\u015fi lua \u00eentotdeauna partea. Al doilea contract a fost ceva mai avantajos, retribu\u0163ia fiind ceva mai mare, \u00een jur de 1.500 de dolari, din care impozitul pe care-l l\u0103sa statului rom\u00e2n era de 1.000 de dolari, iar restul de 500 erau ai ei. Statul rom\u00e2n a f\u0103cut mult\u0103 valut\u0103 prin aceste re\u0163ineri, nestipulate \u00een nicio lege interna\u0163ional\u0103. Dar, totu\u015fi, c\u00e2\u015ftigul era superior celui din \u0163ar\u0103. Perioada petrecut\u0103 \u00een Algeria a fost una palpitant\u0103 \u2013 m\u0103rturise\u015fte doamna Luciana \u2013, \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 am luat contact cu o lume diferit\u0103 de cea \u00een care tr\u0103isem, cu alte obiceiuri \u015fi alt\u0103 cultur\u0103 \u015fi \u00een al doilea r\u00e2nd, pentru c\u0103 to\u0163i tr\u0103iam sub impactul fricii de a nu c\u0103dea \u00een dizgra\u0163ia celor de la ambasad\u0103. Dac\u0103 cineva sulfa ceva despre tine la ambasad\u0103, aveai toate \u015fansele s\u0103 te trimit\u0103 acas\u0103 \u015fi s\u0103 nu mai p\u0103r\u0103se\u015fti Rom\u00e2nia niciodat\u0103. C\u00e2nd a plecat prima oar\u0103 \u00een Algeria, avionul cu care c\u0103l\u0103torea doamna Luciana transporta 180 de persoane, cei mai mul\u0163i, profesori, restul, membri ai familiilor lor. Foarte mul\u0163i rom\u00e2ni au avut atunci astfel de contracte. \u00cen schimb, \u00een 1983, c\u00e2nd a plecat din nou, doar 12 dintre pasagerii avionului c\u0103l\u0103toreau \u00een acela\u015fi scop cu ea, \u00een Algeria. Deja algerienii \u00ee\u015fi formaser\u0103 cadre didactice indigene \u015fi num\u0103rul str\u0103inilor care predau \u00een \u015fcolile lor sc\u0103zuse considerabil. Nu mi-am f\u0103cut nici m\u0103car un prieten algerian, de\u015fi p\u0103reau prieteno\u015fi. Nu-\u0163i inspirau nicio \u00eencredere \u2013 mi-a spus Luciana St\u0103nil\u0103, \u015fi apoi mi-a povestit despre atitudinea \u015fi condi\u0163ia femeii \u00een societatea algerian\u0103, care au uluit-o. Doamna profesor era interesat\u0103 de aspectele legate de via\u0163a celor \u00een mijlocul c\u0103rora tr\u0103ia, de cultura \u015fi tradi\u0163iile algeriene, dar mai cu seam\u0103 de felul \u00een care este tratat\u0103 femeia \u00een familie \u015fi societate. Are ocazia s\u0103 participe la o nunt\u0103 algerian\u0103 \u015fi o face f\u0103r\u0103 ezitare. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 surprizele n-au contenit s\u0103 apar\u0103. A fost uimit\u0103 s\u0103 vad\u0103 c\u0103 la nunt\u0103, mireasa era izolat\u0103 de restul nunta\u015filor, st\u0103tea singur\u0103 \u00eentr-o camer\u0103. Femeile petreceau \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere, iar b\u0103rba\u0163ii, separat, \u00een alta. Au servit masa \u00eent\u00e2i b\u0103rba\u0163ii, \u015fi de-abia c\u00e2nd au terminat, au fost servite femeile. Un vas mare, cu un fel de ciorb\u0103, era a\u015fezat \u00een mijlocul \u00eenc\u0103perii, \u015fi din el au m\u00e2ncat cele \u015fapte femei prezente. Felul doi era o combina\u0163ie ciudat\u0103: un soi de pilaf cu dulcea\u0163\u0103. Asta n-a fost chiar a\u015fa de r\u0103u, c\u0103 putea s\u0103 serveasc\u0103 fiecare din acel vas, cu o furculi\u0163\u0103 \u2013 \u00eemi spunea r\u00e2z\u00e2nd doamna St\u0103nil\u0103. Probabil, \u00een timpul acelei mese \u015fi-o fi amintit cum sunt nun\u0163ile \u00een Rom\u00e2nia, cu aperitivele acelea bogate, dep\u0103\u015find marginile farfuriei, \u015fi supa cu t\u0103ie\u0163ei de cas\u0103, cu friptura bine rumenit\u0103 \u00een cuptor \u015fi inegalabilele sarmale! Ei, dar acum vine momentul forte al evenimentului: mirele \u015fi mireasa au disp\u0103rut\u2026 toat\u0103 lumea a\u015ftepta ner\u0103bd\u0103toare s\u0103 vad\u0103 cearceaful! S-a consumat \u015fi acest moment\u2026 \u015fi mireasa a sc\u0103pat cu obrazul curat! Dar cu cearceaful\u2026 p\u0103tat! \u00cen cei \u015fapte ani algerieni, au existat multe momente inedite \u00een via\u0163a doamnei St\u0103nil\u0103 \u2013 a avut ocazia s\u0103 cunoasc\u0103 \u00eendeaproape oamenii \u015fi tradi\u0163iile lor, s\u0103 le p\u0103trund\u0103 tainele \u015fi s\u0103 le guste valorile culturale tradi\u0163ionale. \u00cens\u0103 nici de tensiuni nu a dus lips\u0103, pentru c\u0103 to\u0163i cei veni\u0163i din \u0163ar\u0103 s\u0103 lucreze aici erau suspecta\u0163i \u00een permanen\u0163\u0103 de c\u0103tre securi\u015ftii ambasadei rom\u00e2ne din Alger de posibila r\u0103t\u0103cire \u015fi r\u0103m\u00e2nere prin vreo \u0163ar\u0103 occidental\u0103. Au fost multe cazuri de acest gen: de exemplu, \u00eemi spunea doamna Luciana c\u0103 la prima descindere \u00een Algeria, avionul cu care a c\u0103l\u0103torit a f\u0103cut escal\u0103 la Zurich, \u00een Elve\u0163ia. De\u015fi aeroportul era bine securizat, dou\u0103 dintre familiile din grupul lor au reu\u015fit s\u0103 dezerteze, cre\u00e2nd un precedent \u015fi motiv\u00e2nd \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 atitudinea angaja\u0163ilor de la ambasad\u0103. Din prima tran\u015f\u0103 de profesori care au plecat \u00een Algeria odat\u0103 cu doamna St\u0103nil\u0103, cu pu\u0163in peste jum\u0103tate s-au \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia, restul au reu\u015fit s\u0103 se strecoare \u015fi s\u0103 emigreze, cei mai mul\u0163i dintre ei ajung\u00e2nd \u00een Canada, la Quebec, via Paris. Prin 1985, \u015fi doamna Luciana fusese tentat\u0103 s\u0103 fac\u0103 un astfel de gest, pentru c\u0103 to\u0163i tr\u0103geau de ea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, dar n-a f\u0103cut-o. \u00ce\u015fi aminte\u015fte cum unul dintre lucr\u0103torii ambasadei rom\u00e2ne, un tip arogant \u015fi foarte r\u0103ut\u0103cios, parc\u0103 adulmec\u00e2ndu-i inten\u0163ia, i-a spus c\u0103 drumul de \u00eentoarcere spre Rom\u00e2nia trece prin\u2026 Occident! Dup\u0103 cum \u00eemi precizase \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul convorbirii noastre, familia \u015fi profesia constituiau dou\u0103 lucruri esen\u0163iale \u00een via\u0163a Domniei Sale. Avea dou\u0103 persoane dragi, la care \u0163inea foarte mult: bunica din partea tat\u0103lui, pe care o vizita ori de c\u00e2te ori ajungea \u00een \u0163ar\u0103, la Sebe\u015ful de Sus, \u015fi pe tat\u0103l ei. \u00cen timpul primului contract cu Algeria, doamna St\u0103nil\u0103 \u00ee\u015fi duce tat\u0103l \u00een vizit\u0103, pentru o perioad\u0103 de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. C\u00e2nd au plecat spre Algeria, au f\u0103cut un popas la Roma. Asftel a v\u0103zut \u015fi domnul St\u0103nil\u0103 Italia. Apoi, la \u00eentoarcerea \u00een \u0163ar\u0103, au luat vaporul p\u00e2n\u0103 la Marsilia \u015fi de-acolo s-au \u00eendreptat spre Paris: i-a ar\u0103tat \u015fi Fran\u0163a! Era \u00eemp\u0103cat\u0103 c\u0103 \u00eei f\u0103cuse o mare bucurie tat\u0103lui s\u0103u. Cei \u015fapte ani de Algeria au sporit setea de cunoa\u015ftere a doamnei profesor \u015fi pl\u0103cerea de a c\u0103l\u0103tori \u015fi a vizita c\u00e2t mai multe \u0163\u0103ri \u015fi continente, ceea ce a \u015fi f\u0103cut \u00een anii ce au urmat.<\/p>\n

C\u0103l\u0103toare prin lumea-ntreag\u0103<\/p>\n

Fiind la Constantine, \u00een a doua perioad\u0103 de lucru \u00een Algeria, Luciana St\u0103nil\u0103 face o excursie \u00een Egipt. Fascinat\u0103 de miturile faraonilor, dornic\u0103 s\u0103 viziteze Egiptul cu vestita Vale a Regilor \u015fi enigmaticele piramide, cu lunca Nilului \u015fi vechile ora\u015fe egiptene, c\u0103l\u0103tore\u015fte de la Cairo p\u00e2n\u0103 la Aswan, tr\u0103ind o experien\u0163\u0103 unic\u0103. Dup\u0103 ce \u00ee\u015fi \u00eencheie misiunea \u00een Algeria, mai precis, dup\u0103 deschiderea grani\u0163elor Rom\u00e2niei ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989, ajunge din nou \u00een Africa neagr\u0103, cum \u00eei spune doamna profesor continentului african, dar de data aceasta merge \u00een Namibia. Avea acolo prieteni rom\u00e2ni, c\u0103rora le face o vizit\u0103. Nu se sfie\u015fte s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 senza\u0163ionalul \u015fi particip\u0103 la un safari. A fost o experien\u0163\u0103 unic\u0103, palpitant\u0103. Dar nu s-a oprit aici cu c\u0103l\u0103toriile, voia s\u0103 vad\u0103 \u015fi continentul nord-american, \u015fi merge la Ambasada american\u0103 de la Bucure\u015fti, pentru viz\u0103. C\u00e2nd i-a v\u0103zut consulul pa\u015fportul \u015fi viza de Namibia \u015fi a auzit c\u0103 a f\u0103cut safari, s-a uitat la ea \u00eentr-un mod mai ciudat. Sesiz\u00e2ndu-i privirea, doamna St\u0103nil\u0103 se g\u00e2ndea \u00een sinea ei: \u0103sta zice c\u0103-s nebun\u0103, precis nu-mi d\u0103 viza! Dar a primit-o, \u015fi \u00een acela\u015fi an, 1992, traverseaz\u0103 Atlanticul \u015fi face prima vizit\u0103 \u00een Statele Unite. A fost atunci \u00een zona Chicago, statul Michigan, unde avea foarte mul\u0163i cons\u0103teni \u015fi rude. Neamul St\u0103nil\u0103 este r\u0103sp\u00e2ndit peste tot \u00een America \u015fi \u00een lume, \u015ftiam acest lucru de la nea Mitic\u0103. \u015ei el descinde dintr-o ramur\u0103 a acestui neam, av\u00e2nd una dintre bunici cu numele de fat\u0103, St\u0103nil\u0103. Au urmat mai multe vizite ale doamnei profesor St\u0103nil\u0103 \u00een Statele Unite: a fost la Chicago, Seattle, San Francisco, Los Angeles, Las Vegas \u015fi Phoenix. A ajuns \u015fi \u00een Florida, undeva l\u00e2ng\u0103 Boca Raton. A profitat de faptul c\u0103 se afla pe p\u0103m\u00e2nt american \u015fi a vizitat \u015fi c\u00e2teva ora\u015fe din Canada. I-a pl\u0103cut foarte mult la Vancouver. \u00cen America de Sud a ajuns \u00een Brazilia, \u00een ora\u015ful carnavalurilor, Rio de Janeiro. Vizit\u00e2nd b\u0103tr\u00e2na Europ\u0103, i-a r\u0103mas la suflet insula Santorini, din Marea Egee, cea mai frumoas\u0103 din salba de insule grece\u015fti ce str\u0103juiesc cu legendele lor, \u0163ara uneia dintre cele mai vechi civiliza\u0163ii, civiliza\u0163ia greac\u0103.<\/p>\n

\u201eM\u0103 consider un om \u00eemplinit!\u201d<\/p>\n

Luciana St\u0103nil\u0103 este un om \u00eemplinit: a reu\u015fit s\u0103 urce cea mai \u00eenalt\u0103 treapt\u0103 academic\u0103, profesor universitar doctor \u00een microbiologie la una dintre cele mai cunoscute universit\u0103\u0163i medicale europene, Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201eIuliu Ha\u0163ieganu\u201d din inima Transilvaniei. A format \u015fi modelat, gra\u0163ie cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi priceperii sale didactice, mii de studen\u0163i apar\u0163in\u00e2nd multor genera\u0163ii ce i-au trecut prin m\u00e2n\u0103, at\u00e2t la universitatea clujean\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een cei \u015fapte ani petrecu\u0163i \u00een Algeria. A c\u0103l\u0103torit mult, bucur\u00e2ndu-se de frumuse\u0163ile \u015fi misterele lumii, \u00eens\u0103 i-au r\u0103mas \u00een suflet satul natal, imaginea celor care au \u00eenconjurat-o mereu cu dragoste \u015fi amintirile copil\u0103riei. Nu \u015fi-a uitat niciodat\u0103 originile, Sebe\u015ful de Sus din M\u0103rginimea Sibiului, vizit\u00e2ndu-l cu dragoste, ori de c\u00e2tre ori timpul i-a permis. \u015ei-a iubit neamul \u015fi familia ce a \u00eenconjurat-o mereu cu grij\u0103 \u015fi dragoste. Ast\u0103zi, cei dragi ai s\u0103i \u00eei simt g\u00e2ndurile pline de dragoste \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103, de-acolo din cer, de Sus\u2026 Dar rudele \u015fi cons\u0103tenii \u00eei sunt aproape. Se implic\u0103 \u00een via\u0163a cultural\u0103 a Sebe\u015fului de Sus, \u00een organizarea acelor \u00eent\u00e2lniri devenite tradi\u0163ionale, Fiii satului. Chiar dac\u0103 sunt la mii de kilometri dep\u0103rtare, Luciana St\u0103nil\u0103 \u015fi nea Mitic\u0103 Sinu \u0163in leg\u0103tura. Nicole \u015fi Mitic\u0103 Sinu au primit-o cu drag \u00een Arizona, c\u00e2nd a avut ocazia s\u0103 viziteze \u00eempreun\u0103 cu ei ora\u015ful \u015fi \u00eemprejurimile, \u015fi au retr\u0103it pentru c\u00e2teva zile amintirile \u00eempletite \u00een fire de dor, despre Sebe\u015ful de Sus \u015fi despre cons\u0103tenii lor.<\/p>\n

 <\/p>\n

Octavian D. Curpa\u015f, Phoenix, Arizona<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eMul\u0163i sebe\u015feni poart\u0103 numele St\u0103nil\u0103 \u015fi B\u0103dil\u0103! Sunt r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i prin \u0163ar\u0103, dar de te str\u0103duie\u015fti, \u00eei po\u0163i afla prin toat\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-20924","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20924","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20924"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20924\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20928,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20924\/revisions\/20928"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20924"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20924"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20924"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}